Decizie nr. 825 din 9 iunie 2004
pentru aprobarea Codului tehnic al gazelor naturale lichefiate
- Emitent
- Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 562 din 24 iunie 2004
Textul actului · 3 articole
Cuprins
În temeiul prevederilor art. 5 lit. x), respectiv ale art. 8 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 791/2001, cu modificările şi completările ulterioare,
preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale adopta prezenta decizie.
Articolul 1
Se aprobă Codul tehnic al gazelor naturale lichefiate, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.
Articolul 2
Compartimentele de resort din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, precum şi agenţii economici din sectorul gazelor naturale vor duce la îndeplinire prevederile prezentei decizii.
Articolul 3
Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale,
Dan Pantilie
Bucureşti, 9 iunie 2004.
Nr. 825.
Anexă
CODUL TEHNIC
al gazelor naturale lichefiate
1.Scop şi obiective. Domeniu de aplicare
1.1.Scop
1.1.1.Prezentul cod tehnic al gazelor naturale lichefiate (GNL), denumit în continuare Cod tehnic al GNL, are ca scop promovarea cerinţelor tehnice minime specifice gazelor naturale lichefiate, precum şi definirea autorităţilor statului care, prin legislaţia în vigoare, au atribuţii şi competente în domeniul stocării, transportului, distribuţiei şi utilizării GNL.
1.1.2.Cerinţele tehnice minime pentru stocarea, transportul, distribuţia şi utilizarea GNL au la baza norme europene şi internaţionale şi standarde recomandate europene şi internaţionale, care sunt în programul ASRO pentru adoptarea acestora ca standarde române.
1.1.3.Cerinţele tehnice stipulate în Codul tehnic al GNL sunt menite să ofere cadrul de reglementări necesare pentru introducerea, în condiţii de siguranţă, stabilitate şi eficienta economică, pe teritoriul României, a instalaţiilor pentru stocarea, transportul, distribuţia şi utilizarea GNL.
1.2.Obiective
Codul tehnic al GNL are următoarele obiective:
a)îndeplinirea condiţiilor de sănătate şi siguranţa pentru populaţie şi asigurarea protecţiei mediului pe termen scurt, mediu şi lung;
b)stabilirea cerinţelor tehnice pentru activităţile de baza legate de infrastructura de stocare, transport, distribuţie şi utilizare a GNL;
c)stabilirea condiţiilor generale de calitate a GNL;
d)stabilirea cadrului general privind autorizarea şi licentierea în domeniul GNL;
e)transmiterea fluxurilor informationale de la titularii de autorizaţii/licenţe către autorităţile competente;
f)precizarea modalităţilor de exercitare a controlului şi inspecţiilor în domeniul GNL.
1.3.Domeniu de aplicare
1.3.1.Codul tehnic al GNL vine în sprijinul investitorilor români sau străini pentru a le facilita informarea printr-un document unic asupra reglementărilor tehnice aplicabile GNL.
1.3.2.Prevederile Codului tehnic al GNL se aplică obligatoriu:
–agenţilor economici care desfa.oara activităţi de stocare, transport, distribuţie şi utilizare a GNL pe teritoriul României;
–persoanelor fizice autorizate care desfa.oara activităţi în domeniul GNL.
1.3.3.Prevederile Codului tehnic al GNL nu se aplică instalaţiilor şi echipamentelor existente pe vasele maritime care asigura transportul GNL.
2.Stabilirea cerinţelor tehnice pentru activităţile de baza legate de infrastructura de stocare, transport, distribuţie şi utilizare a GNL
2.1.Generalitati
2.1.1.GNL sunt un amestec de hidrocarburi în stare lichidă, cu grad de inflamabilitate ridicat. Lichefierea gazului natural permite stocarea şi transportul în condiţii tehnico-economice viabile datorită volumelor minime în stare lichidă faţă de starea gazoasa.
2.1.2.Temperatura GNL la presiune atmosferica este de aproximativ - 160°C. Este necesar ca materialele care vin în contact cu GNL să fie materiale criogenice.
2.1.3.Vaporii proveniţi din fierberea GNL au densitatea mai mare decât aerul până la o temperatura de aproximativ - 100°C şi pot forma un nor în caz de scurgere din instalaţii. Acest nor se incalzeste progresiv în atmosfera şi se disperseaza în timp, în funcţie de curentii de aer.
2.1.4.Un exemplu pentru diagrama transformarii termodinamice a GNL este prezentat în anexa nr. 1.
2.1.5.Depozitarea GNL este afectată de un risc specific cunoscut ca "risc de rostogolire". Prezenta într-un rezervor a unor volume de GNL de densitati şi temperaturi diferite duce la supraincalzirea volumului din partea de jos a rezervorului şi la instabilitatea sa termodinamica. După o anumită perioada de timp volumele de GNL se amesteca, dând naştere unui volum de evaporare anormal şi unui risc de suprapresiune în rezervor.
2.1.6.Încălzirea brusca a GNL poate conduce uneori la suprapresiune, datorită fenomenului de tranzitie rapida din faza lichidă în faza gazoasa.
2.1.7.La proiectarea, execuţia şi exploatarea infrastructurii de stocare, transport, distribuţie şi utilizare a GNL trebuie avute în vedere următoarele:
–asigurarea siguranţei şi sănătăţii populaţiei şi protecţia mediului înconjurător;
–pericole naturale (cutremure, fenomene meteorologice etc.);
–traficul rutier, feroviar şi aerian din zona, apropierea de alte instalaţii industriale periculoase etc.;
–activităţi specifice care vor fi desfa.urate după punerea în funcţiune a obiectivului GNL;
–lucrări în cadrul zonei unde va fi construit obiectivul GNL.
2.2.Proiectarea infrastructurii de stocare, transport, distribuţie şi utilizare a GNL
2.2.1.Principalele aspecte legate de proiectarea în sectorul GNL sunt abordate în Standardul european EN 1473 "Instalaţii şi echipamente pentru gazul natural lichefiat - proiectarea instalaţiilor terestre".
2.2.2.Principalele standarde europene neobligatorii referitoare la proiectarea şi testele aferente instalaţiilor GNL sunt prezentate în anexa nr. 2.
Distanţe de siguranţă
2.2.3.Distanţele de siguranţă dintre instalaţiile şi echipamentele aferente terminalelor GNL, precum şi faţă de diverse obiective aflate în imprejurimi (vezi anexa nr. 3) se determina astfel încât:
–să se reducă la minimum pericolul legat de consecinţele unui incendiu;
–să se reducă la minimum pericolul legat de scurgerile de GNL (nori de gaz);
–sa minimizeze dimensiunile unui accident;
–sa faciliteze accesul echipelor de intervenţie în caz de accident.
Studii asupra mediului şi obiectivelor din zonele invecinate
2.2.4.La proiectarea instalaţiilor şi echipamentelor din terminalele GNL se efectuează un studiu de evaluare a riscului, care va conţine cel puţin:
–efectul cutremurelor: evaluarea riscului datorită tensionarii infrastructurii obiectivelor GNL şi a eforturilor de încărcare a infrastructurii;
–efectul fenomenelor meteorologice (vant, creşterea nivelului apelor, inundaţii, fulgere, precipitatii) pe baza evenimentului cu impactul cel mai distructiv care ar putea avea loc într-o anumită perioada;
–efectele riscurilor legate de activităţile desfa.urate în vecinătatea amplasamentului (calculul efectelor impactului avioanelor, elicopterelor, al activităţilor industriale adiacente etc.).
Selecţia şi conformitatea materialelor folosite
2.2.5.Materialele care vin în contact cu GNL trebuie să fie materiale criogenice.
2.2.6.Materialele utilizate în instalaţiile GNL trebuie să fie în conformitate cu specificăţiile tehnice precizate în proiect, cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare în România, specifice GNL. Lista standardelor europene neobligatorii referitoare la materiale criogenice se regaseste în anexa nr. 4.
2.2.7.Materialele utilizate se testeaza conform prevederilor reglementărilor tehnice în vigoare care pot tine seama de standardele europene în vigoare, pentru a se determina dacă acestea, folosite în mod normal la temperaturi joase, sunt compatibile din punct de vedere fizic, chimic şi termic cu toate fluidele sau alte tipuri de materiale cu care vor intra în contact.
Zone de retenţie GNL
2.2.8.În jurul rezervoarelor de peste 50 t, vaporizatoarelor, recondensatoarelor şi instalaţiilor de umplere şi golire a cisternelor se construiesc pereţi de izolare pentru scurgeri accidentale.
2.2.9.Capacitatea de retenţie a perimetrului delimitat de zidurile de izolare trebuie să fie cuprinsă între 100% şi 150% din capacitatea rezervorului, conform reglementărilor tehnice în vigoare.
2.2.10.Locaţia zonelor de retenţie rezultă din studiul de evaluare a riscului prevăzut la pct. 2.2.3.
2.2.11.Zonele de retenţie trebuie echipate cu detectoare de gaz, generatoare de spuma contra incendiilor, sisteme de drenare şi, după caz, pompe de evacuare a apei pluviale.
Proiectarea rezervoarelor pentru stocarea GNL
2.2.12.Principalele etape care trebuie parcurse la proiectarea rezervoarelor pentru GNL sunt:
–determinarea solicitărilor la care sunt supuse rezervoarele (presiune; greutatea structurii şi a GNL depozitat; probele de rezistenta, alunecări de teren, echipamente de conectare, operaţii de transfer GNL etc.);
–prevederea de dispozitive pentru minimizarea "riscului de rostogolire";
–prevederea de aparate de măsura şi control al temperaturii, presiunii şi nivelului GNL din rezervoare, indicatori de mişcare între diversele straturi componente ale rezervorului;
–controlul spaţiului de izolare dintre straturile componente ale rezervorului (impuritati, umiditate etc.).
2.2.13.Rezervoarele trebuie să fie bine izolate pentru a se preveni formarea ghetii şi evaporarile de gaz. Deoarece izolatia este sensibila la umiditatea din aer, rezervoarele trebuie să fie protejate la exterior cu un invelis rezistent la acţiunea corosiva a apei. Pentru a preveni intrarea aerului în rezervoare, trebuie menţinută o suprapresiune în rezervor de 100-200 mbar.
Proiectarea sistemelor de transfer al GNL
2.2.14.Sistemul de transfer al GNL trebuie să fie echipat cu robinete de secţionare, asa cum rezultă din studiul de risc, pentru a face posibila intervenţia în caz de accident sau pentru a permite controlul periodic şi întreţinerea sistemului.
Echipamente pentru detectarea şi combaterea incendiilor
2.2.15.La proiectarea obiectivelor GNL se prevăd în mod obligatoriu echipamente pentru detectarea şi combaterea incendiilor, avându-se în vedere cel puţin:
–instalarea detectoarelor de gaz şi de foc;
–amplasarea în locuri corespunzătoare a echipamentelor pentru combaterea incendiilor (generatoare de spuma, perdele de apa, extinctoare cu pudra etc.);
–amplasarea hidrantilor în număr corespunzător, astfel încât să fie asigurat debitul de apa necesar în caz de incendiu.
Verificarea şi aprobarea proiectelor pentru obiectivele GNL
2.2.16.Verificarea proiectelor se face de către ANRGN prin consultarea specialiştilor din tari cu tradiţie în domeniul GNL. Costurile aferente verificării proiectelor se stabilesc pe bază de contract încheiat între ANRGN şi investitorul pentru obiectivele GNL.
2.3.Operarea infrastructurii de stocare, transport, distribuţie şi utilizare a GNL
2.3.1.Operaţiile care se efectuează la punerea în funcţiune, în timpul funcţionarii şi la verificările periodice se executa în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare şi cu procedurile prevăzute în manualul de calitate al fiecărui operator, numai de către instalatori autorizaţi pentru GNL.
2.3.2.Înainte de punerea în funcţiune a instalaţiilor GNL este obligatorie obţinerea avizelor de funcţionare de la ISCIR (pentru echipamentele care funcţionează sub presiune) şi de la Corpul Pompierilor Militari.
2.3.3.Operatorii şi proprietarii instalaţiilor de GNL au următoarele obligaţii minime:
–întocmirea şi actualizarea permanenta a unui registru unic de siguranţă;
–punerea la dispoziţie personalului a instrucţiunilor de lucru şi a manualelor de utilizare aferente echipamentelor aparatelor şi instalaţiilor pe care le deservesc;
–instruirea personalului pentru a răspunde necesităţilor care rezultă din activitatea de operare a obiectivelor GNL şi verificarea periodică a pregătirii profesionale;
–asigurarea întregului echipament pentru siguranţa personalului şi folosirea corespunzătoare a acestuia;
–efectuarea de inspecţii de rutina ale instalaţiilor electrice şi echipamentelor care pot prezenta risc;
–implementarea unui sistem de management al siguranţei;
–raportarea incidentelor şi accidentelor către ANRGN, ministerul de resort pentru protecţia muncii şi Corpul Pompierilor Militari.
2.3.4.Transportul rutier şi feroviar al GNL se face cu îndeplinirea cerinţelor minime pentru transportul substanţelor periculoase, impuse de legislaţia în vigoare şi de directivele europene care reglementează astfel de transporturi.
2.3.5.Transportul, distribuţia şi utilizarea GNL după procesul de regazeificare se face în conformitate cu reglementările privind transportul, distribuţia şi utilizarea gazului natural.
3.Condiţiile generale de calitate ale GNL
3.1.GNL trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate impuse de reglementările în vigoare. Standardele menţionate în anexa nr. 5 pot fi luate în considerare pentru definirea calităţii GNL.
4.Cerinţe privind protecţia mediului
4.1.La proiectarea, execuţia şi exploatarea obiectivelor aferente GNL se vor respecta prevederile legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului, precum şi cerinţele din directivele europene privitoare la protecţia mediului.
5.Autorizarea şi licentierea în domeniul GNL
5.1.Regimul juridic al autorizării obiectivelor şi al licentierii agenţilor economici care desfa.oara activităţi de stocare şi furnizare a GNL
5.1.1.Înfiinţarea de noi obiective aferente activităţii de stocare a GNL se realizează de către agenţii economici după obţinerea autorizaţiilor precizate de reglementările în domeniu, emise de ANRGN.
5.1.2.Solicitanţii de autorizaţii trebuie să fie persoane juridice române sau străine, cu sediul în România.
5.1.3.Autorizaţiile vor conţine, după caz, prevederi referitoare la:
–drepturile conferite prin autorizaţie;
–condiţionari, limitări şi restrictii privind continuitatea în funcţionare a obiectivelor autorizate;
–interdicţii şi sarcini privind securitatea persoanelor, protecţia proprietăţii şi a mediului înconjurător, afectarea unor activităţi de interes public;
–delimitarea zonei de protecţie şi de siguranţă;
–conţinutul servituţii conform prevederilor legale în vigoare;
–date tehnice privind obiectivul autorizat.
5.1.4.În vederea desfăşurării de activităţi comerciale de stocare şi furnizare a GNL, agenţii economici vor fi licentiati de către ANRGN.
5.1.5.Titularii de licenţe au obligaţia sa opereze, sa întreţină, sa repare şi, după caz, sa dezvolte în condiţii de siguranţă, eficienta economică şi de protecţie a mediului obiectivele pe care îşi desfăşoară activitatea pentru care au fost licentiati.
5.1.6.Licentele acordate de ANRGN agenţilor economici precizează condiţiile de valabilitate specifice fiecărui tip de licenţă.
5.1.7.Condiţiile de valabilitate a licenţei conţin, după caz, următoarele prevederi principale:
–drepturile conferite titularului de licenţă;
–interdicţii şi sarcini privind securitatea persoanelor, protecţia proprietăţii şi a mediului înconjurător, afectarea unor activităţi de interes public;
–asigurarea egalităţii de tratament al participanţilor la piaţa GNL;
–prezervarea unui mediu concurential normal prin evitarea dezechilibrelor pe piaţa GNL şi a practicilor anticoncurentiale;
–obligativitatea pentru titularii de licenţe de a respecta standardele de performanţă referitoare la calitatea serviciilor de furnizare a GNL şi de a prezenta rapoarte anuale privind îndeplinirea cerinţelor specifice din standardele de performanţă;
–obligativitatea pentru titularii de licenţe de a furniza informaţii către autorităţile competente.
5.1.8.ANRGN va elabora Regulamentul privind acordarea autorizaţiilor de înfiinţare, funcţionare şi modificare a obiectivelor pentru stocarea GNL şi a licenţelor pentru desfa.urarea de activităţi comerciale de stocare şi furnizare a GNL.
5.2.Autorizarea şi verificarea personalului care desfăşoară activităţi în domeniul GNL
5.2.1.Persoanele fizice care exploatează obiectivele din domeniul stocării GNL sunt autorizate de către ANRGN.
5.2.2.Autorizarea se realizează în baza absolvirii unor cursuri de specialitate (care se vor preciza de către ANRGN) şi a unei practici efectuate pe instalaţii GNL în funcţiune, din ţara sau din străinătate, în conformitate cu prevederile unui regulament care va fi elaborat de ANRGN.
5.2.3.Calitatea de instalator autorizat GNL este atestata prin legitimatie, care este nominală, netransmisibila şi valabilă pe întreg teritoriul tarii.
6.Controlul şi inspecţia în domeniul GNL
6.1.Controlul şi inspecţia efectuate de ANRGN se vor exercita conform prevederilor unui regulament specific pentru controlul şi inspecţia activităţilor din domeniul stocării şi furnizarii GNL.
7.Schimbul şi transmiterea de informaţii
7.1.Agenţii economici din domeniul stocării şi furnizarii GNL au obligaţia de a pune la dispoziţie ANRGN informaţiile necesare pentru desfa.urarea în bune condiţii a activităţii acesteia.
7.2.ANRGN poate solicita orice informaţii, înregistrări şi documente ale titularilor de autorizaţii şi/sau licenţe, cu respectarea regimului legal al acestora, pe care le considera legate în vreun fel de afacerile şi activităţile acestora în domeniul stocării şi furnizarii GNL, pentru asigurarea îndeplinirii condiţiilor de valabilitate a autorizaţiilor şi/sau licenţelor.
7.3.ANRGN va utiliza aceste informaţii numai în scopul pentru care au fost furnizate, obligandu-se să asigure confidenţialitatea acestora.
7.4.Furnizarea de către agenţii economici de informaţii incorecte, incomplete sau eronate, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerată infracţiune, constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
7.5.Orice comunicare, accept, confirmare sau alta informaţie cerută se va face în scris şi se va putea transmite prin fax sau e-mail, cu condiţia ca, după caz, originalul să se depună prin curier sau servicii poştale la adresa ANRGN sau a titularului ori a solicitantului de autorizaţie şi/sau licenta.
8.Dispoziţii finale şi tranzitorii
8.1.Directivele europene relevante în domeniul GNL sunt prezentate în anexa nr. 6.
8.2.Principalele părţi componente ale unui terminal GNL sunt prezentate în anexa nr. 7.
8.3.Abrevierile şi terminologia specifică GNL sunt menţionate în anexa nr. 8.
8.4.Titularii autorizaţiilor/licenţelor de stocare şi furnizare a GNL, precum şi persoanele fizice autorizate de ANRGN îşi vor desfa.ura activitatea în conformitate cu prevederile Codului tehnic al GNL.
8.5.Titularii de autorizaţii/licenţe pentru stocarea şi furnizarea GNL pot propune norme tehnice, în vederea aprobării de către ANRGN.
8.6.Codul tehnic al GNL intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei de aprobare a preşedintelui ANRGN.
8.7.Codul tehnic al GNL poate fi revizuit, actualizat şi modificat de către ANRGN în colaborare cu agenţii economici din domeniul GNL, periodic sau ori de câte ori intervine un eveniment legislativ relevant.
8.8.Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din codul tehnic al GNL.
Anexa 1
la Codul tehnic
!ImagineAnexa 2
la Codul tehnic
Lista standardelor europene neobligatorii
pentru proiectarea şi testare în domeniul GNL
| Referinţa | Titlu |
|---|---|
| EN 1160 | Instalaţii şi echipamente de gaz natural lichefiat - Generalitati |
| EN 1473 | Instalaţii şi echipamente de gaz natural lichefiat - Proiec- tarea instalaţiilor la sol Codurile europene ENV referitoare la calculele de structura sunt prezentate în acest standard. |
| EN 1474 | Instalaţii şi echipamente de gaz natural lichefiat - proiec- tarea şi testarea echipamentelor de încărcare şi descărcare |
| EN 1532 | Instalaţii şi echipamente de gaz natural lichefiat - Interfete terestre / maritime pentru gaz natural lichefiat |
| EN 12065 | Instalaţii şi echipamente de gaz natural lichefiat - Teste de eligibilitate asupra emulsificatorilor folosiţi în producerea spumei şi pudrelor folosite pentru stingerea focului alimentat de gaz natural lichefiat |
| EN 12066 | Instalaţii şi echipamente de gaz natural lichefiat - Teste asupra izolatorilor zonelor restrictionate pentru gaz natural lichefiat |
| EN 12308 | Instalaţii şi echipamente de gaz natural lichefiat - Teste de eligibilitate asupra folosirii conectorilor pentru conducte de gaz natural lichefiat |
| EN 12567 | Valve de întrerupere pentru gaz natural lichefiat - Cerinţe de eligibilitate pentru folosire şi verificări aferente |
| EN 12838 | Instalaţii şi echipamente de gaz natural lichefiat - Teste de eligibilitate pentru folosirea sistemului de sampling pentru gaz natural lichefiat. |
| EN 13645 | Instalaţii şi echipamente de gaz natural lichefiat - Proiec- tarea instalaţiilor terestre cu capacitate de depozitare între 5 şi 200 tone. |
| EN 13766 | Conducte termoplastice cu straturi multiple şi conexiuni flexi- bile folosite pentru decantarea gazului natural lichefiat - Specificaţii |
| pr EN 14620 | Proiectarea şi producerea rezervoarelor verticale, cilindrice, cu partea de jos plata, din oţel pentru depozitarea gazelor lichefiate, refrigerate cu temperaturi de operare între -5°C şi -165°C |
Anexa 3
la Codul tehnic
DISTANŢE DE SIGURANTA ÎN DOMENIUL GNL
Distanta de siguranţă pentru radiatiile
generate de fluxul termic rezultat din arderea
GNL(exemple)
| Radiatia maxima admisibilă sau distanta minima dintre marginea zonei restrictionate şi ţinta | |
| Zone indepartate - rar ocupate, de putini oameni exemplu | 13 kW/mp 350 m |
| Zone urbane exemplu | 5 kW/mp 500 m |
| Zone neprotejate exemplu | 1,5 kW/mp 900 m |
Distanţele de siguranţă între componentele unui terminal GNL
Distanţele de siguranţă din interiorul unui terminal GNL rezultă din studiul
de risc care se face la proiectarea terminalului GNL.
Un exemplu de distanţe de siguranţă obţinute în urma unui astfel de studiu,
sunt date în tabelul de mai jos:
| Componentele terminalului GNL | Distanta |
|---|---|
| Rezervoare GNL | 25 m |
| Vaporizatori şi o sursa de foc | 75 m |
| Echipament de conectare pentru încărcare/descărcare şi sursa de foc sau limita terminalului | 70 m |
| Vaporizatoare de combustie submersibile şi zone restrictionate sau rezervoare cu fluide inflamabile; clădiri pentru personal. | 75 m |
| Echipamente de proces şi sursa de foc sau limita terminalului | 75 m |
| Rezervoare GNL şi limita terminalului | 75 m |
| Zone de retenţie şi limita terminalului | 40 m |
| Vaporizatoare şi limita terminalului | 75 m |
Anexa 4
la Codul tehnic
Lista standardelor europene neobligatorii referitoare la
materiale criogenice
| Referinţa | Titlu |
|---|---|
| EN 534 | Produse de izolare la cald pentru instalaţii industriale - Produse pe bază de spuma poliuretanica şi polisocianurata - Specificaţii |
| EN 1251-1 | Vase criogenice - Vase portabile izolate la vid cu capacităţi mai mari de 1,000 litri - Partea l: cerinţe esenţiale |
| EN 1251-2 | Vase criogenice - Vase portabile izolate la vid cu capacităţi mai mari de 1,000 litri - Partea 2: proiectare, producere, inspectare şi testare |
| EN 1251-3 | Vase criogenice - Vase portabile izolate la vid cu capacităţi mai mari de 1,000 litri - Partea 3: cerinţe de operare |
| EN 1252-1 | Vase criogenice - Material - Partea l: cerinţe de duritate pentru temperaturi mai mici de -80°C. |
| EN 1252-2 | Vase criogenice - Materiale - Partea 2 : cerinţe de duritate pentru temperaturi între -80°C şi -20°C |
| EN 1626 | Vase criogenice - Valve de aplicare criogenice |
| EN 1797 | Vase criogenice - Compatibilitatea între gaz şi materiale |
| EN 12213 | Vase criogenice - Metode pentru evaluarea performantelor izo- latiilor la cald |
| EN 12300 | Vase criogenice - Curăţenie |
| EN 12434 | Vase criogenice - Conducte flexibile criogenice |
| EN 13371 | Vase criogenice - Conexiuni pentru service criogenie |
| EN 13275 | Vase criogenice - Pompe pentru service criogenie |
| EN 13458-1 | Vase criogenice - Vase fixe izolate la vid - Partea l: cerinţe esenţiale |
| EN 13458-2 | Vase criogenice - Vase fixe izolate la vid - Partea 2: proiec- tare, producere, inspectare şi testare |
| EN 13458-3 | Vase criogenice - Vase fixe izolate la vid - Partea 3: cerinţe de operare |
| EN 13530-1 | Vase criogenice - Vase portabile mari izolate la vid -Partea l: cerinţe esenţiale |
| EN 13530-2 | Vase criogenice - Vase portabile mari izolate la vid -Partea 2: proiectare, producere, inspectare şi testare |
| EN 13530-3 | Vase criogenice - Vase portabile mari izolate la vid -Partea 3: cerinţe pentru service |
| EN 13648-1 | Vase criogenice - Dispozitive de protecţie împotriva suprapre- siunii - Partea l: valve de siguranţă pentru service criogenie |
| EN 13648-2 | Vase criogenice - Dispozitive de protecţie împotriva suprapre- siunii - Partea 2: dispozitiv de siguranţă pentru rupturile de disc pentru service criogenie |
| EN 13648-3 | Vase criogenice - Dispozitive de protecţie împotriva suprapre- siunii - Partea 3: determinarea debitului de descărcare - Capa- citate şi dimensionare |
Anexa 5
la Codul tehnic
Recomandări ISO pentru calitatea gazului sau a GNL
Proprietăţile fizice ale gazelor naturale
● ISO 6976: 1995 - Calculul valorilor calorifice, densitatii, densitatii relative şi indicele Wobbe privind compozitia
● ISO 12213: 1997 - Calculul factorului de compresie
● ISO 6327: 1981 - Analiza gazului - Determinarea punctului de roua al gazului natural - Higrometre pentru condensare pe suprafeţe racite
Analiza gazului natural
● ISO 6568: 1981 - Analiza simpla prin cromatografia gazului
● ISO 6974: 2000 - Determinarea compoziţiei cu grad de incertitudine definit prin cromatografia gazului
● ISO 6570: 1983 - Determinarea conţinutului potenţial de hidrocarburi lichide
● ISO 6326: 1989 - Determinarea compusilor de sulf
● ISO 6978: 1992 - Determinarea mercurului
Transferul de custodie
● ISO 13398 : 1997 - Gaz natural lichefiat - Procedura pentru transferul de custodie la bordul navelor
Măsurarea nivelelor de lichid în rezervoare ce conţin gaz lichefiat
● ISO 10574: 1993 - Instrumente de măsura flotabile
● ISO 8309: 1991 - Instrumente de măsura de tip electric
● ISO 13689: 2001 - Instrumente de măsura de tip microunde
Măsurarea temperaturii în rezervoarele ce conţin gaz lichefiat
● ISO 8310: 1991 - Măsurarea temperaturii în rezervoare ce conţin gaz lichefiat - Termometre şi termocupluri cu rezistenta
Calibrarea rezervoarelor
● ISO 8311: 1989 - Calibrarea rezervoarelor cu membrana şi a rezervoarelor
independente prismatice de pe nave - Măsurători fizice.
Anexa 6
la Codul tehnic
Directivele europene relevante în domeniul GNL
| Referinţa | Titlu | Impact |
|---|---|---|
| 94/55/EC Nov. 21, 1994 | Armonizarea legislaţiei statelor membre cu privire la transportul rutier al substanţelor pericu- loase | Transportul rutier al GNL |
| 96/49/EC Jul. 23, 1996 | Armonizarea legislaţiei statelor membre cu privire la transportul feroviar al substanţelor pericu- loase | Transportul feroviar al GNL |
| 96/61/EC Sept. 24, 1996 | Prevenirea şi controlul integrat al poluarii | Prevenirea, reducerea şi pe cat posibil eliminarea po- luării prin acordarea prio- rităţii interventiilor la sursa şi asigurarea unui management prudent al re- surselor naturale, în con- cordanta cu principiul "poluatorul plăteşte" şi cu principiul prevenirii po- poluarii |
| 96/82/EC Dec. 9, 1996 | Controlul pericolelor de acci- dente majore care implica sub- stante periculoase | Proiectarea şi operarea instalaţiilor GNL numite SEVESO II |
| 97/23/EC Mai 29, 1997 | Armonizarea legislaţiei statelor membre privind echipamentele sub | Proiectarea echipamentelor sub presiune |
| 98/37/EC Iunie 22, 1998 | Armonizarea legislaţiei statelor membre privind utilajele | |
| 1999/92/EC Dec. 16, 1999 | Cerinţele minime pentru imbunata- tirea siguranţei şi protejarea sănătăţii lucrătorilor din medii cu potenţial exploziv | Definirea zonelor pericu- loase şi cerinţelor pentru siguranţa lucrătorilor şi echipamentelor |
| 2000/14/EC Mai 8, 2000 | Armonizarea legislaţiei statelor membre referitor la emisia de zgomote în mediul înconjurător de către echipamentele care sunt folosite în exteriorul clădirilor | |
| 200/18/EC Aprilie l,2000 | Cerinţele minime de examinare pentru siguranţa transportului rutier, feroviar sau fluvial al substanţelor periculoase | |
| Directiva propusă numita MID | Instrumente de măsura |
Anexa 7
la Codul tehnic.
Principalele părţi componente ale unui terminal GNL sunt:
1.Terminal de acostare şi brate de descărcare
Terminalul de acostare consta în principal din:
● o platforma la acelaşi nivel cu accesul rutier,
● amortizoare pentru absorbtia energiei cinetice la acostare,
● sistem de ancorare (carlige, cabestane, etc.)5
● sistem de alimentare şi de acces la trapa tancului,
● platforma ridicată care susţine bratele de descărcare,
● sistem de automatizare şi control,
● sistem de prevenire şi stingere a incendiilor.
Schița rezervoarelor
2.Rezervoare
Rezervoarele sunt clasificate astfel:
● rezervor de forma cilindrică cu un singur container metalic (cuva interioară de aluminiu sau oţel cu 9% Ni, izolatie de perlita) şi cu diafragma;
● rezervor de forma cilindrică cu doua containere, cuva interioară de metal (prima invelitoare) şi cuva exterioară din metal sau diafragma din beton (invelitoare secundară);
● rezervor de forma cilindrică cu cuva interioară de metal (prima invelitoare) şi cuva exterioară din metal sau diafragma de beton pre-tensionat (invelitoare secundară);
● rezervor de forma cilindrică din beton pre-tensionat cu membrana interioară de metal;
● rezervor de forma cilindrică cu cuva interioară de beton (prima invelitoare) şi perete exterior de beton pre-tensionat (invelitoare secundară);
● rezervoare sferice.
3.Pompe GNL
Pompele sunt caracterizate prin treapta de presiune de refulare. Pompele de presiune joasa (PJ) se folosesc pentru presiuni de la O la 10 bar, iar cele de presiune înaltă (PI) pentru presiuni de la 10 la peste 100 bar.
4.Vaporizatoarele
Vaporizatoarele (echipamentul de regazeificare) cele mai frecvent folosite sunt:
● Vaporizatoare în sistem deschis (VSD) - fig. a) , b);
● Vaporizatoare cu combustie submersibila (VCS) - fig. c);
5.Compresoarele de evaporare
Compresoarele de recuperare a gazelor evaporate sunt în general compresoare cu piston.
6.Recondensoare
Anexa 8
la Codul tehnic.
Abrevieri şi terminologie în domeniul GNL
ANRGN - Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale
GNL - gaz natural lichefiat
VSD - vaporizator în sistem deschis
VCS - vaporizator cu combustie submersibila
PJ - pompa de presiune joasa
PI - pompa de presiune înaltă
Terminal GNL - totalitatea instalaţiilor necesare pentru descărcarea, stocarea şi regazeificarea GNL
Vaporizator - schimbator de căldură în care un fluid furnizează cantitatea de căldură necesară regazeificarii GNL
Recondensor - coloana de contact care permite gazului comprimat evaporat dintr-un rezervor GNL, să fie dizolvat în GNL de la ieşirea din pompele de presiune joasa
Material criogenie - material care îşi păstrează caracteristicile mecanice la temperaturi scăzute
Risc de rostogolire - existenta în cadrul unui rezervor GNL a mai multor straturi de GNL de presiune şi temperatura diferite, care pot conduce la instabilitate termodinamica şi prin consecinţa acestei instabilitati, se produce rostogolirea unor cantităţi de GNL rezultând suprapresiuni importante prin evaporare rapida
Zone de retenţie - perimetru delimitat care nu permite împrăştierea GNL în cazul unor scurgeri sau accidente