Memorandum din 22 iunie 2004

I. INTRODUCERE

1.Prezentul memorandum prezintă principalele obiective economice şi financiare şi politicile Guvernului şi ale Băncii Naţionale a României pentru perioada 2004-2006. Programul reflectă angajamentul nostru ferm pentru consolidarea şi continuarea stabilizării macroeconomice realizate în cadrul aranjamentului stand-by anterior, precum şi pentru accelerarea reformelor structurale în vederea asigurării unei creşteri economice rapide şi sustenabile şi a asigurării aderării la Uniunea Europeană în anul 2007. În urma implementării unei agende de reformă cuprinzătoare şi a unor obiective macroeconomice ambiţioase în cadrul acestui program, ne aşteptăm ca România să nu mai aibă nevoie de alte aranjamente cu Fondul Monetar Internaţional.

II. CADRU GENERAL

2.Prin politici monetare şi fiscale prudente am realizat un progres susţinut în stabilizarea macroeconomică în perioada 2001-2003 şi am creat baza unei creşteri economice robuste. Consolidarea politicii fiscale, reducerea pierderilor companiilor de stat şi politici monetare prudente au condus la reducerea inflaţiei de la 40% la începutul anului 2001 la 12,5% în luna aprilie 2004. Mai mult decât atât, procesul de dezinflaţie a fost realizat fără generarea de efecte adverse asupra creşterii produsului intern brut (PIB) care, la nivelul de aproximativ 5% în ultimii 3 ani, a fost printre cele mai ridicate în regiune. Investiţiile au crescut puternic, cu o rată a investiţiilor de capital fix în creştere de la 18,9% din PIB în anul 2000, la 22,5% în anul 2003. După un declin îndelungat, numărul de salariaţi a crescut cu 1/3 % în anul 2003. Poziţia noastră externă s-a îmbunătăţit remarcabil, cu rezervele oficiale crescând de la 2,5 luni importuri prognozate la sfârşitul anului 2000 la circa 3 1/4 luni la sfârşitul anului 2003. Ratingurile obligaţiunilor de stat s-au îmbunătăţit de câteva ori, în timp ce marjele au scăzut rapid.

3.Totuşi, expansiunea recentă extrem de rapidă a creditului şi într-o mai mică măsură creşterea salariilor au condus la o creştere a deficitului de cont curent în anul 2003. În condiţiile îmbunătăţirii credibilităţii, creditul bancar către sectorul privat a crescut considerabil, cu peste 50% în termeni reali în anul 2003, în special datorită creditelor ipotecare şi de consum. Creşterea rezultată a cererii interne, care reflectă, de asemenea, şi efectele majorării salariului minim pe economie din luna ianuarie 2003, a generat creşterea importurilor, în timp ce recesiunea economică prelungită în zona euro a încetinit exporturile. Aceste evoluţii au crescut deficitul de cont curent de la 3,4% din PIB în anul 2002 la 5,9% din PIB în anul 2003, depăşind ţinta noastră cu aproape 1,1% din PIB.

4.Ca urmare a performanţei mai bune decât cea programată, înregistrată în reducerea inflaţiei în prima jumătate a anului 2003, dezinflaţia a stagnat în a doua parte a anului 2003. Încetinirea a reflectat atât efectele ajustării salariului minim, cât şi creşterea puternică a cererii interne şi creşterea preţurilor la energie. Cu toate acestea, am realizat în mare parte ţinta de 14% în luna decembrie, iar procesul de dezinflaţie a fost reluat la începutul anului 2004.

5.Politica fiscală în anul 2003 a fost în concordanţă cu programul convenit. Deficitul bugetului general a fost mai mic cu 0,3% din PIB decât cel prognozat. Balanţa de economii-investiţii a întreprinderilor de stat s-a îmbunătăţit cu 0,1% din PIB, în timp ce arieratele către buget au fost mai scăzute decât în anul 2002. Am reuşit menţinerea salariilor la întreprinderile de stat în limita bugetelor aprobate. Mai mult, ratele de colectare la principalele utilităţi s-au menţinut în intervalul de 95-98%, mai puţin la energia termică.

6.Politica monetară a fost fermă şi supravegherea bancară îmbunătăţită. Ca răspuns la încetinirea temporară a procesului de dezinflaţie şi la creşterea rapidă a creditului, Banca Naţională a României (B.N.R.) a majorat rata dobânzii de referinţă, cumulativ cu 300 de puncte de bază din luna august 2003, şi a introdus norme prudenţiale care restrâng eligibilitatea persoanelor fizice pentru creditele de consum şi cele ipotecare. În particular, B.N.R. a limitat ponderea plăţilor privind creditele în venitul net lunar la 30%, a impus plata unui avans obligatoriu de 25% sau un girant/asigurare pentru creditele de consum şi cerinţa prezentării unui girant, asigurare sau a unei garanţii la creditele pentru nevoi personale. B.N.R. şi Comisia de Supraveghere a Valorilor Mobiliare au redus ponderea maximă a plăţilor în venitul net la 35% pentru creditele ipotecare şi au introdus o limită maximă de creditare de 75% din valoarea bunului ipotecat. Toate aceste măsuri au intrat în vigoare la 1 februarie 2004. De asemenea, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a emis un regulament care limitează expunerea asumată de companiile de asigurări pentru creditele bancare. Băncile comerciale sunt în proces de înfiinţare a biroului de credit, care să monitorizeze creditele de consum şi pentru afaceri şi care se aşteaptă să devină operaţional în trimestrul IV al anului 2004. De asemenea, am amânat liberalizarea depozitelor în lei ale nerezidenţilor la băncile locale, programată pentru luna ianuarie 2004. În pofida creşterii rapide a creditului înregistrate până în prezent, considerăm că riscurile prudenţiale rezultate sunt controlabile, deoarece băncile sunt bine capitalizate şi lichide. Ca urmare a introducerii unui nou regulament privind clasificarea creditelor la începutul anului 2003, nivelul provizioanelor pentru riscul de credit este, după părerea noastră, adecvat, ceea ce a fost, de asemenea, confirmat şi de evaluarea efectuată în anul 2003, în cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar (FSAP).

7.În anul 2003 şi la începutul anului 2004 am realizat progrese substanţiale în privatizare şi îmbunătăţirea climatului de afaceri. De la începutul anului 2003, Autoritatea pentru Privatizarea Administraţiei Participaţiilor Statului (APAPS) a vândut 23 de companii mari de stat producătoare de pierderi cu peste 70.000 de salariaţi. În circa 70 de întreprinderi mari de stat monitorizate în cadrul programului, numărul de salariaţi a fost redus cu 7 1/2 % sau peste 34.000 de salariaţi, în special în sectorul căilor ferate. Am finalizat, de asemenea, negocierile privind investiţia Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) şi BERD în cea mai mare bancă, Banca Comercială Română - S.A. (B.C.R.), şi se aşteaptă ca tranzacţia să aibă loc la începutul lunii iunie. Mai mult decât atât, am primit 3 oferte angajante pentru privatizarea celei mai mari societăţi, Societatea Naţională a Petrolului "Petrom" - S.A., şi am selectat oferta câştigătoare. Totuşi, am înregistrat întârzieri în privatizarea distribuţiilor de electricitate şi gaze. În scopul îmbunătăţirii climatului de afaceri, am aprobat un plan pentru lupta împotriva corupţiei şi am înfiinţat în anul 2003 Parchetul Naţional Anticorupţie.

8.Reformele sectorului energetic au avansat semnificativ în perioada 2001-2003. Creşterile la preţurile la energie au redus substanţial pierderile din cadrul sectorului energetic. Am adus preţurile la electricitate aproape de nivelurile de acoperire a costurilor, am crescut semnificativ preţurile la energia termică şi am crescut preţurile interne la gaze naturale, deşi cele din urmă rămân substanţial sub paritatea de import. Lupta noastră împotriva fenomenului de neplată a fost pusă în aplicare în sectoarele gazelor naturale şi de electricitate, însă sunt necesare eforturi suplimentare în sectorul energiei termice.

III. POLITICI ECONOMICE ŞI FINANCIARE

A. Obiective şi strategie

9.Principalele obiective ale programului nostru pentru perioada 2004-2006 sunt susţinerea şi continuarea stabilizării macroeconomice şi accelerarea reformelor structurale. Principalele obiective macroeconomice sunt:

(i)reducerea inflaţiei la 9% până la sfârşitul anului 2004, la 6% până la sfârşitul anului 2005 şi la 5% la sfârşitul anului 2006; (îi) limitarea deficitului de cont curent extern la mai puţin de 5,5% din PIB; şi (iii) menţinerea rezervelor la un nivel confortabil de 3 1/2 luni de importuri prognozate. Ne aşteptăm la o rată de creştere economică medie anuală de 5% în perioada 2004-2006, ceea ce va contribui la reducerea diferenţelor existente în ceea ce priveşte PIB pe locuitor, comparativ cu Uniunea Europeană. Stabilizarea ratei inflaţiei la o singură cifră pentru prima dată în istoria tranziţiei din România ar fi, în opinia noastră, un semnal puternic în sensul realizării politicilor economice majore. Din moment ce aproximativ două treimi din deficitul de cont curent vor fi acoperite de fluxuri care nu generează datorii, suntem de părere că nivelul ţintit este sustenabil. Deoarece soldul balanţei economii-investiţii în sectorul privat se aşteaptă să scadă în continuare, toate îmbunătăţirile în ceea ce priveşte deficitul de cont curent extern vor proveni din sectorul public, de la buget şi din soldul economii-investiţii al întreprinderilor de stat. Riscurile externe rămân scăzute prin prisma progresului înregistrat în reformele structurale, a ponderii reduse a datoriei externe şi publice în PIB şi a structurii favorabile a datoriei din punct de vedere al maturităţii.

10.Principalele elemente ale pachetului de politici macroeconomice în anul 2004 vor fi următoarele: îmbunătăţirea balanţei de economii-investiţii a sectorului public în sens larg cu aproximativ 1,25% din PIB, obiectiv ce va fi atins prin strângerea ţintei bugetare pentru anul 2004, o creştere modestă în termeni nominali a salariului minim, o politică salarială prudentă în întreprinderile de stat şi prin continuarea reformelor în sectorul energetic, feroviar şi minier. Politica monetară va fi adecvat de restrictivă şi, împreună cu alte măsuri prudenţiale, ar trebui să încetinească creşterea creditului în vederea sprijinirii dezinflaţiei şi a limitării deficitului contului curent.

11.Reformele structurale în perioada 2004-2006 vor avea ca scop încheierea agendei de privatizare, întărirea disciplinei financiare şi a conformităţii la plată în întreprinderile de stat şi în companiile private, precum şi îmbunătăţirea decisivă a guvernanţei şi mediului de afaceri. Acest program va constitui un puternic impuls pentru privatizările din sectorul energetic, incluzând Societatea Naţională a Petrolului "Petrom" - S.A., cea mai mare companie din ţară, întregul sector de distribuţie a gazelor şi mulţi distribuitori şi generatori de energie electrică. În acest context, reformarea mecanismului de stabilire a preţului la gaze naturale în vederea majorării preţului producătorilor interni la paritatea de import până în luna ianuarie 2007 câştigă în importanţă şi urgenţă. Programul va facilita, de asemenea, privatizarea sau lichidarea celor 19 întreprinderi de stat mari producătoare de pierderi, rămase în portofoliul APAPS. Vor fi luate măsuri decisive împotriva rău-platnicilor de taxe, în timp ce performanţele financiare ale rău-platnicilor din sectorul public - concentraţi în special în sectorul feroviar şi minier - vor fi îmbunătăţite prin intermediul unor programe puternice şi credibile de reducere a pierderilor. Alte măsuri se referă la îmbunătăţirea domeniilor importante de guvernanţă, concurenţă şi mediu de afaceri.

B. Politica fiscală

12.Politica bugetară în anul 2004 va susţine obiectivele de dezinflaţie şi limitarea deficitului de cont curent extern, creând în acelaşi timp condiţii pentru creşterea în continuare a investiţiilor sectorului privat. În particular:

● în luna mai 2004 vom anunţa public decizia de reducere a ţintei deficitului bugetului general consolidat la 2,1% din PIB, în vederea asigurării pieţelor, că întreprindem măsurile necesare pentru limitarea deficitului de cont curent. Vom aproba până la 20 iulie 2004 (criteriu de performanţă structurală) un buget rectificat în conformitate cu această ţintă revizuită de deficit. Datorită unei performanţe în domeniul veniturilor mai bune decât cea din momentul aprobării bugetului pe anul 2004, vom fi capabili să atingem acest obiectiv menţinând nivelul total al cheltuielilor bugetare şi compensând unele cheltuieli relativ mai mari ale bugetelor locale cu reduceri ale cheltuielilor bugetului de stat. Dacă vor fi obţinute venituri mai mari decât cele corespunzătoare ţintei de deficit de 2,1% din PIB, nu vom creşte cheltuielile prevăzute în program şi vom utiliza veniturile suplimentare pentru reducerea deficitului. Toate cheltuielile pentru proiectele de autostrăzi, inclusiv proiectele pe bază de parteneriat public-privat şi proiectele finanţate din garanţii extrabugetare, vor fi incluse în noul plafon de deficit bugetar, în afara cazului în care o abordare diferită ar deveni adecvată în conformitate cu recomandările misiunii de asistenţă tehnică a Departamentului de afaceri fiscale din cadrul Fondului (FAD). Veniturile din privatizare vor fi tratate în continuare ca articole de finanţare în conturile fiscale [Memorandumul tehnic de înţelegere (MTI), paragraful III];

● vom implementa măsuri pentru îmbunătăţirea balanţei de economii-investiţii a companiilor de stat pentru a facilita o ajustare globală a deficitului sectorului public în sens larg de 1 1/4% din PIB. Măsurile sunt prezentate în paragrafele 21-26 şi 32-33. Pentru a ne asigura de îndeplinirea obiectivului fiscal pentru sectorul public în sens larg, vom stabili un sistem de monitorizare lunară a necesităţii de finanţare a sectorului public (PSBR), care va fi obiectiv cantitativ în anul 2004. Vom face toate eforturile pentru a îmbunătăţi credibilitatea acestor date, pentru transformarea acestui obiectiv într-un criteriu de performanţă cantitativă începând cu primul trimestru al anului 2005.

13.Suntem pregătiţi pentru înăsprirea în continuare a politicii bugetare, dacă atingerea ţintelor de cont curent şi dezinflaţie se va afla sub riscul neîndeplinirii. Ne aşteptăm ca reducerea ţintită a deficitului bugetar şi măsurile pentru îmbunătăţirea balanţei economii-investiţii a companiilor de stat să fie suficiente pentru limitarea recentei creşteri puternice a cererii interne şi să aibă ca rezultat îmbunătăţirea deficitului de cont curent extern în primul semestru al anului 2004. Dacă nu se va întâmpla astfel, suntem ferm angajaţi să implementăm măsuri corective, inclusiv înăsprirea în continuare a politicii fiscale. Pentru a ne asigura de îndeplinirea ţintei de deficit bugetar şi pentru înlesnirea ajustărilor suplimentare, dacă devin necesare, am stabilit obiective indicative pentru plafoanele lunare ale cheltuielilor bugetare pentru primele 6 luni ale anului 2004. Bugetele rectificate şi posibilele modificări ale plafoanelor de cheltuieli vor fi discutate în contextul analizelor trimestriale din program.

14.Referitor la politica fiscală, am hotărât să acordăm prioritate reducerii în continuare a ratelor la contribuţiile de asigurări sociale. Ca urmare a reducerii cotelor la contribuţii cu 3 puncte procentuale în anul 2002 şi cu 5 puncte procentuale în anul 2003, am diminuat contribuţia angajatorilor la fondul de pensii cu 2,5 puncte procentuale şi contribuţia angajatorilor la fondul de şomaj cu 0,5 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2004. Eligibilitatea pentru aplicarea cotei de T.V.A. reduse va fi limitată la un număr de produse farmaceutice, cazarea hotelieră, distribuţia de ziare şi la un grup restrâns de produse anterior exceptate de la plata T.V.A. Ne vom abţine de la reducerea impozitului pe profit şi a impozitului pe venit în anul 2004, având în vedere că aceste rate sunt comparabile cu cele din alte ţări candidate la integrarea în UE şi nu ne putem permite o pierdere de venituri. De asemenea, ne vom abţine de la introducerea deductibilităţii dobânzii pentru creditele ipotecare. Nu vom modifica legislaţia fiscală în anul 2004 şi ne vom consulta cu Fondul pentru orice amendamente pe care le-am putea avea în vedere pentru anul 2005. Mai mult, ne vom abţine de la introducerea de scutiri fiscale sau a altor noi facilităţi fiscale distorsionante ori de la amânarea întreruperii celor care expiră (obiectiv structural continuu).

15.Implementarea unei reforme comprehensive a administraţiei fiscale va continua. La 1 ianuarie 2004 am înfiinţat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în subordinea Ministerului Finanţelor Publice şi am transferat colectarea contribuţiilor sociale la noua agenţie. Modernizarea administraţiei veniturilor se va concentra acum pe operaţiuni, sisteme, procese şi resurse umane. Intenţionăm să creăm o structură bazată pe funcţiuni cu o supraveghere centrală puternică ce va controla automatizat activităţile economice şi va implementa programe de conformare bazate pe evaluarea riscului. În concordanţă cu recomandările FAD, am înfiinţat structuri de proiect pentru reformele recomandate. Planurile detaliate pentru atingerea principalelor obiective vor fi aprobate până la sfârşitul lunii iunie 2004. În luna iulie 2004 vom începe discuţiile privind posibile finanţări cu organizaţii donatoare. Mai mult, pentru a asigura că toate funcţiile de colectare a veniturilor sunt integrate, Guvernul va aproba un act normativ care va subordona de la 1 ianuarie 2005 administraţia vămilor şi Garda Financiară ministrului finanţelor publice (criteriu de performanţă structurală).

16.Rămânem ferm angajaţi să păstrăm salariile în sectorul bugetar şi pensiile în limitele bugetului pe anul 2004. Am limitat creşterea salariilor din sectorul bugetar pentru 2004 la 6% în termeni nominali la 1 ianuarie 2004 şi la alte 6% la 1 octombrie 2004 prin aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2003. Am limitat primele anuale pentru anul 2003, plătite la începutul anului 2004, la echivalentul unui salariu lunar din anul 2003 şi vom aplica acest principiu şi pentru primele corespunzătoare anului 2004, ce vor fi plătite în anul 2005. În sectorul întreprinderilor de stat, pentru a evita ca utilizarea profiturilor întreprinderilor de stat ca bonusuri salariale să submineze programul nostru salarial, vom amenda până la sfârşitul lunii iulie 2004 Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 pentru limitarea utilizării profiturilor în acest scop la un salariu de bază mediu lunar. Luând în considerare necesitatea consolidării fondului de pensii, suntem hotărâţi să nu depăşim creşterea programată a pensiilor şi cheltuielilor cu pensiile în bugetul pe 2004. Pentru asigurarea sustenabilităţii pe termen mediu a sistemului public de pensii, vom conveni cu Banca Mondială, în contextul operaţiunilor din cadrul împrumutului de ajustare programatică (PAL), să accelerăm creşterea vârstei de pensionare şi să iniţiem egalizarea vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi începând cu 1 iulie 2005. Nu vom decide nici o nouă recorelare a pensiilor după încheierea recorelării actuale, până la mijlocul anului 2004, fără consultarea în prealabil cu experţii Fondului şi ai Băncii Mondiale.

17.Vom intensifica lupta împotriva acumulării de arierate la buget. Ne vom asigura că autorităţile locale nu acumulează arierate, inclusiv la subvenţiile către companiile de încălzire în sistem centralizat. Mai mult, sumele neplătite, reprezentând arierate către furnizorii sectorului de sănătate, acumulate în anul 2002, identificate în protocoalele convenite cu organizaţiile furnizorilor, în sumă de 3.644 miliarde lei, vor fi plătite până la sfârşitul lunii septembrie 2004 (criteriu de performanţă structurală). Pentru evitarea reapariţiei arieratelor, am aprobat în luna februarie 2004 actele normative pentru întărirea legislaţiei privind achiziţiile de produse medicale. Pe baza recomandărilor Băncii Mondiale, pentru îmbunătăţirea eficienţei sistemului spitalicesc vom aproba, până la sfârşitul lunii iunie 2004, o strategie pe termen scurt, mediu şi lung pentru raţionalizarea întregului sistem de sănătate.

18.Vom acţiona decisiv împotriva marilor contribuabili rău-platnici şi a evaziunii fiscale. În completarea eforturilor noastre de a asigura plata integrală a taxelor de către întreprinderile de stat, vom acţiona ferm în ceea ce priveşte arieratele sectorului privat către bugetul general consolidat. În perioada 2002-2003 cele mai mari arierate ale sectorului privat către bugetul general consolidat au fost acumulate de 3 rafinării. Procedura de faliment împotriva uneia dintre acestea a fost iniţiată în data de 22 ianuarie 2004. Ca o precondiţie, Ministerul Finanţelor Publice (M.F.P.) a iniţiat în data de 31 martie 2004 procedura de faliment împotriva celei de-a doua mari rafinării. Ulterior M.F.P. a iniţiat procedura de faliment împotriva altor 4 companii private cu cele mai mari fluxuri de arierate către bugetul general consolidat, precum şi împotriva unui număr mare de alte companii. Cea mai mare rafinărie privată şi-a îmbunătăţit conformarea la plată după reeşalonarea stocului de arierate. Totuşi, vom revoca reeşalonarea în situaţia în care compania nu îşi plăteşte taxele şi serviciul stocului reeşalonat de arierate în întregime şi la timp. Reducerea arieratelor pentru cei mai mari 452 de debitori privaţi către bugetul de stat şi fondurile de asigurări sociale va fi un criteriu de performanţă cantitativ în cadrul programului (MTI, paragraful V), în timp ce reducerea arieratelor întreprinderilor de stat către bugetul general consolidat va fi o ţintă indicativă (MTI, paragraful VI). Mai mult, vom continua afişarea pe Internet a primilor 549 de debitori către bugetul de stat şi vom actualiza această listă în fiecare trimestru, în timp ce vom include de la 1 ianuarie 2004 arieratele către cele 4 fonduri de asigurări sociale (datele lunare actualizate vor fi comunicate experţilor Fondului). Vom intensifica lupta împotriva evaziunii fiscale. În acest scop, vom aproba până la sfârşitul lunii iunie 2004 un plan cuprinzător pentru:

a)a elimina comerţul ilegal cu produse petroliere şi ţigări, domenii în care corupţia este percepută ca fiind foarte răspândită;

b)a lupta împotriva corupţiei în administraţia vămilor. Acest plan va fi pregătit în strânsă consultare cu asociaţiile de afaceri şi cu alte părţi implicate. În plus, până la sfârşitul lunii iunie 2004 vom solicita asistenţa tehnică din partea Fondului pentru a analiza legislaţia cu privire la prevenirea, descoperirea, controlul şi sancţionarea fraudelor fiscale. În plus, deciziile Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat, inclusiv în cazurile reeşalonărilor arieratelor la impozite, vor fi făcute publice pe Internet, împreună cu justificarea aferentă.

19.Pentru finanţarea deficitului bugetar pe anul 2004 vom acordă prioritate împrumuturilor interne, în vederea limitării presiunilor ofertei de credite către sectorul privat. Luând în considerare veniturile mari prognozate din privatizare, provenite din afara ţării, vom limita emisiunea de eurobonduri la nu mai mult de 600 milioane euro în anul 2004, din care 425 milioane euro nu vor fi cheltuiţi în anul curent (această cifră poate fi revizuită la prima analiză). Finanţarea internă va avea ca scop extinderea maturităţii titlurilor denominate în lei.

20.Vom limita acordarea tuturor garanţiilor extrabugetare externe în anul 2004 la 2,3% din PIB (1,5 miliarde dolari S.U.A.) faţă de 2,2% în anul 2003, pentru a ne asigura că ţinta privind situaţia fiscală a sectorului public în sens larg este atinsă. Plafonul va fi aplicat garanţiilor extrabugetare pentru carburanţi, împrumuturilor de la creditori multilaterali şi oficiali şi altor garanţii extrabugetare. În cadrul plafonului vom acordă prioritate proiectelor de modernizare în sectorul energetic şi al căilor ferate. Vom limita emisiunea de garanţii interne la maximum 20 milioane dolari S.U.A. (cu excepţia garanţiilor pentru împrumuturile acordate autorităţilor locale pentru finanţarea temporară a proiectelor SAPARD 21), cu garanţii limitate la cazurile aprobate de către Consiliul Concurenţei. În plus, vom amenda până la sfârşitul lunii septembrie 2004 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 (aprobată prin Legea nr. 201/2003), în sensul prevenirii acordării de noi împrumuturi de la Trezoreria Statului către întreprinderile de stat.

C. Politica salarială

21.Pentru a proteja competitivitatea economiei noastre am crescut numai în mică măsură salariul minim în anul 2004. Am aprobat o hotărâre a Guvernului care stabileşte o creştere de 12% a salariului minim la 1 ianuarie 2004, respectiv 2,8 milioane lei, nivel care va rămâne neschimbat până la sfârşitul anului 2004 (criteriu de performanţă structurală continuu). Toţi oficialii Guvernului care participă la negocierile contractului colectiv de muncă la nivel naţional vor căuta să se asigure că salariul minim din acest contract nu diferă în mod semnificativ de salariul minim stabilit prin lege. În plus, Guvernul va instrui reprezentanţii companiilor de stat:

a)să nu accepte un salariu minim diferit de salariul minim aprobat;

b)să solicite asociaţiilor patronale din care fac parte să refuze o astfel de diferenţă. Guvernul se va asigura că un asemenea contract naţional sau alte contracte colective nu vor afecta în nici un fel programul salarial în întreprinderile de stat, prezentat în următorul paragraf, şi, în acelaşi timp, va încerca să convingă sectorul privat în acordarea unor creşteri salariale moderate. Creşterea salariului minim în anul 2005 va fi discutată cu experţii Fondului în contextul primei analize a programului.

22.Politica salarială a întreprinderilor de stat în anul 2004 are ca obiectiv îmbunătăţirea performanţelor financiare ale unui număr de 72 de companii mari monitorizate, cu aproximativ circa 1/2% din PIB. Pentru asigurarea unei politici salariale prudente în sectorul întreprinderilor de stat vom rectifica bugetele companiilor monitorizate până la sfârşitul lunii aprilie 2004, limitând creşterea fondului de salarii la aproximativ 7% (precondiţie). Având în vedere reducerea proiectată a numărului de salariaţi cu 19.000 de poziţii, aceasta implică o creştere brută a salariului de aproximativ 11% în termeni nominali, sub rata inflaţiei estimată. Pentru întărirea credibilităţii ţintei noastre salariale, ministerele vor bloca plata echivalentului a 4% din fondul de salarii trimestrial în întreprinderile monitorizate, până în ultima lună a trimestrului, şi îl vor debloca numai după ce devine clar faptul că ţinta respectivă va fi atinsă.

D. Reformele din sectorul energetic

23.Pentru a reduce dependenţa noastră crescândă de importurile de gaze, vom continua creşterea preţurilor la producătorii interni în vederea atingerii nivelului parităţii de import până în luna ianuarie 2007. În data de 15 martie 2004 am anunţat un grafic al creşterii preţurilor la gaze (precondiţie). Pentru anul 2004 acest grafic stabileşte că preţul la gaze la consumatorii finali va fi majorat în fiecare trimestru cu 5%, exprimat în lei (precondiţie pentru 1 aprilie şi 1 iulie, criteriu de performanţă structurală ulterior). Pentru perioada 2005-2007 acest grafic specifică preţul la producător pe piaţa reglementată, după cum este prevăzut în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 1.075/216/2003. În timp ce în actualul sistem producătorii interni primesc ceea ce rămâne efectiv după ce costurile variabile de import sunt acoperite (în plus faţă de costurile de transport, depozitare şi distribuţie), în noul sistem distribuitorii de gaze şi consumatorii finali vor trebui să absoarbă costurile variabile de import şi creşterea graduală a preţurilor producătorilor la paritatea de import. Prima creştere anuală a preţului administrat la consumatorul final, în conformitate cu noul sistem de stabilire a preţurilor, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2005, când preţurile interne la producători pe piaţa reglementată vor creşte cu cel puţin 25 dolari S.U.A./mmc, începând cu nivelul estimat al anului 2004 de 60 dolari S.U.A./mmc (criteriu de performanţă structurală; cursul valutar folosit pentru convertirea creşterii dolarului S.U.A. în preţuri în lei este specificat în MTI, paragraful VII). Ajustarea următoare de aceeaşi amploare va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2006.

24.Vom continua ajustarea preţurilor la electricitate şi încălzire către nivelul acoperirii costurilor. Preţurile la electricitate şi căldură ale Societăţii Comerciale "Termoelectrica" - S.A. pentru consumatorul final vor fi ajustate către nivelul de recuperare a costurilor (inclusiv rentabilitatea capitalului pentru companiile de distribuţie) semestrial, la 1 ianuarie şi la 1 iulie (criteriu de performanţă structurală). Agenţia de reglementare va elabora raporturi asupra acestor ajustări şi le va transmite experţilor Fondului (obiectiv structural continuu). Mai mult, în cooperare cu Banca Mondială, am revizuit în luna martie 2004 structura preţurilor la electricitate, fapt care a confirmat că preţurile de distribuţie la consumatorul final sunt în concordanţă cu plata integrală către producători şi vor acoperi integral marjele distribuitorilor, o dată ce propunerea Băncii Mondiale pentru ajustarea preţului în luna iulie 2004 este implementată. De asemenea, Banca Mondială a revizuit preţul de producţie la electricitate la termocentrale şi a concluzionat că acesta este la un nivel adecvat, recomandând ca Guvernul să aprobe un plan care să vizeze costurile mari ale unor unităţi din cadrul termocentralelor ("activele neperformante"). Banca Mondială a recomandat, de asemenea, ca ajustarea de preţuri de la 1 iulie 2004 să includă o marjă necesară pentru asigurarea unei rate de profitabilitate la un nivel cel puţin egal cu costul datoriilor în sectorul de distribuţie, care reprezintă un pas important pentru comercializarea şi privatizarea companiilor de distribuţie. Vom implementa aceste recomandări, care vor necesita o ajustare a preţului la consumatorul final de aproximativ 6-7%. În contextul primei analize, vom discuta cu experţii Fondului şi alţi paşi în reforma sectorului energetic, inclusiv eliminarea politicii de tarif uniform, permiţând diferenţierea preţului la consumatorul final în cadrul regiunilor geografice, eliminarea taxei naţionale de dezvoltare şi măsuri pentru creşterea preţurilor producătorilor la hidroelectricitate, în vederea liberalizării integrale a acestei pieţe până în anul 2007.

25.Vom aproba o strategie de reformă a sistemului de încălzire centrală, în strânsă cooperare cu Banca Mondială (precondiţie). Această strategie va urmări o trecere la contracte de încălzire sau convenţii cu gospodăriile individuale, instalarea valvelor termostat şi a contoarelor de încălzire, precum şi introducerea unei structuri defalcate a tarifului. În plus, vom reanaliza asistenţa socială pentru gospodării şi o vom modifica, dacă va fi necesar. Un calendar pentru introducerea acestor măsuri a fost pregătit în aprilie 2004. Vom aproba o ordonanţă de urgenţă până la 10 iunie 2004, eliminând toate subvenţiile şi livrările de combustibili ale companiilor de stat monitorizate către 15 dintre cel mai puţin eficiente centrale termice (precondiţie). Suntem hotărâţi să nu reluăm asemenea subvenţii sau livrări şi astfel să încurajăm administraţiile locale să stopeze producţia şi să decidă asupra închiderii acestor centrale termice. Până la sfârşitul lunii iunie ne vom asigura că, pentru fiecare dintre aceste centrale, fie administraţia locală a luat o asemenea decizie, fie procedurile de faliment au fost iniţiate de către Guvern (în cazul datoriilor la buget) sau de către un furnizor de stat de combustibili (în cazul datoriilor către furnizorii de combustibili) (precondiţie). În plus, vom transmite aceste documente pentru a demonstra că aceste decizii au fost luate împreună cu Fondul şi cu Banca Mondială. În plus, împreună cu administraţiile locale, vom lua toate măsurile necesare pentru a sprijini gospodăriile conectate la sistemul de încălzire centralizată să treacă pe sistemul de încălzire individuală. Preţul de producere a energiei termice la Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A. va creşte cu 12% de la 1 iulie 2004. Preţul naţional de referinţă pentru energia termică va creşte cu 12% de la 1 august 2004 (criteriu de performanţă structurală). Hotărârea respectivă va fi aprobată de Guvern până la mijlocul lunii iulie 2004. Până la sfârşitul lunii septembrie vom pregăti o analiză care să evidenţieze etapele necesare în vederea eliminării sistemului actual de subvenţii pentru producători, prin sporirea sprijinului către gospodării pentru energia termică, eliminând astfel preţul naţional de referinţă.

26.Vom continua eforturile pentru eliminarea neplăţii facturilor la electricitate şi gaze prin punerea strictă în aplicare a termenelor de deconectare în cazul neplăţii energiei electrice şi a gazelor. Cu toate acestea, în anul 2004 bugetul va continua să îşi asume plăţile pentru facturile la energie pentru câţiva mari producători de pierderi (lista întreprinderilor de stat eligibile va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului până la sfârşitul lunii iulie 2004), a căror deconectare ar putea crea probleme sociale. Vom intensifica, de asemenea, eforturile de îmbunătăţire a colectărilor de la populaţie. În acest scop, vom pune în aplicare măsuri de confiscare a activelor rău-platnicilor prin sistemul judiciar, după cum se specifică în Ordonanţa Guvernului nr. 85/2001 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 400/2003. Cei mai mari rău-platnici industriali la cele 4 utilităţi vor rămâne deconectaţi sau furnizarea se va realiza la nivel minim de alimentare, până când plăţile în totalitate pentru toate facturile începând cu luna decembrie 2002 vor fi încasate de către furnizorii de utilităţi, în timp ce facturile pentru companiile cu alimentare minimă vor fi plătite de către Guvern (obiectiv structural continuu).

E. Privatizare, lichidare şi restructurare

27.Privatizarea cu succes a Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. este cea mai mare prioritate a noastră. Am eliminat unele restricţii şi neclarităţi care pot afecta în mod negativ succesul privatizării. În special, ca o precondiţie, în luna martie 2004 am decis ca:

a)întreaga sumă a arieratelor la bugetul general consolidat, aflate în litigiu, va fi ştearsă la momentul transferului de proprietate;

b)Guvernul îşi va asuma răspunderea pentru compensaţiile de mediu; şi c) nu va fi nici o penalitate pentru devierile postprivatizare de la nivelurile de personal, incluse în planul de afaceri al investitorilor. În plus, am clarificat ulterior, printr-o scrisoare transmisă investitorilor de pe lista scurtă, faptul că Guvernul îşi va asuma obligaţiile de mediu aferente sondelor abandonate şi va limita restricţiile cu privire la restructurarea companiei, inclusiv vânzarea activelor principale, la cel mult 4 ani, în timp ce am arătat, de asemenea, că vom fi de acord cu externalizarea unei rafinării şi a unui complex petrochimic chiar şi înainte de acest termen. După cum s-a menţionat în paragraful 23, graficul de ajustare a preţurilor la gaze a fost anunţat la 15 martie 2004. Toate aceste decizii au crescut valoarea Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. şi au creat condiţiile pentru o privatizare de succes.

28.Dorim să obţinem progrese substanţiale în privatizarea utilităţilor, pe baza recomandărilor Băncii Mondiale. În strânsă consultare cu Banca Mondială, vom accelera pregătirile pentru privatizarea a două companii de distribuţie a gazelor prin invitarea la depunerea până la 20 iulie 2004 a ofertelor finale (precondiţie). Am primit o ofertă finală pentru privatizarea a două companii de distribuţie a energiei electrice în luna martie 2004, pentru care negocierile sunt în curs de desfăşurare. Nu vom oferi facilităţi fiscale speciale investitorilor sau tratamente preferenţiale în privatizări ulterioare. Dacă acestea eşuează, fie vom relansa procesul de privatizare pentru aceste două companii, fie vom selecta alte două pentru privatizare în anul 2004, în plus faţă de cele două avute în vedere pentru privatizare. Până la sfârşitul lunii septembrie 2004 vom pregăti o strategie de privatizare pentru Societatea Comercială "Electrica-Muntenia Sud" - S.A., în scopul de a invita la depunerea ofertelor angajante până la sfârşitul lunii martie 2005. Vom începe discuţiile cu Banca Mondială cu privire la privatizarea Societăţii Comerciale "Romgaz" S.A. şi a termocentralelor Rovinari şi Turceni.

29.Fie vom privatiza, fie vom lichida ultimele 19 mari întreprinderi de stat din subordinea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) până la sfârşitul lunii septembrie 2004. În plus, faţă de compania deja privatizată în primul trimestru al anului 2004, am iniţiat procedura de faliment pentru 5 companii mari de stat (companii cu mai mult de 1.000 de angajaţi), inclusiv Societatea Comercială "Republica" - S.A., Societatea Comercială "Combinatul de Utilaj Greu" Cluj - S.A. şi Societatea Comercială "Turnu" - S.A. (precondiţie). După aceasta fie vom privatiza, fie vom lichida câte 6 astfel de companii în trimestrele II şi III ale anului 2004 (obiective structurale), lăsând două astfel de companii pentru trimestrul IV al anului 2004. Pentru a îmbunătăţi perspectivele unei privatizări de succes, am implementat un program de reducere a personalului şi am eliminat 15.000 de posturi în luna martie 2004, inclusiv 2.600 de disponibilizări la Societatea Comercială "Roman" - S.A. (precondiţie). Mai mult, ca parte din programul salarial aprobat pentru anul 2004, va fi impusă o îngheţare a salariilor în toate companiile de sub autoritatea A.V.A.S., care au acumulat pierderi (după impozitare) în anul 2003 (precondiţie); acelea care nu au acumulat pierderi pot beneficia de o creştere salarială de până la 9%. Pentru companiile cu rezultate financiare slabe, în luna martie 2004 APAPS şi adunările generale ale acţionarilor au decis lichidarea voluntară a 15 companii neviabile (inclusiv Societatea Comercială "Republica" - S.A., Societatea Comercială "Combinatul de Utilaj Greu" Cluj - S.A. şi Societatea Comercială "Turnu" - S.A.) şi vor numi acum lichidatorii. De asemenea, vom stabili ţinte trimestriale pentru privatizarea sau lichidarea companiilor mai mici.

30.În ceea ce priveşte privatizarea Societăţii Comerciale "Roman" - S.A., suntem hotărâţi să împiedicăm întoarcerea în proprietatea statului a oricărei părţi a companiei. Ca parte a înţelegerii de privatizare, 2.600 de concedieri au fost implementate până la 15 aprilie 2004 în unităţile rămase ale Societăţii Comerciale "Roman" - S.A. (precondiţie). Dacă vreo unitate nu plăteşte facturile la utilităţi şi impozitele la timp, vom începe imediat procedurile de închidere (obiectiv structural continuu).

31.Vom revizui privatizarea Companiei Naţionale "Tutunul Românesc". Am încheiat un contract cu o firmă internaţională de audit pentru a desfăşura procedura de due-dilligence a contractului de privatizare, care va fi finalizată până la sfârşitul lunii iunie 2004. Vom relansa privatizarea companiei până la sfârşitul lunii iunie 2004, dacă se dovedeşte că procesul de licitaţie a fost deficitar.

32.Eforturile noastre de restructurare a sectorului căilor ferate vor continua. Ulterior concedierilor masive şi privatizării a 21 de filiale în a doua jumătate a anului 2003, intenţionăm să închidem până la sfârşitul lunii iunie 2004 aproximativ 3.000 km de linii secundare de cale ferată producătoare de pierderi (26% din reţeaua totală), dacă secţiunile respective nu sunt preluate de către investitori sub forma unor contracte de concesionare până la 15 iunie 2004. Am aprobat o hotărâre a Guvernului corespunzătoare în luna ianuarie 2004. Pentru segmentele cu contracte de subconcesionare nu vom impune investitorilor obligaţii de a păstra angajaţii. Angajaţii care nu sunt preluaţi de către investitori vor fi concediaţi de către Societatea Naţională a Căilor Ferate Române - S.A. până la data intrării în vigoare a contractului de subconcesiune, dar nu mai târziu de sfârşitul lunii iunie 2004. Vom continua reducerea personalului în companiile feroviare cu 8.000 de angajaţi în perioada ianuarie-septembrie 2004. Pentru îmbunătăţirea performanţei financiare a căilor ferate am crescut preţul biletelor de călători cu 6,3% la 15 februarie 2004 şi îl vom creşte cu încă 6% pe 15 iulie 2004. Am crescut, de asemenea, tariful de transport mărfuri cu 10% la 1 martie 2004 şi cu alte 10% la 1 iulie 2004. Până la 1 iulie 2004 vom finaliza externalizarea serviciilor de mesagerie CFR către o companie privată, care se aşteaptă să aibă ca rezultat economii de aproximativ 200 miliarde lei. Bugetele companiilor de căi ferate pentru anul 2004 vor fi rectificate pentru a asigura faptul că pierderile operaţionale, precum şi obligaţiile către utilităţi şi către bugetul general consolidat sunt în totalitate acoperite de subvenţiile bugetare alocate. De asemenea, companiile de căi ferate vor continua privatizarea a 4 filiale, precum şi vânzarea activelor nefolosite în activitatea de bază.

33.Vom implementa un plan de restructurare ambiţios în sectorul minier. Am aprobat şi am publicat pe 28 mai 2004 o strategie pentru restructurarea sectorului minier în perioada 2004-2010, care a fost elaborată în cooperare cu Banca Mondială şi care respectă criteriile UE privind protecţia mediului (precondiţie). Strategia stabileşte calendare detaliate pentru minele ce urmează a fi privatizate sau închise, reducerile de personal necesare pentru fiecare mină, precum şi programe pentru rezolvarea problemelor sociale în regiunile afectate. De asemenea, strategia include un plan de acţiune pe anul 2004, cu planuri de reducere a personalului şi lista minelor care vor fi închise şi o decizie de închidere a 30 de mine până la 30 iunie 2004. În conformitate cu această strategie, 4.000 de angajaţi din sectorul minier urmează să fie disponibilizaţi până la 30 iunie 2004 (precondiţie) şi alţi 4.000 de angajaţi până la data de 30 septembrie 2004 (criteriu de performanţă structurală). Bugetele companiilor din sectorul minier pentru anul 2004 vor fi rectificate pentru a asigura faptul că pierderile operaţionale rămase sunt în totalitate acoperite prin subvenţiile alocate de la buget, inclusiv obligaţiile la utilităţi şi obligaţiile către bugetul general consolidat.

34.Ca parte a planurilor noastre de a spori eficienţa planurilor de cheltuieli cu autostrăzi pe termen mediu, cooperăm cu Banca Mondială pentru a evalua suportabilitatea generală a programului. Anterior finalizării contractelor pentru autostrăzi, aflate în prezent în negociere, vom solicita asistenţă Băncii Mondiale cu privire la următoarele aspecte:

● un raport al unui consultant, finanţat de Banca Mondială, care să evalueze preţurile unitare şi aranjamentele financiare ale proiectului Autostrăzii Borş-Braşov;

● am solicitat Băncii Mondiale să pregătească până la sfârşitul lunii iulie 2004, în consultare cu BERD, o evaluare a priorităţilor şi a celui mai bun traseu de construcţie a autostrăzii. Acest studiu va aborda, de asemenea, suportabilitatea generală şi împărţirea riscului în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat planificate pentru Autostrada Braşov-Bucureşti, precum şi opţiunile de relicitare a acestora;

● analiza, pregătită în consultare cu Comisia Europeană şi cu alte părţi implicate, a implementării legislaţiei în domeniul achiziţiilor, inclusiv normele relevante, utilizate pentru acordarea proiectelor mari de infrastructură, precum şi a liniilor directoare pentru acordarea contractelor de acest tip în viitor;

● în urma elaborării acestor rapoarte, vom consulta Fondul cu privire la sustenabilitatea fiscală a programului general de construcţie a autostrăzilor, inclusiv cu privire la posibilitatea de a relua licitaţia, retrasarea şi etapizarea programului de autostrăzi, anterior finalizării proiectelor existente, aflate în pregătire;

● vom limita cheltuielile pentru construcţia de autostrăzi (inclusiv cheltuielile din contractele şi proiectele de parteneriat public-privat, Proiectul Bechtel şi proiectele finanţate cu garanţii extrabugetare) la 260 milioane euro în anul 2004.

35.Eforturile noastre pentru finalizarea privatizării în sectorul bancar vor continua. Am decis în luna aprilie 2004 asupra calendarului pentru privatizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A., banca de economii a statului, în vederea finalizării acestei privatizări în anul 2005. În plus, vom anunţa licitaţia pentru un consultant de privatizare al Casei de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A., până la sfârşitul lunii mai 2004. De asemenea, vom finaliza negocierile cu BERD şi CFI pentru achiziţionarea pachetului de acţiuni al B.C.R., până la sfârşitul lunii iunie 2004 (precondiţie).

36.Vom implementa o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea transparenţei şi responsabilităţii în sectorul întreprinderilor de stat:

(i)Guvernul va decide până la sfârşitul lunii martie 2004 (precondiţie) ca toate cele 72 de întreprinderi de stat monitorizate să îşi publice pe paginile web ale ministerelor de resort declaraţiile de venituri auditate independent, începând cu conturile pentru anul 2003; în acelaşi sens vom publică şi rezultatele financiare trimestriale (neauditate) pe aceste pagini web; (îi) vom continua publicarea în mod regulat, pe Internet, a rapoartelor referitoare la ajutorul de stat, inclusiv subvenţiile sub formă de arierate;

(iii)standardele de contabilitate acceptate pe plan internaţional vor fi integral obligatorii începând cu anul 2005 pentru toţi agenţii economici care depăşesc o anumită mărime.

F. Politica monetară şi aspecte bancare

37.B.N.R. se va concentra în continuare pe reducerea inflaţiei la o singură cifră, gestionând în acelaşi timp tranziţia politicii monetare la un nou regim. Noua lege privind statutul B.N.R., care urmează să fie aprobată până la sfârşitul lunii iunie 2004 (precondiţie), va asigura independenţa acesteia în conformitate cu acquisul UE relevant şi va face ca stabilitatea preţurilor să fie obiectivul primar al politicii monetare a B.N.R. Aceasta, împreună cu progresele pe care le-am înregistrat în prognozarea inflaţiei şi în elaborarea procedurilor referitoare la transparenţă şi responsabilitate, va furniza premisele legale, tehnice şi instituţionale necesare pentru implementarea graduală a ţintirii inflaţiei. Noul regim va avea în vedere faptul că efectul cursului de schimb asupra preţurilor domină încă modificările ratei dobânzii în determinarea evoluţiei inflaţiei. Cu inflaţia stabilizată ferm la nivelul unei singure cifre şi îmbunătăţirea transmisiei prin canalul dobânzilor, responsabilitatea acţiunilor de politică monetară se va transfera treptat către rata dobânzii.

38.În anul 2004 politica monetară va continua să aplice regimul actual. B.N.R. va continua să ghideze cursul de schimb pe un traseu consecvent obiectivului de inflaţie şi unei aprecieri reale modeste faţă de noul coş de 75/25 euro-dolar, în concordanţă cu efectul Balassa-Samuelson estimat. Această politică combină flexibilitatea substanţială a cursului de schimb pe termen scurt cu ghidarea în vederea stabilizării inflaţiei într-un orizont de timp mai lung. Politicile fiscală şi salarială restrictive, aşa cum au fost prezentate mai sus, vor facilita îmbunătăţirea deficitului contului curent extern, permiţând B.N.R. să se concentreze asupra dezinflaţiei. Vom începe să reducem gradual rata dobânzii de referinţă după ce vom fi siguri că procesul de dezinflaţie şi deficitul de cont curent sunt înscrise ferm pe traiectoria dorită. Vom continua cu liberalizarea depozitelor în lei ale nerezidenţilor la băncile locale, atunci când diferenţialul ratei dobânzii dintre piaţa internă şi pieţele externe nu va crea oportunităţi pentru intrări de volum mare cu potenţial destabilizator.

39.B.N.R. va continua să monitorizeze creşterea creditului şi să implementeze măsuri decisive pentru limitarea acestuia, după cum va fi necesar, din motive atât macroeconomice, cât şi prudenţiale. În condiţiile în care creşterea rapidă a creditului nu se va atenua ca urmare a măsurilor de restrângere a eligibilităţii introduse în luna februarie 2004, vom introduce raportarea obligatorie de către bănci şi instituţii nebancare către biroul de credit nou-înfiinţat şi vom avea în vedere alte măsuri pentru limitarea creşterii creditului, inclusiv prin creşterea rezervelor minime obligatorii pentru sursele de finanţare în valută. Începând cu 1 septembrie 2004, Centrala riscurilor bancare din cadrul B.N.R. îşi va extinde baza de date şi pentru creditele neperformante mai mici de 200 milioane lei, încă nemonitorizate. Întrucât companiile de asigurări au asigurat mai mult de jumătate din portofoliul de credite pentru persoanele fizice al băncilor, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va monitoriza stabilirea primelor şi reasigurarea riscului respectiv de către companiile de asigurare. Mai mult, pentru protecţia consumatorilor vom adopta o lege care să solicite tuturor furnizorilor de credite de consum dezvăluirea condiţiilor reale de creditare şi a riscurilor.

G. Aspecte de guvernanţă, climatul de afaceri şi piaţa muncii

40.Eforturile noastre pentru întărirea administraţiei publice, eliminarea corupţiei şi îmbunătăţirea climatului de afaceri vor continua în strânsă cooperare cu UE şi cu Banca Mondială.

41.Intensificăm eforturile noastre de a îmbunătăţi funcţionarea sistemului judiciar. Până la sfârşitul lunii iunie 2004 vom aproba legi cu privire la organizarea sistemului judiciar, statutul magistraţilor şi al Consiliului Suprem al Magistraturii sub forma unui pachet unic şi coerent (precondiţie), după consultarea Comisiei Europene, Băncii Mondiale şi a altor părţi implicate. Noile legi vor întări rolul Consiliului Suprem al Magistraturii ca garant al independenţei sistemului judiciar. În particular, noile legi vor stabili autoritatea deplină a Consiliului Suprem al Magistraturii în ceea ce priveşte recrutarea, perfecţionarea şi carierele profesionale ale judecătorilor, precum şi luarea măsurilor în acţiunile disciplinare în sistemul judiciar (cea mai mare parte dintre aceste puteri a fost până acum sub autoritatea Ministerului Justiţiei). Fiind eliminată procedura de recurs extraordinar de către procurorul general pentru cazurile civile, am transmis Parlamentului pe 1 aprilie 2004 legislaţia privind eliminarea recursului extraordinar pentru toate celelalte cazuri (precondiţie). Vom asigura aprobarea acestei legislaţii până la 20 iulie 2004 (criteriu de performanţă structurală). Mai mult, în consultare cu Banca Mondială, vom analiza problema duratei excesive a procedurilor judecătoreşti în cazurile civile şi comerciale, în special în cazurile de restituire şi faliment, şi vom decide până la 1 octombrie 2004 înfiinţarea unui sistem de monitorizare în conformitate cu legea.

42.În cooperare cu Banca Mondială vom întări legislaţia privind declararea bunurilor de către oficialii Guvernului, parlamentari şi rudele apropiate (în particular, cerinţele de evaluare şi de transparenţă). Această nouă legislaţie: va îmbunătăţi transparenţa declarării averilor inclusiv pentru categoriile privind activele deţinute, majorează aria de acoperire a declaraţiei şi la candidaţii pentru funcţii publice şi reduce pragurile de raportare. Legislaţia a fost aprobată în luna mai 2004 (precondiţie); cel din urmă este un criteriu de performanţă structurală pentru sfârşitul lunii iunie 2004. Mai mult, vom explora posibilitatea înfiinţării de birouri speciale în fiecare minister responsabil pentru verificarea declaraţiei de avere pentru toate persoanele implicate în procesul decizional şi vom lua o decizie până la sfârşitul lunii iunie 2004.

43.Vom asigura resurse suplimentare pentru Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA) în anul 2004. În particular, vom creşte numărul de procurori PNA (în prezent 95) cu aproximativ 50%. PNA va acorda o mai mare prioritate în investigarea şi judecarea marii corupţii. În plus, vom aproba până la sfârşitul lunii ianuarie 2005 legislaţia care amendează art. 24 alin. 2 din Legea privind responsabilitatea ministerială (Legea nr. 115/1999), prin care s-a acordat imunitate şi foştilor membri ai Guvernului.

44.În cooperare cu Banca Mondială vom evalua impactul noului Cod al muncii asupra pieţei muncii şi angajării şi îl vom amenda corespunzător în vederea păstrării flexibilităţii pieţei muncii. Revizuirea comprehensivă a Codului muncii la începutul anului 2005 va soluţiona, în vederea abordării, îngrijorările exprimate de patronate, printre care fondul de garantare a salariilor, reglementări cu privire la angajare, concediere şi birocraţie. Revizuirea generală a Codului muncii va fi agreată de către Banca Mondială, în cadrul acquisului UE, şi va fi transmis la Parlament până la sfârşitul lunii martie 2005. Respectivul criteriu de performanţă structurală va fi stabilit la momentul celei de-a doua sau de-a treia analize în cadrul programului.

III. MONITORIZAREA PROGRAMULUI

45.Programul va fi monitorizat pe baza criteriilor de performanţă şi a ţintelor indicative, după cum este descris în continuare. Programul va fi analizat trimestrial de Fond, pe perioada aranjamentului stand-by (mai 2004-mai 2006). Pe lângă principalii indicatori financiari de performanţă, analizele vor urmări evaluarea progresului în implementarea elementelor structurale ale programului, în particular, pe acelea care privesc ajustarea preţurilor la energie, disciplina salarială, reducerea arieratelor şi măsuri graduale de privatizare a întreprinderilor de stat mari rămase, incluzând Societatea Naţională a Petrolului "Petrom" - S.A. Acordul asupra bugetului corespunzător anilor 2005 şi 2006, deciziile privind salariul minim şi programul privind numărul de personal şi politica salarială la întreprinderile de stat vor fi o condiţie pentru finalizarea analizei.

46.Criteriile cantitative de performanţă sunt următoarele:

(i)plafoane trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.; (îi) plafoane trimestriale asupra activelor externe nete ale B.N.R.;

(iii)plafoane trimestriale pentru deficitul bugetului general consolidat;

(iv)plafoane trimestriale pentru fondul nominal de salarii cumulat în cadrul întreprinderilor de stat monitorizate;

(v)plafoane trimestriale la ratele de colectare pentru 4 utilităţi;

(vi)plafoane trimestriale la garanţiile interne emise de Guvern conform legii datoriei publice şi altor legi, excluzând garanţiile de promovare a exportului;

(vii)plafoane trimestriale pentru contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe neconcesionale;

(viii)plafoane trimestriale la arieratele celor (452) mai mari debitori privaţi la bugetul de stat şi cele 4 fonduri de asigurări sociale; şi (ix) un criteriu continuu de performanţă de neacumulare de arierate la plăţi externe.

47.Ţintele indicative în cadrul programului sunt următoarele:

(i)plafoane trimestriale pentru finanţarea totală a sectorului public; (îi) plafoane trimestriale pentru arieratele întreprinderilor de stat monitorizate la bugetul general consolidat;

(iii)plafoane trimestriale pentru expunerea băncilor comerciale faţă de întreprinderile de stat;

(iv)limite minime la ratele de colectare pentru electricitate şi energie termică pentru Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A. şi unităţile externalizate; şi (v) plafoane trimestriale separate cu privire la ratele de colectare ale Societăţii Comerciale "Distrigaz Nord" - S.A. şi Societăţii Comerciale "Distrigaz Sud" - S.A. Cea de-a doua analiză va examina fezabilitatea convertirii plafonului cu privire la finanţarea totală a sectorului public în criteriu de performanţă.

48.Toate criteriile cantitative de performanţă sunt specificate în tabelul nr. 1; lista precondiţiilor, a criteriilor structurale de performanţă şi a obiectivelor structurale este specificată în tabelul nr. 2. Principalele definiţii sunt prezentate în MTI.