privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special integrat
În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
în temeiul art. 48, 49 şi 50 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,
ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.
Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special integrat, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice prevederi contrare.
Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară, inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului,
Daniel Petru Funeriu
Bucureşti, 7 octombrie 2011.
Nr. 5.573.
REGULAMENT
de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special integrat
În România, învăţământul special şi special integrat se adresează tuturor copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES).
(1)Învăţământul special şi special integrat este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ din România, coordonat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2)Învăţământul special şi special integrat, de nivel preşcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal şi postliceal, pentru persoane cu CES (deficienţe/dizabilităţi/dificultăţi de învăţare, tulburări de limbaj şi comunicare, tulburări socioafective şi de comportament) se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP), precum şi în conformitate cu standardele cuprinse în documente naţionale şi internaţionale: pacte, tratate, convenţii, declaraţii şi protocoale cu privire la drepturile şi educaţia copilului la care România este parte semnatară.
Statul garantează dreptul la educaţie al tuturor persoanelor cu CES. Învăţământul special şi educaţia integrată sunt parte componentă a sistemului naţional de învăţământ preuniversitar.
Învăţământul special şi special integrat reprezintă forme de instruire şcolară diferenţiate, adaptate şi de asistenţă educaţională, socială şi medicală complexă, destinate persoanelor cu CES.
Învăţământul pentru persoanele cu CES (dizabilităţi) care se desfăşoară în unităţile de învăţământ special se numeşte învăţământ special.
(1)Învăţământul special se organizează, după caz, în unităţi de învăţământ special şi în unităţi de învăţământ de masă.
(2)Învăţământul special integrat se poate organiza în clase speciale şi individual sau în grupe integrate în clase de masă.
Integrarea şcolară a copiilor cu CES se realizează după cum urmează:
a)prin clase şi grupe speciale - pentru copii şi elevi cu dizabilităţi - din unităţi şcolare speciale sau din şcoli de masă;
b)prin şcoli de masă, individual, cu sau fără servicii educaţionale de sprijin;
c)prin grupe sau clase din unităţi sanitare în care sunt internaţi copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni;
d)la domiciliu (şcolarizare itinerantă), pe o perioadă determinată;
e)prin alte structuri şcolare.
(1)Învăţământul special şi special integrat se realizează pe baza principiilor învăţământului democratic, a accesului tuturor copiilor la orice formă de educaţie, a dreptului la educaţie diferenţiată şi la pluralism educaţional, a dreptului la educaţie la toate nivelurile, indiferent de condiţia socială sau materială, de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică ori religioasă sau vreo altă îngrădire ce ar putea constitui o discriminare.
(2)Diagnosticarea abuzivă a copiilor ca având CES, pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi pe baza oricărui alt criteriu, se sancţionează conform legilor în vigoare.
CES pot fi derivate în principal din:
a)dizabilităţi (handicap) - care au la bază o deficienţă sau boală;
b)dificultăţi de învăţare şi tulburări de limbaj.
Protecţia socială a copiilor/elevilor/tinerilor din învăţământul special şi special integrat se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare privind protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi.
Învăţământul special şi special integrat din România este gratuit, în conformitate cu prevederile legale.
Învăţământul special din România este organizat, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă. În funcţie de necesităţile locale, acesta se poate organiza şi sub alte forme, stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Prevederile legale în vigoare privind organizarea şi funcţionarea generală a învăţământului din România sunt valabile şi pentru învăţământul special, dacă nu sunt menţionate expres prevederi specifice prin prezentul regulament sau prin alte acte normative.
În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)deficienţă - absenţa, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică, tulburare fiziologică sau psihologică) a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident sau unei perturbări, care îl împiedică să participe normal la activitate în societate;
b)educaţie specială - ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor, activităţilor de învăţare şi asistenţă complexă de recuperare-compensare (psihoterapeutică, medicală, socială, culturală) adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă, temporar sau pe toată durata şcolarizării, un nivel de dezvoltare corespunzător vârstei, pentru formarea competenţelor de bază în vederea pregătirii pentru viaţa de adult;
c)şcoală specială - unitatea de învăţământ în care se asigură de către profesori specializaţi educaţie şi intervenţie psihopedagogică persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţi/deficienţe;
d)cerinţe educaţionale speciale (CES) - necesităţi educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe/dizabilităţi sau tulburări/dificultăţi de învăţare ori de altă natură, precum şi o asistenţă complexă (medicală, socială, educaţională etc.);
e)integrare (şcolară) - procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii grupului şcolar (grupă/clasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare;
f)incluziune (şcolară) - procesul permanent de îmbunătăţire a serviciilor oferite de unităţile de învăţământ pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membrii comunităţii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora;
g)şcoală incluzivă - unitatea de învăţământ în care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare. Copiii/Elevii din aceste unităţi de învăţământ beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale, psihoterapeutice, medicale şi sociale, conform principiilor incluziunii sociale, echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse;
h)adaptare curriculară - corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES, din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia;
i)profesor itinerant şi de sprijin - cadrul didactic cu studii superioare în domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de învăţare, stimulare, compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate în unităţile de învăţământ de masă, în colaborare cu toţi factorii implicaţi;
j)plan de servicii personalizat - modalitatea de programare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiii/elevii/tinerii cu CES integraţi în unităţi de învăţământ de masă, focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora;
k)program de intervenţie personalizat - un instrument de proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute în planul de servicii personalizat;
l)centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională (CJRAE/CMBRAE) - unitate conexă a învăţământului preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonată metodologic de inspectoratul şcolar, care desfăşoară servicii de asistenţă psihopedagogică pentru părinţi, copii, cadre didactice şi care coordonează, monitorizează şi evaluează, la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, activitatea şi serviciile educaţionale oferite de către centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice, centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică, mediatorii şcolari;
m)certificat de orientare şcolară şi profesională - document/act oficial eliberat de către CJRAE/CMBRAE, conform prevederilor cuprinse în Legea nr. 1/2011, care precizează diagnosticul/deficienţa şi orientează copiii, elevii şi tinerii cu CES în învăţământul de masă sau în învăţământul special;
n)incapacitate - limitări funcţionale cauzate de disfuncţionalităţi (deficienţe) fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate (motrică sau cognitivă) ori un comportament;
o)handicap - dezavantaj social rezultat în urma unei deficienţe ori incapacităţi şi care limitează sau împiedică îndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de societate;
p)dizabilitate - rezultatul sau efectul unor relaţii complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ. Datorită acestei relaţii, impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ, cu o stare de sănătate dată, poate fi extrem de diferit. "Dizabilitatea" este termenul generic pentru afectări, limitări ale activităţii şi restricţii de participare, conform Clasificării internaţionale a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii;
q)CIF - Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii - document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Geneva, 2001;
r)afectare - o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice (inclusiv funcţiile mintale). Prin noţiunea de "anormalitate" se înţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate), iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv în acest sens, conform CIF;
s)funcţionare - termen generic pentru funcţiile organismului, structurile corpului, activităţi şi participare. Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali în care se regăseşte (factori de mediu şi personali) - conform CIF;
ş) adaptare curriculară - corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educative, din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia;
t)educaţie incluzivă - proces permanent de îmbunătăţire a instituţiei şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învăţământ a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi;
ţ) şcoala profesională specială - instituţie şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale;
u)liceu special - unitate de învăţământ care organizează şi desfăşoară procesul de predare-învăţare-evaluare în mod special pentru elevii/tinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii;
v)centru de educaţie specială, centru de resurse şi asistenţă educaţională, centru de zi, centru de pedagogie curativă şi alte tipuri de centre - unităţi de învăţământ organizate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, care au ca scop şi finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu CES. Acestea sunt considerate alternative de educaţie specială al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite pedagogii experimentale (Montessori, Freinet, Waldorf etc.);
w)atelier protejat - spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CES/dizabilităţi, în care acestea desfăşoară activităţi de dezvoltare şi perfecţionare a abilităţilor, în vederea integrării în viaţa activă a tinerilor; poate funcţiona în locaţii din comunitate, în centre de zi, în centre rezidenţiale sau în unităţi de învăţământ special.
Scopul educaţiei speciale şi speciale integrate este învăţarea, educarea, reabilitarea, recuperarea, adaptarea şi integrarea şcolară, profesională şi socială a copiilor/elevilor/ tinerilor cu CES sau cu alte tipuri de cerinţe educaţionale.
(1)Parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ, educaţia specială şi specială integrată este recunoscută ca o responsabilitate a tuturor persoanelor care lucrează în învăţământ, este accesibilă, flexibilă şi comprehensivă şi are caracter naţional.
(2)Educaţia specială şi specială integrată este practicată de către cadre didactice calificate specializate şi devotate activităţii de învăţământ cu copiii cu CES.
Educaţia şcolară a copiilor cu CES trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor, prin evaluarea adecvată a potenţialului de dezvoltare şi prin asigurarea reabilitării/recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor, dificultăţilor de învăţare.
Educaţia specială şi specială integrată trebuie să îi ajute pe copiii/elevii cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale să atingă nivelul posibil de dezvoltare individuală cât mai aproape de dezvoltarea normală, prin acumularea experienţei necesare învăţării şcolare şi sociale, formarea abilităţilor necesare învăţării în şcoală, însuşirea cunoştinţelor, formarea priceperilor şi a deprinderilor funcţionale utile integrării sociale, profesionale şi vieţii culturale în comunitate şi asigurarea şanselor şi a condiţiilor pentru continuarea pregătirii şcolare pe diferite trepte de învăţământ.
Pe timpul şcolarizării, copiii cu CES au acces la toate resursele educaţionale şi de reabilitare/recuperare psihointelectuală, medicală şi socială, la alte servicii de intervenţie specifice, necesare şi disponibile în comunitate sau în unităţi specializate, inclusiv în cele de învăţământ special şi special integrat.
Organizarea şi funcţionarea învăţământului special au la bază următoarele obiective:
a)prevenirea sau depistarea precoce a deficienţelor, incapacităţilor şi a handicapurilor;
b)intervenţia educaţională timpurie;
c)abordarea globală şi individualizată a copilului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale; acest aspect se referă la identificarea, valorificarea şi stimularea tuturor capacităţilor şi disponibilităţilor cognitive, de limbaj, psihomotorii, afectiv-relaţionale şi social-adaptativ existente sau potenţiale;
d)accesul la educaţie al tuturor copiilor cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale;
e)egalizarea şanselor;
f)asigurarea educaţiei de calitate similară celei oferite copiilor de aceeaşi vârstă din şcolile de masă;
g)asigurarea educaţiei de calitate specializată, adecvată particularităţilor specifice tipului şi gradului de deficienţă ale fiecărei persoane şi în concordanţă cu planurile-cadru şi cu programele şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
h)asigurarea serviciilor şi a structurilor de sprijin necesare în funcţie de amploarea, intensitatea şi specificul CES ale fiecărui copil;
i)cooperarea şi parteneriatul în educaţia specială şi specială integrată;
j)cooperarea şi parteneriatul dintre instituţiile care oferă servicii de educaţie specială şi autorităţile locale.Partea a II-a Organizarea învăţământului special şi special integrat
Învăţământul special se organizează şi se desfăşoară în instituţii de stat şi de profil.
(1)Învăţământul special şi special integrat din România este parte componentă a sistemului naţional de învăţământ şi cuprinde:
a)grădiniţe speciale (care pot cuprinde şi grupe de intervenţie timpurie);
b)grupe de grădiniţă specială organizate în şcolile speciale;
c)şcoli speciale pentru toate tipurile şi gradele de deficienţe/dizabilităţi;
d)grupe/clase de copii/elevi cu tulburări din spectrul autist;
e)unităţi de învăţământ special profesional;
f)licee speciale;
g)centre şcolare speciale;
h)clase/şcoli postliceale speciale;
i)centre de zi din centre şcolare pentru educaţie incluzivă;
j)centre de educaţie specială;
k)centre de pedagogie curativă;
l)grupe/clase de copii/elevi cu deficienţe senzoriale multiple (surdocecitate);
m)şcoli de reeducare pentru elevii cu deficienţe comportamentale;
n)clase organizate în spitale, preventorii şi penitenciare;
o)centre de zi pentru educaţie/dezvoltare timpurie;
p)ateliere protejate.
(2)Unităţile de învăţământ special vor avea, de regulă, cantine şcolare şi, după caz, internate şcolare.
(3)În învăţământul special integrat pot funcţiona:
a)grupe de grădiniţă specială integrate în grădiniţele de masă;
b)clase speciale compacte integrate în şcolile de masă;
c)grupe de elevi cu CES integrate în şcolile de masă;
d)elevi cu CES integraţi individual în şcolile/grădiniţele de masă;
e)clase speciale de profesionalizare integrate în şcoli de masă, în licee şi în grupuri şcolare din învăţământul de masă;
f)grupe/clase de copii/elevi infestaţi cu virusul HIV;
g)centre judeţene logopedice;
h)centre şcolare pentru educaţie incluzivă;
i)centre judeţene de asistenţă psihopedagogică;
j)centre judeţene de resurse pentru educaţie incluzivă;
k)centre judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională.
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului aprobă înfiinţarea de tipuri de unităţi şi instituţii de învăţământ special, în funcţie de necesităţile societăţii şi de cerinţele minorităţilor naţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
În vederea realizării acţiunii de integrare a copiilor/elevilor cu CES în şcoala/grădiniţa de masă, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, poate dispune:
a)înfiinţarea sau desfiinţarea unităţilor şcolare speciale;
b)transformarea unor unităţi de învăţământ special în şcoli integratoare;
c)transformarea unor şcoli de masă în şcoli integratoare;
d)transformarea unor unităţi de învăţământ special în centre şcolare pentru educaţie incluzivă;
e)înfiinţarea unor alternative educaţionale: centre de educaţie specială, centre de pedagogie curativă, centre de zi din centre şcolare pentru educaţie incluzivă etc.
Înfiinţarea, desfiinţarea sau transformarea unor unităţi de învăţământ special se face în condiţiile legii, cu respectarea prevederilor stipulate de legislaţia internaţională în vigoare referitoare la protecţia specială şi drepturile copilului cu CES.
Învăţământul special şi special integrat cuprinde următoarele forme de învăţământ:
a)învăţământ cu frecvenţă;
b)învăţământ cu frecvenţă redusă;
c)învăţământ la domiciliu.
Învăţământul special obligatoriu pentru elevii cu CES este, de regulă, învăţământ de zi, cu excepţia situaţiilor speciale, prevăzute de prezentul regulament sau de alte acte normative, precizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Inspectoratele şcolare aprobă organizarea unor clase speciale constituite din elevi cu CES care nu au putut absolvi până la vârsta de 14 ani primele 5 clase ale învăţământului general obligatoriu. Aceste clase funcţionează ca învăţământ cu frecvenţă sau cu frecvenţă redusă, pe lângă unităţi de învăţământ special şi special integrat, cu efective de 4-12 elevi, în funcţie de gradul deficienţei.
Copiii/Elevii cu CES şcolarizaţi prin formele de învăţământ special integrat beneficiază de toate drepturile stipulate de legislaţia în vigoare privind protecţia specială a copilului, precum şi de programe de compensare, recuperare, reabilitare, terapie din învăţământul special, care au ca finalitate reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială.
În cadrul învăţământului special şi special integrat se organizează unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Funcţiile didactice din învăţământul special, centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică, centrele logopedice interşcolare, cabinetele şcolare şi din comisiile de expertiză complexă sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare.
Personalul didactic auxiliar este format din:
a)bibliotecar, documentarist, redactor;
b)informatician;
c)laborant;
d)tehnician;
e)pedagog şcolar;
f)instructor de educaţie extraşcolară;
g)asistent social;
h)corepetitor;
i)mediator şcolar;
j)secretar;
k)administrator financiar (contabil);
l)instructor-animator;
m)administrator de patrimoniu;
n)medic şcolar;
o)asistent medical.
Personalul nedidactic este format din:
a)magaziner, achizitor, funcţionar administrativ sau alte posturi cu atribuţii similare - un post la 75 de elevi în şcolile cu internat şi un post la 100 de elevi în celelalte şcoli;
b)bucătar, muncitor bucătărie - un post la 75 de mese servite la şcolile cu internat (excluzând gustările de la orele 10,00 şi 17,00) şi un post la 100 de mese servite în celelalte unităţi;
c)spălătoreasă, lenjereasă, infirmieră, frizer, cizmar, muncitor calificat (inclusiv pentru lucrări de întreţinere), muncitor necalificat - un post la 30 de elevi pentru şcolile cu internat şi un post la 50 de elevi pentru celelalte unităţi;
d)fochist (muncitor calificat) - un post pe tură pentru unităţile care au centrală proprie (inclusiv pentru lucrări de întreţinere);
e)îngrijitor - un post la 250 mý suprafaţă de curăţenie pentru şcolile de elevi cu deficienţe de vedere şi cu deficienţe severe, profunde şi/sau asociate; un post la 450 mý suprafaţă de curăţenie pentru celelalte unităţi şcolare speciale;
f)supraveghetor de noapte - un post la două clase de elevi interni;
g)portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de organele de poliţie (aceştia pot fi înlocuiţi de personal din cadrul poliţiei comunitare);
h)şofer, tractorist, vizitiu - un post pentru fiecare vehicul din dotare (fie maşină, fie vehicul cu tracţiune mecanică sau animală);
i)personal pentru gospodăriile anexe:
1.un post pentru 10-40 de animale (porcine, bovine, cabaline, ovine etc.);
2.două posturi pentru 41-80 de animale;
3.3 posturi pentru peste 80 de animale;
4.un post pentru 1-3 ha suprafaţă arabilă;
5.două posturi pentru 3-10 ha suprafaţă arabilă;
6.3 posturi pentru peste 10 ha suprafaţă arabilă.
Învăţământul special şi special integrat dispune de planuri de învăţământ, de programe şcolare, de programe de asistenţă psihopedagogică, de manuale şi de metodologii didactice alternative, adaptate tipului şi gradului de dizabilitate, aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(1)Conţinutul învăţământului special şi special integrat se reglementează prin:
a)curriculum specific pentru învăţământul special;
b)curriculumul şcolii de masă adaptat pentru învăţământul special integrat;
c)metodologii şi ghiduri specifice, elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2)Conţinuturile învăţământului special şi special integrat, demersurile didactice, precum şi pregătirea şi formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei copiilor cu CES sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Metodologiile didactice utilizate în învăţământul special şi special integrat sunt adaptate tipului şi gradului deficienţei/dizabilităţii, nivelului şi potenţialului individual de dezvoltare, precum şi specificului de învăţare la copiii cu CES. În activitatea curentă de educaţie specială strategiile şi metodologiile didactice vizează diferenţierea şi individualizarea demersului educaţional, introducerea unor noi abordări ale procesului învăţării şi utilizarea flexibilă a tuturor resurselor disponibile.
Planurile de învăţământ pentru învăţământul special, valabile pentru structurile şcolare prevăzute de prezentul regulament, cuprind, la toate nivelurile de învăţământ special, discipline obligatorii şi opţionale grupate în arii curriculare. Planul de învăţământ precizează disciplinele/ obiectele de studiu, numărul de ore alocate, precum şi activităţile specifice de intervenţie, alte activităţi educaţionale prevăzute pentru fiecare clasă, activităţi cu grupe de copii/elevi sau de muncă individuală, însoţite de timpul afectat fiecăruia.
(1)Programele şcolare sunt elaborate pe niveluri de învăţământ special - preşcolar, primar, gimnazial, profesional, pe tipuri de deficienţă/dizabilitate, la toate disciplinele de învăţământ, precum şi la terapiile specifice.
(2)În instituţiile şi structurile de învăţământ special şi special integrat care utilizează planul de învăţământ de la şcoala de masă se aplică programele şcolare şi manualele corespunzătoare acestui plan de învăţământ, adaptate tipului de deficienţă/dizabilitate.
(3)Pentru clasele de copii cu CES care nu pot urma curriculumul de masă se elaborează planuri de învăţământ, programe şcolare, manuale şi auxiliare şcolare specifice aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Comisiile interne de evaluare continuă recomandă adaptarea unui plan de învăţământ sau a unei programe şcolare ori pot stabili un anumit plan de învăţământ, dintre cele în vigoare pentru învăţământul special şi special integrat, pentru a fi aplicat la o anumită grupă/clasă de învăţământ special şi special integrat pentru un grup de copii/elevi cu CES ori pentru copiii/elevii/tinerii integraţi individual. Acest curriculum va fi specificat în documentele şcolare (catalog, registru matricol, portofoliu educaţional).
Comisia Naţională pentru Educaţie Specială elaborează standarde specifice pentru evaluarea conţinutului procesului de educaţie şi învăţare din învăţământul special.
Parcurgerea conţinuturilor de învăţare pe perioada şcolară se realizează de fiecare cadru didactic prin proiectarea didactică a planificărilor curriculare, după caz, precum şi prin aplicarea şi realizarea unor programe de intervenţie personalizate.
(1)În învăţământul special şi special integrat se utilizează manuale şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi manuale alternative, adaptate tipului şi gradului de dizabilitate, selectate inclusiv prin concurs la nivel naţional.
(2)Comisiile interne de evaluare continuă pot recomanda, în funcţie de situaţie şi de evoluţia şcolară individuală a fiecărui copil/elev cu CES, unul sau mai multe manuale corespunzătoare programelor analitice utilizate.
(3)Fiecare cadru didactic din învăţământul special are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual, inclusiv manualele utilizate în învăţământul obişnuit.
Activitatea instructiv-educativă specifică de reabilitare/recuperare şi compensare din grupele/clasele de învăţământ special şi special integrat se organizează, la clasă, în conformitate cu prevederile legale generale privind organizarea şi funcţionarea prin intermediul planificărilor curriculare şi a proiectelor didactice.
(1)Unităţile de învăţământ special şi special integrat se organizează, de regulă, pe tipuri de deficienţe/categorii de CES: deficienţe intelectuale, fizice, motorii şi neuromotorii, senzoriale (auditive sau vizuale), socioafective şi de comportament sau deficienţe asociate.
(2)Organizarea şcolarizării speciale pe grade de deficienţă - moderată, severă şi profundă, la copii/elevi cu deficienţe asociate, se poate face prin unităţi şcolare separate, prin grupe/clase în aceeaşi unitate şcolară specială sau prin integrare într-o unitate de învăţământ de masă.
În funcţie de condiţiile existente se pot înfiinţa şi pot funcţiona unităţi de învăţământ special care cuprind şi secţii de învăţământ profesional, liceal, postliceal, cu o conducere unică.
Modul de organizare a unităţilor de învăţământ special şi special integrat este similar învăţământului de masă, cu excepţiile prevăzute de prezentul regulament sau alte precizări elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(1)Inspectoratele şcolare, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale, asigură condiţiile necesare ca elevii cu CES să frecventeze cursurile preşcolare, primare şi gimnaziale, de regulă în localităţile în care aceştia domiciliază, cu satisfacerea cerinţelor de educaţie adaptată şi de intervenţie specifică prin reabilitare/recuperare prin acordarea tuturor serviciilor de sprijin şi de asistenţă educaţională.
(2)În situaţia în care în localitatea de domiciliu nu există o unitate de învăţământ special potrivită cu tipul şi gradul deficienţei/dizabilităţii, iar copilul/elevul/tânărul respectiv are orientare şcolară spre o astfel de unitate de învăţământ, atunci el va fi şcolarizat de cea mai apropiată unitate de învăţământ special de profil.
(1)Inspectoratele şcolare, direcţiile şi autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, al agenţilor economici, al comunităţilor locale, al societăţilor de binefacere, al organizaţiilor neguvernamentale şi al altor persoane juridice sau fizice, asigură serviciile necesare pentru transport cu microbuze şcolare, masă şi cazare pentru elevii cu CES care frecventează cursurile şcolare într-o altă localitate. În cazul copiilor/elevilor cu dificultăţi de autonomie locomotorie se asigură, după caz, şi transportul în cadrul aceleiaşi localităţi.
(2)Unităţile de învăţământ (special, special integrat sau obişnuit) asigură facilităţile şi serviciile necesare de ordin ambiental, inclusiv privind accesul în instituţie, în raport cu nevoile respectivelor categorii de copii/elevi/tineri cu CES.
Modalităţile de organizare a şcolarizării speciale - prin unităţi speciale sau grupe/clase speciale (din punctul de vedere al duratei rămânerii în şcoală, pentru toate nevoile de învăţământ special) - sunt:
a)şcolarizarea în regim de zi;
b)şcolarizarea în regim de zi cu internat săptămânal;
c)şcolarizarea în regim de internat semestrial.
(1)Grupa/clasa specială se organizează pentru copiii/elevii cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale în baza deciziei comisiei de evaluare, orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE.
(2)Organizarea, planul de învăţământ şi programele analitice ale grupelor/claselor speciale sunt flexibile şi adaptate la necesităţile de progres şcolar şi social pentru fiecare dintre copiii/elevii în cauză.
(3)Grupa/clasa specială funcţionează în interacţiune cu unitatea şcolară pe lângă care este organizată. Obiectivul organizării şi funcţionării claselor/grupelor speciale, cu prioritate la nivelul învăţământului preşcolar şi primar, este integrarea/reintegrarea copiilor/elevilor cuprinşi în grupe/clase din unităţi şcolare obişnuite.
(4)Grupele/clasele speciale sunt constituite, de regulă, la nivelul preşcolar şi primar din copii/elevi care nu au mai fost cuprinşi în unităţi de învăţământ de masă sau care provin din unităţi de învăţământ special şi special integrat.
(5)Participarea unui copil/elev la activităţile unei grupe/clase speciale poate fi şi alternată cu frecventarea tuturor activităţilor de la o grupă/clasă obişnuită (alternarea unor zile ori săptămâni) şi/sau parţială pe parcursul unei zile (anumite activităţi se desfăşoară în grupa/clasa specială, iar altele în grupa/clasa obişnuită).
(6)Frecventarea grupei/clasei obişnuite se face la activităţile pe care copiii/elevii cu CES le pot realiza cu succes (de exemplu, exerciţii pentru dezvoltarea fizică, abilităţi/dexterităţi manuale, activităţi de educaţie plastică, activităţi extraşcolare).
Încadrarea grupelor/claselor speciale se face în mod similar cu sistemul învăţământului special cu cadre didactice calificate şi/sau specializate pentru educaţia specială, conform legislaţiei în vigoare.
Integrarea şcolară individuală a copiilor/elevilor/tinerilor cu CES în grupe/clase obişnuite de învăţământ se realizează planificat şi gradual, având asigurate servicii de sprijin şi asistenţă educaţională psihopedagogică corespunzătoare.
(1)"Grupa/clasa integratoare" se constituie pentru integrarea a 2-4 elevi cu deficienţe/dizabilităţi într-o grupă/clasă din învăţământul preşcolar, primar sau gimnazial din învăţământul de masă.
(2)Efectivul grupei/clasei integratoare este redus faţă de media efectivelor obişnuite, de regulă cu câte 2-3 copii/elevi pentru fiecare copil cu CES.
(1)Copiii, elevii şi tinerii cu CES, integraţi în învăţământul de masă, beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin/itinerante.
(2)Organizarea serviciilor de sprijin educaţional se face de către CJRAE/CMBRAE şi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3)Copiii, elevii şi tinerii cu CES şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de găzduire gratuită în internate sau centre de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(4)Copiii/elevii cu CES din unităţile şcolare obişnuite au acces la resursele de educaţie specială şi de reabilitare/recuperare din unităţile de învăţământ special şi special integrat.
(1)Durata calificării profesionale a elevilor/tinerilor cu CES prin şcoli profesionale speciale sau clase din şcoli profesionale speciale (inclusiv cele din unităţi de învăţământ de masă) este de 3-4 ani.
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de programe educaţionale de tip "a doua şansă" în vederea promovării învăţământului primar pentru persoanele care depăşesc cu 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care nu au absolvit acest nivel de învăţământ până la vârsta de 14 ani.
(1)Accesul elevilor/tinerilor cu deficienţe/ dizabilităţi pe diferite trepte de învăţare postobligatorii se face în funcţie de capacitatea acestora de învăţare.
(2)La încheierea studiilor gimnaziale, elevii absolvenţi ai învăţământului obligatoriu special pot continua educaţia şcolară prin învăţământ tehnologic/profesional special, şcoli profesionale speciale. Înscrierea acestor elevi în învăţământul profesional special se face pe baza certificatului de expertiză şi orientare şcolară emis de comisia de expertiză complexă din cadrul CJRAE.
(3)Elevii care se exceptează de la susţinerea evaluării naţionale sau care nu o promovează la încheierea studiilor gimnaziale, absolvenţi ai învăţământului obligatoriu special, pot continua educaţia şcolară prin licee tehnologice cu clase speciale.
(4)Înscrierea acestor elevi în licee tehnologice cu clase speciale se face pe baza foii matricole, a unei adeverinţe eliberate de şcoala pe care a absolvit-o.
Participarea elevilor cu CES la examenele care marchează accesul la trepte de învăţământ care conduc la învăţământul universitar, la evaluarea naţională, la bacalaureat, la examenele de admitere la facultate ori la unele examene de diferenţă se face prin asigurarea condiţiilor de egalitate a şanselor şi prin adaptarea procedurilor de examinare, stipulate în toate metodologiile de admitere în vigoare.
(1)Alternativele educaţionale funcţionează pe baza evaluării şi a validării de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, atât în unităţile de învăţământ special şi special integrat, cât şi în alte tipuri de unităţi de învăţământ.
(2)Pot funcţiona structuri alternative de învăţământ special de tipul:
a)centre de educaţie specială, pentru asigurarea intervenţiei specializate precoce, a intervenţiei multidisciplinare/ multiprofesionale de zi sau pentru facilitarea accesului la educaţie preşcolară şi şcolară în comunitate a unor categorii de copii excluşi anterior de la învăţământ;
b)centre de educaţie preventivă, de regulă pentru copii/tineri cu tulburări socioafective şi de comportament;
c)centre de pedagogie curativă;
d)centre de resurse şi de asistenţă educaţională, pentru învăţământ special şi special integrat, centre şcolare pentru educaţie incluzivă.
Efectivele grupelor şi claselor de învăţământ special (în grupe/clase de grădiniţă ori şcoală specială sau în clase/grupe speciale din unităţi şcolare obişnuite) sunt:
a)efectivele grupelor/claselor de copii/elevi cu deficienţe moderate sau uşoare sunt de 8-12 copii/elevi, atât în unităţile de învăţământ special, cât şi în şcolile integratoare;
b)efectivele grupelor/claselor speciale constituite din copii/elevi cu deficienţe severe, profunde şi multiple sunt de 4-6 copii/elevi;
c)efectivele grupelor/claselor speciale constituite din copii/elevi cu deficienţe senzoriale asociate (surdocecitate) sau cu deficienţe senzoriale asociate cu alte tipuri de deficienţe sunt de 2-4 copii/elevi;
d)în situaţii excepţionale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aproba înfiinţarea de clase cu efective mai reduse.
Grupele şi clasele de învăţământ special şi special integrat sunt, de regulă, mixte. Acestea cuprind băieţi şi fete.
(1)Pentru copii cu boli cronice se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţilor sanitare în care sunt internaţi. Acestea sunt cuprinse în structura unei unităţi şcolare speciale ori a uneia obişnuite din localitate sau din apropierea acesteia.
(2)Pentru copiii/elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţilor sanitare prevăzute la alin. (1).
(3)Pentru copiii, elevii şi tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili se organizează şcolarizarea la domiciliu, pe o perioadă determinată.
(4)Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de clase sau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul şcolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Integrarea şcolară a copiilor cu CES din cadrul minorităţilor naţionale se realizează corespunzător prevederilor prezentului regulament, cu respectarea prevederilor Legii nr. 1/2011 sau a altor acte normative din domeniul învăţământului, inclusiv în ceea ce priveşte cuprinderea copiilor cu CES în unităţi de învăţământ cu predare în limba minorităţilor naţionale.
Activitatea instructiv-educativă, de reabilitarerecuperare şi compensare din unităţile şi grupele/clasele de învăţământ special şi special integrat se organizează în conformitate cu prevederile legale generale privind organizarea şi funcţionarea învăţământului la nivel de instituţii şcolare, corespunzător prevederilor planurilor de învăţământ.
Procesul de învăţământ de educaţie specială şi specială integrată se realizează prin lecţii, lucrări practice în cabinete, laboratoare sau ateliere şcolare, activităţi complementare de educaţie terapeutică complexă şi integrată realizată de învăţători-educatori şi profesori-educatori şi activităţi de intervenţie specifică, de reabilitare/recuperare, desfăşurate de profesori specialişti în cabinete special amenajate, practică în producţie, la şcoala profesională, activităţi extraşcolare şi/sau în afara şcolii.
(1)Organizarea internă a activităţii din fiecare unitate de învăţământ special şi special integrat este stipulată prin regulamentul intern al respectivei unităţi de învăţământ. Regulamentul intern este un document şcolar obligatoriu. Acesta se elaborează în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
(2)Regulamentul intern respectă cadrul legislativ general, dar reflectă şi particularităţile specifice unităţii şcolare speciale, condiţiile locale etc.
(3)Regulamentul intern stabileşte normele generale, cu caracter obligatoriu pentru întregul personal al unităţii, precum şi normele specifice pe compartimente şi domenii de activitate.
(1)Planificarea activităţii educative, de învăţare, reabilitare, terapeutice este structurată prin planurile manageriale, anuale şi semestriale, avizate de consiliul de administraţie şi/sau de consiliul profesoral.
(2)Planurile manageriale includ activităţile manageriale generale şi pe compartimente/domenii de activitate, precum şi proiecte de dezvoltare - reformă la nivelul unităţii.
Organizarea şi coordonarea activităţii instituţiei de învăţământ special şi special integrat sunt asigurate de consiliul profesoral, de consiliul de administraţie şi de directorul/directorii unităţii de învăţământ special şi special integrat, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Orarul activităţilor şcolare este elaborat de o comisie constituită prin decizia directorului, cu respectarea cerinţelor psihopedagogiei speciale.
(1)În învăţământul special şi special integrat, durata orei de curs şi a activităţilor realizate de cadre didactice de predare şi a activităţilor de intervenţie terapeutică specifică este de regulă de 45 de minute, iar a recreaţiilor de 15 minute, cu excepţia recreaţiei mari, consecutive celei de-a doua sau a treia ore de curs, care este de 30 de minute.
(2)Şcolile profesionale speciale au ora şcolară de 50 de minute, iar pauzele sunt de 10 minute. Pauza mare este de 20 de minute.
(3)În unităţile şi grupele/clasele de învăţământ special şi special integrat care aplică planuri de învăţământ şi programe şcolare echivalente celor din învăţământul obişnuit durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi identică cu cea din instituţiile similare de învăţământ obişnuit.
(1)Activitatea şcolară în unităţile de învăţământ special şi special integrat începe, de regulă, dimineaţa, la ora 8,00. În cazuri justificate, inspectoratele şcolare pot aproba schimbarea temporară sau parţială a orei de începere a cursurilor, cu obligaţia realizării integrale a activităţilor normate şi planificate.
(2)Activitatea instructiv-educativă din învăţământul special se compune din activităţile de predare-învăţare şi activităţile de terapie (terapie educaţională complexă şi integrată şi terapii specifice de corectare şi compensare).
(3)Activitatea de predare-învăţare în învăţământul special obligatoriu se desfăşoară în programul de dimineaţă, iar activitatea şcolară de terapie educaţională complexă şi integrată în unităţile de învăţământ special se desfăşoară în programul de după-amiază.
(1)Ordinea, disciplina, supravegherea şi securitatea copiilor/elevilor/tinerilor cu deficienţe/dizabilităţi, în cadrul şcolii, al cantinei, al internatului şi/sau activitatea extraşcolară se asigură de conducerea şcolii, personalul didactic şi auxiliar, conform responsabilităţilor stipulate prin regulamentul intern şi graficului de prezenţă şi de activitate zilnică/ săptămânală a personalului la grupă/clasă, atelier, laborator, cantină sau alte spaţii şi alte contexte (planificate şi coordonate de unitatea şcolară).
(2)Părinţii sau tutorii legali au obligaţia să însoţească copiii/elevii cu CES la venirea şi plecarea de la şcoală, precum şi la venirea şi plecarea în vacanţă, să delege alte persoane pentru însoţire sau să declare în scris că nu este cazul să îi însoţească.
(1)Evaluarea, asistenţa psihoeducaţională, orientarea/reorientarea şcolară şi profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu CES se realizează de către CJRAE/CMBRAE, prin serviciile de evaluare şi de orientare/reorientare şcolară şi profesională, pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, acordându-se prioritate integrării în învăţământul de masă.
(2)Orientarea şcolară şi profesională a copiilor/elevilor cu CES se realizează prin serviciile de evaluare şi de orientare/reorientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE în baza gradului de deficienţă stabilit, în colaborare cu comisia internă de evaluare continuă.
(1)Comisiile interne de evaluare continuă se organizează şi funcţionează în cadrul şcolilor speciale şi al centrelor şcolare pentru educaţie incluzivă, conform metodologiilor elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2)Comisiile interne de evaluare continuă asigură anual evaluarea psihopedagogică a copiilor/elevilor/tinerilor şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special şi a celor integraţi în unităţile de învăţământ de masă sau la solicitarea unităţii de învăţământ, a cadrului didactic de la clasă sau a familiei ori întreţinătorilor legali ai copilului.
Expertizarea, evaluarea şi diagnosticarea multidisciplinară includ examinarea medicală, psihologică, pedagogică şi socială.
În unităţile de învăţământ special pot fi înscrişi şi şcolarizaţi, de regulă, copii/elevi cu deficienţe/dizabilităţi medii, severe, grave, profunde, asociate în baza certificatului de orientare din cadrul CJRAE.
În grupele/clasele integrate în învăţământul de masă pot fi înscrişi, de regulă, copii/elevi cu dificultăţi/tulburări de învăţare, dificultăţi de adaptare, de integrare, precum şi cei cu deficienţe/dizabilităţi uşoare sau moderate. O astfel de integrare se realizează şi individual.
Elevii cu CES integraţi în învăţământul de masă beneficiază de servicii educaţionale de sprijin şi de asistenţă psihopedagogică şi/sau de alte tipuri de servicii educaţionale, după caz, logopedie, kinetoterapie etc.
(1)În unităţile de reeducare din sistemul penitenciarelor pot fi înscrişi elevi cu tulburări de comportament care au săvârşit o infracţiune, dar nu răspund penal, fiind minori.
(2)Şcolarizarea minorilor şi a adulţilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori şi tineri şi din penitenciarele pentru adulţi se realizează cu respectarea curriculumului naţional. Resursa umană necesară pentru şcolarizarea acestora este asigurată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare.
(3)Metodologia privind înfiinţarea şi funcţionarea claselor/unităţilor de învăţământ pentru minori şi adulţi din cadrul penitenciarelor se elaborează în baza unui protocol al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului cu Direcţia Generală a Penitenciarelor.
(1)Orientarea şcolară şi profesională a copiilor/elevilor/tinerilor cu CES se face numai cu acordul familiei/întreţinătorilor legali.
(2)Unitatea de învăţământ de masă în care este şcolarizat copilul/elevul/tânărul cu CES este obligată să îi acorde asistenţă educaţională corespunzătoare nevoilor sale de dezvoltare, fie prin cadrul didactic de sprijin, fie prin programe de intervenţie personalizate.
Copiii/Elevii cu deficienţe severe, profunde şi asociate (surdocecitate) sunt orientaţi spre grupele sau clasele de acest tip din unităţile de învăţământ special.
Înscrierea copiilor/elevilor în învăţământul special se face în fiecare an şcolar, în perioada 15 august15 septembrie, cu posibilitatea prelungirii acestui termen.
Pentru înscrierea copilului într-o şcoală specială sunt necesare următoarele documente:
a)certificatul de expertiză;
b)certificatul de evaluare, orientare şcolară şi profesională emis de comisia de evaluare, orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE;
c)copie de pe actele de identitate ale copilului/elevului şi ale părintelui/reprezentantului legal;
d)planul de servicii al copilului propus de comisia de evaluare, orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE;
e)documentele necesare stabilirii primirii drepturilor sociale;
f)alte documente stabilite prin metodologiile elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Comisia internă de evaluare continuă din fiecare unitate şcolară are obligaţia de a monitoriza evoluţia copilului/elevului/tânărului repartizat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, pentru a propune menţinerea elevului în şcoala/clasa respectivă sau pentru a i se schimba atât diagnosticul, cât şi forma de şcolarizare.
(1)Vârsta de înscriere în învăţământul special poate fi cu 2-3 ani mai mult decât pentru învăţământul de masă. În clasa pregătitoare din şcoala specială sunt înscrişi, de regulă, copiii care au frecventat grădiniţa, obişnuită sau specială, cei care au întrerupt şcoala, cei repetenţi şi cei care nu au frecventat grădiniţa.
(2)În cazuri excepţionale, când copilul nu a fost diagnosticat sau nu a urmat nicio formă de şcolarizare până la vârsta de 14 ani, comisiile interne de evaluare continuă din unităţile de învăţământ special pot propune comisiei de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE înscrierea minorului în clasa pregătitoare şi continuarea şcolarizării până la finalizarea învăţământului obligatoriu.
(3)Se pot organiza forme de învăţământ special cu frecvenţă redusă pentru elevi cu CES care au depăşit cu mai mult de 4 ani vârsta corespunzătoare clasei. Aceste forme se pot organiza şi pentru persoane cu CES nedeplasabile, în vârstă de până la 30 de ani, pe durata învăţământului obligatoriu.
(4)Elevul cu CES/alte tipuri de cerinţe educaţionale cu vârsta peste 16 ani, care nu a putut absolvi învăţământul obligatoriu, obişnuit sau special, poate fi înscris într-o unitate de învăţământ special profesională, curs de zi, urmând ca în paralel să îşi completeze cele 9 clase prin forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.
(5)Organizarea şi funcţionarea învăţământului cu frecvenţă redusă pentru copiii/elevii/tinerii cu CES sunt identice cu cele din învăţământul de masă, forma frecvenţă redusă.
În clasa pregătitoare din învăţământul special copiii cu CES sunt înscrişi în funcţie de tipul şi gradul deficienţei/dizabilităţii.
În celelalte clase speciale, pentru toate categoriile de elevi cu CES, pot fi înscrişi:
a)elevii care au promovat clasa precedentă;
b)elevii declaraţi repetenţi în clasa anterior urmată;
c)elevii care au întrerupt şcoala, dar nu au depăşit vârsta clasei cu cel mult 4 ani;
d)elevii cu dublă repetenţie în şcoala de masă, cu avizul comisiei de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul părinţilor sau al susţinătorului legal;
e)elevii cu deficienţe dobândite după absolvirea unei/unor clase;
f)copiii neşcolarizaţi sau elevii în situaţia de abandon şcolar.
Înscrierea copiilor/elevilor cu dificultăţi sau cu deficienţe uşoare ori moderate în învăţământul de masă se realizează în conformitate cu ROFUIP, pe baza hotărârii comisiei de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE.
(1)Elevii din învăţământul special şi special integrat se pot transfera la şcoli, clase sau grupe similare la sfârşitul anului şcolar şi în vacanţa intersemestrială.
(2)Transferarea copiilor/elevilor cu CES dintr-o unitate de învăţământ special în altă unitate de învăţământ special poate avea loc în următoarele cazuri:
a)la solicitarea părinţilor/tutorilor legali;
b)la schimbarea domiciliului părinţilor/tutorilor legali;
c)apariţia necesităţii pentru un copil/elev cu CES de a urma un tratament medical sau de a beneficia de servicii de reabilitare/recuperare care nu pot fi asigurate în localitatea unde este situată unitatea şcolară frecventată;
d)ameliorarea/compensarea sau agravarea deficienţei.
(1)Transferarea copiilor/elevilor cu CES de la o unitate de învăţământ specială la alta de acelaşi fel, pe raza localităţii, judeţului sau dintr-un judeţ în altul, se face cu acordul consiliilor de administraţie ale celor două unităţi de învăţământ.
(2)Transferarea/Reorientarea copiilor/elevilor de la o unitate de învăţământ de un tip la alta de un alt tip, ca tip de dizabilitate şi din punctul de vedere al categoriilor de vârstă, sau de la o unitate de învăţământ special la una de învăţământ de masă şi invers se face la propunerea cadrului didactic al grupei/clasei, a psihologului şcolar şi/sau a părinţilor/tutorilor legali, în baza certificatului de evaluare şi orientare şcolară şi profesională elaborat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE.
(3)În funcţie de evoluţia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers.
Formele de organizare a activităţii la grupele de grădiniţă specială sunt:
a)activităţi obligatorii cu grupa;
b)activităţi la alegere;
c)activităţi de grup/individuale de intervenţie specifică;
d)activităţi ludice şi distractive;
e)activităţi gospodăreşti;
f)plimbări, excursii şi alte activităţi în afara grădiniţei.
Durata unei activităţi la grupă, modul de constituire a grupei de intervenţie de grădiniţă specială şi de organizare a activităţii de intervenţie a profesorului psihopedagog şi a educatoarei se stabilesc de la caz la caz, precum şi la recomandarea comisiei interne de evaluare continuă.
Cadrele didactice care lucrează la grupa specială de grădiniţă au obligaţia asigurării intervenţiei psihopedagogice specializate şi stimulării precoce a copiilor cu deficienţe, în scopul asigurării şanselor egale de dezvoltare şi de acces spre trepte superioare de şcolarizare.
În proiectarea şi realizarea lecţiilor şi a diverselor activităţi educaţionale la nivelul clasei, personalul didactic dă dovadă de flexibilitate şi adaptează situaţiile de învăţare, strategiile, materialele, metodele, mijloacele şi resursele pentru realizarea progresului şcolar al fiecărui elev.
(1)Evaluarea progresului şcolar se face continuu, formativ, prin evaluarea secvenţială de la fiecare lecţie/activitate, precum şi evaluarea periodică, sumativă şi cea semestrială a activităţii şcolare.
(2)Progresul poate fi evaluat prin probe diverse: chestionarea orală, probe scrise, probe practice, scările de apreciere, verificarea cu ajutorul maşinilor, evaluarea prin proiecte, portofoliul, testul didactic, precum şi prin examene. Evaluarea copiilor/elevilor cu CES ţine cont de tipul/gradul de dizabilitate a elevului. La evaluare se asigură un timp de lucru mai mare, 30-60 de minute, precum şi alte adaptări specifice în vederea elaborării lucrărilor.
(3)Pentru copiii cu deficienţe grave/profunde/asociate, inclusiv surdocecitate, se va utiliza evaluarea funcţională, nu probe standardizate, şi se vor utiliza calificative.
(4)În cazul elevilor cu CES, integraţi individual sau în grupe/clase în învăţământul de masă, se va realiza o evaluare diferenţiată în funcţie de evoluţia proprie a copilului, pe baza unor descriptori de performanţă, stabiliţi de învăţătorul/profesorul clasei şi de cadrul didactic de sprijin.
(5)Pentru asigurarea de şanse egale în vederea evaluării, un elev cu dificultăţi de învăţare beneficiază, în mod obligatoriu, de educaţie remedială.
(1)Elevii cu CES care urmează curriculumul din învăţământul de masă susţin evaluările prevăzute la art. 74 din Legea nr. 1/2011 în conformitate cu metodologiile specifice învăţământului de masă, potrivit curriculumului studiat.
(2)Elevii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază de adaptări specifice, cum ar fi: asigurarea posibilităţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille, la elevii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual, la elevii cu deficienţe de auz, inclusiv posibilitatea asigurării, după caz, a unui interpret autorizat, mărirea timpului destinat efectuării lucrării scrise de către candidaţii cu deficienţe motorii sau neuromotorii, care îi împiedică să scrie normal, sau de către cei cu deficienţe vizuale grave, asigurarea scrisului cu caractere mărite la candidaţii ambliopi, transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficienţe, a informaţiilor corespunzătoare subiectelor de examen afişate/prezentate vizual, realizarea probei scrise prin dictarea conţinutului acesteia, de către candidatul cu deficienţe către un profesor asistent etc.
(3)Elevii cu CES care urmează curriculumul de masă adaptat sau curriculumul specific învăţământului special pot susţine evaluările prevăzute la art. 74 din Legea nr. 1/2011, la solicitarea scrisă a părintelui/tutorelui legal instituit.
Conţinutul educaţiei speciale se completează, la toate nivelurile de organizare a învăţământului, cu activităţi extracurriculare şi extraşcolare.
Activităţile extracurriculare se desfăşoară în unitatea specială de învăţământ, în unităţi şcolare obişnuite sau combinat, în ambele tipuri de unităţi şi în alte locaţii. Aceste activităţi se organizează pentru copiii cu CES/alte tipuri de cerinţe educaţionale, pe cât posibil împreună cu copiii/elevii voluntari din şcoala de masă.
Copiii/Elevii cu CES au acces liber, în condiţiile de participare cu şanse egale cu ale celorlalţi copii, la toate activităţile extracurriculare organizate în cadrul cluburilor şi palatelor copiilor, în tabere şcolare, baze sportive, turistice şi de agrement ale altor unităţi care organizează alte activităţi, beneficiind de drepturile stipulate în legislaţia în vigoare a învăţământului special.
Se pot organiza activităţi extraşcolare în colaborare cu asociaţiile de profil. Calendarul acestora se întocmeşte la începutul fiecărui an şcolar, se aprobă de către CJRAE şi se comunică Comisiei Naţionale pentru Educaţie Specială.
Participarea copiilor/elevilor cu CES la activităţile extracurriculare este stabilită de comun acord cu corpul profesoral al clasei, cu părinţii şi elevii.
În unităţile şi structurile de învăţământ special se pot organiza activităţi extracurriculare şi ca activităţi polivalente, sub forma unor cercuri tehnico-aplicative, cultural-artistice, sportive, gospodăreşti.
Finanţarea învăţământului special şi special integrat se asigură de la consiliile judeţene/ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi inspectoratele şcolare asigură, în conformitate cu prevederile legale, resursele necesare privind dotarea corespunzătoare a bazei didactico-materiale a unităţilor şi structurilor de învăţământ special şi special integrat, potrivit specificului procesului de învăţare şi al necesităţilor financiare. Sursele de finanţare se pot completa în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Normele de încadrare şi salarizare a personalului didactic şi a celorlalte categorii de personal din instituţiile de învăţământ special şi special integrat, precum şi formele de organizare a ocupării posturilor/catedrelor vacante se stabilesc prin metodologie aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(1)La încadrarea personalului didactic şi la organizarea/desfăşurarea activităţilor de formare a cadrelor didactice din învăţământul special şi special integrat sunt obligatorii asigurarea cu prioritate a calificării şi perfecţionării corespunzătoare cu privire la disciplina/disciplinele predată/predate, dar şi pregătirea în domeniul psihopedagogiei/educaţiei speciale.
(2)În funcţie de cerinţele specifice învăţării la o anumită categorie de CES, cum ar fi învăţarea elevilor surzi, nevăzători sau cu deficienţe senzoriale asociate, perfecţionarea personalului didactic include şi asimilarea unor limbaje/coduri speciale de comunicare, scrierea Braille la nevăzători ori limbajul gestual/mimico-gestual la copii cu deficienţe de auz.
Formarea, perfecţionarea şi încadrarea personalului didactic, de conducere, auxiliar şi a personalului nedidactic din învăţământul special şi special integrat se reglementează prin metodologii şi instrucţiuni ale Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, conform legislaţiei în vigoare.
(1)Evaluarea învăţământului special şi special integrat se realizează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin serviciul de specialitate, în colaborare cu Comisia Naţională pentru Educaţie Specială, respectiv de către inspectoratele şcolare, prin inspectorii şcolari de specialitate pentru învăţământ special şi special integrat din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti, pe baza unor criterii specifice comune tipurilor de deficienţe, stabilite la nivel naţional.
(2)La nivelul fiecărui inspectorat şcolar va fi încadrat un inspector şcolar de specialitate pentru învăţământ special integrat după cum urmează: cu jumătate de normă, pentru judeţele unde există până la 3 unităţi de învăţământ special şi special integrat, şi cu normă întreagă pentru judeţele unde funcţionează 3 sau mai mult de 3 unităţi de învăţământ special şi special integrat.
Întocmirea, completarea şi elaborarea actelor de studii pentru elevii cu CES se realizează potrivit prevederilor legale aplicabile sistemului de învăţământ şi reglementărilor Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
