Decizie nr. 295 din 28 martie 2006

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Mihaela Cîrstea - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Elisabeta Kerekes în Dosarul nr. 2.732/2005 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că art. 82 din Legea nr. 303/2004 se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale, fără privilegii sau discriminări.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 2.732/2005, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată, cu ocazia soluţionării unui litigiu de asigurări sociale, de către Elisabeta Kerekes, în calitate de curator al copiilor minori ai magistratei Melinda Szilagyi, decedată.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Astfel, consideră că textul de lege criticat are un caracter discriminatoriu în privinţa urmaşilor unor magistraţi, deoarece nu permite acordarea pensiei de urmaş cu raportare la pensia de serviciu a magistraţilor, dacă autorul lor nu avea o vechime minimă în magistratură de 25 sau de 20 de ani.

Tribunalul Mureş - Secţia civilă apreciază că excepţia ridicată nu este întemeiată, textul de lege criticat nefiind contrar principiului constituţional al egalităţii în drepturi. În acest sens, arată că drepturile urmaşilor la pensie se raportează la drepturile de pensie ale antecesorului lor. Esenţa pensiei de serviciu pentru magistraţi este realizarea unei vechimi minime în magistratură, condiţie fără de care nici urmaşii nu pot beneficia de pensie calculată în raport cu pensia de serviciu.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 sunt constituţionale. Astfel, arată că aceste dispoziţii nu aduc atingere principiului egalităţii în drepturi, întrucât, în raport cu vechimea realizată în magistratură, judecătorii şi procurorii se află în situaţii diferite, ceea ce justifică tratamentul juridic diferenţiat.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, dispoziţii potrivit cărora: "(1) Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării.

(2)Judecătorii şi procurorii sunt pensionaţi la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca ponderea acestora să poată fi mai mare de 10 ani.

(3)Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani în funcţia de judecător sau procuror, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1%, fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionării.

(4)De pensia de serviciu beneficiază şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală.

(5)Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) numai în funcţia de judecător sau procuror beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un judecător sau procuror în funcţie în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului.

(6)De prevederile alin. (5) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de judecător sau procuror din motive neimputabile.

(7)Judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu sau pensia militară de serviciu.

(8)Judecătorii şi procurorii care beneficiază de pensie de serviciu potrivit alin. (1), (2) şi (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective."

În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, care consacră egalitatea în drepturi.

Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu excepţia de neconstituţionalitate, alin. (2) al art. 82 din Legea nr. 303/2004 a fost modificat prin articolul unic al Legii nr. 29/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 2 martie 2006, fără a se modifica însă soluţia legislativă criticată.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se exercită potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească condiţiile şi criteriile de acordare a pensiei, precum şi modul de calcul al acesteia. De asemenea, legiuitorul, în considerarea unor situaţii deosebite, poate stabili condiţii, criterii şi un mod de calcul al drepturilor de pensie diferite pentru anumite categorii socio-profesionale. În această categorie se încadrează şi pensia de serviciu pentru magistraţi, reglementată, în mod derogator de la dreptul comun în materie, prin art. 82 din Legea nr. 303/2004.

În ceea ce priveşte pensia de urmaş a soţului supravieţuitor şi a copiilor, potrivit regulilor generale enunţate de Legea nr. 19/2000, aceasta se acordă şi se calculează cu raportare la drepturile de pensie de care beneficia soţul, respectiv, părintele la data decesului. Prin urmare, aşa cum reiese şi din interpretarea art. 84 din Legea nr. 303/2004, soţul supravieţuitor şi copiii judecătorilor şi procurorilor, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, vor beneficia de drepturile consacrate de art. 82 din Legea nr. 303/2004 doar dacă antecesorii lor aveau dreptul la pensie de serviciu în condiţiile prevăzute de acest text de lege.

Autorul excepţiei consideră ca fiind discriminatorii dispoziţiile art. 82 din Legea nr. 303/2004, pentru că nu recunosc dreptul la pensia de serviciu judecătorilor şi procurorilor care nu au realizat în magistratură o vechime de cel puţin 25 de ani sau 20 de ani, astfel că nici urmaşii acestora nu pot beneficia de aceste drepturi.

După cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, în concordanţă şi cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, egalitatea în drepturi nu înseamnă uniformitate, iar situaţiile obiectiv diferite justifică şi instituirea unui tratament juridic rezonabil diferenţiat. Or, judecătorii şi procurorii care nu au realizat o vechime minimă în magistratură de 25 sau de 20 de ani se află într-o situaţie obiectiv diferită faţă de cei cu o asemenea vechime. De altfel, vechimea în magistratură reprezintă condiţia şi motivul pentru care legiuitorul a instituit pensia specială de serviciu pentru magistraţi.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Elisabeta Kerekes în Dosarul nr. 2.732/2005 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 martie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea