Ordonanţă de urgenţă nr. 10 din 23 februarie 2010

Având în vedere:

–contextul economic global actual şi necesitatea prevenirii apariţiei de blocaje care ar putea afecta echilibrele macroeconomice;

–necesitatea identificării şi asigurării de urgenţă a unor surse cu costuri reduse în vederea acoperirii nevoilor de finanţare în anul 2010;

–faptul că fiecare tranşă a împrumutului se disponibilizează la două zile lucrătoare după aprobarea documentaţiei aferente de către Consiliul director al Fondului Monetar Internaţional, iar ratificarea trebuie să aibă loc în timp util, astfel încât să se creeze cadrul legal corespunzător tranzacţiei,

luând în considerare faptul că toate aceste elemente constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articolul I

Se ratifică Scrisoarea de intenţie*), semnată de autorităţile române la Bucureşti la 5 februarie 2010 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 19 februarie 2010, în baza căreia se suplimentează partea din împrumut alocată Ministerului Finanţelor Publice cu suma de 383.000.000 DST.

Notă *) Traducere.

Articolul II

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 22 septembrie 2009, se modifică după cum urmează:

1.La articolul 2, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 2. – (1) Beneficiarul împrumutului este România, prin:

a)Banca Naţională a României, pentru suma de 9.496.500.000 DST; şi b) Ministerul Finanţelor Publice, pentru suma de 1.946.500.000 DST, reprezentând jumătate din tranşele II, III şi IV.

2.Articolul 3 va avea următorul cuprins:

Art. 3. – Aspectele operaţionale referitoare la tragerea şi rambursarea sumelor aferente tranşelor II, III şi IV din împrumutul acordat în baza Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional se vor stabili prin convenţie între Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice.

3.Articolul 4 va avea următorul cuprins:

Art. 4. – Suma de 9.496.500.000 DST, reprezentând partea din împrumut alocată Băncii Naţionale a României, precum şi echivalentul în lei se înregistrează în pasivul bilanţier al Băncii Naţionale a României în contul Fondului Monetar Internaţional deschis la Banca Naţională a României, pe măsura primirii tranşelor de credit.

4.Articolul 5 va avea următorul cuprins:

Art. 5. – Suma de 1.946.500.000 DST, reprezentând partea din împrumut alocată Ministerului Finanţelor Publice, se virează, pe măsura primirii tranşelor din credit, în contul de valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice la Banca Naţională a României şi se utilizează pentru finanţarea deficitului bugetului de stat pe măsura necesităţilor de echilibrare a contului curent general al Trezoreriei Statului şi pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare.

5.Anexa "Scadenţar rambursare Aranjament stand-by" se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

Ministrul muncii,

familiei şi protecţiei sociale,

Mihai Constantin Şeitan

Ministrul transporturilor

şi infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul economiei,

comerţului şi mediului de afaceri,

Adriean Videanu

Ministrul administraţiei şi internelor,

Vasile Blaga

Ministrul afacerilor externe,

Teodor Baconschi

Bucureşti, 23 februarie 2010.

Nr. 10.

Anexa I

ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENŢIE

Dlui Dominique Strauss-Kahn, Bucureşti, 5 februarie 2010

director general

Fondul Monetar Internaţional

Washington, DC 20431

S.U.A.

Stimate domnule Strauss-Kahn,

1.Deşi condiţiile continuă să se menţină dificile, credem că partea cea mai grea a crizei este acum depăşită şi anticipăm o creştere pozitivă modestă în 2010. Programul cuprinzător anticriză susţinut de Fond, UE şi Banca Mondială a jucat un rol esenţial în normalizarea condiţiilor financiare, în inversarea dezechilibrelor economice şi în crearea premiselor de redresare economică.

2.Cu toate că la finele anului trecut au existat unele provocări legate de contextul politic incert, programul sprijinit de FMI a continuat să fie implementat cu fermitate (tabelele 1 şi 2):

● Criteriile cantitative de performanţă şi mecanismul de consultare pe inflaţie. La sfârşitul lunii septembrie, toate criteriile cantitative de performanţă, precum şi criteriul permanent de performanţă referitor la neacumularea de arierate externe au fost îndeplinite, cu excepţia plafonului pentru arieratele interne ale bugetului general consolidat. La finele lunii decembrie, din nou au fost îndeplinite toate criteriile cantitative de performanţă, cu excepţia ţintei stabilite pentru arierate, pentru care datele finale nu sunt încă disponibile. Datele preliminare sugerează că arieratele au scăzut, dar insuficient pentru a contracara depăşirile acumulate în prima parte a anului, ceea ce a condus la ratarea ţintei la finele lunii decembrie cu o mică marjă (0,1% din PIB). Ţinta orientativă referitoare la cheltuielile primare ale bugetului general consolidat a fost depăşită la ambele date de monitorizare, de la finele lunii septembrie şi, respectiv, decembrie. Inflaţia a continuat să se menţină în limitele intervalului mecanismului de consultare pe întreaga perioadă.

● Criteriile structurale de referinţă. Criteriul de referinţă referitor la aprobarea de către Parlament a noii legislaţii în domeniul remunerării angajaţilor din sistemul public a fost realizat înainte de termenul-limită de la sfârşitul lunii octombrie; cu toate acestea, unele componente ale legii nu au corespuns obiectivelor iniţiale. Legislaţia de implementare a acestei legi din 2010 ar trebui să remedieze aceste deficienţe. Legea responsabilităţii fiscale a fost transmisă Parlamentului înainte de data de referinţă care era stabilită pentru sfârşitul lunii noiembrie. Criteriul structural privind adoptarea legislaţiei de îmbunătăţire a monitorizării şi controlului întreprinderilor de stat (ÎS) a fost îndeplinit în noiembrie 2009, înainte de data-limită stabilita pentru luna iunie 2010. Dificultăţi de ordin politic au împiedicat aprobarea legii pensiilor până la data limită, respectiv sfârşitul lunii decembrie. Legea revizuită va fi transmisă Parlamentului în săptămânile următoare şi ne aşteptăm ca ea să fie aprobată de Parlament până la finele lunii iunie.

3.Având în vedere aceste rezultate, solicităm finalizarea celei dea doua şi a treia evaluari în cadrul Acordului stand-by. Pe baza măsurilor corective întreprinse şi a explicaţiilor suplimentare oferite în prezenta scrisoare, solicităm o derogare pentru criteriul de performanţă de la sfârşitul lunii decembrie, referitor la arieratele bugetului general consolidat.

4.Considerăm că politicile stabilite în scrisorile din 4 aprilie 2009, 8 septembrie 2009 şi în prezenta scrisoare sunt adecvate pentru a duce la realizarea obiectivelor programului nostru economic, dar Guvernul este în continuare pregătit să întreprindă măsuri suplimentare, dacă este cazul, pentru a asigură realizarea obiectivelor sale. Aşa cum este practica standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prevăzute în prezenta scrisoare sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.

Cadrul macroeconomic pentru 2010

5.Există semnale că activitatea economică începe să se redreseze. Variabilele macroeconomice principale cresc acum de la lună la lună şi ne aşteptăm ca creşterea economică să devină pozitivă în primul trimestru al anului 2010. Pentru întregul an 2010, creşterea este prognozată acum la aproximativ 1,3%, reflectând mai ales redresarea de pe pieţele externe. Şomajul se va menţine totuşi ridicat şi presiunile economice la care sunt supuse firmele şi gospodăriile vor continua să împovăreze bilanţurile băncilor. În pofida recesiunii severe, inflaţia a rămas destul de ridicată. Inflaţia IPC de la sfârşitul anului 2009 a fost de 4,7%, puţin peste limita superioara a marjei de ţintire a inflaţiei stabilită de Banca Naţională a României (BNR), fapt ce s-a datorat în mare parte impactului pe care l-a avut majorarea accizelor şi a preţurilor carburanţilor. Se anticipează însă o diminuare a inflaţiei în 2010 până la aproximativ 3,5% până la finele anului, datorită implementării unei politici monetare prudente.

6.Presiunile aferente finanţării externe s-au ameliorat mai repede decât se anticipase, deoarece contul curent s-a ajustat mai repede decât se anticipa în 2009 datorită unor importuri semnificativ reduse, în timp ce fluxurile nete de capital au făcut faţă mai bine decât se anticipa. În ultimele luni a început să se redreseze şi cererea de export. În consecinţă, activele externe nete au depăşit ţinta stabilită în program cu aproximativ 5,1 miliarde euro la finele anului 2009.

Sectorul fiscal

7.Ca răspuns la puternicele presiuni asupra cheltuielilor curente, ce puneau în pericol realizarea performanţelor fiscale în a doua jumătate a anului 2009, Guvernul a propus în august un set de măsuri suplimentare (inclusiv o perioadă de două săptămâni de concediu neplătit acordată celor mai mulţi dintre angajaţii din sectorul public) menite să reducă şi mai mult cheltuielile. În pofida aprobării prompte de către Parlament, multe componente ale planului nu au putut intră în vigoare până la soluţionarea problemelor de ordin legal, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, colectarea mai bună a veniturilor şi cheltuielile mai mici de capital au compensat surplusul de cheltuieli în trimestrul trei, ceea ce a permis astfel atingerea ţintei de deficit fiscal. În trimestrul patru, implementarea parţială a concediului neplătit şi mai buna monitorizare şi control al cheltuielilor atât în interiorul, cât şi în exteriorul administraţiei centrale, conjugate cu unele îmbunătăţiri înregistrate în colectarea veniturilor, au permis atingerea ţintei de deficit la sfârşitul anului în pofida unor cheltuieli mai mari decât cele prevăzute în program.

8.Bugetul pe anul 2010, recent aprobat (o acţiune prealabilă pentru evaluare), îşi propune să realizeze un deficit fiscal de 5,9% din PIB. Aceasta presupune o ajustare de 2,5 puncte procentuale din PIB (2% în termeni structurali). După cum se anticipa în Scrisoarea de intenţie din septembrie 2009, majoritatea măsurilor menite să ducă la acest deficit vor fi pe partea de cheltuieli (aproximativ 80% din ajustarea totală faţă de proiecţia de bază). Vom implementa măsuri de reducere în continuare a cheltuielilor cu salariile, inclusiv o îngheţare a tuturor salariilor, cu excepţia salariilor minime (economie de 0,3% din PIB), o continuare a politicii de înlocuire doar a unui angajat din 7 care părăsesc sistemul şi reducerea plăţii orelor suplimentare şi a primelor (0,2% din PIB), însoţite de modificări structurale de reducere a numărului de salariaţi în sectorul public (0,2% din PIB). Economiile rezultate din implementarea legii de reformă a sistemului de pensii, datorită unei baze mai mari de contribuţii, unui control mai bun al revendicărilor frauduloase de pensii de invaliditate şi unui număr mai mic de pensionări anticipate, ar trebui să se situeze la 0,1% din PIB. Se aşteaptă ca o îngheţare a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, a pensiilor (cu excepţia pensiilor sociale minime) şi a anumitor transferuri, precum şi unele reduceri ale cheltuielilor cu bunurile şi serviciile datorate reorganizării agenţiilor de stat să conducă la economisirea a încă 1,1% din PIB. Pe partea de venituri, un impozit pe cifra de afaceri a distribuitorilor de medicamente (0,1% din PIB) şi rambursarea împrumuturilor nete acordate vor contribui cu 0,6% din PIB sub formă de venituri suplimentare. În cazul în care aceste măsuri nu generează consolidarea prevăzută, suntem de acord să implementăm măsuri suplimentare menite să acopere orice eventuală diferenţă anticipată. Pentru a completa consolidarea fiscală, suntem ferm hotărâţi să îmbunătăţim modul de gestionare a datoriei publice în 2010. Vom lucra la îmbunătăţirea profilului de maturitate al datoriei publice şi vom crea un tampon (buffer) financiar în prima jumătate a anului, pentru a evita presiunile financiare sezoniere.

9.Am înregistrat progrese în eliminarea stocului de arierate de plaţi interne, care s-a dovedit a fi mult mai mare decât se ştia la momentul primei noastre scrisori de intenţie. Cele mai recente date preliminare (aferente lunii decembrie) arată că arieratele se situeaza acum la un nivel inferior celui din iunie 2009, dar continuă să se menţină peste ţintele programului. Am luat măsuri de îmbunătăţire a mecanismelor de monitorizare şi control şi vom întreprinde acţiuni suplimentare pe baza recomandărilor pe care le va oferi o viitoare misiune de asistenţă tehnică a FMI. Am convenit să utilizăm veniturile iniţiale provenite din noua taxă de participare a pacienţilor din sistemul de sănătate pentru a acoperi arieratele din sectorul medical. Vom rambursa două treimi din stocul restant de arierate până la finele anului 2010, eliminarea integrală a arieratelor fiind acum planificată pentru finele lunii aprilie 2011. Solicităm o reetapizare a criteriului de performanţă respectiv, care să reflecte acest obiectiv mai realist. După cum se menţionează în Scrisoarea de intenţie din septembrie 2009, condiţionăm garanţiile şi transferurile suplimentare către entităţile descentralizate de progresele înregistrate de acestea în reducerea arieratelor. Totodată, vom îmbunătăţi în continuare procesul de rambursare a TVA, conform recomandărilor misiunii de asistenţă tehnică a FMI din august 2009.

10.Ne menţinem angajamentul de a realiza reforme structurale în sectorul public, pentru a reduce presiunile de cheltuieli pe termen lung. Am restructurat deja în jur de 100 de agenţii de stat, fapt ce ar trebui să genereze economii de cheltuieli de personal şi de bunuri şi servicii în anul 2010. Am transmis deja Parlamentului legea responsabilităţii fiscale şi ne aşteptăm ca şi aceasta să fie aprobată până la finele lunii martie (criteriu structural de referinţă). Pornind de la recomandările formulate de asistenţa tehnică a FMI vom adopta şi legislaţia (prin ordonanţă de urgenţă) de îmbunătăţire a administrării fiscale până la finele lunii aprilie (criteriu structural de referinţă) şi aceasta va fi ratificată de Parlament până la sfârşitul lunii iunie 2010. Pentru a proteja stabilitatea fiscală, suntem în curs de elaborare a legislaţiei de îmbunătăţire a relaţiilor financiare cu autorităţile locale (criteriu structural de referinţă pentru finele lunii iunie).

11.Am înregistrat progrese în îmbunătăţirea performanţelor ÎS şi în dezvoltarea unor mecanisme care să asigure o mai bună monitorizare a rezultatelor financiare ale ÎS, după cum se specifică în scrisoarea noastră din 8 septembrie 2009. Am convenit totodată asupra unei ţinte orientative a programului, începând cu finele lunii martie 2010, referitoare la soldul operativ al celor zece întreprinderi de stat ce generează cele mai mari pierderi (vezi Memorandumul tehnic de înţelegere asociat - MTÎ).

12.Implementarea legii salarizării unitare (adoptată anul trecut) va fi agreată cu instituţiile financiare internaţionale (IFI) în lunile ce urmează şi este programată a fi aprobată de către Parlament la finele lunii septembrie (criteriu structural de referinţă). Legea revizuită a pensiilor (ce corespunde acordului la care s-a ajuns cu IFI) va fi transmisă Parlamentului în scurt timp şi va fi aprobată până la finele lunii iunie (criteriu structural de referinţă). Am luat deja primele măsuri de consolidare a unora dintre prestaţiile sociale şi iniţiem activităţi de realizare a unei reforme complexe de realizare a unui sistem de asistenţă socială mai simplificat şi mai transparent, bazat pe testarea mijloacelor. Pentru a ameliora impactul imediat al crizei actuale asupra celor mai vulnerabile gospodării, vom elabora în lunile ce urmează un supliment de venit temporar, orientat, care să corespundă obiectivelor noastre fiscale generale. Ne vom consulta cu Banca Mondială, CE şi FMI înainte de implementarea programului. Vom începe, de asemenea, elaborarea, în consultare cu Banca Mondială, a unor reforme cuprinzatoare ale sistemului de sănătate publică.

Sectorul financiar

13.Sistemul bancar românesc a fost capabil să susţină recesiunea prelungită din economie şi să revină la obţinerea de profit în a doua jumătate a anului 2009. Creditele neperformante au crescut la 15,3% la sfârşitul lunii decembrie 2009, deşi rata de creştere este lentă şi ponderea provizioanelor aferente împrumuturilor din categoria celor îndoielnice sau a pierderilor a rămas, în valoare brută, stabilă la aproximativ 50%. La finele lunii decembrie 2009, rata medie de adecvare a capitalului s-a menţinut la 13,5%, toate băncile având o rată de peste 10%. Evoluţia reflectă vărsarea majorărilor de capital la care s-au angajat băncile în conformitate cu necesităţile de capital anticipate pentru 2009.

14.Băncile şi-au respectat de asemenea în linii mari angajamentele asumate în cadrul Iniţiativei de coordonare a băncilor din Viena şi Bruxelles. Deşi expunerea individuală a băncilor a fluctuat, ca grup, cele nouă bănci au revenit până la finele lunii decembrie 2009 la expunerea lor asumată din martie 2009 pentru România. Un nou format de raportare a fost implementat, fapt ce permite BNR să monitorizeze mai bine expunerile, prin includerea expunerilor transfrontaliere în România la nivel de grup bancar consolidat. Toate majorările de capital angajate au fost plătite integral până la 30 septembrie, aşa cum se agrease în cadrul programului. Se înregistrează de asemenea progrese pozitive şi în ceea ce priveşte majorarea fondurilor proprii, care le va permite băncilor să îşi menţină rata de adecvare a capitalului la peste 10% pe toată durata programului.

15.Ne menţinem angajamentul de a îmbunătăţi sistemul de siguranţă disponibilă pentru a ţine sub control tensiunile financiare negative. Intenţionăm să dezvoltăm cadrul de lichidare a băncilor-problemă, prin îmbunătăţirea normelor legale naţionale în conformitate cu cerinţele UE. Vom suplimenta competenţele existente ale administratorului special pentru ca acesta să poată implementa cu promptitudine o paletă largă de măsuri, inclusiv achiziţionarea, preluarea, valorificarea activelor sau transferul depozitelor, ţinând în acelaşi timp seama de legislaţia UE. Vom încredinţa, de asemenea, BNR competenţa de luare a deciziilor cu privire la demersurile de întreprins în cazul unei instituţii de credit insolvabile, prin modificarea regimului de insolvenţă a băncilor, în sensul solicitării autorizaţiei BNR înainte de a iniţia procedurile de lichidare. Anticipăm că acest proces va fi finalizat până la finele lunii martie 2010 (criteriu de referinţă structural). Vom elimina de asemenea subparagraful 3 al art. 4 din legislaţia privind Fondul de garantare a depozitelor în sectorul bancar introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, care prevede administrarea specială automată odată cu activarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. BNR, ca şi alte bănci centrale din UE, asigura menţinerea stabilitaţii financiare inclusiv prin planificarea de contingenţa.

16.Pentru garantarea depozitelor, vom acorda acelaşi rang de prioritate de care beneficiază creanţele depozitarilor şi creanţelor FGD (criteriu structural de referinţă pentru finele lunii martie 2010). Vom sprijini, de asemenea, stabilitatea financiară prin consolidarea progresiva a regimului de finanţare al FGD pe termen mediu. În acest sens, bazarea FGD pe liniile contingente de credit ale băncilor va fi redusă treptat, prin impunerea unei acumulări sporite de resurse proprii. Intenţionam sa demaram acest proces prin majorarea ratei de contribuţie efectiva pentru 2011 (criteriu de referinţă structural pentru finele lunii septembrie 2010).

17.Pentru gospodăriile supraîndatorate, eforturile pe care le-au depus băncile în implementarea unei abordări descentralizate de rescadenţare şi restructurare au fost în general suficiente pentru a rezolva presiunile legate de serviciul datoriei asupra populaţiei, menţinând în acelaşi timp şi disciplina în materie de creditare. Nu vom încerca să modificăm cadrul actual ce permite băncilor să se bazeze pe expertiza lor internă în colectarea creanţelor lor. Vom încuraja băncile să continue eforturile de restructurare, monitorizându-le îndeaproape rezultatele.

18.BNR continuă să perfecţioneze cadrul de reglementare şi supraveghere bancara, cerinţele privind nivelul lichidităţilor au fost modificate şi îmbunătăţite prin definirea lichidităţilor efective şi a celor necesare şi s-a stabilit o condiţie de raportare a ratelor de lichiditate pe valute, după cum se recomandă în varianta actualizată în 2008 a Programului de analiză a sectorului financiar (PASF). Condiţiile de provizionare au fost modificate pentru a permite deducerea pâna la 25% a colateralului şi condiţiile de clasificare a împrumuturilor pentru împrumuturile rescadenţate sau restructurate au fost modificate în scopul păstrării disciplinei în materie de creditare, încurajând în acelaşi timp restructurarea împrumuturilor. La acest moment nu avem în vedere alte modificari ale cadrului prudenţial. BNR va continua să se consulte cu experţii Fondului şi ai CE înainte de introducerea de reglementări prudenţiale cheie noi sau revizuite. Creşterea permanentă şi oficială a nivelului minim al ratei de adecvare a capitalului de la 8% la 10% rămâne un obiectiv pe termen mediu. BNR şi Ministerul Finanţelor Publice îşi asumă în continuare angajamentul de a adopta către sfârşitul perioadei programului cadrul legislativ necesar pentru implementarea cuprinzatoare a Standardelor de Raportare Financiară Internaţionale (IFRS), în vederea aplicării IFRS de la începutul anului 2012.

Politica monetară şi valutară

19.Odată cu revenirea politicii fiscale la o poziţie mai sigură, BNR a ajustat treptat politica monetară pe parcursul anului 2009, pe măsură ce presiunile inflaţioniste şi valutare s-au redus, prin reducerea cerinţelor sale privind rezervele minime obligatorii şi prin reducerea progresivă a ratei sale de politică monetara, cel mai recent cu 50 de puncte de bază la 7,0% în februarie 2010. Cu toate acestea, deşi inflaţia a scăzut de la 6,3% în 2008 la sub 5% până în septembrie, rata de încetinire a stagnat în T4 2009, fapt ce a făcut ca BNR să rateze ţinta sa de inflaţie nominală cu 0,2 puncte procentuale la sfârşit de an (din motivele prezentate în paragraful 5). Pe tot parcursul anului, inflaţia pe 12 luni s-a menţinut ridicată după standardele regionale, deoarece evoluţiile preţurilor la articolele nealimentare au demonstrat presiuni inflaţioniste constante. Pe viitor, BNR anticipează o moderare a inflaţiei în 2010 ce va aduce indicele preţurilor de consum (IPC) în interiorul intervalului ţintit. În acest scop, banca centrală va continua să utilizeze cu prudenţă instrumentele sale de politică monetară, pentru a ancora aşteptările legate de inflaţie şi a realiza ţintele de inflaţie de 3,5% în 2010 şi 3% în 2011 (plus sau minus 1 punct procentual).

20.Fluxurile de capital nete peste aşteptări şi îmbunătăţirea mai rapidă decât se anticipase a contului curent datorită unor performanţe mai bune la export şi a unei cereri interne timide au permis supraperformanţa pe criteriul de performanţă privind activele externe nete la sfârşitul lui septembrie şi sfârşitul lui decembrie. Având în vedere această situaţie, propunem o revizuire a ţintelor privind activele externe nete pentru 2010 (vezi MTÎ) pentru a bloca jumătate din supraperformanţa anului 2009, oferind în acelaşi timp şi un grad corespunzător de flexibilitate. Leul a fost supus unor presiuni de depreciere spre sfârşitul lui 2009, reflectând incertitudinile politice, dar între timp a revenit la nivelul său cel mai ridicat din 2008 până acum.

Modificări ale programului şi monitorizare

21.Programul va continua să fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, acţiuni prealabile, criterii de performanţă cantitative şi ţinte orientative şi criterii structurale de performanţă. Ţintele cantitative pentru finele lunii martie şi finele lunii iunie 2010 şi criteriile de performanţă permanente sunt stabilite în tabelul 1, iar criteriile structurale de performanţă sunt stabilite în tabelul 2. Înţelegerile dintre autorităţile române şi experţii FMI privind criteriile cantitative de performanţă şi măsurile structurale descrise în prezentul memorandum sunt specificate în MTÎ anexat la prezentul memorandum. Solicităm comasarea evaluărilor doi şi trei şi rescadenţarea tranşelor din programul iniţial, astfel încât să se permită eliberarea părţii din tranşă aferentă celei de-a treia evaluări pe data de 19 februarie 2010. Totodată, pentru acoperirea nevoilor mai mari de finanţare în 2010 faţă de ţinta din programul iniţial, solicităm ca jumătate din tranşa aferentă celor două evaluări, trei şi patru (2.175 milioane DST), să fie direcţionată direct către Guvern.

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,

ministrul finanţelor publice

Mugur Constantin Isărescu,

guvernatorul Băncii Naţionale a României

Anexe

Tabelul 1.România: Ţinte cantitative în cadrul programului

*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 reprezintă stocul

*2 )Cifra aferentă lunii decembrie 2008 este pentru tot anul.

*3) Ţinta de AEN pentru finele lui decembrie a fost ajustată deoarece tragerile efective au fost mai mici decât proiecţia cu 1 miliard de Euro.

Tabelul 2. România: Condiţionalităţi de performanţă pentru Evaluarea doi şi trei şi Condiţionalităţi Noi Propuse

Anexa II

ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE

5 februarie 2010

1.Prezentul memorandum tehnic de înţelegere (MTÎ) actualizează şi înlocuieşte MTÎ din data de 8 septembrie 2009. Acesta:

(i)defineşte variabilele care fac obiectul ţintelor cantitative specificate în Scrisoarea de intenţie (SDI); (îi) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului şi necesarul de informaţii pentru a asigura o monitorizare adecvată a ţintelor (secţiunea I); şi (iii) precizeaza unele dintre condiţionalităţile structurale din cadrul programului (secţiunea II). Conform standardului, în cadrul tuturor acordurilor cu Fondul ne vom consulta cu acesta înainte de a modifica măsurile din cadrul prezentei scrisori sau înaintea adoptării de noi măsuri care ar devia de la ţelurile programului şi vom furniza Fondului informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.

2.În accepţiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţă de euro se stabilesc la RON 3,9852 = Euro 1, faţă de dolarul SUA la RON 2,8342 = $1, faţă de yenul japonez la RON 3,1419 = Yeni 100 şi faţă de lira sterlină la RON 4,1169 = Lire sterline 1, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb faţă de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi, de asemenea, acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008.

3.În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entităţile definite în bugetul pe 2010. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entităţile de stat autofinanţate incluse în buget etc.), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate şi şomaj), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi Administraţia Fondului Proprietatea. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include, de asemenea, orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfăşura operaţii de natură fiscală, aşa cum se defineşte în Manualul FMI pentru Statisticile Financiare Guvernamentale 2001. Autorităţile vor informa imediat experţii FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program nou.

I. Criterii de performanţă cantitative, ţinta indicativă şi criterii de performanţă permanente

A. Limita privind activele externe nete

4.În accepţiunea programului, activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligaţiile de trezorerie faţă de Fondul Monetar Internaţional.

5.AEN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ţinute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR şi vor fi măsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR şi nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe denominate în noneuro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.

6.Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de Drepturi Speciale de Tragere (DST) ale BNR, poziţia rezervelor ţării la Fond, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din rezervă:

(i)aurul şi alte metale preţioase; (îi) activele în valute neconvertibile;

(iii)active nelichide;

(iv)orice active care sunt angajate, colateralizate sau se află sub o alta obligaţie, dacă acestora nu le este asociat şi un pasiv extern brut;

(v)creanţe asupra rezidenţilor; şi (vi) creanţe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine vis-a-vis de moneda naţională (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options).

7.Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute străine faţă de rezidenţi şi nerezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options) şi tot creditul nerambursat de la Fond, dar excluzând:

(i)depozitele de valute străine ale băncilor legate de rezervele obligatorii; şi (îi) depozitele în valute străine ale Guvernului la BNR. Prezenta definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiţia balanţei de plăţi pe care se bazează ţintele.

*1) CP = criteriu de performanţă; ŢI = ţintă indicativă. Date la finele lunii.

*2)Fluxurile din 2010 sunt faţă de stocul final din 2009.

8.Ţintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecţia de bază. Tragerile în cadrul programului se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială şi Comisia Europeană) care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total. Ţintele AEN vor fi, de asemenea, ajustate în sus cu creşterea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale ţinute la BNR faţă de finele lunii decembrie 2009 (7.874,4 milioane EURO), măsurate la ratele de schimb ale programului.

Tragerile externe din Program - Proiecţii de bază (în mil. euro)

B. Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni

9.Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt măsurate de indexul preţurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Naţional de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se află în afara limitelor superioare specificate mai sus, autorităţile se vor consulta cu Fondul cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii Fondului în cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se situează în afara limitelor inferioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

C. Criteriu de performanţă privind soldul bugetului general consolidat

10.Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autorităţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la măsurile de corecţie în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţării guvernamentale.

11.Deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuţiei bugetare. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza, de asemenea, date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:

(i)finanţarea externă netă, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluare;

(îi) schimbările în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valută şi incluzând ajustări pentru:

(a) fonduri UE primite şi necheltuite încă (plăţi în avans);

(b) cereri de rambursare ale guvernului din fonduri UE;

(c) obligaţii ale Fondului Proprietatea neplătite încă;

(iii)schimbări în stocul de titluri de stat emise, net de schimbările din reevaluare;

(iv)schimbări nete ale altor finanţări.

12.Dacă diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 milioane lei pe fiecare trimestru pe parcursul anului 2010, MFP se va consulta cu experţii FMI.

13.În cazul în care veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile vor depăşi valoarea proiectată în cadrul programului, ţinta de deficit va fi ajustată în jos cu o jumătate din surplus şi va permite cheltuieli suplimentare de capital, reducând în acelaşi timp deficitul. Tabelul următor reflectă veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile cumulate proiectate pentru 2010, faţă de care se vor compara veniturile realizate.

14.În cazul în care cheltuielile curente din trimestrul precedent depăşesc ţinta indicativă (definită mai jos), ţinta de deficit pentru trimestrul următor va fi ajustată în jos cu valoarea corespunzătoare acestei depăşiri.

D. Criteriu de performanţă limitând emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice

15.Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafonul poate fi ajustat în sus cu până la 4,3 miliarde RON faţă de plafonul iniţial de 7,7 miliarde RON pentru garanţii destinate finanţării plăţilor în contrapartidă în cadrul proiectelor de investiţii finanţate de UE sau pentru garanţii destinate proiectelor cofinanţate de către BERD, IFC sau BEI.

E. Criteriu de performanţă privind neacumularea de arierate interne de către bugetul general consolidat (BGC)

16.Criteriul de performanţă stabilit cu privire la stocul de arierate interne ale BGC are în vedere neacumularea de noi arierate şi eliminarea lor pe durata programului. În caz de necesitate, guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).

F. Criterii de performanţă permanente privind neacumularea de arierate la plăţile în contul datoriei externe la nivelul BGC

17.La nivelul BGC nu se vor acumula arierate la datoria externă pe durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţă, un arierat la plată în contul datoriei externe va fi definit ca o plată a sectorului guvernamental, care nu a fost efectuată în răstimp de 7 zile după scadenţă. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă.

G. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale BGC

18.Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale BGC este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile şi serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenţii, transferuri către entităţi publice, pensii (categoria de asistenţă socială din bugetul asigurărilor sociale şi o treime din aceeaşi categorie din bugetul de stat), ajutorul de stat şi alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă şi alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară:

H. Monitorizarea întreprinderilor publice

19.Începând din anul 2009, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi alte instituţii competente au implementat un sistem de monitorizare a instituţiilor publice. Pe parcursul duratei programului se vor furniza informaţii pentru a arăta sancţiunile - reduceri de remunerare sau eliberarea din funcţie a conducerii, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009 - care sunt impuse dacă bugetele şi ţintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate.

Se va stabili o ţintă indicativă trimestrială pentru 2010 pentru soldul agregat operaţional (EBIT - earnings before interest and tax - câştiguri înainte de dobânzi şi impozite şi taxe), exclusiv subvenţii pentru următoarele întreprinderi publice:

(1)Compania Naţională Căi Ferate CFR;

(2)Societatea Naţională Transport CFR Călători;

(3)Compania Naţională a Huilei;

(4)Societatea Comercială Termoelectrica;

(5)Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale;

(6)Societatea Comercială Metrorex;

(7)Societatea Naţională de Transport Feroviar CFR Marfă - S.A.;

(8)Societatea Comercială Electrocentrale Bucureşti;

(9)Societatea Comercială Electrificare CFR - S.A.; şi (10) Societatea Comercială Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare. Datele vor fi furnizate împreună cu rezultatele operaţionale de către companie. Ţintele pentru finele lunii martie 2010 şi finele lunii iunie 2010 vor fi 1.381 milioane RON şi, respectiv, 2.619 milioane RON.

I. Cerinţe de raportare

20.Performanţa în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR şi MFP, după cum este prezentat în tabelul 1. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI orice revizuiri de date, precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.

Tabelul 1. România: Furnizarea de date către FMI

II. Condiţionalităţi structurale: Detaliere

A. Procedura de restructurare a băncilor

21.Amendamentele legale la cadrul de închidere a băncilor vor fi elaborate prin consultare cu FMI, vor fi promulgate până la finele lunii martie 2010 şi vor include următoarele elemente:

● Legislaţia bancară:

a)legea instituţiilor de credit va specifică un declanşator clar pentru numirea obligatorie şi din timp a unui administrator special bazat pe un prag reglementat;

b)administratorul special va primi competenţe noi pentru a putea să implementeze cu promptitudine o gamă largă de măsuri de restructurare, incluzând achiziţia şi asumarea, vânzarea de active, transferuri de depozite şi diminuarea capitalului pentru a absorbi pierderile;

c)legea va autoriza BNR să stabilească competenţele şi atribuţiile administratorului special dintr-un amplu set de competenţe stabilite în lege, competenţe ce pot include puteri manageriale vaste, inclusiv pe cele ale consiliului director, direcţiei sau consiliului de supraveghere;

d)legea va stipula că achiziţia, asumarea şi vânzarea de active nu vor face obiectul aprobării acţionarilor instituţiei de credit sau a adunării generale a acţionarilor. În acest sens, legea va elimina aplicarea acelor prevederi din legea societăţilor comerciale ce impun obţinerea aprobărilor menţionate, cum ar fi situaţia în care transferul de active este substanţial;

e)legea va asigura protecţia legală pentru acţiunile de bună-credinţă ale administratorului special pe parcursul exercitării îndatoririlor sale;

f)legea va asigura o mai mare certitudine privind măsurile de restructurare a băncilor, inclusiv achiziţii şi asumări, vânzarea de active şi transferuri de depozite decise sau efectuate în legătură cu o instituţie de credit aflată sub administrare specială, astfel încât aceste măsuri să nu poată fi suspendate sau respinse pe cale de litigii (inclusiv prin intermediul căilor de contestare şi/sau anulare prevăzute în cadrul procedurilor de lichidare sau insolvenţă); de asemenea, va clarifica faptul că măsurile menţionate mai sus nu fac obiectul consimţământului creditorilor sau debitorilor.

● Legea de lichidare:

g)iniţierea procedurilor de lichidare a instituţiilor de credit sau a celor de lichidare a acestora în conformitate cu legea societăţilor comerciale va necesita aprobarea prealabilă a BNR;

h)legea va acordă prioritate la insolvabilitate creanţelor depozitarilor şi acelaşi rang de prioritate Fondului de garantare a depozitelor.

B. Fondul de garantare a depozitelor

22.Bazarea pe liniile de credit în finanţarea Fondului de garantare a depozitelor va fi redusă treptat prin majorarea resurselor financiare ale Fondului. În acest sens, BNR va decide o reducere progresivă a comisioanelor pentru liniile de credit şi o majorare a ratei de contribuţie la niveluri ce vor fi determinate la momentul celei de-a 4-a evaluări (criteriu structural de referinţă finele lunii septembrie 2010).

C. Legislaţia privind salarizarea în sectorul public

23.În urma aprobării legii organice a salarizării în sectorul public în luna octombrie 2009, o legislaţie de implementare a acesteia va fi aprobată până la finele lunii septembrie 2010, legislaţie ce va respecta următoarele principii:

a)va asigura respectarea ţintelor cantitative stabilite pentru cheltuielile cu salariile în sectorul public şi incluse în legea organică a salarizării în sectorul public, iar propunerea respectivă va fi bazată pe o analiză integrală a costurilor;

b)va asigura simplificarea noii grile de salarizare şi va garanta o remunerare bazată pe responsabilităţi şi calificări. Noul sistem de salarizare din sectorul public se va raporta la salariile din sectorul privat (printr-un studiu al salariilor), pentru a se asigura că salariile din sectorul public sunt în general competitive în raport cu condiţiile existente pe piaţa muncii, în limitele constrângerilor ce ţin de cât de mult permite bugetul;

c)legea va introduce treptat o limită de 30% a cheltuielilor de personal altele decât cheltuielile cu salariile faţă de totalul cheltuielilor de personal şi va limita sporurile individuale pentru personalul civil. În accepţiunea acestei legi, plăţile de "stimulente" vor fi tratate ca sporuri.Anexă

Scadenţar rambursare Aranjament stand-by

!Imagine