Decizie nr. 32 din 24 octombrie 2016

Dosar nr. 2.407/1/2016

Judecător Iulia Cristina Tarcea - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie - preşedintele completului

Judecător Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Judecător Roxana Popa - preşedintele delegat al

Secţiei a II-a civile

Judecător Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios

administrativ şi fiscal

Elena Floarea - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Paraschiv - judecător la Secţia I civilă

Rodica Susanu - judecător la Secţia I civilă

Nicoleta Ţăndăreanu - judecător la Secţia I civilă

Mirela Vişan - judecător la Secţia I civilă

Constantin Brânzan - judecător la Secţia a II-a civilă

Virginia Florentina Duminecă - judecător la Secţia a II-a civilă

Veronica Magdalena Dănăilă - judecător la Secţia a II-a civilă

Valentina Vrabie - judecător la Secţia a II-a civilă

Eugenia Voicheci - judecător la Secţia a II-a civilă

Iuliana Rîciu - judecător la Secţia de contencios

administrativ şi fiscal

Claudia Marcela Canacheu - judecător la Secţia de contencios

administrativ şi fiscal

Liliana Vişan - judecător la Secţia de contencios

administrativ şi fiscal

Mariana Constantinescu - judecător la Secţia de contencios

administrativ şi fiscal

Carmen Maria Ilie - judecător la Secţia de contencios

administrativ şi fiscal

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.407/1/2016 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.849/90/2015 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la modul de interpretare şi aplicare a "dispoziţiilor art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) şi alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 8, art. 12 alin. (4) şi alin. (5) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.451/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.895/2014, cu modificările ulterioare, respectiv dacă, din interpretarea acestor articole, rezultă că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar se cuprind în norma didactică a acestora sau se plătesc separat, cu ora".

După prezentarea referatului cauzei, constatând că nu sunt chestiuni prealabile de discutat sau excepţii de invocat, preşedintele completului, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

Titularul şi obiectul sesizării

1.Prin Încheierea de şedinţă din 7 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.849/90/2015, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la modul de interpretare şi aplicare a "dispoziţiilor art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) şi alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 8, art. 12 alin. (4) şi alin. (5) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.451/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.895/2014, cu modificările ulterioare, respectiv dacă, din interpretarea acestor articole, rezultă că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar se cuprind în norma didactică a acestora sau se plătesc separat, cu ora".

Expunerea succintă a procesului

2.Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea sub nr. 1.849/90/2015, reclamantul Sindicatul Personalului din Învăţământul Preuniversitar V., în numele anumitor membri de sindicat, a chemat în judecată pe pârâta Şcoală Gimnazială M., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea acesteia la plata drepturilor salariale neacordate, reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus, respectiv orele de educaţie fizică pe o perioadă începând cu 3 ani anterior depunerii acţiunii şi până la soluţionarea definitivă a cauzei, sume ce urmează a fi actualizate în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii efective, plus dobânda legală aferentă, remunerarea în sistem de plata cu ora a orelor de educaţie fizică predate de învăţători, institutori, profesori pentru învăţământul primar.

3.Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, prin Sentinţa civilă nr. 221 din 8 februarie 2016, a respins acţiunea, reţinând, în esenţă, că, faţă de prevederile art. 262 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv de 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ. Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte pentru un post de învăţător/învăţătoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate. În cadrul postului de la învăţământul primar, cadrul didactic poate avea un număr variabil de ore de predare, în funcţie de numărul orelor predate de profesorii de specialitate din unitate, însă cele două ore de educaţie fizică pe săptămână au fost predate de reclamanţi în cadrul normei didactice şi, pe cale de consecinţă, nu se remunerează prin plata cu ora.

4.Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul, cauza fiind înaintată spre competentă soluţionare Curţii de Apel Piteşti.

Punctul de vedere al completului de judecată

5.Punctul de vedere al completului este în sensul că aceste ore de educaţie fizică nu fac parte din norma didactică din învăţământul primar, învăţământ în care norma didactică se stabileşte nu pe număr de ore, ci pe post, şi cuprinde, conform art. 263 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 8 din cele patru ordine ale ministrului educaţiei doar acele ore prevăzute în planul de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării cadrului didactic. Aşadar, în norma didactică în învăţământul primar nu se cuprind şi orele de sport, ci numai orele pentru care cadrul didactic deţine specializare. De altfel, art. 263 alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 12 alin. (4) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd expres că, în învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. Aşadar, legea nu prevede posibilitatea ca, în învăţământul primar, aceste ore să fie predate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar. Art. 12 alin. (5) din acelaşi ordin prevede că în unităţile de învăţământ în care, la nivel gimnazial, nu există profesori de specialitate pentru predarea educaţiei fizice, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ decide, după consultarea responsabilului comisiei metodice/catedrei de specialitate, care dintre profesorii pentru învăţământul primar/institutorii, care fac dovada calificării prin diploma de studii, pot preda aceste discipline în regim de plata cu ora, orele respective plătindu-se în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Art. 263 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 8 alin. (2) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd că numai prin excepţie, în norma didactică prevăzută la alin. (1), se pot include şi ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu menţinerea drepturilor salariale, însă niciuna dintre cele patru metodologii aplicabile perioadei în litigiu nu a inclus pentru învăţători, institutori şi profesori pentru învăţământul primar ore la alte discipline decât cele aflate în specializarea cadrului didactic.

Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie şi punctul de vedere al ministerului public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

6.La nivelul Curţii de Apel Iaşi, practica este în sensul remunerării în regim de plată, cu ora, a orelor de educaţie fizică prestate.

7.Opinia Curţii de Apel Galaţi şi a instanţelor din raza sa de competenţă este în sensul că, de regulă, în învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. Astfel, unitatea de învăţământ este obligată să plătească învăţătorilor, institutorilor, profesorilor pentru învăţământul primar orele de educaţie fizică efectuate în plus faţă de norma didactică de predare, în situaţia în care predarea acestor ore nu este asigurată de profesori cu studii superioare de specialitate.

8.La nivelul Curţii de Apel Ploieşti, practica este în sensul că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar nu intră în norma lor didactică, astfel că se impune a fi remunerate separat, în sistem de plată cu ora.

9.Curtea de Apel Suceava a statuat în sensul că orele de educaţie fizică predate de învăţători, instituitori şi profesori pentru învăţământ primar, care nu sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate, pot fi remunerate în sistem de plată cu ora.

10.Judecătorii din cadrul Curţii de Apel Cluj şi-au exprimat opinia majoritară în sensul că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau profesori pentru învăţământul primar nu se cuprind în norma didactică a acestora, ci se plătesc separat.

11.Jurisprudenţa Curţii de Apel Oradea este în sensul că orele de educaţie fizică predate de învăţători, institutori şi profesori pentru învăţământul primar nu se includ în norma didactică de predare a acestora, urmând a fi remunerate separat, în regim de plată cu ora.

12.La nivelul Curţii de Apel Bucureşti s-a conturat opinia potrivit căreia orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar se plătesc separat, cu ora.

13.Curtea de Apel Timişoara a învederat că astfel de litigii au fost soluţionate, în primă instanţă, doar de către Tribunalul Timiş, jurisprudenţa unitară a acestuia fiind în sensul că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar nu se cuprind în norma didactică a acestora.

14.La nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş, practica este unitară în sensul că s-a apreciat că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau profesori pentru învăţământul primar trebuie plătite separat cu ora.

15.Curtea de Apel Constanţa a menţionat că practica este neunitară, conturându-se două opinii, una în sensul că orele de educaţie fizică predate în învăţământul primar fac parte din norma didactică şi, ca atare, nu trebuie plătite distinct, iar, cea de a doua, predarea orelor de educaţie fizică de către profesori/învăţători titulari ai claselor îi îndreptăţeşte pe aceştia la o remuneraţie suplimentară.

16.Practica judiciară a Curţii de Apel Piteşti a fost majoritară în sensul că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar se cuprind în norma didactică a acestora şi nu se plătesc suplimentar, existând însă şi opinii în sensul plăţii suplimentare a acestor ore.

17.La nivelul Curţii de Apel Craiova, practica judiciară a fost neunitară. Judecătorii Curţii de Apel Craiova şi-au exprimat opinia în sensul că nerespectarea de către angajator a prevederilor legale privind condiţiile efectuării orelor de educaţie fizică nu poate atrage neplata acestora. Odată prestate orele de educaţie fizică peste norma didactică din învăţământul preuniversitar, trebuie recunoscut dreptul salariatului la plata acestora.

18.La nivelul Curţii de Apel Braşov, punctul de vedere exprimat de judecătorii din cadrul Tribunalului Braşov este cel potrivit căruia, în lipsa unui text de lege sau a unui ordin intern sau act adiţional, nu se pot acorda drepturi băneşti aferente orelor suplimentare de sport efectuate de către învăţători sau alţi profesori, în cadrul învăţământului primar.

19.La nivelul curţilor de apel Alba Iulia şi Bacău nu au fost identificate hotărâri judecătoreşti cu privire la această chestiune de drept.

20.Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat instanţei supreme că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat şi nu se verifică practică judiciară în problema de drept care formează obiectul sesizării Curţii de Apel Piteşti.

Raportul asupra chestiunii de drept

21.Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a arătat, în principal, că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile de dezlegare a unor chestiuni de drept, iar, în subsidiar, s-a apreciat că interpretarea dispoziţiilor art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) şi alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor art. 8, art. 12 alin. (4) şi alin. (5) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.451/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.895/2014, cu modificările ulterioare, este aceea că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar nu se cuprind în norma didactică a acestora şi se plătesc separat, cu ora.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

22.Potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, "Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".

23.Din cuprinsul prevederilor legale enunţate anterior se desprind condiţiile de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ; în doctrină, ele au fost identificate după cum urmează: existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă; cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

24.Procedând la analiza asupra admisibilităţii sesizării, se constată că primele trei condiţii sunt îndeplinite, întrucât Curtea de Apel Piteşti este legal învestită cu soluţionarea unor cereri de apel, litigiile având natura juridică a unor conflicte de muncă, ceea ce conferă competenţă exclusivă, în primă instanţă, tribunalului, conform art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar hotărârile pronunţate de tribunal sunt supuse numai apelului conform art. 214 din Legea nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Instanţa supremă a fost sesizată de un complet din cadrul Curţii de Apel Piteşti, învestit cu soluţionarea cauzelor în ultimă instanţă potrivit dispoziţiilor art. 208 raportat la art. 214 din Legea nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 96 pct. 2 şi art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

25.Condiţia de admisibilitate referitoare la caracterul esenţial al chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei pendinte în care se ridică este îndeplinită, deoarece, prin raportare la obiectul cauzei, soluţia pe fond depinde de interpretarea dispoziţiilor art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) şi alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 8, art. 12 alin. (4) şi alin. (5) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.451/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.895/2014, cu modificările ulterioare, respectiv dacă, din interpretarea acestor articole, rezultă că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar se cuprind în norma didactică a acestora sau se plătesc separat, cu ora.

26.De asemenea, este îndeplinită şi cerinţa noutăţii chestiunii de drept supuse interpretării care, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiţie distinctă de admisibilitate. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanţelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată.

27.Examenul jurisprudenţial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudenţă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situaţie care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariţiei unei practici neunitare, iar analiza punctelor de vedere oferă indicii referitoare la posibilitatea apariţiei unei practici neunitare din această perspectivă. Aşa fiind, condiţia noutăţii se verifică, devenind actuală cerinţa interpretării şi aplicării normei de drept respective.

28.Textul art. 519 din Codul de procedură civilă mai prevede condiţia ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra problemei de drept ce face obiectul sesizării pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile sau ca această problemă să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. În legătură cu chestiunea de drept adusă în dezbatere se reţine că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a dezlegat în mod generic, cu efecte erga omnes, problema care constituie obiect al sesizării.

29.Prin urmare, se constată că sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate privind declanşarea procedurii hotărârii prealabile.

30.Pe fondul cauzei, examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii raportori, punctul de vedere formulat de către Sindicatul Personalului din Învăţământul Preuniversitar V., precum şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, s-au reţinut următoarele:

31.Dispoziţiile art. 247 lit. c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, stabilesc următoarele funcţii didactice pentru învăţământul primar: învăţător/ învăţătoare, institutor/institutoare, profesor pentru învăţământul primar, care se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi.

32.Art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde: "a) activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ.(...)

(3)Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează: (...) b) un post de învăţător/învăţătoare sau de institutor/ institutoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate."

33.Conform art. 263 alin. (1), (2) şi (7) din acelaşi act normativ: "(1) Norma didactică în învăţământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenţă ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.

(2)Prin excepţie, în norma didactică prevăzută la alin. (1), se pot include şi ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu menţinerea drepturilor salariale.(...) (7) În învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate."

34.(1) Prevederi asemănătoare sunt cuprinse şi în art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte că norma didactică a personalului didactic din unităţile de învăţământ de predare-învăţare, de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă, constituită conform art. 262 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde ore prevăzute în planul de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma/diplomele de licenţă sau de absolvire, pe diploma/diplomele de absolvire a ciclului II de studii universitare de masterat, pe diploma de absolvire a unor programe de conversie profesională pentru dobândirea unei noi specializări şi/sau ocuparea de noi funcţii didactice sau pe diploma/diplomele/certificatul/certificatele de absolvire a unor cursuri postuniversitare, cu durata de cel puţin un an şi jumătate, aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, în profilul postului ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.

(2)Prin excepţie, în norma didactică predare-învăţare-evaluare prevăzută la alin. (1) se pot include şi ore la disciplinele stabilite prin prezenta metodologie, cu menţinerea drepturilor salariale.

35.Aceste prevederi se regăsesc şi în art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, cu modificările şi completările ulterioare, în art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.451/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.895/2014, cu modificările ulterioare.

36.Potrivit art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, la învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile-cadru de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate conform art. 263 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

37.În unităţile de învăţământ în care, la nivel gimnazial, nu există profesori de specialitate pentru predarea unei limbi moderne, a curriculumului de limbă maternă, a religiei, a educaţiei plastice, a educaţiei muzicale sau a educaţiei fizice, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ decide, după consultarea responsabilului comisiei metodice/catedrei de specialitate, care dintre profesorii pentru învăţământul primar/institutorii, care fac dovada calificării prin diploma de studii, pot preda aceste discipline în regim de plată cu ora. Orele respective se plătesc în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

38.Chiar dacă metodologiile ulterioare nu au reluat prevederile art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, rămân pe deplin aplicabile dispoziţiile art. 263 alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care impun predarea orelor de educaţie fizică în învăţământul primar doar de profesori cu studii superioare de specialitate.

39.Aşadar, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului s-a stabilit că, în situaţia în care orele de educaţie fizică nu pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate, acestea să fie efectuate de către cadre didactice cu a doua specializare educaţie fizică, iar, în cazul în care nici astfel de personal nu există, orele să fie predate de către învăţătorul titular la clasă.

40.Prin urmare, distinct şi suplimentar faţă de norma didactică pe care cadrul didactic titular trebuie să o îndeplinească, acesta va efectua orele de educaţie fizică la clasele la care este cadru didactic titular, în situaţia în care la unitatea şcolară la care îşi desfăşoară activitatea nu se poate realiza predarea acestor ore de către un profesor cu studii de specialitate sau cu a doua specializare educaţia fizică.

41.Se constată că acest ordin nu prevede includerea orelor de educaţie fizică în norma didactică a învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar, cu menţinerea drepturilor salariale. În situaţia în care predarea orelor de educaţie fizică din învăţământul primar nu se poate face de profesori cu studii de specialitate/institutori cu a doua specializare educaţie fizică, ceea ce reprezintă excepţia de la regulă, metodologia invocată dispune că acestea sunt predate de învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, fără a prevedea, însă, includerea în norma didactică a acestora, cu menţinerea drepturilor salariale.

42.Se reţine că, deşi art. 263 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevede, cu titlu de excepţie, includerea în norma didactică a altor ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu menţinerea drepturilor salariale, în cazul orelor de educaţie fizică nu se stabileşte prin metodologia menţionată că acestea se includ în norma didactică a învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, cu menţinerea drepturilor salariale.

43.În privinţa orelor de educaţie fizică, potrivit dispoziţiilor art. 263 alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, regula este aceea de a fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate/institutori cu a doua specializare educaţie fizică, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora ori prin cumul.

44.Conform art. 263 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru învăţământul primar de la grupa sau clasa respectivă, în cadrul activităţilor postului, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competenţă. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora, în cazul în care profesorii pentru învăţământul primar de la grupa ori clasa respectivă nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă.

45.Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă şi sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora.

46.Spre deosebire de reglementarea cuprinsă în aceste dispoziţii legale referitoare la predarea orelor de limbi străine din învăţământul primar, care permite ca şi profesorii pentru învăţământul primar de la clasa respectivă să predea aceste ore, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă, în cazul orelor de educaţie fizică nu este instituită prin lege o asemenea posibilitate, art. 263 alin. (7) reglementând obligaţia unităţii de învăţământ angajatoare de a asigura predarea orelor de educaţie fizică şi sport de către profesori cu studii superioare de specialitate.

47.Cadrul didactic titular trebuie să efectueze orele corespunzătoare normei didactice, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 262 şi următoarele din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin pentru a realiza activităţile de predare, instruire şi educaţie a elevilor de la ciclul primar.

48.În mod independent de norma didactică a cadrului didactic titular, profesorul cu studii superioare de specialitate predă orele de educaţie fizică, rezultând că aceste ore sunt excluse din norma didactică de predare-învăţare-evaluare a învăţătorului, din moment ce trebuie realizate de profesori cu studii superioare de specialitate, şi nu de învăţători.

49.În situaţia în care predarea orelor de educaţie fizică din învăţământul primar nu se poate face de către profesori cu studii de specialitate/institutori cu a doua specializare educaţia fizică, se impune ca învăţătorii/institutorii/profesorii pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, care predau efectiv aceste ore, fără a le fi incluse în norma didactică, să fie remuneraţi tot în sistem de plată cu ora, prin analogie cu plata orelor de limbi străine ori de religie în învăţământul primar, conform art. 12 alin. (1), (2), (3) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sau cu plata orelor de limbi moderne, a religiei, a educaţiei plastice, a educaţiei muzicale sau a educaţiei fizice în învăţământul gimnazial, conform art. 12 alin. (5) din acelaşi ordin.

50.Dispoziţiile Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, anterior menţionate, nu reglementează o modalitate de plată pentru cazul concret al învăţătorilor/institutorilor/profesorilor pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, care predau efectiv orele de educaţie fizică, tocmai pentru că exclud posibilitatea predării orelor de educaţie fizică de alte persoane decât profesorii cu studii superioare de specialitate.

51.Lipsa unei reglementări în acest sens nu poate fi interpretată în defavoarea învăţătorilor/institutorilor/profesorilor pentru învăţământul primar care predau efectiv orele de educaţie fizică, întrucât s-ar ajunge în situaţia în care aceste persoane nu ar beneficia de plata muncii efectuate peste norma didactică.

52.Or, potrivit art. 39 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, salariatul are dreptul la salarizare pentru munca depusă, iar, în conformitate cu art. 40 alin. (2) lit. c) din acelaşi act normativ, angajatorul are obligaţia de a acorda salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă.

53.Relevantă în cauză este şi definiţia muncii de valoare egală cuprinsă în Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, lege care, la art. 4 lit. f), prevede că prin muncă de valoare egală se înţelege activitatea remunerată care, în urma comparării, pe baza aceloraşi unităţi de măsură, cu o altă activitate, reflectă folosirea unor cunoştinţe şi deprinderi profesionale similare sau egale şi depunerea unor cantităţi egale ori similare de efort intelectual şi/sau fizic.

54.Rezultă că, nefiind vorba despre muncă de valoare egală, în situaţia în care unii dintre învăţători/institutori/profesori pentru învăţământul primar efectuează orele de educaţie fizică, ore care nu intră în norma lor didactică, trebuie să fie plătiţi suplimentar faţă de învăţătorii/institutorii/profesorii pentru învăţământul primar care nu predau aceste ore.

55.Modalitatea de plată aplicabilă în această situaţie este plata cu ora, prevăzută în mod expres de art. 263 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru situaţia învăţătorilor sau a profesorilor din învăţământul primar care predau orele de limbi străine.

56.De altfel, pentru anul şcolar 2012-2013, prin art. 12 alin. (5) din metodologia aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, s-a prevăzut că, în unităţile de învăţământ în care, la nivel gimnazial, nu există profesori de specialitate pentru predarea unei limbi moderne, a curriculumului de limbă maternă, a religiei, a educaţiei plastice, a educaţiei muzicale sau a educaţiei fizice, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ decide, după consultarea responsabilului comisiei metodice/catedrei de specialitate, care dintre profesorii pentru învăţământul primar/institutorii care fac dovada calificării prin diploma de studii pot preda aceste discipline în regim de plată cu ora.

57.O eventuală opinie în sensul că, în norma didactică, sunt cuprinse şi orele de educaţie fizică, bazată pe faptul că Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv de 40 de ore pe săptămână, nu poate fi primită având în vedere dispoziţiile art. 263 alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiile art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează posibilitatea predării disciplinei educaţie fizică în regim de plată cu ora, la nivel gimnazial, de către profesorii pentru învăţământul primar/institutorii care fac dovada calificării prin diploma de studii, dacă nu există profesori cu pregătire de specialitate.

58.Or, dacă orele ar fi cuprinse în norma didactică, nu s-ar mai justifica reglementarea plăţii acestora în regim de plată cu ora.

59.Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.849/90/2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) şi alin. (7) din Legea nr. 1/2011, precum şi a dispoziţiilor art. 8, art. 12 alin. (4) şi alin. (5) din Ordinul nr. 5.560/2011, art. 8 din Ordinul nr. 6.239/2012, art. 8 din Ordinul nr. 5.451/2013, şi art. 8 din Ordinul nr. 4.895/2014, orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar nu se cuprind în norma didactică a acestora şi se plătesc separat, cu ora.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 octombrie 2016.

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Ileana Peligrad