Lege
Lege nr. 139 din 27 februarie 1940
asupra rechizitiilor
- Emitent
- Parlamentul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 48 din 27 februarie 1940
Textul actului · 67 de articole
100%
asupra rechizitiilor
Notă *) Text modificat, potrivit rectificarii din Monitorul Oficial Nr. 52 din 2 Martie 1940.
În caz de concentrari, manevre, călătorii de instrucţie, mobilizare parţială sau generală, precum şi în orice alte împrejurări în care pregătirea armatei, interesele generale ale apărării naţionale ori ale linistei şi siguranţei Statului reclama, se pot face rechiziţii de orice natura şi sub orice formă. În asemenea cazuri, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Aerului şi Marinei, Ministerul Inzestrarii Armatei, precum şi celelalte departamente care contribuesc la apărarea naţionala au dreptul a cere rechiziţii dela persoanele, instituţiile şi întreprinderile prevăzute la art. 3. Rechizitiile au drept scop satisfacerea trebuintelor în subzistente, furaje, combustibil, materiale de orice natura, mana de lucru şi cartiruire, ale forţelor armatei, ale personalului civil ce le însoţesc, prizonierilor de razboiu, funcţionarilor Statului, sinistratilor, refugiatilor şi punerea la adapost a populaţiei atinsa de consecinţele războiului.
Ele mai sînt destinate a asigura buna funcţionare şi exploatare a căilor ferate, a căilor de comunicaţii pe uscat, pe apa şi în aer, a stabilimentelor industriale şi a tuturor categoriilor de exploatări agricole.
Dreptul de a face rechiziţii se acordă printr'un jurnal al Consiliului de Miniştri, care fixează atît zonele în care ele se executa, cat şi data începerii şi încetării executării lor. În caz de mobilizare parţială sau generală acest drept curge din ziua în care s'a hotărît mobilizarea şi se aplică pe întreg teritoriul tarii, incetand în ziua în care s'a hotărît demobilizarea, afară de cazul cînd nu se stabileşte altfel prin decretele respective.
Sînt supuşi obligaţiunilor legii de faţa toţi locuitorii tarii, români sau străini, stabiliţi fie definitiv fie provizoriu în România, precum şi toate pensoanele juridice de pe teritoriul tarii. Se exceptează numai străinii sau societăţile străine, care sînt scutite de aceasta obligaţiune prin tratate sau convenţiuni internaţionale, ori pe bază de reciprocitate.
Rechizitiile de subzistente, furaje şi combustibil ce se cer locuitorilor, municipiilor, comunelor urbane reşedinţa, sau neresedinta a comunelor rurale, nu trebuie să intreaca resursele aflate pe teritoriul respectiv, lasandu-se hrana pentru locuitori, animale şi alimentele necesare pînă la recolta viitoare.
Nimeni nu poate fi obligat a da un obiect dacă în momentul cererii nu-l poseda.
Rechizitiile se fac în timp de pace sub forma de închiriere sau sub forma definitivă. Rechizitiile temporale în timp de pace se vor face cu plata imediata sau contra unui bon de folosinţă. Rechizitiile sub forma definitivă se vor face contra unui bon de rechiziţie. Rechizitiile, în timp de razboiu, se fac în general sub forma definitivă. Se pot face rechiziţii şi sub forma de închiriere, transformandu-se ulterior în rechiziţii definitive, dacă interesele armatei şi naţiunii ar cere aceasta. Imobilele nu se pot rechizitiona decât în folosinţă.
Rechizitiile şi serviciile personale prestate pe baza legii de faţa dau dreptul la despăgubiri egale cu valoarea prestatiunilor, asa cum sînt stabilite prin tariful anual de rechiziţii, iar pentru obiectele neprevăzute în tarif, după evaluarea facuta de comisiuni, conform prevederilor din capitolul "Lichidari".
În cazurile prevăzute de prezenta lege, proprietarii sau deţinătorii sub orice titlu ai imobilelor, sînt obligaţi a pune imobilele lor la dispoziţia autorităţilor militare şi a departamentelor ce vor fi prevăzute în jurnalul Consiliului de Miniştri, la cererea acestora. Rechizitiile temporare sub forma de închiriere, dau dreptul proprietarului la plata unei chirii, conform tarifului şi la despăgubiri pentru stricăciunile ocazionate. Rechizitiile definitive, dau dreptul proprietarului la plata valoarei lor, stabilită asa cum se arata în legea de faţa. Nu se acordă despăgubiri pentru uzura provenită din întrebuinţarea normală a bunului rechizitionat. Cartiruirea trupelor, a autorităţilor civile evacuate, a populatiunii refugiate, precum şi adăpostirea materialelor de tot felul, nu da dreptul la plata vreunei chirii în caz de mobilizare, pe timpul concentrarilor impuse de apărarea frontierelor sau de siguranţă interna a Statului, oricare ar fi durata lor. În toate celelalte cazuri,
cartiruirea da dreptul la plata unei chirii stabilită în condiţiunile prezentei legi, numai după, 30 zile de folosinţă. Cartiruirea implica luminatul şi incalzitul, dacă proprietarul dispune de mijloacele necesare. Stricăciunile cauzate terenurilor cultivabile dau dreptul la despăgubiri numai în timp de pace.
Nici o rechiziţie nu se poate face decât în schimbul unui bon de rechiziţie, cînd bunul a fost predat direct autorităţilor militare, sau a unei chitanţe provizorii cu sigiliul respectiv şi număr de înregistrare, cînd bunul a fost predat autorităţii comunale sau poliţieneşti. În termenul prevăzut de regulamentul acestei legi, autorităţile comunale sau poliţieneşti sînt obligate a schimba chitanţele provizorii în bonuri definitive.
Dreptul de a face rechiziţii aparţine autorităţilor militare, precum şi acelor departamente care vor fi prevăzute în jurnalul Consiliului de Miniştri, prin care se încuviinţează rechizitiile. Dreptul acestor departamente de a face rechiziţii se limitează numai la materialele prevăzute în lucrările de mobilizare. Pentru alte materiale este nevoie de încuviinţare specială, prin jurnalul Consiliului de Miniştri.
Autorităţile militare au dreptul, în limitele ce se vor stabili prin regulamentul acestei legi, sa ordone rechiziţii prin comandantii militari, începînd cu comandantii corpurilor de trupa, şefii de servicii dela comandamente şi comandantii de unităţi, operand izolat. Aceştia răspund de rechizitiile ordonate şi au dreptul, în cazurile stabilite prin regulament, sa dea delegaţie pentru executarea rechizitiilor numai ofiţerilor aleşi de ei şi pe a lor răspundere. În mod excepţional, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Aerului şi Marinei şi Ministerul Inzestrarii Armatei, pot da delegaţii pentru executarea rechizitiilor, unor funcţionari publici care nu aparţin cadrelor armatei şi care ar putea, prin competinţa lor, să fie de folos acestor operaţiuni.
În cazul cînd în anumite regiuni mersul vieţii economice ar fi stingherit din cauza ca s'au executat prea numeroase rechiziţii sau din alte motive, autoritatea administrativă poate completa lipsurile cu rechiziţii luate din alte regiuni, sesizand şi cerând în acest scop aprobarea autorităţii administrative competente. De asemenea se pot executa rechiziţii şi pentru nevoile urgente de aprovizionare ale populaţiei civile după dispoziţiunile Ministerului de Interne. Executarea rechizitiilor prevăzute în alineatele de mai sus se vor face de către comisia mixtă prevăzută la art. 49. Rechizitiile de asemenea natura se vor plati fie în bani, în momentul rechiziţionării, fie - după normele ce se vor stabili în regulament - cu bonuri de rechiziţie şi pe care se v a face menţiunea pentru comuna sau judeţ.
Nimeni nu poate cere rechiziţii dacă nu are delegaţiune scrisă din partea autorităţii în drept a le ordonă şi dacă nu are carnet cu bonuri de rechiziţie. Cererile de rechiziţie se formulează în scris şi se adresează autorităţilor administrative (poliţieneşti în oraşe), singurele în drept şi obligate a le satisface. Cînd proprietarul sau deţinătorul, sub orice titlu, al unui obiect ce se rechizitioneaza, nu este de faţa, rechizitionarea se va executa în prezenta autorităţilor poliţieneşti la oraşe, sau autorităţile administrative în comunele rurale, care vor dresa proces-verbal. În timp de razboiu, orice ofiţer comandant de trupa sau şef de detasament operand izolat, poate, chiar cînd nu ar avea autorizaţie specială şi nici carnet de bonuri, să facă rechizitiile necesare, însă numai prin autorităţile administrative, dând adeverinta de primire semnată de el şi contrasemnata de inlocuitorul sau la comanda.
Cînd executarea rechizitiilor de materiale de subzistente, furaje, combustibil, echipament, cartiruire şi mijloace de transport, este intarziata din neglijenţa sau rea voinţa a autorităţilor administrative sau poliţieneşti, autoritatea militară, constatând acest lucru prin proces-verbal, va proceda singura şi sub proprie răspundere la executarea directa a rechizitiilor necesare, încheind acte de contravenţie.
În cazurile prevăzute de prezenta lege, orice bun de orice categorie şi sub orice formă, aflat în mana oricărui deţinător, se va putea rechizitiona după cum se vor putea cere orice prestaţiune de servicii, atît pentru interesele armatei, cat şi ale altor departamente, cînd interesele generale ale tarii ar cere aceasta. În acelaşi scop, se poate cere orice prestaţiune de servicii şi se poate chema şi întrebuinţa, atît în folosul armatei, cat, şi al altor servicii ale tarii, orice persoană civilă, bărbat sau femeie, care nu a împlinit vîrsta de 70 ani, fie simpli lucrători sau meseriasi, fie profesionisti sau specialişti, fie pensionari ai Statului, sau ai oricărei instituţiuni sau întreprinderi publice ori particulare.
Întrebuinţarea în serviciu a persoanelor rechiziţionate se va face pe cat posibil în raport cu pregătirea profesională şi aptitudinile acestora şi în localităţile unde îşi au domiciliul.
Remunerarea persoanelor rechiziţionate se va face conform prevederilor tarifului anual al rechizitiilor, ori potrivit dispoziţiunilor în vigoare la epoca respectiva.
În timp de mobilizare sau razboiu, persoanele care însoţesc armata şi depind de un serviciu sau de administraţiunea armatei, precum şi personalul oricărei organizaţii de transport, sau care completează efectivul unui vas rechizitionat sau al unei fabrici, stabiliment industrial, cale ferată etc., sînt supuse pentru orice abateri, derivând direct din serviciile ce le sînt încredinţate, disciplinei şi jurisdicţiunii militare. Personalul civil care exercită o prestaţiune de serviciu în condiţiunile art. 15, este de asemenea supus, pentru abateri derivând direct din serviciile ce le sînt încredinţate, disciplinei şi jurisdicţiunii militare.
Sînt scutite de rechiziţii pentru cartiruirea trupelor în timp de pace:
a)Toate proprietăţile Familiei Regale, edificiile destinate locuinţei M. S. Regelui sau a unui membru din Familia Regala, precum şi cele ale Domeniilor Coroanei; b) Edificiile destinate ca locuinţe şi cancelarii legatiunilor şi consulatelor străine; c) Părţile din edificiile destinate pentru serviciile Statului, tinutului, judeţului şi comunelor, strict necesare funcţionarii lor; d) Bisericile sau casele de rugaciuni al oricărui cult recunoscut de Stat; e) Edificiile de instrucţiune publică, numai părţile strict necesare funcţionarii; f) Spitalele, pentru intrebuintari care ar schimba destinaţia lor; g) Instituţiile de cultura şi educaţie, ospiciile de saraci şi orfani, muzeele şi bibliotecile destinate uzului public; h) Penitenciarele şi casele de corectiune; i) Manastirile de calugarite; j) Manastirile de calugari numai locasul necesar pentru exercitarea cultului şi locuinta monahilor; l) Edificiile întreprinderilor industriale necesare funcţionarii acestora.
În timp de mobilizare pot fi întrebuinţate pentru cartiruire chiar şi localurile care în timp de pace se bucura de dispensa, afară de cele prevăzute la alineatele a, b, c, d, h şi i.
Sînt scutite de prestaţii de serviciu:
a)Persoanele civile care au vîrsta mai mare de 70 ani; b) Femeile gravide în stare aparenta şi mamele cu copii sub 12 ani; c) Invalizii de razboiu şi cei neapti din cauza unei infirmităţi sau unei boale; d) Funcţionarii şi salariaţii Statului, tinutului, judeţelor şi comunelor, precum şi ai întreprinderilor industriale şi agricole, care sînt dispensaţi de mobilizare şi destinaţi în interesul serviciului a rămîne la posturilor lor; e) Membrii clerului oricărui cult, recunoscut de Stat, sînt scutiţi de prestaţiuni de serviciu, în afară de serviciul religios; f) Consilierii regali, membrii guvernului, foştii prim-miniştri, membrii Corpurilor Legiuitoare, în timpul funcţionarii acestora; g) Persoanele dispensate în baza unui tratat sau convenţiuni internaţionale, ori pe baza, de reciprocitate.
Nu se trec în tabelele de clasare şi nu se rechizitioneaza:
a)Caii, vehiculele de toate categoriile, vasele de navigaţie şi aeronavele, aparţinînd M. S. Regelui sau unui membru al Familiei Regale;
b)Caii şi vehiculele de orice categorie, aparţinînd agenţilor diplomatici; c) Caii şi vehiculele de orice categorie, folosind la exercitarea demnităţii ce ocupa consulii şi agenţii consulari de cariera; d) Caii şi vehiculele de orice categorie, aparţinînd străinilor scutiţi de rechiziţie pe baze de tratate sau convenţiuni internaţionale ori pe bază de reciprocitate; e) Caii şi vehiculele de orice categorie, ale pompierilor şi administraţiei postelor şi Soc. de Telefoane, precum şi caii şi vehiculele pe care aceste doua instituţiuni le au în folosinţă serviciilor lor, prin contracte particulare, precum şi cei ce aparţin funcţionarilor şi militarilor, obligaţi prin legi a-i avea la intrarea lor în funcţiune; f) Caii şi vehiculele cu tracţiune animala, în proporţie de doi cai şi o căruţa, aparţinînd invalizilor şi văduvelor de razboiu; g) Armasarii şi iepele de rasa ale Statului, societăţilor de creştere, societăţii de încurajare pentru îmbunătăţirea rasei căilor în România (Jockey-Club), societăţi hipice române şi ai particularilor, intrebuintati pentru reproducţie, recunoscuţi ca atare printr'un certificat al Directiunii creşterii animalelor din Ministerul de Agricultura şi Domenii; h) Caii şi iepele care nu au vîrsta de 4 ani; i) Taurii recunoscuţi ca buni pentru reproducţie, vacile pînă la 8 ani, vierii şi scroafele pînă la 4 ani, oile şi berbecii pînă la 5 ani; j) Seminţele selecţionate, aparţinînd staţiunilor de selectiune pendinte de Institutul de cercetări agronomice şi fermelor care se ocupa cu înmulţirea seminţelor selecţionate, recunoscute de Stat.
Se înscriu în tabelele de clasare fără a se putea rechizitiona:
a)Caii aparţinînd ofiţerilor activi şi de rezerva cu drept de a-i avea în serviciu, întru cat sînt intrebuintati personal şi în limitele stabilite de lege, pentru serviciul şi gradul lor; b) Iepele cu manji neintarcati, dacă în momentul executării rechizitiei manjii au mai puţin de 6 luni de alaptare, precum şi iepele vadit pline.
Se înscriu în tabelele de clasare şi nu se pot rechizitiona decât caii clasaţi pentru artilerie şi cavalerie, dând în schimb cai de talie mica:
a)Caii şi vehiculele indispensabile pentru stricta asigurare a serviciului transporturilor administraţiilor publice, inclusiv al serviciilor agricole, veterinar şi silvic; b) Caii şi vehiculele de orice natura folosind primăriilor comunelor urbane pentru salubritatea publică, întreprinderilor comunale, societăţilor de salvare pentru transporturi, spitalelor şi mănăstirilor pentru aprovizionarea lor, precum şi instituţiilor ştiinţifice de cultura.
Pentru asigurarea muncilor agricole în timp de razboiu, se va acorda scutire de rechiziţii în condiţiunile ce se vor fixa de regulament, în acord cu Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.
Ministerul Apărării Naţionale, în scopul de a cunoaşte situaţia tuturor resurselor ce se pot rechizitiona în cazul unei eventuale mobilizari, poate ordonă, prin decizie ministerială publicată în Monitorul Oficial, recensământul tuturor bunurilor de care ar avea nevoie, precum şi inspectarea şi clasarea lor.
Recensământul tuturor bunurilor, precum şi al locuinţelor aflate pe teritoriul tarii, se va face pe comune rurale sau urbane, la epocile ce se vor fixa, prin comisiuni compuse astfel:
a)În comunele urbane, dintr'un delegat al Cercului de recrutare, un delegat al primăriei locale şi un consilier comunal delegat al locuitorilor. În oraşe mari vor putea funcţiona mai multe comisiuni; b) În comunele rurale: primarul comunei, agentul agricol, un consilier comunal ca delegat al locuitorilor, şeful de garnizoana ca delegat al autorităţii militare şi notarul ca delegat al autorităţii administrative. Convocarea acestor comisiuni se va face de către Ministerul de Interne.
La efectuarea acestor operaţiuni, deţinătorii, sub orice titlu, de bunuri al căror recensământ se face sînt obligaţi să le declare comisiunilor prevăzute la art. 27, sub sancţiunile stabilite de capitolul XI.
La anumite epoci fixate prin decizii ministeriale, se va face inspectarea şi clasarea animalelor, vehiculelor cu tracţiune animala, harnasamentului, inventarului agricol şi bicicletelor. Inspectarea şi clasarea se va face de către comisiuni mixte, compuse dintr'un delegat al Ministerului Apărării Naţionale, un delegat al Ministerului de Finanţe, un delegat al Ministerului de Interne (avînd titlul de ofiţer de poliţie judiciară), un inginer agronom delegat al Camerei de agricultura şi un medic veterinar.
Inspectarea şi clasarea se va face în anumite centre, unde vor fi aduse rechizitiile mai multor comune, alese astfel ca distanta de parcurs sa nu fie prea mare. Locuitorii vor fi înştiinţaţi cu cel puţin 8 zile înainte, asupra datei şi locului unde se vor prezenta cu rechizitiile pentru clasare. Primării şi notarii vor prezenta toate bunurile destinate clasarii, pe propria lor răspundere.
Inspectarea şi clasarea tuturor rechizitiilor se va face după normele ce se vor da anual de către Ministerul Apărării Naţionale. Caii vor fi clasaţi pentru artilerie, cavalerie, infanterie sau coloana. Odată cu aceasta se va face şi evaluarea lor, conform tarifului anual al rechizitiilor.
Recensământul, inspectarea şi clasarea autovehiculelor se va face la aceeaşi epoca, de către comisiuni speciale, la reşedinţa prefecturilor de judeţ sau chesturilor de poliţie: ale materialului flotant pe Dunăre şi Mare, precum şi imbarcatiunile de pe râurile din interiorul tarii, prin grija Ministerului Aerului şi Marinei, prin capitaniile de porturi, în cursul lunii Ianuarie şi Februarie. Recensământul, inspectarea şi clasarea inventarului agricol se va face în comunele în care se găseşte. Evaluarea se va face după normele ce se vor stabili de regulamentul legii de faţa şi tarifului anual.
Pe baza rezultatului obţinut la inspectare şi clasare, comandamentele teritoriale, avînd în vedere nevoile unităţilor, vor face repartiţia numerică, ţinînd seama ca una şi aceeaşi unitate sa primească rechiziţii din aceeaşi comuna şi numai la neajungere din comunele vecine. Pentru fiecare unitate se va repartiza o rezervă de 15-20% . Repartiţia nominală a rechizitiilor se va face de către autoritatea comunală sau politieneasca, de comun acord cu un ofiţer superior din unitatea respectiva, la faţa, locului. Principial rechizitiile vor fi repartizate la unitate unde conteaza la mobilizare proprietarului. Odată cu repartiţia unităţile vor înscrie într'un registru special caii rechizitionabili, iar pe copitele picioarelor din faţa şi sub coama vor aplica initialele unităţilor şi numărul matricol; de asemenea se vor înscrie: carutele şi hamurile. Unităţile respective vor emite locuitorilor ordine de rechiziţie după modelul ordinelor de chemare ale oamenilor. Modificările survenite în situaţia rechizitiilor se vor comunică imediat de către primării şi politii, unităţilor respective. Unităţile vor inspecta de 2-3 ori pe an situaţia rechizitiilor, în fiecare comuna, aplicând din nou numărul matricol, cînd ameninta sa dispara.
Cînd rechizitia, a fost ordonată, deţinătorii de bunuri clasate pentru nevoile armatei vor fi anuntati de primării, în unire cu şefii de garnizoana şi organele de poliţie, sa aducă în termenul ordonat la primării, politii, comisariatul de poliţie, toate rechizitiile înscrise în tabele şi pentru care poseda ordine de rechiziţie. Comunele şi politiile predau toate rechizitiile prevăzute în tabele, direct unităţilor în curtea cazarmei, cînd transportul rechizitiilor se executa pe jos şi în garile de îmbarcare, cînd transportul se executa cu calea ferată, prin încheiere de proces-verbal. Primăriile vor îngriji ca proprietarii animalelor sa aducă furajul şi grauntele pe 6 zile, primind pentru aceasta bonuri de rechiziţie eliberate de comisiunile de primire.
Bunurile rechiziţionate vor fi predate comisiunilor de primirea rechizitiilor, care vor funcţiona la fiecare unitate şi în fiecare gara, de îmbarcare. Fiecare comisiune se va compune dintr'un ofiţer activ cu gradul de locotenent cel puţin, un veterinar militar activ sau de rezerva, un delegat al prefecturii respective, un delegat al Camerei de agricultura şi un delegat al Administraţiei financiare respective. Comisiunea va proceda la o noua examinare a rechizitiilor constatând pe loc starea lor. Pentru rechizitiile primite, se va certifica procesul-verbal încheiat de primar sau se vor elibera bonuri de rechiziţie, al căror formular se va stabili prin regulamentul legii. Primarul comunei se va prezenta cercului de recrutare respectiv pentru preschimbarea procesului-verbal în bonuri de rechiziţie pentru fiecare locuitor.
Rechizitionarea autovehiculelor de toate categoriile şi a motocicletelor se va face după aceleaşi norme prevăzute la art. 34 şi 35, de preferinta la prefectura judeţului unde domiciliază proprietarul. La primirea autovehiculelor sau motocicletelor, comisiunile vor încheia un proces-verbal, amănunţit, în dublu exemplar, din care unul se va da proprietarului, consemnându-se starea în care s'a primit, hotarindu-se totodată dacă nu este cazul de a se reduce preţul stabilit la clasare, dat fiind uzura produsă imtre timp.
În toate cazurile prevăzute de art. 1 se vor putea rechizitiona pentru trebuinţele armatei şi numai sub forma de închiriere, liniile ferate normale şi inguste, decauville, funicularele, teledinamice, etc., aparţinînd particularilor, precum şi toate instalatiunile, materialul de cale, rulant şi de orice fel, aflat în depozite sau chiar în exploatare, după cum şi personalul aparţinînd acestor linii. Cererile de rechiziţii se vor adresa în scris direct reprezentanţilor întreprinderii. Personalul şi materialul rechizitionat se va putea întrebuinţa în orice altă parte, atît în zona interioară, cat şi în zona de operaţiuni. Predarea şi primirea se face prin proces-verbal, adresat în dublu exemplar, în prezenta proprietarilor sau reprezentanţilor lor. Rămîne la latitudinea organului ce ordonă executarea rechizitiilor de a schimba bunurile de rechiziţie din folosinţă în proprietate. Proprietarul va avea dreptul la plata unei indemnităţi pentru lipsa de folosinţă şi la despăgubiri pentru obiectele ce vor fi degradate sau vor lipsi cu ocazia restituirii, după constatările făcute de către o comisiune anume constituită.
În caz de mobilizare, toţi capitanii de vase, patronii bastimentelor, vaselor şi imbarcatiunilor de orice natura, sînt obligaţi să le predea în porturile unde ele au fost înscrise din timp de pace şi pentru care poseda ordine de rechiziţie. Dacă ele se vor găsi în alt port, vor fi predate căpitanului acelui port, care va instiita pe capitanul portului de reşedinţa. În caz ca se găsesc în curse în ape străine, vor instiita, portul de reşedinţa şi vor grăbi intrarea în apele tarii.
Odată cu rechizitionarea vasului sau a oricărei categorii de imbarcatiuni, se va rechizitiona şi tot materialul existent prevăzut în inventarul vasului, precum şi tot sau parte din personal.
Rechizitionarea se va face sub forma de închiriere, iar pentru imbarcatiunile mici se poate face şi sub forma definitivă. Predarea şi primirea vasului sau imbarcatiunilor se va face printr'un proces-verbal, însoţit de un inventar în care se va arata starea amănunţită a vasului şi a materialului aflat asupra lui, încheiat între capitanul portului în care se face predarea, delegatul Ministerului Aerului şi Marinei şi proprietarul sau capitanul vasului.
În caz de rechizitionare definitivă, preţul vasului se va hotărî de către o comisiune special numita de către Ministerul Aerului şi Marinei. În caz de rechizitionare sub forma de închiriere se va plati proprietarului chiria calculată după tariful anual în vigoare. Nu se acordă despăgubiri de nici un fel pentru stricăciunile provenite din folosirea normală a vasului. Aceleaşi dispoziţiuni se aplică şi cînd obiectul rechizitionat este o aeronava.
În caz de mobilizare generală sau parţială sau în cazul concentrarilor impuse de siguranţă frontierelor sau ordinea interna, autoritatea militară poate rechizitiona pentru trebuinţele ei, în total sau în parte, personalul, centralele, liniile telefonice, precum şi orice material aparţinînd societăţii anonime de telefoane, numita societate fiind obligată a asigura buna funcţionare. Plata utilizării se va face conform conventiunii încheiate de societate Statului, autoritatea militară neraspunzand de stricăciunile şi avariile pricinuite din întrebuinţarea sau desfăşurarea operaţiunilor.
Autoritatea militară, în cazurile prevăzute la art. 1 din lege, poate întrebuinţa pentru armata, drumurile, şoselele, podurile şi viaductele, aparţinînd particularilor, dând dreptul la despăgubiri numai pentru uzura. De asemenea, se va întrebuinţa, fără a fi deplasate şi fără a împiedica circulaţia, telegrafele, telefoanele căilor ferate, precum şi telegrafele, telefoanele şi radiofoanele particularilor cu accesoriile lor, fără alta despăgubire decât aceea pentru stricăciunile aduse.
În caz de mobilizare generală sau parţială pot fi oprite în total sau în parte, pentru motive de ordin militar, fără drept de despăgubire, transporturile şi comunicaţiile pe liniile ferate, linii decauville, şosele, etc., aparţinînd Statului sau particularilor pe anumite teritorii sau în general.
În timp de razboiu cînd se ocupa un teritoriu, autoritatea militară ocupanta poate executa rechizitiile impuse de operaţiunile armatei sau necesare pentru miscarea şi întreţinerea armatei, a personalului civil ce însoţeşte armata şi a prizonierilor, pastrandu-se formele şi regulile prescrise în prezenta lege, pentru rechizitiile făcute în ţara proprie. Toate acele rechiziţii vor fi plătite după tarifele de rechiziţii în vigoare, în moneda ce se va hotărî, sau se va da comunei sau proprietarului bon de rechiziţie în care se va arata în mod precis cantitatea rechizitiilor primite şi valoarea lor. Pentru rechizitiile neplătite, modalitatea de plată se stabileşte la încheierea tratatelor de pace sau a conventiunilor speciale referitoare la rechiziţii făcute de armata ocupanta.
În caz de manevre, concentrari şi călătorii de instrucţie, în baza jurnalului Consiliului de Miniştri, se pot face rechiziţii de animale, vehicule cu tracţiune animala, harnasament, biciclete, autovehicule, motociclete şi materiale de tot felu. Autorităţile militare stabilesc felul şi cantitatea de rechiziţii şi se adresează pentru satisfacere direct prefecturilor de judeţ. Prefecturile de judeţ, luînd de baza tabelele cu rezultatul recensamantului, vor face repartiţia numerică a rechizitiilor pe comune, prevăzând totodată, şi o rezervă de 15 la suta. Aceasta repartiţie se va comunică fiecărei comune care urmează a da rechiziţii, precum şi autorităţilor care au făcut cereri. În baza acestor comunicări, unităţile armatei întocmesc cereri de rechiziţie pe care le adresează direct primăriilor şi politiilor respective, indicând cantitatea şi felul rechizitiilor, locul şi data predării lor. Primăriile şi politiile, luînd de baza comunicările prefecturilor şi cererile unităţilor, fac repartiţia nominală a rechizitiilor, iar la data fixată, primării sau organele poliţieneşti, împreună cu proprietarii sau reprezentanţii lor, se prezintă la unităţi pentru predarea rechizitiilor. Primirea rechizitiilor la unităţile armatei se va face de către o comisiune mixtă compusa dintr'un ofiţer activ, un delegat al prefecturii, un veterinar şi un delegat al administraţiei financiare.
Toate aceste rechiziţii se fac sub forma de închiriere, iar proprietarii au dreptul la plata unei chirii şi la despăgubiri în caz de dispariţie sau deteriorarea obiectului rechizitionat, conform tarifelor anuale în vigoare.
Rechizitionare a autovehiculelor se va face după aceleaşi norme prevăzute în articolele 43 şi 44, autoritatea militară plătind combustibilul şi indemnitatea după zilele de serviciu efectuate, conform tarifului.
În fiecare an, comisiunile mixte prevăzute la art. 49, punctul A din prezenta lege, luînd de baza preţurile pieţei de pe raza judeţului respectiv, întocmesc propuneri de preţurile sau limitele preţurilor pentru prestaţiunile şi obiectele ce vor fi rechiziţionate. Pe baza acestor propuneri, comisia centrala de rechiziţii, luînd informaţiuni dela diferite ministere, asociaţiuni comerciale şi case mari de comerţ, întocmeşte tarifele generale anuale ale rechizitiilor.
Tarifele se vor publică în Monitorul Oficial şi devin obligatorii, atît pentru autoritatea militară, cat şi pentru locuitorii tarii, dela data publicării. Dacă tarifele anuale nu au fost publicate la timp, rămîn în vigoare cele vechi, pînă în ziua cînd se vor publică în Monitorul Oficial noile tarife.
Consiliul de Miniştri, prin jurnal motivat şi publicat în Monitorul Oficial, va putea, prin comisiunea centrala, de rechiziţii, sa micşoreze sau sa majoreze preţurile fixate prin tarifele anuale.
Prestaţiunile şi obiectele rechiziţionate al căror preţ nu s'a fixat în tarifele anuale se vor preţui de anume comisiuni a căror compunere se va face după condiţiunile ce se vor stabili prin regulament. Aceleaşi comisiuni vor fixa şi cuantumul despăgubirilor pentru stricăciuni.
Pentru asigurarea bunului mers al operaţiunilor de rechiziţii, a unificării măsurilor de pregătire şi a executării lor, precum şi pentru a înlesni lichidarea şi judecarea diverselor pretenţiuni derivând din executarea rechizitiilor, vor funcţiona:
A. O comisiune mixtă de rechiziţii pe lîngă fiecare cerc de recrutare, compus, din:
a)Prefectul judeţului ca preşedinte; b) Comandantul Cercului de recrutare; c) Şeful Biroului de rechiziţii dela Cercul de recrutare; d) Şeful Biroului mobilizării şi organizării naţiunii şi teritoriului dela prefectura; e) Administratorul financiar; f) Directorul Camerei agricole. Aceasta comisiune este organul de pregătire şi executare în materie de rechiziţii pentru judeţul respectiv şi se convoacă ori cînd este nevoie.
B. O comisie centrala de rechiziţie pe lîngă Marele Stat Major, numita prin decizia Ministerului Apărării Naţionale şi compusa astfel:
a)Un membru numit de guvern dintre actualii sau foştii membri ai Înaltei Curţi de Casaţie, ca preşedinte; b) Doi delegaţi ai Ministerului Apărării Naţionale; c) Un delegat al Ministerului de Interne; d) Un delegat al Ministerului Economiei Naţionale; e) Un delegat al Ministerului Agriculturii şi Domeniilor; f) Un agricultor recomandat de Ministerul Agriculturii; g) Un delegat al Regiei Autonome C.F.R.; h) Un delegat al Ministerului de Finanţe. Aceasta comisiune are atributiuni de:
1.Organ consultativ pentru Ministerul Apărării Naţionale, precum şi pentru celelalte departamente în materie de rechiziţii.
2.Organ de pregătire şi executarea rechizitiilor studiind tarifele anuale generale şi avizand la procurarea, prin rechiziţii, a aprovizionarilor de tot felul care interesează armata sau populaţia în caz de razboiu.
3.Instanţa pentru judecarea recursurilor în contra hotărîrilor pronunţate de către comisiunile mixte. Executarea deciziilor comisiei centrale de rechiziţii se face prin Ministerul Apărării Naţionale. Comisia centrala de rechiziţii se convoacă ori de câte ori este trebuinta.
Toate reclamatiunile proprietarilor de bunuri rechiziţionate, relativ la preţuri, eliberari de chitanţe provizorii sau bonuri definitive, precum şi la înscrierea valorii în bonuri şi la achitarea bonurilor, se vor adresa comisiunii mixte de rechiziţii, prin Cercul de Recrutare respectiv. Reclamatiunile relative la preţuri se vor adresa în termen de 30 zile, care va curge dela data procesului-verbal de preţuri, cînd reclamantul a fost de faţa, sau dela data comunicării pe cale administrativă, cînd a fost lipsa. Reclamatiunile pentru eliberarea de bonuri se va face în maximum 90 zile dela data cînd a fost executată rechizitia. Reclamatiunile făcute peste acest termen nu vor fi ţinute în seama.
Comisiunea mixtă de rechiziţii se va pronunţa după citirea reclamatiilor, hotarind asupra lor şi dispunând, cînd ele sînt întemeiate, eliberarea bonurilor definitive.
Hotărîrile comisiunilor mixte vor putea fi atacate cu recurs înaintea comisiei centrale de rechiziţii, în termen de 30 zile dela comunicarea lor, pentru violare de lege, incompetenta, omisiune esenţială şi vădită eroare de fapt. În caz de clasare, comisiunea centrala de rechiziţii va judeca litigiul statuand în fond fără trimitere. Comisia centrala de rechiziţii va judeca în toate cazurile în lipsa părţilor care vor putea însă prezenta memorii scrise. Dacă daunatul este nemulţumit de decizia data de comisia centrala de rechiziţii, litigiul urmează a fi rezolvat pe calea dreptului comun. Instanţa de drept comun va fi sezizata în maxim 2 luni dela comunicarea deciziei comisiei centrale de rechiziţii. În cazul cînd termenul de 2 luni a trecut, fără ca cel interesat să se fi adresat instanţelor de drept comun, decizia comisiei centrale rămîne definitivă şi executorie.
Pentru costul rechizitiilor efectuate sub forma definitivă, precum şi pentru valoarea chiriei, în caz de mobilizare sau concentrari impuse de siguranţă frontierelor sau ordinea interna, se eliberează proprietarilor bonuri de rechiziţie de către departamentul care a executat rechizitia. Pentru rechizitiile executate în timp de pace, sub forma de închiriere, plata se va face în numerar.
În cazul cînd valoarea chiriei unui bun rechizitionat va întrece preţul bunului, el poate trece de drept în posesia armatei, schimbandu-se rechizitia din folosinţă în rechiziţie definitivă. În cazurile prevăzute la art. 15 din prezenta lege, renumerarea persoanelor rechiziţionate se face prin plata în numerar, de către organele Ministerului de Finanţe, pe baza statelor nominale întocmite de autoritatea respectiva, la fiecare sfîrşit de luna, sau după efectuarea serviciului, dacă a durat mai puţin de o luna.
Lichidarea bonurilor de rechiziţie se va face în timpul şi cu modalităţile de plată stabilite de Ministerul de Finanţe. Duplicate de pe bonurile de rechiziţie pierdute nu se pot elibera decât în urma hotărîrii date de comisia centrala de rechiziţii, pentru fiecare caz în parte şi numai după anularea bonului pierdut publicat în Monitorul Oficial. Neprezentarea bonului de rechiziţie la lichidare, în termen de 5 ani dela data începerii plăţii, publicat în Monitorul Oficial, face sa piardă dreptul la achitarea lor. Reclamaţiile survenite după aceasta, data, nu se vor lua în consideraţie sub nici un motiv.
Ministerul Apărării Naţionale, în înţelegere cu Ministerul de Finanţe, vor reglementa emiterea bonurilor de rechiziţie, precum şi posibilităţile unui control rapid şi eficace al exactitatii cifrelor înscrise în bonurile prezentate la lichidare.
Primării şi notarii în comunele rurale, chestorii de poliţie sau şefii de politii în municipii şi comune urbane, precum şi orice alt funcţionar public, însărcinat cu pregătirea şi ţinerea la curent a lucrărilor de rechiziţii care nu executa întocmai prescripţiunile legii de faţa, se vor pedepsi cu închisoare corecţională dela o luna la 4 luni şi amenda dela 20.000-50.000 lei. În timp de razboiu pedeapsa va fi dela 3 ani închisoare corecţională şi amenda dela 50.000-100.000 lei. Aceleaşi pedepse se vor aplica şi tuturor agenţilor însărcinaţi cu executarea rechizitiilor de orice natura pentru abaterile dela obligaţiunile prevăzute în legea de faţa. Pedepsele de mai sus se aplică de asemenea în cazurile prevăzute de art. 9.
Persoanele rechiziţionate în condiţiunile art. 15 din prezenta lege, care vor refuza sau vor părăsi serviciul pentru care sînt rechiziţionate, se vor pedepsi cu închisoare corecţională dela o luna la 4 luni şi amenda dela 2.000 la 10.000 lei.
În timp de razboiu pedeapsa va fi dela 1 an la 3 închisoare corecţională şi amenda dela 5.000-20.000 lei. Pierderea bunurilor rechiziţionate, provenind din cauza părăsirii serviciului, în caz cînd fugarul este chiar proprietarul lor, atrage şi pierderea dreptului de despăgubiri din partea Statului.
Orice persoană, care, la epocile fixate prin publicaţii sau în orice alt mod, nu va declara, în termenul fixat, comisiunilor sau autorităţilor stabilite, bunurile rechizitionabile, se va pedepsi cu închisoare corecţională dela o luna la 4 luni şi amenda de 15% pînă la 25% din valoarea maxima a bunurilor, prevăzută în tariful anual al rechizitiilor, iar cînd bunul nu este prevăzut în tarif, procentul se va aplica la valoarea prevăzută în actul de cumpărare. În timp de razboiu pedeapsa va fi dela 3 la 6 luni închisoare corecţională, iar amenda dela 20% la 30%. Aceleaşi pedepse se vor aplica celor care posterior declaraţiunilor făcute vor fi săvârşit acte care să împiedice rechizitionarea bunurilor declarate, sau nu vor declara, în timp de 30 zile mutaţiile survenite în situaţia acestor bunuri.
Toţi proprietarii de bunuri rechizitionabile de orice natura înscrise în tabelele de recensământ, care, fiind înştiinţaţi în scris sau prin mijloace de publicitate scrise sau orale, prin bătăi de toba, sunete de goarna, radio sau orice alte mijloace de încunoştiinţare, nu vor prezenta sau trimite bunurile în faţa comisiunilor de inspectare şi clasare, vor fi pedepsiţi cu închisoare corecţională dela 2 luni la 6 luni şi amenda dela 25% la 35% din valoarea maxima a bunurilor, prevăzute în tariful anual al rechizitiilor, iar cînd bunul nu este prevăzut în tarif, procentul se va aplica la valoarea prevăzută în actul de cumpărare. În cazul cînd neprezentarea bunurilor se datoreşte substituirii, deteriorării sau distrugerii, se aplică maximum pedepsei prevăzut în alineatul precedent. În timp de razboiu pedeapsa va fi dela 6 luni la 1 an închisoare corecţională, iar amenda dela 30% la 40% din valoarea bunului.
Orice proprietar de bunuri rechizitionabile care fiind înştiinţat prin vreunul din mijloacele arătate la art. precedent, de autorităţile administrative sau militare, sa predea în total sau în parte acele bunuri sau numai folosinţă lor şi unde va prezenta sau trimite la locul şi data fixată şi în starea în care se afla la decretarea rechizitiei, sau nu le va pune la dispoziţie pentru folosinţă, se va pedepsi cu închisoare corecţională dela 6 luni la 1 an şi amenda dela 30% la 40% din valoarea bunului, fixată de comisiunea de inspectare şi clasare, sau prevăzută în actul de cumpărare, dacă nu a fost fixată valoarea de către comisiune. În cazul cînd neprezentarea bunurilor se datoreşte dosirei, distrugerii sau substituirii, se va aplica maximum pedepsei prevăzută la alineatul precedent. În timp de razboiu pedeapsa va fi dela 1 an la 3 ani închisoare corecţională, iar amenda dela 40% la 60%. În toate cazurile, rechizitiile se vor executa cu forta, fără a se aştepta pronunţarea justiţiei.
În cazurile prevăzute la articolele precedente, dacă bunurile rechizitionabile sînt proprietatea, unui stabiliment sau întreprindere particulară, pedeapsa se va aplica conducătorului efectiv al acestora, sau persoanei însărcinate cu acest serviciu, ori contra ambilor, dacă se constată că sînt deopotrivă vinovaţi.
Orice persoană militară sau civilă, care fără să aibă calitatea sau să fie autorizata, va ordonă să se facă rechiziţii, sau va efectua rechiziţii, precum şi acei care deşi autorizaţi, vor comite abuzuri în executarea rechizitiilor, cu sau fără vreun interes, sau care vor refuza sa dea bon, chitanţa sau adeverinta, pentru bunurile rechiziţionate, vor fi pedepsiţi cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amenda dela 10.000 la 50.000 lei. În timp de razboiu pedeapsa şi amenda vor fi indoite.
Cererea de dare în judecata pentru infracţiunile prevăzute de legea de faţa se întocmeşte de către Cercul de recrutare sau comandamentul teritorial respectiv, iar competenţa judecării lor aparţine tribunalelor militare în timp de pace, sau sub stare de asediu şi curţilor martiale în timp de mobilizare şi razboiu, judecarea făcându-se totdeauna cu precădere.
Constatarea infracţiunilor se face de către orice ofiţer de poliţie judiciară civilă sau militară. Actele de constatare se vor inainta cercurilor de recrutare sau comandamentului teritorial respectiv, care va sesiza tribunalul militar competinte.
Oricine refuza primirea înapoi a bunului rechizitionat pierde dreptul de proprietate şi de orice despăgubire sau chirie.
Un regulament de administraţie publică va desvolta prescripţiunile legii de faţa.
Toate dispoziţiunile contrarii acestei legi sînt şi rămîn abrogate.
(Avizul Consiliului Legislativ, secţia I, Nr. 81/940).
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.