pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României
Avînd în vedere propunerile şi concluziile desprinse din dezbaterea publică a proiectului de decret-lege, formulate atît prin presa, radio, televiziune, cît şi în mod direct, precum şi rezultatele dezbaterilor ce au avut loc cu partidele şi formaţiunile politice,
Consiliul Provizoriu de Uniune Naţionala decretează:
Puterea politica în România aparţine poporului şi se exercită potrivit principiilor democraţiei, libertăţii şi asigurării demnităţii umane, inviolabilitatii şi inalienabilitatii drepturilor fundamentale ale omului.
Guvernarea României se realizează pe baza sistemului democratic pluralist, precum şi a separaţiei puterilor legislativă, executivă şi judecătorească.
Parlamentul României, alcătuit din Adunarea Deputaţilor şi Senat, precum şi Preşedintele României, se aleg prin vot universal, egal, direct şi secret, liber exprimat.
Reprezentarea populaţiei de toate naţionalitatile în parlament se asigura pe baza sistemului de repartizare proporţională a mandatelor rezultate în urma votării, în condiţiile prezentului decret-lege.
Organizaţiile reprezentind minorităţile naţionale înregistrate la data adoptării prezentului decret-lege, care nu întrunesc numărul de voturi necesar pentru a avea, potrivit alin. 1, un mandat în Adunarea Deputaţilor, au dreptul la un mandat de deputat.
Cetăţeanul are dreptul la cîte un singur vot pentru alegerea Adunării Deputaţilor, Senatului şi Preşedintelui României.
Adunarea Deputaţilor este formată din 387 de deputaţi, la care se adauga deputaţii rezultaţi din aplicarea art. 4 alin. 2.
Senatul este format din senatori aleşi, în funcţie de populaţia judeţelor, astfel: în judeţele cu populaţie de pînă la 500.000 locuitori se aleg cîte doi senatori; în cele cu populaţie de la 501.000 pînă la 750.000 locuitori se aleg cîte 3 senatori; în celelalte judeţe se aleg cîte 4 senatori; în municipiul Bucureşti se aleg 14 senatori.
Membrii parlamentului se aleg pe circumscripţii electorale, stabilite în condiţiile prezentului decret-lege.
Preşedintele României este ales de către cetăţenii cu drept de vot din întreaga ţara.
În aceeaşi circumscripţie electorală un partid sau formaţiune politica poate prezenta numai o singura lista de candidaţi.
Cetăţenii români, fără deosebire de naţionalitate, rasa, limba, religie, sex, convingeri politice sau profesie, exercita, în mod egal şi în deplinatatea lor, drepturile electorale.
Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit 18 ani sau care, în anul alegerilor, împlinesc aceasta vîrsta.
Au dreptul de a fi aleşi pentru Adunarea Deputaţilor cetăţenii cu drept de vot care au împlinit vîrsta de 21 de ani, iar pentru Senat şi Preşedintele României, cetăţenii cu drept de vot care au împlinit vîrsta de 30 de ani.
Pot candida numai cetăţenii cu domiciliul în ţara, care au o profesiune sau ocupaţie legală.
Nu pot alege şi nu pot fi aleşi alienaţii şi debilii mintali puşi sub interdicţie, precum şi persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărîre judecătorească de condamnare.
Nu pot fi alese persoanele care au savirsit abuzuri în funcţii politice, juridice şi administrative, care au încălcat drepturile fundamentale ale omului, precum şi persoanele care au organizat sau au fost instrumente ale represiunii în cadrul organelor de securitate, vechea poliţie şi în militie.
Interdicţia de a fi alese priveşte şi persoanele care, potrivit legii, nu pot face parte din partide politice.
Candidaturile pentru parlament şi Preşedintele României se propun de către partide sau alte formaţiuni politice, constituite potrivit legii.
Candidaturile pentru parlament se propun pe liste de candidaţi care pot cuprinde cel mult numărul de deputaţi sau senatori ce trebuie aleşi în fiecare circumscripţie electorală.
Pentru Preşedintele României fiecare partid sau formaţiune politica poate propune numai cîte o singura candidatura. Se pot prezenta şi candidaturi independente. Atît candidaturile partidelor şi formatiunilor politice, cît şi cele independente, pot fi depuse numai dacă au cel puţin 100.000 de sustinatori.
Pentru Adunarea Deputaţilor sau pentru Senat se pot prezenta şi candidaturi independente sau, după caz, potrivit alin. 2, liste de candidaţi independenţi. Fiecare candidat independent trebuie să fie susţinut de cel puţin 251 de cetăţeni cu drept de a alege.
Pentru parlament se poate candida numai într-o singura circumscripţie electorală.
Data alegerilor se stabileşte prin decret, cu cel puţin 60 de zile înaintea votării.
Fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti constituie o circumscripţie electorală.
Numărul deputaţilor ce pot fi aleşi în fiecare circumscripţie electorală se va stabili de către guvern, potrivit normei de reprezentare rezultate din împărţirea populaţiei tarii la numărul de 387 deputaţi, prevăzut de art. 6 alin. 1; în funcţie de populaţia circumscriptiilor electorale, se admite o abatere de pînă la 15 la suta.
Operaţiunile electorale privind alegerea Preşedintelui României se fac în circumscripţiile electorale stabilite pentru alegerea parlamentului.
Numerotarea circumscriptiilor electorale, stabilirea numărului deputaţilor şi senatorilor şi aducerea la cunoştinţa publică, prin Monitorul Oficial şi presa, se fac de către guvern în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea, potrivit art. 12, a datei alegerilor.
În comune, oraşe şi municipii se organizează secţii de votare după cum urmează:
a)în unităţile administrativ-teritoriale cu populaţie de peste 2.000 locuitori se formează cîte o secţie de votare la 1.500 - 3.000 locuitori;
b)în comunele cu populaţie sub 2.000 locuitori se formează o singura secţie de votare.
Se pot forma secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu populaţie pînă la 500 locuitori, dacă distanta dintre aceste sate şi locul secţiei de votare este mai mare de 5 km.
Pe lîngă unităţi militare, precum şi pe lîngă, spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi şi cămine de batrini avînd cel puţin 50 alegatori, se pot forma secţii de votare separate.
Se pot forma secţii de votare şi în staţii de cale ferată, în porturi şi aeroporturi, pentru alegatorii aflaţi în călătorie în ziua alegerilor.
Pentru studenţii de la cursurile de zi şi pentru elevii cu drept de vot care nu-şi au domiciliul în localitatea în care urmează studiile se formează cîte o secţie de votare pe lîngă căminele de studenţi sau elevi, pentru cel mult 2.000 alegatori.
Pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi pe lîngă agenţiile economice din ţările unde nu exista misiuni diplomatice şi oficii consulare, se formează cîte o secţie de votare pentru alegatorii membri ai acestor reprezentante şi familiile lor, precum şi pentru cetăţenii români aflaţi în ţările respective în ziua alegerilor. Aceste secţii de votare aparţin de circumscripţia electorală a municipiului Bucureşti.
Pe navele sub pavilion român, aflate în navigaţie în ziua alegerilor, se vor forma secţii de votare, acestea făcînd parte din circumscripţia electorală a locului unde este înregistrată nava.
La aceeaşi secţie de votare, alegatorii votează atît pentru Adunarea Deputaţilor şi Senat, cît şi pentru Preşedintele României.
Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor, de către primăriile judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Secţiile de votare se vor numerota pe municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşe şi comune.
Primăriile judeţene şi a municipiului Bucureşti, în termenul prevăzut în alin. 1, aduc la cunoştinţa alegătorilor delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, indicind şi locul unde se va efectua votarea.
Listele electorale cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot din localităţile în care domiciliază.
Listele electorale se întocmesc de către primăriile comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Listele electorale se întocmesc separat pentru fiecare secţie de votare, la comune pe sate, iar la oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti pe străzi şi vor cuprinde numele şi prenumele, vîrsta şi domiciliul alegătorilor, în ordinea alfabetica a acestora, precum şi numărul circumscriptiilor electorale din care face parte fiecare alegator.
Pentru militarii aflaţi în unităţi în vederea îndeplinirii obligaţiilor militare, precum şi pentru studenţii şi elevii prevăzuţi la art. 18 alin. 3, se vor întocmi liste electorale speciale.
Listele speciale pentru militari se întocmesc de unităţile militare, iar cele pentru studenţii şi elevii prevăzuţi la art. 18 alin. 3, pe baza propunerilor conducerii unităţilor de învăţămînt.
Organul care a întocmit lista este obligat sa comunice de îndată primăriei din unitatea administrativ-teritorială unde domiciliază alegatorul, înscrierea acestuia pe lista electorală specială.
Listele electorale se semnează de primar şi de secretarul primăriei; listele electorale speciale pentru militari se semnează de comandantul unităţii militare.
Un alegator poate fi înscris numai într-o singura lista electorală.
Afişarea listelor electorale se face cu cel puţin 30 de zile înainte de data alegerilor, în locuri publice şi în mod vizibil.
Locurile de afişare, precum şi posibilitatea verificării înscrierii cetăţenilor în liste, vor fi aduse la cunoştinţa publică prin presa şi orice alt mijloc de publicitate de către organul care a întocmit listele; listele electorale se vor afişa şi la fiecare secţie de votare pentru alegatorii ce votează la acea secţie.
Originalul listelor electorale se păstrează la judecătorul în a carei raza teritorială se afla localitatea pentru care au fost întocmite. Listele speciale pentru militari se păstrează la unitatea militară.
Cetăţenii au dreptul sa verifice înscrierea în listele electorale. Intimpinarile împotriva omisiunilor, inscrierilor gresite şi a oricăror erori din liste se fac la organele care au întocmit listele, acestea fiind obligate să se pronunţe în cel mult 3 zile de la înregistrare.
Contestaţiile împotriva deciziilor date se soluţionează, în cel mult 3 zile, de către judecătoria în a carei raza teritorială domiciliază alegatorul sau, în cazul celor înscrişi pe liste speciale, unde aceştia îşi au reşedinţa. Hotărîrea judecătorească este definitivă şi executorie; hotărîrea se comunică celor interesaţi în 24 de ore de la pronunţare.
În caz de schimbare a domiciliului după afişarea listelor electorale sau dacă alegatorul lipseşte în ziua alegerilor din localitatea unde urmează sa voteze potrivit listelor de alegatori, organele care au întocmit listele vor elibera alegătorului o adeverinta privind exercitarea dreptului de vot, făcînd menţiune despre aceasta în listele electorale.
În ziua alegerilor, la noul domiciliu sau acolo unde se afla temporar, alegatorul va fi înscris într-o lista electorală separată de către biroul electoral al secţiei de votare, pe baza adeverintei prevăzute în alin. 1.
Organele care au întocmit listele electorale le vor inainta birourilor electorale de circumscripţie cu cel puţin 20 de zile înaintea datei alegerilor, iar birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu 2 zile înainte de aceeaşi dată. Orice modificare ulterioară se comunică în cel mult 24 de ore.
Pentru buna desfăşurare a alegerilor se înfiinţează Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare.
Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie şi 10 reprezentanţi ai partidelor şi formatiunilor politice desemnaţi în ordinea descrescătoare a numărului de liste de candidaţi pe care le-au propus, pe întreaga ţara, pentru alegerile în parlament.
Desemnarea celor 7 judecători se face prin tragere la sorţi, prin grija preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie. Odată desemnaţi, aceştia îşi aleg un preşedinte care devine preşedintele Biroului Electoral Central.
Constituirea Biroului Electoral Central, cît priveşte judecătorii şi preşedintele, se face în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor potrivit art. 12. În acesta organizare, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce-i revin, pînă la completarea sa cu reprezentanţii partidelor şi formatiunilor politice.
La expirarea termenului de depunere a candidaturilor şi de rezolvare a contestaţiilor, partidele şi formaţiunile politice vor comunică oficial Biroului Electoral Central numărul total al listelor de candidaţi rămase definitive pentru alegerile parlamentare, precum şi numele şi prenumele reprezentanţilor. Biroul Electoral Central va proceda la completarea sa în condiţiile alin. 1.
În cazul în care, potrivit alin. 1, mai multe partide sau formaţiuni politice au depus acelaşi număr de liste, desemnarea reprezentanţilor se va face prin tragere la sorţi, prin grija preşedintelui Biroului Electoral Central, în prezenta reprezentanţilor partidelor sau formatiunilor politice în cauza.
Nu se iau în considerare comunicările făcute peste termenul prevăzut la alin. 4.
Biroul Electoral Central veghează la întocmirea listelor electorale, aducerea acestora la cunoştinţa cetăţenilor şi la depunerea în mod legal a candidaturilor, verifica şi înregistrează rezultatul alegerilor şi îndeplineşte celelalte atribuţii ce-i revin potrivit prevederilor prezentului decret-lege.
Biroul electoral de circumscripţie se constituie din 3 judecători şi din cel mult 6 reprezentanţi ai partidelor şi formatiunilor politice care participa la alegeri în judeţ şi în municipiul Bucureşti, desemnaţi în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi pe care i-au propus.
Desemnarea celor 3 judecători se face prin tragere la sorţi prin grija preşedintelui tribunalului judeţean, dintre judecătorii judeţului. Odată desemnaţi, aceştia îşi aleg un preşedinte care devine preşedintele biroului electoral de circumscripţie.
Constituirea biroului electoral de circumscripţie cît priveşte judecătorii şi preşedintele se face în termen de 3 zile de la aducerea la cunoştinţa publică a circumscriptiilor electorale.
La expirarea termenului de depunere a candidaturilor şi de rezolvare a contestaţiilor, partidele şi formaţiunile politice vor comunică oficial birourilor electorale de circumscripţie numărul total al candidaturilor rămase definitive pentru alegerile parlamentare. Biroul electoral de circumscripţie va proceda la completarea sa în condiţiile alin. 1.
În cazul în care, potrivit alin. 1, mai multe partide sau formaţiuni politice au depus acelaşi număr de candidaţi, desemnarea reprezentanţilor se va face prin tragere la sorţi, prin grija preşedintelui biroului electoral de circumscripţie, în prezenta reprezentanţilor partidelor sau formatiunilor politice în cauza.
Nu se iau în considerare comunicările făcute peste termenul prevăzut la alin. 4.
Contestaţiile asupra modului de constituire şi a componentei birourilor electorale de circumscripţie se soluţionează de Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare.
Hotărîrea data este definitivă.
Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii:
a)înregistrează candidaturile depuse;
b)fac publicaţiile şi afişările necesare;
c)rezolva intimpinarile referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare;
d)distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "Votat";
e)totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare, constata rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electorală şi eliberează deputaţilor sau, după caz, senatorilor aleşi, certificatul doveditor al alegerii;
f)înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzînd rezultatul alegerilor, cu precizarea voturilor avute în vedere pentru mandatele atribuite, precum şi a voturilor care vor fi repartizate la nivel naţional pentru fiecare partid sau formaţiune politica în parte, inclusiv listele de candidaţi care nu au fost declaraţi aleşi, precum şi intimpinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare.
Birourile electorale ale secţiilor de votare sînt alcătuite dintr-un preşedinte, un loctiitor al acestuia şi cel mult 7 membri.
Preşedintele şi locţiitorul sînt, de regula, judecători sau alţi jurişti, care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica, desemnaţi de preşedintele tribunalului judeţean şi al municipiului Bucureşti, prin tragere la sorţi dintre judecătorii şi ceilalţi jurişti din judeţ sau municipiul Bucureşti.
În cazul în care numărul juristilor este insuficient, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau locţiitorul acestuia vor fi stabiliţi, prin tragere la sorţi, dintre alte persoane cu o reputaţie nestirbita, care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica.
Lista altor jurişti decît judecătorii, precum şi a persoanelor prevăzute la alin. 3, va fi întocmită de primăriile judeţene şi a municipiului Bucureşti şi va fi trimisa preşedintelui tribunalului judeţean şi al municipiului Bucureşti cu cel puţin 2 zile înainte de constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare.
Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare se desemnează din cîte un reprezentant al partidelor şi formatiunilor politice care participa la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi în circumscripţia electorală respectiva. Prevederile art. 31 alin. 4-6 se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorţi efectuindu-se de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
Constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face cel mai tirziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor.
Contestaţiile asupra modului de constituire şi a componentei birourilor electorale ale secţiilor de votare se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie, în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare. Hotărîrea data este definitivă.
Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:
a)primesc listele electorale de la organele care le-au întocmit, iar de la birourile electorale de circumscripţie, buletinele de vot pentru alegatorii ce urmează sa voteze la secţia de votare, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "Votat";
b)conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acesteia;
c)fac numaratoarea voturilor şi consemnează rezultatul votului;
d)rezolva intimpinarile referitoare la propria lor activitate;
e)înaintează birourilor electorale de circumscripţie procesele-verbale cuprinzînd rezultatul votării, împreună cu contestaţiile depuse;
f)predau cu proces-verbal, judecătoriei din raza lor teritorială, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării.
Birourile electorale lucrează în prezenta a jumătate plus unu din numărul total al membrilor şi iau hotărîri cu majoritatea membrilor prezenţi.
Nu pot fi membri în birourile electorale candidaţii în alegeri, precum şi cei care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 10 alin. 1 şi 2.
Propunerile de candidaţi pentru Adunarea Deputaţilor şi Senat se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie, cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
Pentru Preşedintele României, propunerile se depun la Biroul Electoral Central în acelaşi termen.
Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 3 exemplare, de către partidele sau formaţiunile politice care participa la alegeri, sub semnatura conducerii acestora sau, în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor; candidatul independent este obligat să depună o declaraţie autentificată de către notariatul de stat care să ateste realitatea semnaturilor susţinătorilor.
Candidatul va depune o declaraţie de acceptare a candidaturii, odată cu propunerea.
Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor prevăzute de lege pentru candidatura şi înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii.
Un exemplar al propunerii de candidatura se păstrează la biroul electoral, un altul se înregistrează la tribunalul judeţean şi al municipiului Bucureşti, iar al treilea, certificat de birou, se restituie depunatorului.
Cetăţenii, partidele şi celelalte formaţiuni politice pot contesta candidaturile depuse în 10 zile de la expirarea termenului de depunere a candidaturilor.
Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturii se soluţionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti. Hotărîrea judecătorească este definitivă şi executorie; hotărîrea se comunică celor interesaţi în 24 de ore de la pronunţare.
Înregistrarea la instanţa judecătorească şi soluţionarea contestaţiilor privind candidatura pentru Preşedintele României sînt de competenţa Curţii Supreme de Justiţie; prevederile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător.
La expirarea termenului de depunere a candidaturilor se încheie un proces-verbal semnat de membrii biroului electoral de circumscripţie.
Birourile electorale de circumscripţie fac publice candidaturile cu precizarea numelui şi prenumelui, domiciliului, apartenentei politice, profesiei şi ocupaţiei candidatului, prin presa, precum şi prin afişarea candidaturilor la secţiile de votare.
A doua zi după expirarea termenelor prevăzute la art. 41 alin. 3 şi 4, birourile electorale de circumscripţie înaintează candidaturile definitive Biroului Electoral Central, cu indicarea elementelor prevăzute la alin. 2.
Pentru Preşedintele României, prevederile alin. 1 şi 2 se aplică în mod corespunzător de către Biroul Electoral Central.
Modelul buletinelor de vot se stabileşte de către guvern, în mod distinct pentru Adunarea Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României, în cel mult 10 zile de la stabilirea datei alegerilor. În acelaşi termen, guvernul stabileşte şi modelul stampilelor secţiilor de votare şi al celor necesare votării.
Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie, ţinînd seama de numărul listelor de candidaţi şi al candidaţilor independenţi şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor.
Hirtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba şi suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat.
Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afară de ultima pagina care va rămîne alba pentru ştampila de control.
Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, cîte doua coloane pe aceeaşi pagina.
În unghiul din partea stinga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formatiunii politice care participa la alegeri sau, după caz, menţiunea "candidat independent", respectiv "lista de candidaţi independenţi".
Patrulaterul va purta în unghiul din partea dreaptă de sus semnul electoral al partidului, formatiunii politice sau candidatului independent care a solicitat identificarea sa şi printr-un semn.
În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi identificati prin nume şi prenume, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi, efectuată de către biroul electoral de circumscripţie. Pentru fiecare candidat independent se imprima un patrulater distinct, în partea finala a buletinului, în ordinea înregistrării propunerilor.
Pentru alegerea Preşedintelui României se vor imprima în patrulaterele buletinului de vot numele şi prenumele candidatului în ordinea stabilită potrivit alin. 7 de către Biroul Electoral Central, comunicată birourilor electorale de circumscripţie în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de depunere a candidaturilor şi de rezolvare a contestaţiilor.
Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid, formaţiune politica sau candidat independent şi se declara Biroului Electoral Central, în 3 zile de la constituirea acestuia, potrivit art. 29 alin. 3.
În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide, formaţiuni politice sau candidaţi independenţi, atribuirea se va face prin tragere la sorţi.
Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.
Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunoştinţa publică a semnelor electorale a doua zi după publicarea modelului buletinului de vot.
Pentru întreaga circumscripţie electorală, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneala, în atitea exemplare citi alegatori sînt în circumscripţie, cu un supliment de 10 la suta.
Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscripţie prin grija primăriilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, cel mai tirziu cu 10 zile înainte de data alegerilor.
Buletinele de vot se predau preşedintelui biroului electoral de circumscripţie, care le va distribui preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu cel puţin 2 zile înainte de data alegerilor. Predarea şi distribuirea buletinelor se fac pe bază de proces-verbal.
Cîte doua exemplare din buletinele de vot, vizate şi anulate de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, se vor afişa cu o zi înainte de alegeri, la sediul judecătoriilor, precum şi la sediul fiecărei secţii de votare.
La cererea partidelor, formatiunilor politice sau candidaţilor independenţi care participa la alegeri, biroul electoral de circumscripţie va elibera, pentru fiecare, cîte doua buletine de vot, vizate şi anulate.
Campania electorală începe la data aducerii la cunoştinţa publică a datei alegerilor şi se încheie cu 2 zile înainte de ziua alegerilor.
În campania electorală, candidaţii, partidele, formaţiunile politice, toate organizaţiile sociale şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa.
Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.
Accesul la radio şi televiziune în cadrul campaniei electorale este garantat şi se realizează gratuit.
Primăriile sînt obligate ca în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale sa stabilească locuri speciale pentru afisaj electoral, ţinînd seama de numărul partidelor şi formatiunilor politice care declara ca vor depune liste de candidaţi şi al candidaţilor independenţi.
Se va urmări ca locurile speciale de afisaj electoral să fie situate în pieţe, pe străzi şi în alte locuri publice frecventate de cetăţeni, fără stînjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective.
Este interzisă utilizarea locurilor speciale de afisaj electoral astfel încît sa împiedice folosirea acestuia de către un alt partid, formaţiune politica sau candidat independent.
În alte locuri decît cele stabilite potrivit alin. 1, afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor.
Partidele şi formaţiunile politice care participa la campania electorală vor primi subvenţie de la bugetul de stat, determinata o dată cu stabilirea datei alegerilor.
După intrarea în vigoare a prezentului decret-lege se interzice subvenţionarea campaniei electorale cu fonduri primite din străinătate sau din alte surse nedeclarate public.
Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare.
Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se afla biroul preşedintelui. Cabinele, urnele şi stampilele se vor asigura de către primăriile comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18, fiind obligat sa ia de îndată măsurile necesare pentru a asigura ordinea şi corectitudinea operaţiunilor de votare.
Preşedintele va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot.
În ziua alegerilor, la ora 5, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenta celorlalţi membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot şi a stampilelor, după care închide şi sigileaza urnele, aplicind ştampila de control a secţiei de votare.
Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control pe buletinele de vot.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca alegerile sa decurgă în bune condiţii.
Puterile lui, în aceasta privinta, se întind şi în afară localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi pieţe publice pînă la o distanta de 500 m.
În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, candidaţii, delegaţi acreditaţi ai presei, cinematografiei, radioului şi televiziunii, române şi străine, nici o altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decît timpul necesar pentru votare.
Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, prin grija primăriilor judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Votarea are loc într-o singura zi; ea începe la ora 6 şi se încheie la ora 23.
Alegatorii vor vota numai la secţia de votare unde au fost înregistraţi, cu excepţiile prevăzute de art. 19 şi 26.
Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală sau, după caz, reţinerea adeverintei prevăzute la art. 26, îi va incredinta buletinele de vot şi ştampila pentru votare.
Alegatorii vor vota separat în cabine închise, aplicind ştampila care poarta menţiunea "Votat", înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau candidatul independent pe care îl votează.
Ştampila cu menţiunea "Votat" trebuie să fie rotunda şi astfel dimensionata încît să fie mai mica decît patrulaterul.
După ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba care poarta ştampila de control sa ramina în afară şi le vor introduce în urna, avînd grija sa nu se deschidă.
Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea votului dacă secretul votului este respectat.
În cazul în care buletinul se deschide din eroare, acesta se anulează şi se va da alegătorului numai o singură dată un nou buletin, facindu-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui.
Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungească nejustificat.
Preşedinţii, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii, vor vota, pe baza adeverintelor privind exercitarea dreptului de vot, în secţia la care îşi desfăşoară activitatea.
Candidaţii şi oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se va stabili de preşedinte prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este intemeiata, preşedintele va opri de la votare pe alegatorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza aceasta situaţie autorităţilor poliţieneşti.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.
Suspendarea nu poate depăşi o ora şi va fi anunţată prin afişare la usa localului de vot cu cel puţin o ora înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi 2 ore.
În timpul suspendării, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral vor rămîne sub paza permanenta, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare toţi în acelaşi timp.
Cei care în baza art. 56 alin. 3 pot asista la votare nu pot fi obligaţi sa părăsească sala de vot în acest timp.
Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot, în afară celei care votează, este interzisă.
Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul sa cheme, în scopul de a-l ajuta, în cabina de votare, un însoţitor ales de el.
Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la cererea celor aflaţi în aceasta situaţie sau la cererea organelor de conducere ale instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale în care cei netransportabili se afla internati, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează, din cadrul biroului, un număr de membri care se deplaseaza cu o urna specială şi cu materialul necesar votării, la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea.
La ora 23 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declara votarea închisă.
După închiderea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va proceda la anularea buletinelor de vot rămase neintrebuintate şi la deschiderea urnelor, în prezenta membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor prevăzute la art. 56 alin. 3.
Preşedintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent votat şi va arata buletinul de vot celor prezenţi.
Sînt nule buletinele care nu poarta pe ele ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decît cel legal aprobat, buletinele care nu au ştampila "Votat" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere; aceste buletine nu intră în calculul voturilor exprimate.
Rezultatul se va consemna în doua tabele; unul va fi ţinut de către un membru al biroului electoral şi altul de către candidaţii prezenţi.
În aceste tabele se vor înscrie numărul total al votantilor, numărul voturilor nule, listele de candidaţi sau numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi numărul voturilor întrunite de fiecare.
După deschiderea urnelor şi numaratoarea voturilor, preşedintele secţiei de votare va încheia, pentru Adunarea Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României, cîte un proces-verbal, în doua exemplare. Procesul-verbal trebuie să cuprindă, după caz:
a)numărul alegătorilor, potrivit listelor de alegatori;
b)numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne;
c)numărul total al voturilor valabil exprimate;
d)numărul voturilor nule;
e)numărul voturilor obţinute de fiecare lista de candidaţi sau de fiecare candidat independent;
f)numărul voturilor obţinute de fiecare dintre candidaţii pentru funcţia de Preşedinte al României;
g)expunerea, pe scurt, a intimpinarilor şi contestaţiilor şi a modului lor de soluţionare, precum şi a contestaţiilor înaintate spre soluţionare biroului electoral de circumscripţie.
Procesele-verbale se vor semna de preşedinte şi de membrii biroului.
Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.
În tot timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face intimpinari şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni.
Contestaţiile se formulează în scris şi se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care va elibera dovada de primire.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va hotărî, de îndată asupra contestaţiilor a căror rezolvare nu suferă întîrziere.
Pentru fiecare categorie de organe alese se întocmesc cîte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale secţiei, precum şi buletinele nule şi cele contestate. Dosarele sigilate şi stampilele se vor inainta biroului electoral de circumscripţie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi membrii biroului, cu paza militară, în cel mult 24 de ore.
Biroul electoral de circumscripţie va trimite unul din exemplarele procesului-verbal la tribunalul judeţean; partidele, formaţiunile politice şi candidaţii independenţi vor putea obţine copii legalizate de pe acest exemplar.
După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor şi intimpinarilor primite, biroul electoral de circumscripţie procedează la totalizarea voturilor exprimate şi atribuirea de mandate în condiţiile art. 71 şi 72.
În acest scop, biroul electoral de circumscripţie consemnează pe întreaga circumscripţie, separat pentru fiecare lista de candidaţi sau candidat independent, numărul de voturi obţinute.
De asemenea, se va aditiona, pentru fiecare candidat la funcţia de Preşedinte al României, numărul voturilor obţinute.
La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul sa asiste persoanele prevăzute de art. 56 alin. 3.
Alegerile dintr-o circumscripţie electorală sînt valabile dacă din numărul total de alegatori au luat parte la vot cel puţin jumătate plus unu.
Repartizarea mandatelor de deputaţi se va face pe mai multe etape, astfel:
a)în prima etapa, numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, se stabileşte în funcţie de coeficientul electoral, determinat prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi la numărul mandatelor ce se atribuie în fiecare circumscripţie; biroul electoral de circumscripţie va repartiza fiecărei liste atitea mandate de cîte ori se include coeficientul electoral în numărul total al voturilor exprimate pentru lista respectiva; atribuirea mandatelor de pe fiecare lista se va face în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista şi va începe cu lista de candidaţi pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr cel puţin egal cu coeficientul electoral.
Se considera voturi neutilizate pentru fiecare lista de candidaţi a partidelor sau formatiunilor politice cele care au rămas după atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului electoral;
b)în etapa a doua, Biroul Electoral Central va insuma pe întreaga ţara voturile neutilizate pentru fiecare partid sau formaţiune politica; numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid sau formaţiune politica se va împărţi succesiv cu numerele 1, 2, 3, 4 etc., facindu-se atitea împărţiri cîte mandate au rămas nerepartizate pe întreaga ţara în circumscripţiile electorale, ca urmare a prevederilor de la lit. a); dintre citurile astfel obţinute se va înscrie în ordinea mărimii lor un număr egal cu cel al mandatelor ce urmează a fi repartizate; cel mai mic dintre aceste cituri va servi drept repartitor electoral; fiecărui partid sau formaţiuni politice i se vor atribui atitea mandate de cîte ori repartitorul electoral se cuprinde în numărul total al voturilor centralizate pe întreaga ţara, pentru partidul sau formatiunea politica, respectiva; atribuirea mandatelor va începe cu partidul sau formatiunea politica pentru ale căror liste de candidaţi s-au exprimat cele mai multe voturi şi va continua pînă la repartizarea completa a mandatelor rămase, potrivit numărului de voturi centralizate pentru fiecare partid sau formaţiune politica;
c)în etapa a treia se va proceda la stabilirea candidaţilor din fiecare lista, cărora urmează sa li se atribuie mandatul de deputat, în urma repartizării efectuate la nivel naţional, potrivit procedurii prevăzute la lit. b); în acest scop, Biroul Electoral Central va stabili pentru fiecare partid sau formaţiune politica căreia i-au revenit mandate potrivit prevederilor de la lit. b) procentul pe care îl reprezintă voturile neutilizate în fiecare circumscripţie electorală, din totalul voturilor neutilizate, insumate pe întreaga ţara, pentru partidul sau formatiunea politica respectiva; procentele obţinute se vor înscrie în ordine descrescătoare, în funcţie de mărimea lor, pe circumscripţii electorale; numărul de mandate ce urmează a fi repartizat candidaţilor de pe listele din fiecare circumscripţie se determina după procentul de mai sus; în cazurile în care din calcule nu rezultă numere întregi, rotunjirile se vor face la unitate, pornind de la o valoare medie stabilită prin împărţirea sumei tuturor fracţiunilor zecimale la numărul lor; fracţiunile sub valoarea medie se neglijează. În situaţia în care nu se pot atribui toate mandatele repartizate unei liste în cadrul etapei a doua, mandatele rămase se atribuie listei respective pe circumscripţii electorale, în ordinea descrescătoare a procentelor ce revin pe aceste circumscripţii, pînă la atribuirea întregului număr de mandate repartizate listei respective. Dacă în cadrul acestei ultime proceduri, în doua sau mai multe circumscripţii aceste procente sînt egale şi numărul mandatelor nu este îndestulător pentru repartizare pe toate aceste circumscripţii, atribuirea se va face de conducerea partidului sau formatiunii politice respective.
Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii deputaţilor potrivit prevederilor de la lit. c), pe baza comunicării făcute de Biroul Electoral Central, în termen de 24 de ore.
Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi după epuizarea celor trei etape menţionate în prezentul articol, sînt declaraţi supleanţi ai listelor respective. În caz de vacanta a mandatelor de deputaţi aleşi pe baza listelor depuse de partide şi formaţiuni politice, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sînt înscrişi în liste.
Repartizarea mandatelor de senatori se va face de către biroul electoral de circumscripţie.
Numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, se stabileşte în funcţie de coeficientul electoral, determinat prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi la numărul mandatelor ce se atribuie în fiecare circumscripţie; biroul electoral de circumscripţie va repartiza fiecărei liste atitea mandate de cîte ori se include coeficientul electoral în numărul total al voturilor exprimate pentru lista respectiva; atribuirea mandatelor de pe fiecare lista se va face în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista şi va începe cu lista de candidaţi pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr cel puţin egal cu coeficientul electoral.
În cazul în care, potrivit alin. 2, rămîn mandate neatribuite, biroul electoral de circumscripţie va repartiza mandatele listelor sau candidaţilor independenţi în ordinea descrescătoare a voturilor rămase neutilizate, ca urmare a aplicării coeficientului electoral.
În caz de vacanta a mandatelor de senatori, dispoziţiile art. 71 alin. final se aplică în mod corespunzător.
Biroul electoral de circumscripţie eliberează candidaţilor aleşi certificatul doveditor al alegerii lor ca senatori.
Pentru Preşedintele României centralizarea rezultatelor se face de către Biroul Electoral Central.
Este declarat Preşedintele României candidatul care a întrunit votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale.
În cazul în care nici unul din candidaţi nu a întrunit aceasta majoritate, se organizează un al doilea tur de scrutin, în a doua duminica ce urmează alegerilor, între primii doi candidaţi clasificati în ordinea voturilor obţinute.
Este declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin, a obţinut cel mai mare număr de voturi.
Dacă din totalul alegătorilor, înscrişi în listele electorale, dintr-o circumscripţie electorală, au votat mai puţin de jumătate plus unu, biroul electoral de circumscripţie face menţiune despre aceasta în procesul-verbal pe care îl încheie, sesizind, de îndată, Biroul Electoral Central, pentru a se organiza noi alegeri.
Noile alegeri au loc, de drept, la doua saptamini de la data alegerilor precedente, folosindu-se aceleaşi liste de alegatori.
Biroul electoral de circumscripţie încheie cîte un proces-verbal pentru Adunarea Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor şi constatarea rezultatului alegerilor.
Procesul-verbal trebuie să cuprindă, după caz:
a)numărul alegătorilor din circumscripţia electorală, potrivit listelor de alegatori;
b)numărul total al voturilor exprimate;
c)numărul total al voturilor obţinute pentru fiecare lista de candidaţi sau candidat independent;
d)numărul voturilor nule;
e)modul în care au fost aplicate prevederile art. 71 lit. a) şi art. 72, numele şi prenumele candidaţilor aleşi, precum şi, după caz, partidul sau formatiunea politica ce i-a propus;
f)numărul voturilor rămase neutilizate ca urmare a aplicării coeficientului electoral pe fiecare lista în parte şi candidaţii nealesi pentru fiecare partid sau formaţiune politica, de pe listele de candidaţi;
g)numărul voturilor obţinute de fiecare dintre candidaţii pentru funcţia de Preşedinte al României;
h)expunerea, pe scurt, a intimpinarilor, contestaţiilor şi hotărîrilor luate de biroul electoral de circumscripţie.
Procesul-verbal, împreună cu intimpinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formind un dosar, încheiat, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral, se înaintează, cu paza militară, la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore.
Biroul Electoral Central rezolva intimpinarile şi contestaţiile depuse, hotărîrile date fiind definitive, după care încheie cîte un proces-verbal pentru Adunarea Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României, cuprinzînd, după caz:
a)numărul total al alegătorilor potrivit listelor de alegatori;
b)numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne;
c)numărul total al voturilor exprimate, pe întreaga ţara;
d)numărul voturilor nule;
e)constatarea cu privire la modul de aplicare de către birourile electorale de circumscripţie a dispoziţiilor art. 71 lit. a) şi art. 72;
f)repartizarea mandatelor potrivit prevederilor art. 71 lit. b) şi c), numele şi prenumele deputaţilor astfel stabiliţi, precum şi circumscripţiile electorale pentru fiecare dintre aceştia;
g)numărul voturilor obţinute de fiecare dintre candidaţi pentru funcţia de Preşedinte al României;
h)organizaţiile reprezentind minorităţile naţionale care potrivit art. 71 nu au obţinut nici un mandat de deputat; numele şi prenumele primului candidat de pe lista acestor organizaţii care a întrunit cel mai mare număr de voturi şi care, potrivit art. 4 alin. 2, va primi calitatea de deputat.
Procesele-verbale se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului în prezenta cărora au fost întocmite.
Certificatul doveditor pentru deputatul prevăzut la lit. h) se eliberează de către Biroul Electoral Central.
Biroul Electoral Central înaintează procesele-verbale prevăzute în art. 76 Adunării Deputaţilor şi Senatului, în vederea validării alegerilor.
O dată cu aceste procese-verbale se înaintează şi dosarele întocmite de birourile electorale de circumscripţie.
Pentru Preşedintele României procesul-verbal şi dosarul alegerii se înaintează la Curtea Suprema de Justiţie.
În cazul în care curtea constata ca nici unul din candidaţi nu a întrunit majoritatea voturilor exprimate, se va proceda potrivit art. 73 alin. 3.
Rezultatul alegerilor se publică în Monitorul Oficial şi în presa, de către Biroul Electoral Central.
Adunarea Deputaţilor şi Senatul se convoacă de drept în prima şedinţa, în a 20-a zi de la data alegerilor, şi, separat, sub preşedinţia celui mai în vîrsta deputat sau senator, vor alege, dintre membrii lor, cîte o comisie de validare, alcătuită din reprezentanţi ai mai multor partide sau formaţiuni politice.
Comisiile de validare verifica dosarele şi legalitatea alegerilor, după care propun Adunării Deputaţilor şi Senatului validarea ori invalidarea mandatului fiecărui deputat şi senator; validarea sau invalidarea se hotărăşte de fiecare cameră în parte.
După validarea mandatelor şi declararea ca legal constituite, Adunarea Deputaţilor şi Senatul îşi aleg, fiecare, organele de lucru şi îşi adopta regulamentele de funcţionare.
Adunarea Deputaţilor şi Senatul, în şedinţa comuna, se constituie, de drept, în Adunare Constituantă pentru adoptarea Constituţiei României. Prezidarea lucrărilor Adunării Constituante se face de către preşedintele Adunării Deputaţilor şi preşedintele Senatului, prin rotaţie.
Pînă la intrarea în vigoare a Constituţiei României, parlamentul îşi va desfăşura activitatea şi ca adunare legiuitoare. După intrarea în vigoare a Constituţiei, parlamentul va hotărî organizarea de noi alegeri în termen de cel mult 1 an.
Validarea alegerii Preşedintelui României se face de Curtea Suprema de Justiţie, în plenul sau, în termen de 20 de zile de la data alegerilor.
Hotărîrea curţii se prezintă în şedinţa comuna a Adunării Deputaţilor şi Senatului. De la această dată cel ales este declarat Preşedintele României.
Preşedintele României, odată ales, nu poate fi membru al unui partid sau formaţiuni politice.
Dacă funcţia de preşedinte devine vacantă sau preşedintele este în imposibilitate de a-şi exercită atribuţiile, preşedintele Senatului asigura interimatul exercitării funcţiei de Preşedinte al României. Cînd funcţia de preşedinte devine vacantă, se vor organiza alegeri în maximum 3 luni.
Preşedintele României:
a)desemnează, ca prim-ministru, pe reprezentantul partidului sau formatiunii politice care a obţinut majoritatea mandatelor în parlament; în cazul nerealizarii acestei majorităţi desemnează pe un alt deputat sau senator, cu consultarea partidelor şi formatiunilor politice reprezentate în parlament; componenta guvernului se supune spre aprobare Adunării Deputaţilor şi Senatului; primeşte din partea primului-ministru demisia guvernului;
b)numeşte pe preşedintele şi membrii Curţii Supreme de Justiţie, cu avizul Senatului, precum şi pe procurorul general;
c)poate convoca parlamentul în sesiune extraordinară;
d)poate dizolva Adunarea Constituantă, cu acordul primului-ministru şi al preşedinţilor Adunării Deputaţilor şi Senatului, în cazul în care nu s-a adoptat Constituţia în termen de 9 luni; în orice caz, Adunarea Constituantă se dizolva de drept dacă nu adopta Constituţia în cel mult 18 luni de la constituirea ei;
e)prezintă anual parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;
f)poate declara mobilizarea parţială sau generală a armatei, cu aprobarea prealabilă a parlamentului; în cazuri excepţionale, decizia Preşedintelui se supune spre aprobare parlamentului în cel mult 5 zile de la luarea ei;
g)instituie starea de urgenţă în întreaga ţara sau în unele localităţi, cu încuviinţarea parlamentului data în cel mult 5 zile de la adoptarea acestei măsuri;
h)încheie tratate internaţionale şi le supune spre ratificare parlamentului;
i)acreditează şi recheamă reprezentanţi diplomatici ai României şi primeşte pe reprezentanţii altor state;
j)acorda graţierea şi comuta pedepsele;
k)conferă gradele de general, amiral şi mareşal;
l)conferă decoratiile şi titlurile de onoare;
m)promulga legile.
În exercitarea atribuţiilor de mai sus, Preşedintele României emite decrete. Decretele sînt contrasemnate de primul-ministru.
În cazul comiterii unor fapte ce-l fac nedemn pentru funcţia de preşedinte, acesta va fi suspendat prin votul comun al Adunării Deputaţilor şi Senatului. Preşedintele poate fi demis numai în urma unui referendum organizat în cel mult o luna de la data suspendării de către parlament.
Suspendarea, ca şi propunerea de demitere, vor putea fi hotărîte de parlament numai dacă au fost cerute de cel puţin o treime din membrii Adunării Deputaţilor şi Senatului.
Constituie contravenţii, în măsura în care potrivit legii nu sînt infracţiuni, următoarele fapte:
a)înscrierea cu buna ştiinţa a unei persoane în mai multe liste electorale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, precum şi încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de alegatori;
b)refuzul nejustificat de eliberare, la cererea celui interesat, a adeverintei privind exercitarea dreptului de vot;
c)neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;
d)distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propaganda electorală tipărite;
e)afişarea mijloacelor de propaganda în alte locuri decît cele permise potrivit prevederilor prezentului decret-lege;
f)acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi;
g)neaducerea la cunoştinţa publică, de către membrii birourilor electorale de circumscripţie, a propunerilor de candidaturi;
h)refuzul de a permite accesul în localul de vot al persoanelor prevăzute de art. 56 alin. 3;
i)refuzul de a se conformă dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în imprejurimi, potrivit dispoziţiilor art. 56 alin. 2;
j)refuzul nejustificat de a inmina buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului înscris în lista sau care prezintă adeverinta privind exercitarea dreptului de vot, inminarea buletinului de vot unui alegator care nu prezintă actul de identitate;
k)întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor art. 66;
l)continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia potrivit dispoziţiilor art. 49, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secţiilor de votare sau în locurile prevăzute de art. 56 alin. 2, sa voteze sau sa nu voteze un anumit partid, formaţiune politica, lista de candidaţi independenţi sau candidat independent.
Contravenţiile prevăzute de art. 84 lit. d), e) şi h) se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 5.000 lei, cele de la lit. f), g) k) şi l) cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei, iar cele de la lit. a), b), c), i) şi j) cu închisoare contravenţională de la o luna la 6 luni sau cu amendă de la 15.000 la 30.000 lei.
Constatarea contravenţiilor prevăzute de art. 84 se face prin proces-verbal întocmit de către:
a)ofiţerii şi subofiterii de poliţie pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), e), g), h), i), j) şi l);
b)primării şi împuterniciţii acestora pentru faptele prevăzute la lit. d) şi e);
c)preşedintele biroului electoral de circumscripţie pentru faptele prevăzute la lit. f) şi k).
În cazul contravenţiilor prevăzute la lit. d), e), f), g), h), k) şi l), agentul constatator va stabili în procesul-verbal şi amenda aplicată.
Contravenţiilor prevăzute în alineatul precedent le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968, cu excepţia art. 26.
Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor prevăzute la lit a), b), c), i) şi j) se va inainta judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvîrşită contravenţia, care va aplica sancţiunea, ţinînd seama de dispoziţiile Decretului nr. 153/1970.
Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
În cazul în care, prin fapta prevăzută în alin. 1, s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii care necesita pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din următoarele consecinţe: pierderea unui simt sau organ, încetarea funcţionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.
Tentativa se pedepseşte.
Violarea prin orice mijloace a secretului votului, de către membrii secţiei de votare ori de către alte persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Tentativa se pedepseşte.
Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului sa voteze sau sa nu voteze pentru o anumită lista de candidaţi sau candidat independent, precum şi primirea acestora de către alegatori, în acelaşi scop, sau exercitarea dreptului de vot cu încălcarea prevederilor art. 5, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Utilizarea de buletine false, introducerea în urna a unui număr suplimentar de buletine decît cele votate de alegatori sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Tentativa se pedepseşte.
Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava.
Tentativa se pedepseşte.
Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru închiderea votării se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Tentativa se pedepseşte.
Limitele pedepselor pentru infracţiunile prevăzute în Codul penal ori în legile penale speciale, cu excepţia celor prevăzute de art. 87-92, săvîrşite în legătură cu desfăşurarea alegerilor, potrivit cap. III din prezentul decret-lege, se majorează cu jumătatea maximului special.
Pentru toate infracţiunile săvîrşite în legătură cu alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.
Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suporta de la bugetul de stat.
Orice acte făcute în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezentul decret-lege sînt scutite de taxa de timbru.
Organizaţiile minorităţilor naţionale, constituite potrivit legii, care sînt reprezentate în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţionala, se considera similar formatiunilor politice, dacă propun liste de candidaţi din partea minorităţilor respective.
Guvernul României va asigura, pentru sprijinirea activităţii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar necesar.
Pe perioada cît funcţionează birourile electorale membrii acestora, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, încadraţi cu contract de muncă, se considera detasati.
Judecarea de către instanţe a intimpinarilor, contestaţiilor sau a oricăror alte cereri prevăzute de prezentul decret-lege, se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului.
Prezentul decret-lege se aplică pînă la adoptarea legii electorale elaborate pe baza noii Constituţii.
Legea electorală nr. 67/1974, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret-lege, se abroga.
PREŞEDINTELE
CONSILIULUI PROVIZORIU DE UNIUNE NAŢIONALA
ION ILIESCU
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
