Acord din 17 noiembrie 1993

Guvernul României şi Guvernul Republicii Portugheze, denumite în cele ce urmează părţile contractante,

dorind sa intensifice cooperarea economică în avantajul reciproc al ambelor părţi contractante,

intentionind sa creeze şi sa întreţină condiţii favorabile pentru investiţiile investitorilor unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante,

recunoscind necesitatea de a promova şi proteja investiţiile străine cu scopul de a întări prosperitatea ambelor părţi contractante,

au convenit următoarele:

Articolul 1

În sensul acestui acord:

1.Termenul investitor înseamnă:

a)- în legătură cu România, persoanele fizice care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, sunt considerate ca fiind cetăţenii săi;

–în legătură cu Republica Portugalia, persoane fizice având naţionalitatea portugheză, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

b)persoane juridice, incluzind societăţi, corporatii, asociaţii de afaceri şi alte organizaţii care au sediul principal pe teritoriul uneia dintre părţile contractante, sunt constituite şi funcţionează în conformitate cu legislaţia acelei părţi contractante.

2.Termenul investiţie desemnează orice fel de active şi drepturi în legătură cu investiţiile, investite în conformitate cu legislaţia părţii contractante unde se efectuează investiţia, incluzind, în principal, dar nu exclusiv:

a)drepturile de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile şi orice alte drepturi reale; b) drepturile referitoare la acţiuni, obligaţiuni şi alte forme de interese în acţiunile unor societăţi, precum şi alte forme de participare; c) creanţele monetare sau referitoare la orice alte prestaţii având o valoare economică; d) drepturile de proprietate intelectuală, precum şi drepturi de autor, brevete, design sau modele industriale, mărci de comerţ sau de serviciu, nume comerciale, know-how şi goodwill; e) concesiunile conferite prin lege, incluzind concesiuni de prospectare, cercetare şi exploatare de resurse naturale.

Orice modificare a formei în care activele şi drepturile sunt investite sau reinvestite nu va afecta caracterul lor de investiţie.

3.Termenul venituri desemnează sumele produse de investiţii într-o perioadă dată, cum sunt profiturile, dividendele, dobinzile, redevenţele sau alte forme de venituri, inclusiv toate plăţile în contul asistenţei tehnice sau managementului.

4.Termenul lichidarea investiţiei înseamnă ca investiţia a încetat în conformitate cu procedurile stabilite prin legislaţia în vigoare pe teritoriul părţii contractante unde a fost efectuată investiţia respectiva.

5.Termenul teritoriu desemnează teritoriul fiecărei părţi contractante, asa cum este definit de legislaţia respectiva, incluzind marea teritorială, precum şi platforma continentala şi zona economică exclusiva asupra cărora partea contractantă respectiva exercita, în conformitate cu dreptul internaţional, suveranitate, drepturi suverane sau jurisdicţie.

Articolul 2

Ambele părţi contractante vor promova şi vor proteja în mod reciproc, pe teritoriul lor, investiţiile investitorilor celeilalte părţi contractante, vor admite aceste investiţii în conformitate cu legile şi reglementările lor şi le vor acorda un tratament just şi echitabil şi protecţie, pe bază de reciprocitate.

Articolul 3

1.Nici una dintre părţile contractante nu va supune, pe teritoriul sau, investiţiile efectuate de investitori ai celeilalte părţi contractante, unui tratament mai puţin favorabil decît cel acordat investiţiilor efectuate de către investitori oricărui stat terţ.

2.Nici una dintre părţile contractante nu-i va supune pe investitorii celeilalte părţi contractante unui tratament mai puţin favorabil decît cel acordat investitorilor oricărui stat terţ, în ceea ce priveşte activităţile legate de investiţiile lor pe teritoriul primei părţi contractante.

3.Prevederile anterioare ale acestui articol nu vor afecta tratamentul mai favorabil acordat deja sau care va fi acordat de părţile contractante investiţiilor efectuate de către investitorii unor state terţe, rezultind din:

a)participarea la uniuni vamale, zone sau organizaţii de liber schimb sau alte tipuri de asistenţa, cooperare sau integrare economică; b) acorduri de evitare a dublei impuneri şi alte acorduri de natura fiscală.

Articolul 4

1.Fiecare parte contractantă va garanta investiţiilor efectuate de către investitorii celeilalte părţi contractante protecţie şi siguranţa deplina.

2.Nici una dintre părţile contractante nu va supune investiţiile efectuate de investitorii celeilalte părţi contractante naţionalizarii sau exproprierii ori altor măsuri care să-i deposedeze direct sau indirect pe aceşti investitori de investiţiile lor, decît dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a)măsurile sunt luate în interes public şi pe baza unei proceduri legale; b) măsurile nu sunt discriminatorii sau contrare oricărui angajament pe care şi l-a asumat prima parte contractantă; c) măsurile cor fi luate contra unei despăgubiri.

3.Despăgubirea la care se face referire la paragraful 2 lit. c) de mai sus trebuie să corespundă valorii de piaţa a investiţiei afectate prin măsurile menţionate la paragraful 2, la o dată imediat înainte ca aceste măsuri sa devină cunoscute public, plus dobinda la data plăţii. Aceste dobinzi vor fi calculate în conformitate cu rata pieţei aplicabilă operaţiunilor bancare curente.

4.Despăgubirea menţionată mai sus va fi plătită fără întârziere, în devize, şi va fi transferabila fără restrictii.

5.Investitorii unei părţi contractante ale căror investiţii suferă pierderi pe teritoriul celeilalte părţi contractante, datorate războiului sau altui conflict armat, stării de necesitate naţionala sau altor evenimente similare, vor primi, din partea acestei părţi contractante, un tratament nu mai puţin favorabil, în ceea ce priveşte restituirea, despăgubirea, compensaţia sau alte reglementări, decît cel acordat investitorilor statelor terţe.

6.Fiecare parte contractantă va acorda investitorilor celeilalte părţi contractante, în legătură cu aspectele prevăzute în acel articol, tratamentul naţiunii celei mai favorizate.

Articolul 5

1.În conformitate cu legislaţia proprie, fiecare parte contractantă garantează investitorilor celeilalte părţi contractante transferul imediat şi liber al sumelor în legătură cu investiţiile, după îndeplinirea obligaţiilor fiscale, cum sunt:

a)capitalul şi sumele suplimentare necesare întreţinerii sau dezvoltării investiţiilor; b) veniturile din investiţii; c) fondurile pentru rambursarea şi amortizarea împrumuturilor; d) sumele corespunzătoare datorate salariaţilor care au fost autorizaţi sa lucreze în cadrul activităţilor legate de o investiţie efectuată de către un investitor al unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante; e) despăgubirea, compensaţiile şi alte plati prevăzute la art. 4; f) sumele provenite din lichidarea investiţiei.

Articolul 6

1.Dacă o parte contractantă face o plata către unul dintre investitorii săi, ca urmare a unei garanţii pentru o investiţie efectuată pe teritoriul celeilalte părţi contractante, sau dacă o persoană fizica sau juridică a uneia dintre părţile contractante face o plata către investitorul respectiv, ca urmare a unui contract de asigurare sau reasigurare care acoperă riscurile necomerciale ale unei investiţii de pe teritoriul celeilalte părţi contractante, atunci partea contractantă şi persoana fizica sau juridică respectiva vor fi subrogate în drepturile şi în acţiunile acestui investitor şi le pot exercita în aceiaşi termeni şi în aceleaşi condiţii ca deţinătorul originar.

2.Partea contractantă pe al carei teritoriu a fost efectuată investiţia garantată sau asigurata conform celor prevăzute mai sus va garanta subrogatorului acelaşi tratament acordat deţinătorului originar al investiţiei.

Articolul 7

1.Pentru a soluţiona diferendele relative la investiţii între o parte contractantă şi un investitor al celeilalte părţi contractante, vor avea loc consultări între părţile respective, în vederea rezolvarii cazului, pe cît posibil, în mod amiabil.

2.Dacă aceste consultări nu conduc la o soluţie în 6 luni de la data cererii de reglementare, investitorul poate supune diferendul, la alegerea sa, pentru reglementare:

a)instanţelor judecătoreşti competente ale părţii contractante pe a carei teritoriu a fost efectuată investiţia; sau b) Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (ICSID) constituit prin Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965; sau c) unui tribunal arbitral ad-hoc care, dacă nu s-a convenit altfel de către părţile în diferend, va fi constituit pe baza regulilor de arbitraj ale Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (UNCITRAL).

3.Fiecare parte contractantă consimte prin aceasta sa supună un diferend relativ la investiţii concilierii sau arbitrajului internaţional.

4.Partea contractantă care este parte la diferend nu va invoca în nici un moment în timpul procedurilor privind diferendele relative la investiţii, ca apărare, imunitatea sa sau faptul ca investitorul a primit o despăgubire pe baza unui contract de asigurare care acoperă total sau parţial daunele sau pierderile produse.

5.Hotărârea instanţei sau sentinta de arbitraj, după caz, va fi definitivă şi obligatorie pentru ambele părţi în diferend şi va fi pusă în aplicare în conformitate cu legislaţia interna a părţii contractante respective.

Articolul 8

1.Diferendele dintre părţile contractante referitoare la interpretarea şi aplicarea acestui acord vor fi reglementate, pe cît posibil, pe canale diplomatice.

2.Dacă părţile contractante nu ajung la o reglementare în 12 luni de la începerea negocierilor, diferendul va fi supus, la cererea oricărei părţi contractante, unui tribunal arbitral.

3.Acest tribunal arbitral va fi constituit pentru fiecare caz individual, în felul următor:

În 3 luni de la primirea cererii de arbitraj, fiecare parte contractantă va desemna un membru al tribunalului. Aceşti doi membri vor alege apoi un cetăţean al unui stat terţ care, cu aprobarea celor două părţi contractante, va fi numit preşedinte al tribunalului. Preşedintele va fi numit în 2 luni de la data numirii celorlalţi doi membri.

4.Dacă în perioadele menţionate la paragraful 3 al acestui articol nu s-au făcut numirile necesare, oricare parte contractantă poate, în lipsa oricărui alt acord, sa-l invite pe preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie să facă numirile necesare. Dacă preşedintele este cetăţean al uneia dintre părţile contractante sau dacă este în alt fel împiedicat sa îndeplinească aceasta funcţie, atunci vicepreşedintele va fi invitat să facă numirile necesare.

5.Preşedintele şi membrii tribunalului trebuie să fie cetăţeni ai statelor cu care ambele părţi contractante întreţin relaţii diplomatice.

6.Tribunalul arbitral ia hotărârea pe baza prevederilor prezentului acord încheiat între părţile contractante, precum şi în conformitate cu principiile şi regulile general acceptate ale dreptului internaţional. Tribunalul arbitral ia hotărârea cu majoritate de voturi. Aceasta hotărâre va fi definitivă şi obligatorie pentru ambele părţi contractante.

7.Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile membrului sau în tribunal şi reprezentarea sa în procedurile arbitrale. Cheltuielile preşedintelui şi restul cheltuielilor vor fi suportate în părţi egale de către părţile contractante.

Articolul 9

Prezentul acord se va aplica şi investiţiilor efectuate pe teritoriul unei părţi contractante, în conformitate cu legile şi reglementările sale, de către investitori ai celeilalte părţi contractante, înaintea intrării în vigoare a acestui acord. Totuşi, acordul nu se va aplica diferendelor survenite înaintea intrării sale în vigoare.

Articolul 10

Dacă prevederile oricărui alt acord internaţional, încheiat sau care se va încheia între părţile contractante, sau reglementările interne ale oricărei părţi stabilesc un sistem mai favorabil decît cel prevăzut prin acest acord, atunci acest sistem mai favorabil va prevala asupra acestui acord.

Articolul 11

Reprezentanţii părţilor contractante, ori de cîte ori este necesar, vor avea consultări privind orice problema referitoare la aplicarea acestui acord. Aceste consultări vor fi realizate la propunerea unei părţi contractante în locul şi la data convenite pe canale diplomatice.

Articolul 12

1.Acest acord va intra în vigoare la data ultimei notificări scrise a părţilor contractante ca procedurile lor legale interne au fost îndeplinite şi va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 15 ani.

2.Dacă timp de 12 luni înainte de data expirării acordului nici o parte contractantă nu a făcut o notificare scrisă celeilalte părţi contractante privind decizia de a denunta acest acord, atunci el va fi considerat reînnoit automat în aceiaşi termeni şi pentru perioade succesive de 5 ani.

3.În cazul în care acest acord este denunţat, prevederile art. 1-11 vor rămâne în vigoare pentru o noua perioada de 10 ani, în ceea ce priveşte investiţiile efectuate înainte ca denunţarea acestui acord sa devină efectivă.

Încheiat la Bucureşti la 17 noiembrie 1993, în limbile română, portugheză şi engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe privind interpretarea, textul în limba engleza va prevala.

Pentru Guvernul României

Dan Mogos,

secretar de stat la

Ministerul Finanţelor

Pentru Guvernul Republicii Portugheze

Victor Martins,

secretar de stat la

Ministerul Afacerilor Externe

───────────────────────