Ordin nr. 1.092 din 7 septembrie 2006

Având în vedere prevederile art. 98 alin. (3) şi ale art. 101 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii publice şi ministrul administraţiei şi internelor emit următorul ordin:

Articolul 1

Echipajele publice de intervenţie sunt clasificate după competenţele membrilor echipajului sau, după caz, ale şefului echipajului.

Articolul 2

În vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare a serviciilor de urgenţă prespitaliceşti de la autoritatea de sănătate publică, directorul medical al serviciului de ambulanţă sau medicul şef al unui serviciu mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare (SMURD) va înainta actele solicitate, care vor include şi o listă cu personalul, echipajele şi clasificarea acestora în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

Articolul 3

Obţinerea autorizaţiei de funcţionare pe baza clasificării iniţiale a competenţelor nu împiedică reclasificarea unor echipaje sau persoane de la un nivel superior la un nivel inferior, până la următoarea autorizaţie de funcţionare sau până la rezolvarea problemei care a dus la reclasificare, de acest lucru răspunzând directorul medical al serviciului de ambulanţă sau medicul şef al SMURD.

Articolul 4

Reclasificarea unui echipaj sau a unei persoane la un nivel superior celui autorizat iniţial necesită obţinerea aprobării autorităţii de sănătate publică ce a emis autorizaţia, pe baza unei cereri la care sunt anexate documentele necesare şi a unei vizite de evaluare la faţa locului, dacă se consideră necesar.

Articolul 5

Echipajele publice de intervenţie sunt clasificate după competenţele şefului echipajului, respectiv dacă sunt conduse de un medic sau un asistent medical, membrii echipajului putând avea diferite nivele de competenţă.

Articolul 6

Competenţele stabilite pentru un echipaj sunt respectate de toţi membrii echipajului respectiv, dacă au acelaşi nivel de competenţă, responsabilitatea respectării regulamentului revenind şefului/comandantului de echipaj desemnat, în subordinea căruia se află restul membrilor echipajului.

Articolul 7

Competenţele stabilite pentru un echipaj cu diferite nivele de competenţă sunt respectate de şeful echipajului, restul membrilor echipajului fiind subordonaţi acestuia, participând la îngrijirea şi transportul pacientului, administrând medicamentele şi efectuând manevrele de asistenţă medicală de urgenţă împreună cu şi sub directa coordonare şi supraveghere a şefului echipajului care deţine competenţa cea mai mare.

Articolul 8

Depăşirea neautorizată a competenţelor de către membrii unui echipaj cu competenţe egale sau de către şeful unui echipaj cu competenţe de diferite nivele va duce la aplicarea unor sancţiuni administrative, civile ori penale persoanei sau, după caz, persoanelor vinovate.

Articolul 9

Directorul medical al unui serviciu de ambulanţă sau medicul şef al unui SMURD monitorizează modul de lucru al echipajelor, având responsabilitatea stabilirii situaţiilor în care s-a depăşit competenţa unui echipaj, prin autosesizare sau la sesizarea unor terţe părţi, cum ar fi medicii de la unităţile de primire a urgenţelor.

Articolul 10

Medicii din cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor sau din alte secţii ale spitalelor sau clinicilor la care sunt transportaţi pacienţii au obligaţia, prin medicul şef al unităţii, compartimentului sau secţiei, de a sesiza, în scris, directorul medical al serviciului de ambulanţă sau medicul şef al unui SMURD asupra situaţiilor în care pacientul este adus în condiţii incorecte, fără aplicarea măsurilor de prim ajutor calificat ori de asistenţă medicală de urgenţă, precum şi asupra situaţiilor în care un echipaj a depăşit competenţele sau a aplicat un tratament dăunător pacientului.

Articolul 11

În cazul primirii sesizărilor în privinţa unor abateri de la prevederile prezentului ordin, directorul medical al serviciului de ambulanţă sau medicul şef al unui SMURD care a primit sesizarea are obligaţia de a investiga cazul şi de a răspunde, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la primirea sesizării, în scris, medicului şef al unităţii care semnează sesizarea, prezentând rezultatele investigaţiei şi măsurile luate.

Articolul 12

Depăşirea competenţelor poate fi autorizată pentru un caz individual de un medic care deţine competenţele respective, dacă situaţia o impune, cu condiţia justificării deciziei şi ataşării unui raport în acest sens la fişa de intervenţie a echipajului respectiv sau a trecerii datelor necesare direct în fişa de intervenţie a cazului respectiv de către medicul care a autorizat acţiunea.

Articolul 13

(1)Echipajele clasificate la un anumit nivel au obligaţia şi responsabilitatea să aplice competenţele prevăzute pentru nivelul respectiv dacă situaţia o impune.

(2)Echipajele care nu pot asigura asistenţa de urgenţă adecvată unui pacient aflat în stare critică au obligaţia de a solicita imediat sprijinul unui alt echipaj avansat la locul intervenţiei sau la întâlnire.

Articolul 14

Neaplicarea, fără justificare, a măsurilor terapeutice de către un echipaj medical de urgenţă sau de terapie intensivă mobilă ori de către un şef de echipaj, dacă membrii echipajului au diferite competenţe, în conformitate cu competenţele prevăzute pentru nivelul la care este clasificat acesta, duce la reclasificarea echipajului la un nivel inferior, până la organizarea unor cursuri de pregătire a echipajului sau a şefului echipajului, după caz.

Articolul 15

Neaplicarea, fără justificare, a măsurilor de prim ajutor de către un echipaj de prim ajutor calificat impune investigarea cazului şi organizarea, dacă se consideră necesar, a unui curs de reciclare a echipajului în termen de cel mult 15 zile lucrătoare şi punerea sub monitorizare a acestuia de către medicul şef al serviciului.

Articolul 16

Responsabilitatea monitorizării modului de aplicare a măsurilor terapeutice de către echipajele unui serviciu de ambulanţă revine directorului medical al acestuia, iar în cazul SMURD, aceasta revine medicului şef al serviciului.

Articolul 17

În lipsa unui echipaj avansat care să acorde sprijinul, echipajul care nu poate asigura asistenţa de urgenţă la nivelul necesar procedează la evacuarea de urgenţă a pacientului, fără întârziere, la cel mai apropiat spital, acordând primul ajutor pe durata transportului.

Articolul 18

Competenţele unui echipaj vor fi corelate şi cu tipul vehiculului utilizat, precum şi cu dotarea cu materiale, medicamente şi aparatură, în conformitate cu anexele nr. I şi II.

Articolul 19

Lipsa dotării necesare unui nivel de competenţă face ca echipajul să nu fie clasificat ca atare sau să fie reclasificat la un nivel inferior, temporar sau permanent, după caz.

Articolul 20

Serviciile de urgenţă prespitalicească raportează sau decontează costurile în conformitate cu clasificarea reală a echipajului, luând în considerare tipul vehiculului, precum şi competenţele echipajului sau ale şefului acestuia, după caz. Decontarea include costul/kilometru sau costul/oră de zbor şi costul/solicitare. Costul/solicitare include şi costul real al medicamentelor şi materialelor sanitare.

Articolul 21

Directorul medical al unui serviciu de ambulanţă sau medicul şef al unui SMURD răspunde de clasificarea corectă a echipajelor şi reclasificarea acestora în cadrul serviciului pe care îl coordonează, aceasta fiind o operaţiune continuă şi flexibilă care depinde de resursele umane disponibile într-o tură şi de tehnica de lucru aflată în stare operativă în tura respectivă, situaţia putând fi schimbată chiar în cursul unei ture.

Articolul 22

Dispeceratul medical sau dispeceratul integrat de urgenţă va fi informat în scris, prin fax ori prin sistem de transmisie a datelor, în cazul în care nu se află în incinta serviciului de ambulanţă, în legătură cu nivelul de clasificare al fiecărui echipaj de gardă şi cu modificările survenite asupra clasificării, dacă este cazul.

Articolul 23

Clasificarea unor echipaje la un nivel mai înalt decât competenţele reale ale membrilor echipajului sau la un nivel mai înalt decât permite dotarea echipajului va duce la sancţionarea de către autoritatea de sănătate publică a directorului medical al serviciului de ambulanţă sau a medicului şef al SMURD din care face parte echipajul, precum şi a persoanelor care au emis autorizaţia iniţială, dacă aceasta a stat la baza clasificării eronate. În cazul unor consecinţe grave asupra pacientului, persoanele implicate răspund, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, fiind posibilă desfacerea contractului de muncă ori eliberarea din funcţia de conducere a persoanei sau persoanelor responsabile, în urma unei anchete efectuate de organele abilitate din judeţul respectiv ori de la un nivel regional sau central.

Articolul 24

Echipajele publice de intervenţie de urgenţă, transport şi consultaţii în faza prespitalicească sunt clasificate după cum urmează:

1.echipaj de prim ajutor fără capacitate de evacuare a victimei (PA):

–mijlocul utilizat: poate include orice tip de vehicul dotat cu echipamentele necesare acordării primului ajutor calificat;

–astfel de echipaj poate acţiona şi fără vehicul, cu condiţia deţinerii echipamentului necesar;

–minimum două persoane:

2 salvatori cu instruire paramedicală;

–după caz, un conducător auto cu instruire paramedicală;

–în cazul echipajelor de pompieri care intervin la incendii cu autospeciale de intervenţie dotate cu echipament de prim ajutor calificat şi defibrilator semiautomat, cel puţin 3 persoane din cadrul echipajului vor fi formate ca personal paramedical;

2.echipaj de prim ajutor cu capacitate de evacuare a victimei (PA-T):

–mijlocul utilizat: ambulanţe tip B2 sau nave;

–minimum 3 persoane:

a)2 salvatori cu instruire paramedicală;

b)un conducător al mijlocului de intervenţie cu instruire paramedicală;

3.echipaj medical de urgenţă cu asistent (EMU-A):

–mijlocul utilizat: ambulanţe tip B2 sau nave;

–minimum două persoane:

a)un asistent medical cu pregătire în acordarea asistenţei medicale de urgenţă;

b)un conducător al mijlocului de intervenţie ambulanţier sau cu instruire paramedicală;

4.echipaj medical de urgenţă cu medic (EMU-M):

–mijlocul utilizat: ambulanţe tip B1, C2 sau nave;

–minimum 3 persoane:

a)un medic care a absolvit cursuri în acordarea asistenţei medicale de urgenţă sau cu competenţă/atestat în domeniu;

b)un asistent medical cu pregătire în acordarea asistenţei medicale de urgenţă;

c)un conducător al mijlocului de intervenţie ambulanţier sau cu instruire paramedicală;

5.echipaj de terapie intensivă mobilă (TIM):

–mijlocul utilizat: ambulanţe tip C1;

–minimum 4 persoane:

a)un medic de urgenţă sau un medic de anestezie terapie intensivă (specialist sau rezident cel puţin în semestrul II al anului III de rezidenţiat, cu acordul directorului programului de rezidenţiat ori al îndrumătorului, în cazul rezidenţilor în anestezie terapie intensivă, cu experienţă spitalicească continuă, instruit în utilizarea medicaţiei anestezice);

b)un asistent medical cu pregătire în acordarea asistenţei medicale de urgenţă cu experienţă spitalicească în manevrele de urgenţă şi terapie intensivă şi utilizarea medicaţiei anestezice;

c)o persoană cu pregătire paramedicală care a absolvit cursul de prim ajutor calificat şi de lucru în cadrul unui echipaj medical de urgenţă;

d)un conducător auto pompier care a absolvit cursul de prim ajutor calificat sau un conducător auto ambulanţier;

6.echipaj de terapie intensivă mobilă nou-născuţi (TIM-NN);

–mijlocul utilizat: ambulanţe tip C1 cu dotare specifică transportului neonatal;

–minimum 3 persoane:

a)un medic neonatolog, anestezist reanimator sau de urgenţă cu pregătire specifică în acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi terapia intensivă a nou-născutului aflat în stare critică, în condiţii de prespital şi transport (specialist sau rezident cel puţin în semestrul II al anului III de rezidenţiat, cu acordul directorului programului de rezidenţiat ori al îndrumătorului, în cazul rezidenţilor în anestezie terapie intensivă sau în neonatologie);

b)un asistent medical cu pregătire specifică în îngrijirea nou-născutului;

c)un conducător auto ambulanţier sau un conducător auto care a absolvit un curs de prim ajutor calificat;

7.echipaj de salvare aeriană (ESA):

–mijlocul utilizat: aeronave de diferite categorii în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

–minimum 4 persoane:

a)un medic de urgenţă sau un medic de anestezie terapie intensivă (specialist sau rezident cel puţin în semestrul II al anului III de rezidenţiat, cu acordul directorului programului de rezidenţiat ori al îndrumătorului, în cazul rezidenţilor în anestezie terapie intensivă sau în neonatologie);

b)un asistent medical cu pregătire în acordarea asistenţei medicale de urgenţă;

c)un pilot şi un copilot;

8.echipaj de ambulanţă aeriană (EAA):

–mijlocul utilizat: avion sanitar sau alte aeronave în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

–minimum 4 persoane:

a)un medic care a absolvit cursuri în acordarea asistenţei medicale de urgenţă sau cu competenţă/atestat în domeniu;

b)un asistent medical cu pregătire în acordarea asistenţei medicale de urgenţă;

c)un pilot şi un copilot;

9.echipaj de consultaţii de urgenţă la domiciliu (ECU):

–mijlocul utilizat: un vehicul neclasificat cu dotare specifică, fără capacitate de transport al pacientului;

–minimum o persoană:

–un medic de medicină generală/medicină de familie, cu carnet de conducere şi cu pregătire în acordarea primului ajutor avansat în cazurile de urgenţă;

–după caz, un conducător auto ambulanţier;

10.echipaj de transport sanitar neasistat (ET):

–minimum o persoană:

–un ambulanţier;

–după caz, echipajul poate fi format din 2 ambulanţieri sau un ambulanţier şi un asistent medical.

Articolul 25

Competenţele fiecărui tip de echipaj sunt prevăzute în anexa nr. I.

Articolul 26

Anumite competenţe sunt facultative pentru unele tipuri de echipaje şi sunt marcate în tabel cu semnul (-/+). Restul competenţelor sunt obligatorii pentru un anumit nivel de clasificare, dacă sunt marcate cu semnul (+), sau incompatibile cu nivelul respectiv de clasificare, dacă sunt marcate cu semnul (-).

Articolul 27

Dotarea minimă obligatorie pentru fiecare tip de echipaj este prevăzută în anexa nr. II.

Articolul 28

Echipajele de prim ajutor şi de urgenţă cu asistent pot fi autorizate de către un medic abilitat care face parte din structura serviciilor de urgenţă prespitalicească sau a unităţilor de primiri urgenţe, pentru cazuri individuale, să efectueze manevre ori să administreze medicaţie care nu face parte din competenţele prevăzute în anexa nr. I. În aceste situaţii, răspunderea este integrală a medicului care autorizează depăşirea competenţei, după caz, pe baza informaţiilor obţinute de la echipaj şi/sau a datelor obţinute prin sistemul de transmisie telemedicală, dacă acesta există. Medicul are obligaţia să documenteze dispoziţiile în scris, cu menţionarea orei la care a ordonat echipajului să efectueze o anumită manevră sau să administreze un anumit medicament şi a motivului. Manevrele care pot fi autorizate, după caz, sunt marcate în anexa nr. I cu litera "R" în dreptul lor.

Articolul 29

Echipajele care primesc autorizaţie să depăşească anumite competenţe în timpul intervenţiei la un caz documentează în fişele lor acest lucru, cu menţionarea conţinutului autorizaţiei primite telefonic, radiotelefonic sau personal la locul intervenţiei, a orei la care s-a emis şi a persoanei care a emis-o, precum şi a rezultatului aplicării asupra pacientului a măsurilor prevăzute în autorizaţie.

Articolul 30

Dacă medicul care autorizează un echipaj de prim ajutor să efectueze anumite manevre care nu sunt în conformitate cu protocoalele aplicate de echipaj nu face parte din structurile sistemului medical de urgenţă, echipajul are obligaţia să confirme ordinul cu dispeceratul medical sub coordonarea căruia se află. În asemenea situaţii, medicul care a intervenit din afara sistemului este legitimat şi înregistrat cu datele de contact în fişa cazului.

Articolul 31

Medicii din afara sistemului medical de urgenţă care intervin în sprijinul echipajelor de prim ajutor, cum sunt medicii de familie în zonele rurale, au obligaţia să respecte protocoalele de lucru ale echipajelor şi faptul că echipajul este subordonat direct dispeceratului medical în zona căruia funcţionează. Echipajul de prim ajutor va aplica prevederile art. 29.

Articolul 32

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă art. 1-8, precum şi anexele nr. 2 şi 3 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 270/2004 privind asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 30 aprilie 2004.

Articolul 33

Anexele nr. I şi II fac parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 34

Direcţia generală de politici, strategii şi managementul calităţii în sănătate din Ministerul Sănătăţii Publice, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi toate serviciile medicale de urgenţă prespitalicească, prim ajutor calificat şi de transport sanitar vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Articolul 35

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătăţii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

p. Ministrul administraţiei şi internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

Anexa I

Competenţele echipajelor publice de

urgenţă, transport şi consultaţii la domiciliu

Anexa II

LISTA

ECHIPAMENTELOR, MATERIALELOR ŞI MEDICAMENTELOR MINIME

OBLIGATORII PENTRU DOTAREA MIJLOACELOR DE INTERVENTIE

PENTRU ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENTA PRESPITALICEASCA,

PRIMUL AJUTOR ŞI TRANSPORT SANITAR

I. Echipament pentru manevrarea, imobilizarea şi transportul

pacientului (Cerinţele minime)

II. Aparatura / echipamente pentru resuscitare - respiratie

(cerinţele minime)

III. Aparatura monitorizare - defibrilare - evaluare - administrare

medicamente / solutii (cerinţele minime)

IV. Materiale sanitare (cerinţele minime)

V. Medicamentele şi solutiile - Cerinţele minime la care se pot adauga

şi alte medicamente conform categoriei mijlocului de interventie şi

luand în considerare pregătirea personalului medico-sanitar

VI. Echipament protecţie personal (pentru fiecare membru al echipajului -

protecţie şi identificare personala, rang şi pregatire profesionala)

VII. Materiale şi dispozitive auxiliare

VIII. Aparate pentru comunicatii / avertizare

Comentarii:

1.O ambulanta tip C care nu respecta cerinţele minime pentru ambulanta tip C1 sau C2 se va clasifica ca ambulanta tip B1 cu condiţia să aibă toate cerinţele minime ale unei ambulante tip B1.

2.În ambulanta tip C1, elicopter şi avion echipamentele de resuscitare şi management al cailor respiratorii vor trebui sa existe în dublura, un set în valiza şi unul în masina în sertare sau dulap imediat accesibil fără să fie necesară deschiderea valizei.

3.Ambulantele care vor efectua transferul nou-nascutilor vor trebui să aibă în dotare incubator încălzit şi echipamentele necesare asigurarii asistentei de urgenta a nou-nascutului.

4.Ambulantele care vor efectua transfer sau interventie al nou-nascutilor aflati în stare critica vor avea dotarea necesară şi personalul special instruit în ingrijirea nou-nascutilor aflati în stare critica. Dotarea va fi similara unei ambulante tip C, din care se exclude materialele necesare interventiei la cazurile de trauma, şi se adaugă incubatorul, ventilatorul, echipamentele de resuscitare adaptate şi medicatia necesară.

5.Medicatia şi echipamentele din liste sunt doar cele minime obligatorii pentru fiecare mijloc de interventie / transport. La aceste liste se pot adauga şi restul materialelor şi medicamentelor considerate necesare potrivit tipului mijlocului de interventie şi categoria personalului care îi deserveşte.

6.Ambulantele tip B2 şi autospecialele destinate consultatiilor la domiciliu pot avea sisteme de transmisie de date în vederea efectuării transmisiilor EKG şi a altor parametri la centrele de expertiza.