Norma din 24 iunie 2003

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

Prezentele norme stabilesc reguli generale cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase destinate comercializării. Acestea se aplică atât băuturilor din producţia interna, cat şi celor provenite din import.

Articolul 2

(1)Prin băutura spirtoasa se înţelege lichidul alcoolic destinat consumului uman, având proprietăţi organoleptice particulare şi o concentraţie alcoolică de minimum 15% vol. la 20°C, cu excepţia lichiorului pe bază de ou, denumit avocat, advocat sau advokat, a cărui concentraţie alcoolică este de minimum 14% vol.

Băuturile spirtoase se obţin prin:

a)distilarea produselor naturale fermentate, cu sau fără adaos de arome;

b)distilarea unui macerat de substanţe vegetale, cu sau fără adaos de arome, zaharuri sau alte produse indulcitoare;

c)adăugarea aromelor, a zahărului sau a altor produse indulcitoare menţionate la art. 4 alin. (2) şi/sau a altor produse agricole la un alcool de origine agricolă şi/sau un distilat de origine agricolă şi/sau un rachiu, asa cum sunt definite în prezentele norme;

d)amestecul unei băuturi spirtoase cu:

–una sau mai multe alte băuturi spirtoase;

–alcool etilic de origine agricolă, distilat de origine agricolă sau rachiu;

–una sau mai multe băuturi alcoolice;

–una sau mai multe băuturi.

(2)Nu sunt considerate băuturi spirtoase băuturile care au următoarele coduri: NC 2203 00, 2204, 2205, 2206 00 şi 2207.

Articolul 3

Agenţii economici care desfăşoară o activitate în domeniul producţiei şi comercializării de băuturi spirtoase au obligaţia de a respecta prevederile prezentelor norme.

Capitolul IIDefiniţii

Articolul 4

În sensul prezentelor norme, termenii folosiţi se definesc după cum urmează:

1.concentraţie alcoolică volumetrica - raportul dintre volumul de alcool în stare pura, la temperatura de +20°C, conţinut în produs, şi volumul total al acestui produs la aceeaşi temperatura. Se exprima în procente de volum (% vol.);

2.produse indulcitoare - produsele care conferă gustul dulce, cum sunt: zahărul semialb, zahărul alb, zahărul alb extra, dextroza, fructoza, siropul de glucoza, zahărul lichid, zahărul lichid invertit, siropul de zahăr invertit, zahărul caramelizat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri proaspeţi, mierea de albine, siropul de roscove, precum şi alte substanţe glucidice naturale care au un efect analog cu acestea;

3.zahăr caramelizat - produsul obţinut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fără adaos de baze, acizi minerali şi aditivi chimici;

4.substanţa aromatizanta - substanţa chimic definită, cu proprietăţi aromatizante, care se obţine prin:

a)procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extractia cu solventi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetala ori animala, atât în stare bruta, cat şi după prelucrare pentru consum uman prin metode traditionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea şi fermentarea);

b)sinteza chimica sau izolare prin procedee chimice şi este identică din punct de vedere chimic cu o substanţa prezenta în mod natural în materialul de origine vegetala sau animala descris la lit. a);

c)sinteza chimica, dar nu este identică cu o substanţa prezenta în mod natural în materialul de origine vegetala sau animala descris la lit. a);

5.preparat aromatizant - un produs diferit de substantele descrise la pct. 4 lit. a), concentrat sau nu, care se obţine prin procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea şi extractia cu solventi) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetala sau animala, atât în stare bruta, cat şi după prelucrarea pentru consumul uman prin metode traditionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea şi fermentarea);

6.aromatizare - operaţiunea care consta în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a uneia sau mai multor arome, asa cum au fost definite la pct. 4 şi 5;

7.colorare - operaţiunea care consta în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a unuia sau mai multor coloranti;

8.un grad decalitru (grad dal) - cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol.) conţinut în 0,1 litri; 10% vol. reprezintă un grad dal la temperatura de +20°C; un litru de alcool etilic anhidru conţine 10 grade dal;

9.grad german de duritate (°dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apa;

10.alcool etilic de origine agricolă - alcoolul etilic ale cărui caracteristici sunt cele enumerate în anexa nr. 1 la prezentele norme, obţinut prin distilare, după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr. 2 la prezentele norme, cu excepţia băuturilor spirtoase definite la art. 2. În cazul în care se face referire la materia prima utilizata, alcoolul trebuie să fie obţinut exclusiv din materia prima respectiva; sunt permise fabricarea, utilizarea şi comercializarea alcoolului etilic de origine agricolă tip B, cu parametrii organoleptici şi fizico-chimici conform SR 14/98, până la data de 31 decembrie 2004;

11.distilat de origine agricolă - lichidul alcoolic obţinut prin distilarea, după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr. 2 şi care nu prezintă caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă şi nici ale altei băuturi spirtoase, care a conservat aroma şi gustul provenind de la materiile prime utilizate. Când se face referire la materia prima utilizata, distilatul trebuie obţinut exclusiv pornindu-se de la aceasta materie prima;

12.maturare sau invechire - operaţiunea care consta în a lasă să se producă în mod natural, în recipiente potrivite, anumite reactii care imprima bauturii spirtoase caractere organoleptice calitative pe care băutura nu le avea anterior;

13.categorie de băuturi spirtoase - totalitatea băuturilor spirtoase care corespund aceloraşi definiţii;

14.conţinut în substanţe volatile - cantitatea de substanţe volatile, altele decât alcoolul etilic şi metilic conţinut în băutura spirtoasa obţinută exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite;

15.amestec - operaţiunea care consta în a pune împreună doua sau mai multe băuturi diferite în vederea obţinerii unei noi băuturi;

16.adaugare de alcool - operaţiunea care consta în adăugarea alcoolului etilic de origine agricolă la o băutura spirtoasa;

17.combinare (cupajare) - operaţiunea care consta în punerea împreună a doua sau mai multe băuturi spirtoase din aceeaşi categorie, între care exista numai diferenţe minore de compoziţie, datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori:

–metodele de fabricare;

–aparatele de distilare folosite;

–durata de maturare sau invechire;

–zona geografică de producere.

Băuturile spirtoase astfel obţinute aparţin aceleiaşi categorii ca şi băuturile spirtoase iniţiale, înainte de asamblare.

18.loc de fabricaţie - localitatea sau regiunea unde are loc faza procesului de fabricare a produsului finit, care conferă bauturii caracterul şi calităţile definitive esenţiale.

Capitolul IIIDefinirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase

Articolul 5

În funcţie de tehnologia de fabricaţie, de materiile prime şi materialele folosite, de calităţile organoleptice şi de proprietăţile fizico-chimice, băuturile spirtoase se definesc după cum urmează:

1.Romul este băutura spirtoasa:

a)obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea fie a melaselor sau siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie de zahăr, fie a sucului de trestie de zahăr distilat la maximum 96% vol., astfel încât produsul obţinut prin distilare să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului;

b)rachiul obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea sucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului şi care are un conţinut în substanţe volatile de minimum 225 grame la hl alcool 100% vol. Acest rachiu poate fi comercializat cu menţiunea "agricol" ca o completare la denumirea de rom, însoţită de o denumire geografică, alta decât cele menţionate în anexa nr. 3 la prezentele norme;

c)concentraţia alcoolică este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

2.Whisky sau whiskey este băutura spirtoasa:

a)obţinută prin fermentarea şi distilarea unui must de cereale; zaharificarea este efectuată de diastaza maltului, cu sau fără adaos de alte enzime naturale, iar fermentarea se realizează sub acţiunea drojdiilor;

b)distilarea se face până la o concentraţie alcoolică de maximum 94,8% vol., astfel încât produsul obţinut în urma distilarii să aibă o aroma şi un gust specifice materiilor prime utilizate; învechirea produsului obţinut în urma distilarii se realizează în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 litri pe o perioadă de minimum 3 ani;

c)concentraţia alcoolică este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum.

3.Băutura spirtoasa din cereale este băutura spirtoasa:

a)obţinută fie prin distilarea unui must fermentat de cereale, prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate;

b)obţinută fie prin distilarea exclusiva a mustului fermentat din boabe întregi de grâu, orz, ovaz, secara sau din hrisca împreună cu toate părţile componente ale acestora;

c)obţinută fie prin redistilarea unui distilat obţinut conform lit. b);

d)concentraţia alcoolică este de minimum 35% vol. la comercializarea pentru consum;

e)băutura spirtoasa se poate numi "rachiu de cereale", dacă a fost obţinută prin distilarea la maximum 95% vol. a unui must fermentat din cereale şi care prezintă caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime folosite;

f)denumirea "băutura spirtoasa din cereale" poate fi înlocuită cu denumirea de "Korn" sau "Kornbrand", în cazul bauturii produse în Germania şi în regiunile Comunităţii în care limba germană este una dintre limbile oficiale, cu condiţia ca producerea acestei băuturi să fie tradiţionala în regiunile respective şi ca băutura spirtoasa din cereale să fie obţinută fără nici un aditiv.

4.Rachiu de vin este băutura spirtoasa:

a)obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol.;

b)având un conţinut în substanţe volatile de cel puţin 125 grame la hl alcool 100% vol.;

c)având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol.;

d)concentraţia minima a produsului este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

e)aceasta băutura poate fi valorificată şi ca materie prima pentru realizarea produsului "brandy" sau a altor băuturi spirtoase; în acest caz, concentraţia alcoolică se va situa în limitele 37,5-86,0% vol.;

f)băutura obţinută prin distilarea vinului la maximum 86% vol. se poate vinde sub denumirea de "vinars" dacă a fost maturata în contact cu lemnul timp de cel puţin un an. La producerea vinarsului se pot folosi extracte naturale obţinute din fructe şi plante, cu condiţia ca pe contraetichetă să apară şi denumirea fructelor sau plantelor din care s-a obţinut extractul; este admisă indicarea pe eticheta a perioadei de invechire, după cum urmează:

–V "vinars vechi", obţinut din distilate invechite minimum 1 an;

–VS "vinars superior", obţinut din distilate invechite minimum 3 ani;

–VSOP "Very Superior Old Pale", obţinut din distilate invechite minimum 5 ani;

–XO "Extra Old", obţinut din distilate invechite minimum 7 ani.

Concentraţia alcoolică minima a vinarsului este de 36% vol. la comercializarea pentru consum.

5.Brandy sau Weinbrand este băutura spirtoasa:

a)obţinută dintr-un distilat de vin cu o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. ori dintr-un rachiu de vin combinat (cupajat) sau nu cu un distilat de vin a cărui concentraţie este de maximum 94,8% vol., cu condiţia ca cel de-al doilea distilat sa nu depăşească limita maxima de 50% din totalul gradelor alcoolice ale produsului finit;

b)având un conţinut în substanţe volatile de minimum 125 grame la hl alcool 100% vol., provenite exclusiv de la distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate;

c)având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol.;

d)invechita în recipiente din stejar timp de cel puţin un an sau timp de cel puţin 6 luni, în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este mai mica de 1.000 l; învechirea se poate aplica atât la materia prima, cat şi la produsul finit;

e)concentraţia alcoolică minima este de 36% vol. la comercializarea pentru consum.

6.Rachiu de tescovina sau marc este băutura spirtoasa:

a)obţinută din tescovina de struguri fermentată şi distilata, fie direct prin vapori de apa, fie după adăugarea de apa, la care au putut fi adăugate drojdii într-o proporţie determinata, distilarea fiind efectuată în prezenta tescovinei, până la o concentraţie de maximum 86% vol. Se permite redistilarea până la aceeaşi concentraţie alcoolică;

b)cantitatea de drojdii care poate fi adăugată tescovinei de struguri în vederea fabricării de rachiu de tescovina de struguri este de cel mult 25 kg drojdii la 100 kg tescovina de struguri utilizata. Cantitatea de alcool obţinută din drojdii nu trebuie să depăşească 35% din cantitatea totală de alcool din produsul finit;

c)având un conţinut în substanţe volatile de minimum 140 grame la hl alcool 100% vol. şi un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000 grame la hl alcool 100% vol.;

d)concentraţia alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

e)denumirea "marc" sau "rachiu de tescovina" poate fi înlocuită cu denumirea "grappa", dar numai pentru băutura spirtoasa produsă în Italia.

7.Rachiu de drojdie este băutura spirtoasa:

a)obţinută prin distilarea drojdiei de vin până la o concentraţie de maximum 86% vol.; băutura obţinută din drojdia de vin care a fost distilata şi redistilata la maximum 86% vol. cu ajutorul unor instalaţii speciale care permit separarea fractiilor "frunte" şi "coada" şi invechita în vase de lemn minimum 3 luni se poate comercializa sub denumirea de "spuma de drojdie";

b)concentraţia alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

8.Rachiul de marc de fructe este băutura spirtoasa:

a)obţinută exclusiv prin fermentarea şi distilarea la maximum 86% vol. a marcului de fructe, cu excepţia strugurilor; redistilarea la aceeaşi tărie alcoolică este autorizata;

b)conţinutul minim în substanţe volatile este de 200 grame la hl alcool 100% vol.;

c)conţinutul maxim în alcool metilic este de 1.200 grame la hl alcool 100% vol.;

d)conţinutul maxim în acid cianhidric este de 10 grame la hl alcool 100% vol., în cazul rachiurilor de marc de fructe cu samburi;

e)concentraţia alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

f)denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de marc de...", urmată de numele fructului respectiv; dacă se utilizează mai multe marcuri de fructe diferite, denumirea sub care se vinde este "rachiu de marc de fructe".

9.Rachiu de stafide este băutura spirtoasa:

a)obţinută prin distilarea produsului obţinut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viţă de vie "Negru de Corint" sau "Muscat de Malaga";

b)distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 94,5% vol., astfel încât distilatul să aibă o aroma şi un gust specifice materiei prime utilizate;

c)concentraţia alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

10.Rachiul de fructe este băutura spirtoasa:

a)obţinută exclusiv prin fermentatia alcoolică şi distilarea unui fruct carnos sau a unui must din acest fruct, în prezenta ori în lipsa samburilor;

b)distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilarii să aibă aroma şi gustul specifice fructului respectiv;

c)având un conţinut de substanţe volatile de minimum 200 grame la hl alcool 100% vol.;

d)având un conţinut de maximum 1.000 grame alcool metilic la hl alcool 100% vol. În cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduse (Prunus domestica L. var. syriaca), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L) conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.200 grame la hl alcool 100% vol. pentru rachiurile obţinute de producătorii particulari de fructe în distilerii, a căror producţie totală anuală nu depăşeşte 500 hl alcool 100% vol. pe an; aceasta prevedere nu se aplică în cazul rachiurilor obţinute din perele din soiul Williams;

e)în cazul rachiurilor de fructe cu samburi, conţinutul în acid cianhidric nu trebuie să depăşească 10 grame la hl alcool 100% vol.;

f)concentraţia alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

g)se admit derogări de la prevederile lit. c), d) şi e) pentru produsele traditionale ale căror fabricare şi vânzare constituie o sursa de venit substantiala pentru anumiti producători de fructe, emise de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor;

h)denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de ...", urmată de numele fructului, cum ar fi: rachiu de cirese (sau kirsch), rachiu de prune (slibovita, turt, horinca etc.), de corcoduse, de piersici, de mere, de caise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alte fructe;

i)în anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palinca, cu condiţia ca la obţinerea acestuia să se respecte procesul tehnologic tradiţional zonei;

j)termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere, produs în exclusivitate din pere din soiul Williams;

k)când doua sau mai multe varietati de fructe sunt macerate şi distilate împreună, produsul se va numi "rachiu de fructe", completat cu numele fiecărei specii, în ordinea descrescătoare a cantităţilor de fructe folosite;

l)denumirea "rachiu de...", urmată de numele fructului, poate fi înlocuită cu numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe: corcoduse (Prunus domestica L. var. syriaca), prune (Prunus domestica L.), prune brumarii (Prunus domestica L.), mere Golden delicios; în situaţia în care exista riscul ca una dintre aceste denumiri sa nu fie uşor inteleasa de consumatorul final, pe eticheta trebuie să apară cuvântul "rachiu", eventual însoţit de o explicaţie;

m)băuturile spirtoase pot purta, de asemenea, denumirea "rachiu de...", urmată de numele fructului, dacă pe eticheta apare menţiunea suplimentară "obţinut prin macerare şi distilare"; proporţia minima care se utilizează este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol., pentru zmeura, mure, afine, capsuni, coacaze, porumbe, scoruse, soc, macese, coacaze negre parţial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă, în rachiuri sau în distilat, asa cum sunt prezentate în prezentele norme, urmată de distilare;

n)băuturile spirtoase obţinute prin macerarea fructelor întregi nefermentate, cele indicate la lit. m) în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilare, pot fi denumite "geist", acest nume fiind asociat numelui fructului, şi pot suporta invechire;

o)concentraţia alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

11.Tuica este băutura spirtoasa:

a)obţinută prin fermentarea alcoolică şi distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite ori a sucului obţinut din prune, în prezenta sau în lipsa samburilor;

b)distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilarii să aibă o aroma şi un gust provenind de la fruct;

c)având un conţinut de minimum 200 grame în substanţe volatile, de maximum 1.000 grame de alcool metilic şi de maximum 10 grame acid cianhidric la hl alcool 100% vol.;

d)în funcţie de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia aplicată, de durata de invechire şi concentraţia alcoolică, denumirea produsului "tuica" va fi acompaniata de diverse denumiri prin care se vor diferentia calităţile de tuica. În anumite zone geografice tuica poate fi denumita "horinca" sau "turt";

e)concentraţia alcoolică minima este diferita în funcţie de procesul tehnologic de obţinere, dar nu mai mica de 24% vol. la comercializare pentru consum.

12.Rachiu de cidru (de mere sau de pere) este băutura spirtoasa:

a)obţinută prin distilarea exclusiva a cidrului (de mere sau de pere);

b)distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilarii să aibă o aroma şi un gust provenind de la fruct;

c)având un conţinut în substanţe volatile de minimum 200 grame şi un conţinut în alcool metilic de maximum 1.000 grame la hl alcool 100% vol.;

d)concentraţia alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

13.Rachiu de gentiana este băutura spirtoasa:

a)obţinută pe baza unui distilat de gentiana, el însuşi obţinut prin fermentarea radacinilor de gentiana, cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă;

b)concentraţia alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

14.Băutura spirtoasa din fructe este băutura:

a)obţinută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă şi/sau într-un distilat de origine agricolă şi/sau într-un rachiu într-o proporţie determinata. Cantitatea de fructe utilizata este de cel puţin 5 kg pentru 20 litri de alcool 100% vol. utilizat;

b)aromatizarea acestei băuturi spirtoase poate fi completată cu substanţe aromatizante, altele decât cele provenind de la fructul folosit;

c)gustul caracteristic şi culoarea bauturii spirtoase trebuie să provină în mod exclusiv de la fructul folosit;

d)băutura astfel definită poarta denumirea "băutura spirtoasa din ...", urmată de numele fructului;

e)concentraţia alcoolică minima este de 25% vol. la comercializarea pentru consum;

f)nu pot fi denumite "Pacharan" decât băuturile "din fructe" produse în Spania şi obţinute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporţie minima de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol.

15.Băutura spirtoasa de ienupar denumita şi gin este băutura spirtoasa:

a)obţinută prin aromatizarea cu boabe de ienupar a alcoolului etilic de origine agricolă şi/sau a unui rachiu de cereale şi/sau a unui distilat de cereale; alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante şi/sau plante ori părţi de plante aromatice pot fi utilizate în completare, însă caracteristicile organoleptice ale ienuparului trebuie să fie perceptibile, chiar dacă sunt mai atenuate;

b)băutura astfel obţinută poate fi denumita "Wacholder", "ginebra" sau "genebra";

c)alcoolul şi/sau rachiul de cereale şi/sau distilatul de cereale utilizate pentru băuturile spirtoase denumite "genievre", "jenever", "genever" sau "peket" trebuie să aibă caracteristicile organoleptice corespunzătoare respectivelor produse, respectiv un conţinut maxim de alcool metilic de 5 grame la hl alcool 100% vol. şi un conţinut maxim de aldehide exprimat în acetaldehide de 0,2 grame la hl alcool 100% vol.; pentru produsele menţionate mai sus gustul de ienupar poate să nu mai fie perceptibil;

d)băutura poate fi numita "gin" dacă este obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice adecvate cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante, astfel încât gustul ienuparului să fie predominant;

e)concentraţia alcoolică este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

16.Gin distilat este băutura spirtoasa:

a)obţinută prin redistilarea alcoolului etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice specifice şi concentraţia alcoolică iniţială de minimum 96% vol., în alambicuri traditionale pentru gin, în prezenta boabelor de ienupar şi a altor produse vegetale naturale, gustul de ienupar rămânând predominant; poate fi atribuită denumirea "gin distilat" şi amestecului dintre rezultatul redistilarii cu un alcool etilic de origine agricolă, având aceeaşi compoziţie, puritate şi concentraţie alcoolică;

b)pentru aromatizarea "ginului distilat" se pot utiliza în mod complementar substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante; "London Gin" este un tip de gin distilat;

c)concentraţia alcoolică este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

d)produsul obţinut prin adăugarea de esente sau arome în alcool etilic de origine agricolă nu poate fi numit "gin distilat".

17.Băutura spirtoasa cu chimion este băutura spirtoasa:

a)obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi);

b)complementar se pot utiliza substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante, dar gustul de chimion trebuie să fie preponderent;

c)băutura spirtoasa definită la lit. a) şi b) poate fi numita şi "akvavit" ori "aquavit" dacă aromatizarea a fost efectuată cu un distilat de plante sau de ierburi aromatizante;

d)pentru aromatizare mai pot fi folosite în completare şi alte substanţe aromatizante, dar aroma acestor băuturi se va datora în mare parte distilatelor din seminţe de chimion şi/sau din seminţe de marar, utilizarea de uleiuri esenţiale fiind interzisă;

e)substantele amare nu pot domina în mod sensibil gustul;

f)extractul sec este de maximum 1,5 grame la 100 mililitri alcool etilic 100% vol.;

g)concentraţia alcoolică este de minimum 30% vol. la comercializarea pentru consum.

18.Băutura spirtoasa cu anason este băutura spirtoasa:

a)obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în forma de stea (Illicium verum), de anason verde (Pimpinella anisum), fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice alta planta care are acelaşi component aromatizant principal, prin unul dintre următoarele procedee:

–macerare şi/sau distilare;

–redistilarea alcoolului în prezenta seminţelor sau a altor părţi de plante prezentate anterior;

–adaos de extracte naturale distilate din plante de anason;

–folosirea combinata a celor 3 metode precedente;

b)la aromatizare se pot folosi complementar şi alte extracte naturale sau seminţe ale plantelor aromatice, dar gustul de anason trebuie să fie preponderent;

c)concentraţia alcoolică este de minimum 15% vol. la comercializarea pentru consum;

d)pentru ca băutura spirtoasa de anason să fie numita "pastis" ea trebuie să conţină şi extracte naturale din "lemn dulce" (Glycyrrhiza glabra), ceea ce implica prezenta de substanţe colorante numite calcone, precum şi a acidului glicirizic al cărui conţinut minim şi maxim trebuie să fie de 0,05, respectiv 0,5 grame la litru; pastisul are un conţinut de zahăr de maximum 100 grame la litru şi un conţinut de anethol de minimum şi maximum 1,5, respectiv 2,0 grame la litru;

e)concentraţia alcoolică a pastisului este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum;

f)pentru ca băutura spirtoasa de anason să fie denumita "ouzo" ea trebuie:

–să fie produsă exclusiv în Grecia;

–să fie obţinută prin combinarea (cupajarea) alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul fructelor de anason şi eventual de fenicul, din masticul provenit de la un arbust indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) şi al altor seminţe, plante şi fructe aromatice; alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel puţin 20% din concentraţia alcoolică a produsului "ouzo";

–concentraţia alcoolică minima a produsului "ouzo" este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

–produsul "ouzo" trebuie să fie incolor şi să aibă un conţinut în zahăr de maximum 50 grame la litru;

–distilatul trebuie să fie obţinut într-un alambic tradiţional discontinuu din cupru cu o capacitate de maximum 1.000 litri şi să aibă o concentraţie alcoolică de minimum 55% vol. şi de maximum 80% vol.;

g)pentru ca băutura spirtoasa de anason să fie numita "anis", aroma sa caracteristica trebuie să provină exclusiv de la anason verde (Pimpinella anisum) şi/sau de la anason în forma de stea (Illicium verum) şi/sau fenicul (Foeniculum vulgare);

–denumirea "anis distilat" poate fi utilizata dacă băutura conţine alcool distilat în prezenta unor asemenea seminţe, într-o proporţie minima de 20% din concentraţia alcoolică a produsului;

–concentraţia alcoolică minima este de 35% vol. la comercializarea pentru consum.

19.Bitterul sau băutura spirtoasa cu gust amar este băutura spirtoasa cu gust amar predominant:

a)obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante;

b)băutura spirtoasa astfel obţinută poate fi vândută sub denumirea "amer", "amaro" sau "bitter", asociata sau nu cu un alt termen;

c)concentraţia alcoolică minima este de 15% vol. la comercializarea pentru consum;

d)prezentele norme nu împiedica posibilitatea de a utiliza denumirea "amer", "amaro" sau "bitter" pentru produsele care nu sunt menţionate în prezentele norme.

20.Votca este băutura spirtoasa:

a)obţinută dintr-un alcool etilic de origine agricolă, fie prin rectificare, fie prin filtrare prin cărbune activ urmată eventual de o distilare simpla, sau printr-un tratament echivalent, având ca efect atenuarea selectiva a caracteristicilor organoleptice inerente ale materiilor prime folosite; aromatizarea poate conferi produsului caracteristici organoleptice particulare, în special un gust catifelat;

b)concentraţia alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

21.Lichiorul este băutura spirtoasa:

a)obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă sau a unui distilat de origine agricolă ori a uneia sau mai multor băuturi spirtoase ori a unui amestec din produsele menţionate, indulcite, la care se adauga eventual produse de origine agricolă, cum ar fi: smantana, lapte sau alte produse lactate, fructe, vin sau vin aromatizat;

b)cu un conţinut de zahăr de minimum 100 grame la litru, exprimat în zahăr invertit;

c)conţinutul minim de zahăr de 100 grame la litru se reduce pentru următoarele lichioruri:

–80 grame la litru pentru lichior de gentiana, obţinut exclusiv din gentiana ca substanţa aromatizata unica;

–70 grame la litru pentru lichiorurile de cirese, unde alcoolul etilic este constituit exclusiv din rachiu de cirese;

d)denumirea "crema de ...", urmată de numele fructului sau al materiei prime folosite, cu excepţia produselor lactate, este destinată lichiorurilor cu un conţinut de zahăr de minimum 250 grame la litru, exprimat în zahăr invertit;

e)denumirea "crema de coacaze negre" este rezervată lichiorurilor de coacaze negre cu un conţinut de zahăr de minimum 400 grame la litru, exprimat în zahăr invertit;

f)concentraţia alcoolică minima este de 15% vol. la comercializarea pentru consum.

22.Lichiorul pe bază de ou este băutura spirtoasa:

a)obţinută din alcool etilic de origine agricolă;

b)aromatizata sau nu;

c)având ca ingrediente galbenus şi albus de ou de gaina şi zahăr sau miere de albine;

d)conţinutul în zahăr şi/sau miere de albine este de minimum 150 grame la litru de produs finit;

e)conţinutul de galbenus de ou este de minimum 140 grame la litru de produs finit;

f)concentraţia alcoolică minima este de 14% vol. la comercializarea pentru consum;

g)aceasta băutura spirtoasa se numeşte "lichior pe bază de ou" sau "advocaat", "avocat" sau "Advokat" şi se asociaza unui nume comercial.

23.Lichiorul de ou este băutura spirtoasa:

a)obţinută din alcool etilic de origine agricolă, având ca ingrediente albus şi galbenus de ou de gaina, zahăr şi/sau miere de albine;

b)aromatizata sau nu;

c)cu un conţinut minim de zahăr sau miere în echivalent zahăr de 150 grame la litru de produs finit;

d)conţinutul minim de galbenus de ou este de 70 grame la litru de produs finit;

e)denumirea "lichior de ou" se poate asocia unui nume comercial;

f)concentraţia alcoolică minima este de 15% vol. la comercializarea pentru consum.

Articolul 6

(1)Băuturile spirtoase, pentru a putea fi vândute în vederea consumului sub una dintre denumirile prevăzute la art. 5, trebuie să corespundă definitiilor şi cerinţelor categoriei de care aparţin.

(2)Băuturile spirtoase care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art. 5 nu pot primi denumirile care le sunt rezervate la acest articol. Ele trebuie denumite "băuturi spirtoase".

Articolul 7

(1)Adăugarea de alte substanţe decât cele autorizate de legislaţia comunitara sau, în lipsa acesteia, de legislaţia naţionala face ca băutura spirtoasa în cauza sa piardă dreptul la denumirea rezervată.

(2)Aditivii alimentari autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. 5 şi la art. 6 alin. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare.

(3)Auxiliarii tehnologici autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. 5 şi la art. 6 alin. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare.

(4)Colorarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare.

(5)Pentru producerea băuturilor spirtoase definite la art. 5, cu excepţia celor definite la pct. 15, 16, 17 şi 19, pot fi utilizate numai substantele şi preparatele aromatizante naturale.

(6)Totuşi, substantele aromatizante identice cu cele naturale, definite conform reglementărilor în vigoare, sunt autorizate în obţinerea de lichioruri, cu excepţia celor menţionate mai jos:

a)lichioruri (sau creme) de fructe:

–ananas;

–coacaze negre;

–cirese;

–zmeura;

–mure;

–afine;

–citrice;

b)lichioruri de plante:

–menta;

–gentiana;

–anason;

–genepi (grupa de plante medicinale).

(7)Pentru elaborarea băuturilor spirtoase, la corectarea concentratiei alcoolice volumetrice, adaosul de apa, eventual distilata sau demineralizata, este autorizat cu condiţia ca acest adaos sa nu modifice natura produsului.

(8)La prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte alcool etilic de origine agricolă, având caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu anexa nr. 1 la prezentele norme şi cu SR 14/98; indicarea pe eticheta a materiei prime din care s-a fabricat alcoolul etilic de origine agricolă se face cu respectarea reglementărilor în vigoare.

(9)Pentru diluarea sau dizolvarea colorantilor, aromelor sau a altor aditivi autorizaţi folosiţi la prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte numai alcool etilic de origine agricolă.

(10)Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase trebuie să corespundă prevederilor specificatiilor tehnice sau standardelor de firma, de respectarea cărora producătorul rămâne direct răspunzător.

(11)Metodele de analiza pentru verificarea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase se fac în conformitate cu reglementările în vigoare.

Articolul 8

(1)Etichetarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor.

(2)Când pe eticheta unui produs se menţionează durata de invechire, trebuie avut în vedere ca aceasta sa nu fie mai mare decât a celui mai tânăr constituent alcoolic al produsului şi cu condiţia ca învechirea să se facă sub control fiscal.

(3)Pentru băuturile spirtoase care sunt supuse invechirii se poate indica pe eticheta durata acesteia, după cum urmează:

–VS "very special", pentru o perioadă de invechire de minimum 1 an;

–VSOP "Very Superior Old Pale", pentru o perioadă de invechire de minimum 3 ani;

–EXTRA, pentru o perioadă de invechire de minimum 5 ani;

–XO "Extra Old", pentru o perioadă de invechire de minimum 7 ani.

Articolul 9

(1)Băuturile spirtoase comercializate în vederea consumului uman nu pot fi descrise prin asociere sau cuvinte cum ar fi: "gen", "tip", "fel", "stil", "marca", "gust" sau alte indicaţii similare.

(2)Utilizarea de termeni precum "rum", "rhum", "ron", "votka", "ginley", "tequila" sau derivate din denumirile prevăzute la art. 5 pentru alte băuturi spirtoase decât cele definite la articolul menţionat este interzisă.

(3)De asemenea, pentru produsele menţionate la alin. (2) se interzice utilizarea de termeni precum "produs original", "metoda originala", "reteta tradiţionala", "produs tradiţional" sau orice alta expresie similară.

(4)În cazul utilizării de arome la fabricarea băuturilor spirtoase, care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art. 5, denumirea sub care se vinde produsul este "băutura spirtoasa cu aroma de ..."; denumirea sub care se vinde produsul se scrie grupat cu caractere de acelaşi tip şi aceeaşi mărime de minimum 3 mm.

Articolul 10

(1)Băuturile spirtoase menţionate mai jos:

–rom;

–whisky sau whiskey;

–băutura spirtoasa din cereale/rachiu de cereale;

–rachiu de vin şi brandy; vinars;

–rachiu de tescovina; rachiu de drojdie; spuma de drojdie;

–rachiu de fructe, inclusiv tuica cu toate sortimentele ei, cu excepţia produselor definite la art. 5 pct. 10 lit. m);

–rachiu de stafide;

–rachiu de cidru (de mere sau de pere), la care se adauga alcool etilic de origine agricolă, nu pot purta în prezentarea lor, sub orice formă ar fi, termenul generic rezervat băuturilor enumerate mai sus.

(2)Dacă una dintre băuturile spirtoase enumerate la alin. (1) este amestecata cu:

a)una sau mai multe băuturi spirtoase definite sau nedefinite conform art. 5 şi art. 6 alin. (2); şi/sau b) unul sau mai multe distilate de origine agricolă, denumirea sub care se vinde produsul de "băutura spirtoasa" trebuie să apară în mod obligatoriu pe eticheta, în mod vizibil şi clar citibil.

(3)Prevederile alin. (2) nu se aplică pentru denumirea şi prezentarea produselor obţinute dintr-un astfel de amestec dacă acest amestec corespunde uneia dintre definiţiile prevăzute la art. 5. (4) În etichetarea şi prezentarea produselor rezultate din amestecul menţionat mai sus se poate face referire la unul sau altul dintre termenii generici menţionaţi la art. 5 şi în afară denumirii comerciale, însă în acelaşi camp vizual, enumerandu-se toate componentele alcoolice, cu proporţia lor în amestec, precedată de sintagma "spirtoase obţinute dintr-un amestec" şi cu respectarea reglementărilor în vigoare; partea fiecărui component alcoolic este egala cu volumul de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului; el se exprima în "% vol." şi în ordine descrescătoare. (5) a) O denumire generica poate intră în componenta unei denumiri compuse pentru prezentarea unei băuturi spirtoase, cu condiţia ca alcoolul acestei băuturi sa provină exclusiv de la băutura spirtoasa menţionată în denumirea compusa; denumirile compuse pot fi utilizate la prepararea următoarelor lichioruri:

–prune brandy;

–portocale brandy;

–caise brandy;

–coacaze brandy;

b)în etichetarea şi prezentarea lichiorurilor menţionate mai sus denumirile compuse trebuie să figureze pe aceeaşi linie, cu caractere, dimensiuni şi culori identice, iar denumirea "lichior" trebuie să fie în imediata apropiere şi scrisă cu caractere de dimensiunile celor de la denumirea compusa;

c)în etichetarea acestor lichioruri, dacă alcoolul nu provine de la băuturile spirtoase indicate, trebuie facuta o referire privitoare la natura alcoolului utilizat în acelaşi camp vizual; aceasta referire este exprimată fie prin menţionarea naturii alcoolului agricol utilizat, fie prin menţiunea "alcool agricol", precedată de fiecare data de formula "fabricat pornindu-se de la ..." sau "elaborat cu ajutorul ..." sau "pe bază de ...".

Articolul 11

În afară produselor menţionate la art. 5 pct. 8, 10, 12 şi 14 se interzice inscriptionarea pe eticheta de fructe şi/sau porţiuni vegetale, cafea, ciocolata.

Anexa 1

la norme

CARACTERISTICILE

alcoolului etilic de origine agricolă

Anexa 2

la norme

LISTA

produselor agricole utilizate la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă şi a distilatelor de origine agricolă (anexa II la tratat)

1.Cereale:

1.1.grâu şi meslin (amestec de grâu cu secara în proporţie de 2 la 1);

1.2.porumb;

1.3.orez;

1.4.boabe de sorg;

1.5.hrisca, mei, alte cereale.

2.Melasa, decolorata sau nu:

2.1.sirop de melasa;

2.2.sucurile de fructe conţinând zahăr în orice proporţie;

2.3.melasa din trestie de zahăr.

3.Fructe:

3.1.curmale, smochine, ananas, avocado, guane, mango şi mangustan, proaspete sau uscate;

3.2.citrice, proaspete sau uscate: portocale, mandarine, clementine, grepfruit, lamai;

3.3.struguri, proaspeţi sau uscati (de Corint, Sultana);

3.4.pepeni;

3.5.mere, pere şi gutui, proaspete;

3.6.caise, cirese, visine, piersici (inclusiv piersici fără puf şi nectarine), prune şi porumbe;

3.7.alte fructe proaspete:

a)capsuni, fragi, zmeura, dude, mure şi hibrizi ale acestora;

b)coacaze negre, albe sau roşii şi agrise;

c)merisor, afine şi alte fructe din specia Vaccinium;

d)kiwi;

e)altele: tamarine, fructe de cajou, fructele pasiunii, carambola.Anexa 3

la norme

DENUMIRI GEOGRAFICE

prevăzute la art. 5 pct. 1 lit. b)