Decizie nr. 772 din 12 mai 2009

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Szucs Francisc în Dosarul nr. 136/271/R/2008 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 5 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 136/271/R/2008, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Szucs Francisc.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că prevederile criticate sunt neconstituţionale, discriminatorii la adresa cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale, conlocuitoare şi fondatoare ale statului. Potrivit Constituţiei, România este stat naţional, de drept, democratic şi social, "fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, religie." Art. 27 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului prevede explicit "drepturile minorităţilor", printre care "dreptul de folosire a limbii materne în faţa instanţelor de judecată, atât oral, cât şi în scris."

Judecătoria Oradea - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată. Chiar dacă procedura judiciară se desfăşoară în limba română, iar cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română, părţile - cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale - au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice, au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii prin folosirea interpreţilor sau a traducătorilor.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, nr. 827 din 13 septembrie 2005, text de lege care are următorul conţinut: "(5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română."

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1, 4, 11, 15, 16, 20, 30, 124 şi 128.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 13 din Constituţie, "În România, limba oficială este limba română." Caracterul oficial al limbii române instituie obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetăţenilor cu autorităţile statului, în această limbă fiind redactate şi aduse la cunoştinţa publică toate actele oficiale ale statului român. Consacrarea constituţională a caracterului oficial al limbii române trebuie coroborată cu dispoziţiile art. 32 din Legea fundamentală referitoare la dreptul minorităţilor naţionale de a învăţa în limba lor maternă şi de a fi instruite în această limbă şi cu prevederile art. 128 care reglementează dreptul minorităţilor de a utiliza limba maternă în justiţie. Astfel, statuând cu privire la limba în care se desfăşoară procedura de judecată - limba română, dispoziţiile art. 128 din Constituţie prevăd că cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice, modalităţile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traducători, stabilindu-se astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.

Aşa fiind, Curtea constată că prevederile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 constituie tocmai expresia reglementării în plan legislativ a caracterului oficial al limbii române consacrat expres de Constituţie.

Pe de altă parte, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 304/2004, în cazul în care cetăţeanul român aparţinând unei minorităţi naţionale solicită să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat. Mai mult, în situaţia în care toate părţile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii. Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română, interpretul sau traducătorul semnând toate actele întocmite, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.

Prin urmare, Curtea constată că legea pune la dispoziţia părţilor, cetăţeni români aparţinând minorităţilor naţionale, suficiente garanţii procedurale menite să le asigure libertatea de exprimare, accesul liber la justiţie, precum şi dreptul la un proces echitabil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Szucs Francisc în Dosarul nr. 136/271/R/2008 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 mai 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu