Instrucţiuni din 21 noiembrie 2022

Publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 1.133 bis din 24 noiembrie 2022

Anexa nr. 1

PLAN DE ACȚIUNE PENTRU ELIMINARE A RUJEOLEI,

RUBEOLEI ȘI DE PREVENIRE A INFECȚIEI

RUBEOLICE CONGENITALE/ SINDROMULUI RUBEOLIC CONGENITAL

ROMÂNIA

ABREVIERI

CNSCBT = Centrul national de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile; CRSP = centru regional de sănătate publică;

DSPJ = direcții de sănătate publică județene;

ECDC = Centrul European pentru Controlul Bolilor (European Centre for Diseases Control); HG = Hotărâre de Guvern;

INSP = Institutul Național de Sănătate Publică;

MS-DGSPPS = Ministerul Sănătății – Direcția Generală Sănătate Publică și Programe de Sănătate;

OMS = Organizația Mondială a Sănătății;

RAPI = reacții adverse postvaccinale indezirabile; RENV = egistrul electronic național de vaccinare; ROR = vaccin combinat rujeolă-oreion-rujeolă;

CNVRR = Comitetul național de verificare a rujeolei și rubeolei;

RVC = comitetul regional european de verificare a eliminării rujeolei si rubeolei .

GLOSAR

Infecția rubeolică congenitală (IRC) – infecția produsului de concepție cu virus rubeolic, infecție care poate duce la avort, nașteri premature, decese in utero sau nașterea unui copil normal sau a unui copil cu una/mai multe sau toate manifestările sindromului rubeolic congenital (SRC).

Sindromul rubeolic congenital (SRC) – unul din posibilele finaluri ale infecției rubeolice în utero, în special ca rezultat al infecției în timpul primului trimestru de sarcină.

SUMAR EXECUTIV

Implementarea Planului Strategic pentru Rujeolă și Rubeolă 2012–2020 a dus la nivel mondial în ultimul deceniu la o reducere considerabilă a poverii bolii (pentru rujeolă si rubeolă), la o creștere marcată a introducerii a celei de a doua doze de vaccin cu componenta rujeolica în programele de imunizări și la îmbunătățirea supravegherii.

În perioda 2000-2018, numarul estimat de decese prin rujeolă a scăzut cu 73% și numarul estimat de cazuri de rujeolă a scăzut cu 76%.

La nivelul regiunii europene, în ciuda progresului enorm, ţinta de eliminare a rujeolei şi rubeolei pentru anul 2020 nu a fost îndeplinită .

Comitetului Regional European de Verificare a eliminării rujeolei și rubeolei (RVC) a concluziont, în baza raportului de țară din 2020, că România a atins satusul de eliminare pentru rubeolă, având o perioadă de peste 36 luni de întrerupere a transmiterii. Pentru rujeolă, RVC a concluzionat menținerea transmiterii endemice.

Întărirea programelor naționale de imunizare este un obiectiv important în Regiunea Europeană OMS. Programele de imunizare care livrează vaccinuri de calitate și într-o manieră sigură, cu rate de acoperire vaccinală ≥95% la vârstele potrivite și înaltă calitate a supravegherii bolii și a capacității de monitorizare a programelor de imunizare, răspunsul în caz de epidemii, creșterea cererii la vaccinare și îmbunătățirea acceptanței în populație vor creste raportul cost eficacitate în utilizarea vaccinurilor.

Până în 2010, acoperirile vaccinale la nivel național în România, atât la prima, cât și la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică și rubeolică, s-au menținut la niveluri înalte (96% - 97%). Începând cu anul 2010, valorile acoperirilor vaccinale atât la prima cât și la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică și rubeolică au scăzut progresiv ajungând, în 2020 la 87,3% (pentru prima doză) și respectiv, la 75,1% (pentru a doua doză). Faptul că aceste valori ale acoperirilor vaccinale sunt insuficiente pentru a controla rujeola a fost dovedit prin apariția epidemiilor de rujeolă care au evoluat cu un număr mare de cazuri și decese.

Pentru perioada 2021-2030, România și-a stailit următoarele obiective strategice:

-mentinerea eliminării rubeolei endemice

-eliminarea și mentinerea eliminării rujeolei endemice

-prevenirea infectiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital

-creșterea si mentinerea acoperirii vaccinale la vaccin cu componente rubeolică și rujeolică peste 95%

Vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei este parte integrantă a programelor de vaccinare la nivel mondial, contribuind la progresul în atingerea obiectivelor globale de imunizare și, în sens mai larg, parte din Agenda Globală de Securitate a Sănătății și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite.

INTRODUCERE

Planul strategic global pentru rujeolă și rubeolă al Organizatiei Mondiale a Sănătății 2012-2020 (Measles and Rubella Strategic Framework 2012–2020) și-a concentrat eforturile asupra protejării și îmbunătățirii vieții copiilor prin combaterea rujeolei şi rubeolei. Implementarea Planului Strategic pentru Rujeola si Rubeola 2012–2020 a dus, la nivel mondial, în ultimul deceniu, la o reducere considerabilă a poverii bolii (pentru rujeolă și rubeolă), la o creștere marcată a introducerii a celei de a doua doze de vaccin cu componenta rujeolică în programele de imunizări și la îmbunătățirea supravegherii.

În perioda 2000-2018, numărul estimat de decese prin rujeolă a scăzut cu 73% și numărul estimat de cazuri de rujeolă a scăzut cu 76%.

La nivelul regiunii europene, în ciuda progresului enorm, ţinta de eliminare a rujeolei şi rubeolei pentru anul 2020 nu a fost îndeplinită.

O serie de provocări emergente determină îngrijorare: regiunea OMS America, certificată în 2016 pentru eliminarea rujeolei a pierdut acest statut în 2018, la nivel global cazurile de rujeolă s-au dublat în perioada 2017-2018 ( de la 170.000 la 350.000), trend care a continuat și în 2019, iar acoperirea vaccinală a rămas scăzută și foarte scăzută în numeroase țări.

În raportul din 2021, Comitetul Regional European de verificare a eliminarii rujeolei și rubeolei (RVC) a concluzionat că până la sfârșitul anului 2019, în 30 de state membre ale regiunii transmiterea endemică a rujeolei a fost întreruptă. Dintre acestea, 29 de state au eliminat rujeola (având documentată de cel puțin 36 luni întreruperea transmiterii). Transmiterea rubeolei endemice a fost întreruptă în 45 de state membre, toate considerate că au eliminat rubeola (inclusiv România). Raportul s-a bazat pe analiza rapoartelor primite de la 48 din cele 53 state membre ale regiunii.

Vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei este parte integrantă a programelor de vaccinare la nivel mondial, contribuind la progresul în atingerea obiectivelor globale de imunizare și, în sens mai larg, parte din Agenda Globală de Securitate a Sănătății și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite.

Vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei este, de asemenea, esențială pentru Agenda de Imunizare 2030, prin stimularea progresului către accesul universal la servicii de sănătate, inclusiv vaccinare. De asemenea, stimulează punerea în aplicare a vaccinării pe parcursul vieții prin consolidarea platformelor în al doilea an de viață, pentru administrarea celei de-a doua doze de vaccin care conține rujeolă și a platformelor pentru vaccinarea de recuperare.

Oferind tuturor copiilor oportunitatea de a primi 2 doze de vaccin rujeolic și tuturor copiilor și femeilor la vârstă fertilă oportunitatea de a primi cel putin o doză de vaccin rubeolic va permite statelor membre să atingă țintele de eliminare.

Dat fiind ca majoritatea statelor membre au introdus deja vaccin combinat rujeolic- rubeolic în schema de vaccinare și că rubeola este mai puțin contagioasă decât rujeola, eliminarea rubeolei este fezabilă în cadrul strategiei de eliminare a rujeolei.

Utilizarea vaccinurilor combinate este cea mai eficientă cale pentru a distribui aceste antigene în programele de imunizare de rutină ale copilariei.

Întărirea programelor naționale de imunizare este un obiectiv important în Regiunea Europeană OMS. Programele de imunizare care livrează vaccinuri de calitate și într-o manieră sigură, cu rate de acoperire vaccinală ≥95% la vârstele potrivite și înaltă calitate a supravegherii bolii și a capacității de monitorizare a programelor de imunizare, răspunsul în caz de epidemii, creșterea cererii la vaccinare și îmbunătățirea acceptanței în populație vor crește raportul cost eficacitate în utilizarea vaccinurilor.

Componentele cheie ale infrastructurii de imunizare pot fi întărite prin îmbunătățirea siguranței și eficienței practicilor de imunizare; dezvoltarea sistemelor de monitorizare a imunizării pentru reducerea ratelor de omisiune; reducerea oportunităților pierdute și contraindicațiilor false; instruirea personalului medical; si dezvoltarea materialelor informative, educationale si de comunicare care sa fie folosite de public și furnizorii de îngrijiri de sănătate. În creșterea acoperirii vaccinale, activitățile de imunizare suplimentare oferă oportunitatea de întărire a componentelor principale ale infrastructurii de imunizare de rutină.

OBIECTIVELE STRATEGIEI EUROPENE DE ELIMINARE A RUJEOLEI, RUBEOLEI ȘI DE PREVENIRE A RUBEOLEI CONGENITALE

Obiectivele sunt:

eliminarea rujeolei endemice;

eliminarea rubeolei endemice;

prevenirea IRC/SRC (<1 caz de SRC la 100.000 de născuți vii).

Strategii cheie

Pentru realizarea acestor obiective, strategiile cheie au fost revizuite pentru a lua în considerație ținta de eliminare a rubeolei la nivel European. Acestea sunt:

Atingerea și susținerea unei înalte acoperiri vaccinale (≥95%) cu două doze de vaccin cu componentă rujeolică și rubeolică, prin serviciile de imunizare de rutină de înaltă calitate.

Oferirea oportunităților pentru imunizarea antirujeolică, prin activități suplimentare de imunizare la populațiile susceptibile la rujeolă.

Oferirea oportunităților de vaccinare antirubeolică, inclusiv prin activități suplimentare de imunizare, tuturor copiilor susceptibili la rubeolă, adolescenților și femeilor la vârstă fertilă.

Întărirea sistemelor de supraveghere prin investigarea riguroasă a fiecărui caz și confirmarea de laborator a cazurilor suspecte.

Asigurarea informațiilor de înaltă calitate și valide, atât pentru personalul sanitar, cât și pentru public referitoare la beneficiile imunizării antirujeolică și antirubeolică și riscul de reacții adverse postvaccinale.

Domenii cheie de acțiune

Domeniile cheie de acțiune includ atît activități regionale, cât și naționale, și se bazează pe rezoluția EUR/RC55/R7 a Comitetului Regional OMS pentru Europa (dezvoltarea de politici naționale, supreveghere).

OBIECTIVELE PLANULUI DE ACTIUNE PENTRU ROMÂNIA

Obiective

Eliminarea rujeolei endemice și menținerea statutului de eliminare a rubeolei endemice. Prevenirea infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital (<1 caz de SRC la 100000 de născuți vii).

Atingerea și menținerea unor acoperiri vaccinale peste 95% la vaccin cu componente rubeolică și rujeolică.

Deși Statele Membre au ânregistrat progrese în vederea eliminării rujeolei și a rubeolei la nivel european până în 2020, ținta nu a fost atinsă.

Strategii cheie

În conformitate cu strategia Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), progresul României în vederea atingerii țintei de eliminare a rujeolei și rubeolei s-a concretizat în următoarele realizări:

Înființarea Comitetului Național de Vaccinologie, cu rol de for științific consultativ al Ministerului Sănătății. În România există acest Comitet Național de Vaccinologie având ca atribuții principale asigurarea, la solicitarea Ministerului Sănătății, a consultanței de specialitate pentru activitățile de elaborare, implemetare și evaluare a Programului Național de Imunizare derulat de Ministerul Sănătății;

Funcționarea Comitetului National de verificare a eliminarii rujeolei si rubeolei.

În țara noastră funționează această stuctură tehnică din 2014 (Ordinul ministrului sănătății nr. 720/19.06.2014 privind înfiinţarea Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei și Ordinul ministrului sănătății nr.757/10.03.2022 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 720/2014 privind înfiinţarea Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei) prin care Ministerul Sănătății verifică impactul programului de implementare a strategiei naționale pentru eliminarea rujeolei și rubeolei. Această structură asigură comunicarea cu Biroul Regional al Organizației Mondiale a Sănătății în vederea eliminarii din zona europeană a celor două boli prevenibile prin vaccinare.

Atingerea și menținerea unei acoperiri vaccinale înalte (≥95%) cu două doze de vaccin rujeolic și rubeolic prin serviciile de vaccinare de rutină.

Până în 2010, acoperirile vaccinale la nivel național, atât la prima cât și la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică și rubeolică, s-au menținut la niveluri înalte (96% - 97%). Începând cu anul 2010, valorile acoperirilor vaccinale atât la prima, cât și la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică și rubeolică au scăzut progresiv ajungând, în 2020 la 87,3% (pentru prima doză) și respectiv la 75,1% (pentru a doua doză). Faptul că aceste valori ale acoperirilor vaccinale sunt insuficiente pentru a controla rujeola a fost dovedit prin apariția epidemiilor de rujeolă care au evoluat cu un număr mare de cazuri si decese.

Valorile scăzute ale acoperirilor vaccinale la nivel național, atât la prima, cât și la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică și rubeolică, reflectă dificultățile în atingerea unor niveluri optime ale acoperirilor vaccinale la nivel regional.

Așa cum reiese din analiza datelor de estimare a acoperirilor vaccinale în România, există mai multe motive care au determinat obținerea unor acoperiri vaccinale sub valorile care asigură menținerea bolii sub control prin prevenirea imbolnăvirilor și a complicațiilor consecutive (inclusiv decese), evitarea apariției focarelor și împiedicarea evoluției acestora către epidemii:

neprezentarea la vaccinare are ca posibilă explicație deficitul de medici de familie în zonele rurale, distanțele mari până la cabinetul medicului de familie (costuri de transport), dar, posibil și prin refuzul categoric al vaccinării - cauzat fie de neîncrederea în beneficiile vaccinării pe fondul unei educații sanitare deficitare, fie datorită influenței nefaste a campaniilor ample anti-vaccinare;

refuzul la primirea vaccinului ROR fie de teama reacțiilor adverse (a siguranței vaccinurilor), fie din cauza influenței nefaste a campaniei anti-vaccinare;

statutul de născut/plecat în străinătate, explicația cea mai plauzibilă fiind emigrarea adulților tineri din zonele rurale cu rată înaltă de șomaj în țări ale Uniunii Europene în căutarea unui loc de muncă;

contraindicațiile medicale temporare datorate, cel mai probabil, temerilor medicilor de familie în ceea ce privește reacțiile adverse; această atitudine este

consecința lipsei de aprofundare de către medicii de familie a documentației de specialitate privind indicațiile și contraindicațiile reale ale vaccinurilor;

Oferirea de oportunitati pentru imunizarea antirujeolică și antirubeolică prin activități suplimentare de vaccinare a populației din comunitățile greu accesibile.

Acest tip de activități este prevăzut în programul Național de Vaccinare și se derulează la nivelul serviciilor/birourilor de supraveghere și control al bolilor transmisibile din direcțiile de sănătate publică. Aceste acțiuni constau în identificarea comunităților cu acoperire vaccinală suboptimală, dispunerea și organizarea campaniilor suplimentare de vaccinare pentru recuperarea restanțierilor, prin intermediul medicilor de familie și cu sprijinul asistenților comunitari și al mediatorilor sanitari.

În ciuda eforturilor depuse, rezultatele acestor activități rămân destul de modeste ca urmare a faptului ca multe județe se confruntă cu o lipsă acută de mediatori sanitari și asistenți medicali comunitari, care au un rol foarte important în identificarea comunităților cu acoperiri vaccinale suboptimale și comunicarea cu liderii acestora în vederea îmbunătățirii gradului de acceptare a vaccinării.

Întărirea sistemelor de supraveghere prin investigarea riguroasă a fiecarui caz și confirmarea de laborator a cazurilor suspecte de rujeolă, rubeolă și infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital (IRC/SRC).

În România, sistemele de supraveghere a rujeolei și rubeolei, precum și al infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital au fost implementate de peste două decenii și includ depistarea, raportarea și investigarea riguroasa a fiecărui caz și confirmarea cu laboratorul a cazurilor suspecte de rujeolă, rubeolă și IRC/SRC.

Educarea personalului medical privind identificarea precoce și investigarea în timp real a tuturor cazurilor de rujeolă și rubeola, utilizand definițiile de caz standard. Această activitate se derulează în cadrul în Programul Național de Supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare și intră în responsabilitatea serviciilor/ birourilor de supraveghere și control al bolilor transmisibile din direcțiile de sănătate publică.

Investigarea focarelor de rujeola (inclusiv cele depisate în unitati sanitare) și limitarea extinderii acestora prin măsuri de profilaxie post-expunere (vaccinarea contacților susceptibili).

Această activitate se derulează în cadrul în Programul Național de Supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare și intră în responsabilitatea serviciilor/birourilor de supraveghere și control al bolilor transmisibile din direcțiile de sănătate publică și al serviciilor de prevenire și control al infecțiilor asociate asistenței medicale din unitățile sanitare.

Depistarea, investigarea și supravegherea femeilor gravide care au avut contact cu cazuri de rubeolă.

Această conduită privind supravegherea femeii gravide contact al cazurilor de rubeolă este prevăzută în Protocolul de supraveghere a gravidelor potențial expuse la infecția rubeolică și este aplicată în conformitate cu acesta.

Îmbunătățirea comunicării pentru creșterea acceptării la vaccinarea de rutină utilizând ghidul de comunicare CNCSBT https://www.cnscbt.ro/index.php/ghiduri-si- protocoale/ghiduri/184-ghid-de-comunicare-pentru-cresterea-acceptarii-programelor- de-vaccinare-la-copii

Efectuarea de studii pentru identificarea barierelor și a factorilor care contribuie la ratele scăzute de vaccinare pentru rujeolă și rubeolă și dezvoltarea unei stategii bazate pe dovezi pentru îmbunătățirea acoperii vaccinale.

Analiza periodică a datelor de estimare a acoperirilor vaccinale în România, relevă o serie de motive care au determinat, în ultimii 10 ani, obținerea unor acoperiri vaccinale

suboptimale (sub valorile care asigură menținerea bolii sub control prin prevenirea imbolnăvirilor și a complicațiilor consecutive, inclusiv decese, evitarea apariției focarelor și împiedicarea evoluției acestora către epidemii).

Dezvoltarea unei stategii pentru imunizarea în condiții de crize umanitare, migrație, urgente de sanatate publica/epidemii, pandemii.

Evenimentele epidemiologice care au avut loc, de-a lungul timpului, pe teritoriul României și probabilitatea mare de a ne confrunta în viitor cu alte epidemii sau pandemii, justifică necesitatea unui Plan Național Generic de Pregătire și Răspuns la Evenimente Epidemiologice de Boală Transmisibilă de Importanță Națională, care a fost elaborat și urmează a fi implementat.

Planul implică o strategie continuă de management care cuprinde etape de prevenire, pregătire, răspuns și revenire; pentru a proteja viaţa și sănătatea populației în cazul epidemiilor sau al riscului crescut de producere a acestora este necesară stabilirea instituţiilor de decizie, coordonare şi control la producerea epidemiilor şi asumarea rolurilor şi responsabilităţilor de către acestea pe sectoarele de acţiune ce le revin și folosirea resurselor informaţionale, umane, financiare şi materiale la dispoziţie în mod eficient, eficace şi în conformitate cu aşteptările cetăţenilor.

Acest Plan reprezintă cadrul general de organizare a răspunsului la evenimente epidemiologice de boală transmisibilă, urmând ca după aprobarea Planului să se elaboreze proceduri operaționale specifice pe categorii de boli transmisibile în funcție de modul de transmitere. Scopul Planului este pregătirea și răspunsul la evenimente epidemiologice de boală transmisibilă, în vederea unei bune gestionări a acestora, concretizată în reducerea amplitutidinii și impactului acestor evenimente asupra populației, precum și în reducerea potențialului de răspândire trans-frontalieră.

Creșterea performanței sistemelor informatice (Registrul Electronic Național de Vaccinare RENV) privind managementul distribuției si stocurilor de vaccin.

De la elaborarea și implementarea sa până în prezent, Registrul Electronic Național de Vaccinare (RENV) a fost permanent dezvoltat pentru a-i fi atribuite noi funționalități : managementul distribuției si stocurilor de vaccin, anunțarea părinților (prin SMS) pentru a se prezenta cu copiii la vaccinare, calculul acoperirilor vaccinale, înregistrarea unor vaccinări ale adultului (antigripală, anti-COVID_19)

În timpul pandemiei COVID-19, în România au fost diseminate în teritoriu recomandarile OMS privind necesitatea menținerii vaccinarii în cadrul Programului Național de Vaccinare, cu respectarea măsurilor de răspuns în contextul epidemiologic respectiv.

Întreruperea activității de vaccinare, chiar și pe perioade scurte de timp, ar avea drept consecință acumularea de indivizi susceptibili și, ulterior, apariția unor epidemii ample, inclusiv decese datorate bolilor prevenibile prin vaccinare; aceste fenomene ar crește povara asupra sistemelor de sănătate aflate deja sub presiunea răspunsului la pandemia COVID-19.

În cadrul vaccinării prin program în context pandemic, se acordă prioritate schemei primare de vaccinare, îin special pentru rujeolă, rubeolă, poliomielită, tuse convulsivă.

O alta recomandare a OMS în această situație a fost cea de a se întări supravegherea RAPI în condițiile în care există probabilitatea de creștere a riscului de reacții adverse coincidente, ca urmare a transmiterii SARS-CoV-2 concomitente cu vaccinarea.

Analiza datelor de estimare centralizate la nivel național în România, atât ăn anul 2020 cât și în anul 2021, relevă faptul că acoperirea vaccinală, atât la prima cât și la a doua doză de ROR, a fost influențată de contextul pandemic, scăzând în medie cu 1-3 procente față de valorile din anii pre-pandemie; de această situație sunt, posibil, resposabile: reducerea mobilității populației în context pandemic, precum și implicarea personalului medico-sanitar în managementul pandemiei COVID-19.

OBIECTIVE ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE LA NIVEL NAȚIONAL

Obiective

Eliminarea rujeolei endemice și menținerea statutului de eliminare a rubeolei endemice . Prevenirea infectiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital (<1 caz de SRC la 100000 de nascuți vii).

Atingerea și menținerea unor acoperiri vaccinale peste 95% la vaccin cu componente rubeolică și rujeolică.

Urmare a Rezolutiei OMS pe baza concluziilor la cea de a 20 întâlnire a Comitetului Regional European de Verificare a eliminării rujeolei și rubeolei (RVC), României i-a fost atribuit statutul de țară care a eliminat rubeola endemică. Comitetului Regional European de Verificare a eliminării rujeolei și rubeolei (RVC) a concluziont, în baza raportului de țară din 2020, că România a atins satusul de eliminare pentru rubeolă, având o perioada de peste 36 luni de întrerupere a transmiterii.

Pentru rujeolă RVC a concluzionat mentinerea transmiterii endemice.

Direcții de acțiune

Vaccinarea antirujeolică si antirubeolică

În România, vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei se efecuează cu vaccin combinat ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), asigurând astfel protecția simultană pentru mai multe boli. Schema națională pentru vaccinarea cu ROR prevăzută în Programul Național de Vaccinare (PNV) constă în două doze: prima se administrează la vârsta de 12 luni, iar cea de-a doua doză se administrează la vârsta de 5 ani. La fel ca majoritatea vaccinărilor incluse în PNV, vaccinarea cu ROR este efectuată de către medicii de familie. Tot în cadrul PNV (II.Vaccinarea grupelor populaționale la risc) este prevăzută vaccinarea cu ROR în situații epidemiologice deosebite (contacții din focare).

Atingerea și mentinerea unor acoperiri vaccinale înalte (≥95%) pentru fiecare dintre cele două doze de vaccin cu componentă rujeolică și rubeolică;

Începând cu anul 2010, valorile acoperirilor vaccinale atât la prima cât și la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică și rubeolică au scăzut progresiv ajungând, în 2020 la 87,3% (pentru prima doză) și, respectiv, la 75,1% (pentru a doua doză). Faptul că aceste valori ale acoperirilor vaccinale sunt insuficiente pentru a controla rujeola a fost dovedit prin apariția epidemiilor de rujeolă care au evoluat cu un număr mare de cazuri și decese.

Identificarea comunităților cu acoperire vaccinală suboptimală și organizarea de campanii suplimentare de vaccinare pentru recuperarea restanțierilor, atât la prima, cât și la a doua doză de vaccin cu componentă rujeolică și rubeolică;

În ciuda eforturilor depuse, rezultatele acestor activități rămân destul de modeste ca urmare a faptului ca multe județe se confruntă cu o lipsă acută de mediatori sanitari și asistenți medicali comunitari, care au un rol foarte important în identificarea comunităților cu acoperiri vaccinale suboptimale și comunicarea cu liderii acestora în vederea imbunătățirii gradului de acceptare a vaccinării.

Monitorizarea functionalitatii componentelor lantului de frig, la toate nivelurile, se realizează conform Metodologiei elaborate de INSP-CNSCBT. Instruiri privind menținerea echipamentului de lant de frig, folosirea dispozitivelor de monitorizare a temperaturii au fost realizate ca activități în cadrul Programului Național de Vaccinare.

Au fost organizate periodic sesiuni de pregatire pentru medicii de familie în vederea creșterii/menținerii unor acoperiri vaccinale înalte, identificării cazurilor de boală, a cazurilor de reacții adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) și a sigurantei vaccinarii, a utilizarii Registrului Electronic Național de Vaccinări (RENV), aceste activități fiind incluse în Programul Național de Vaccinare.

România are un sistem de supraveghere a reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile cu investigarea și raportarea corectă și completă a fiecarui caz raportat. De-a lungul timpului, acest sistem de supraveghere a fost întărit printr-o monitorizare riguroasă a RAPI.

Organizarea de campanii de informare și educare a populației privind evoluția și complicațiile rujeolei și rubeolei, pentru a reduce ezitarea și refuzul la vaccinare, în special cu ocazia Saptămânii Europene de Vaccinare, care se desfășoară în fiecare an.

Supravegherea rujeolei și a rubeolei

Ținând cont de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, fiecare țară membră a OMS trebuie să-și adapteze sistemele de supraveghere a rujeolei/rubeolei în functie de specificul epidemiologic existent.

Un singur caz suspect de rujeolă sau un cluster de boală febrilă cu rash necesită investigarea imediată pentru determinarea cauzei și asigurarea unui management adecvat.

În Romania, supravegherea rujeolei și a rubeolei se face conform “Metodologiei de supraveghere a rujeolei si rubeolei” (https://cnscbt.ro/index.php/metodologii/rujeola-si-rubeola ), utilizând definițiile de caz ale Uniunii Europene.

Context epidemiologic

Începand cu anul 2009, acoperirile la vaccinarea cu ROR, atât la prima cât și la a doua doză, au început să scadă continuu ajungând sub nivelul (95%) celor care asigură controlul bolii.

Consecințele acestui fenomen s-au concretizat în apariția și evoluția unor epidemii care s-au succedat la intervale scurte de timp în perioada 2010 – 2020.

Epidemia de rujeola care a debutat la sfârșitul lunii august 2010 a evoluat până în 2013 și a totalizat un numar de 13.586 cazuri, din care 4 decese. Cea mai afectată a fost grupa de vârstă sub 1 an (incidența = 760,9 la 100.000 locuitori), urmată de grupa de vârstă 1-4 ani (incidență = 333,2 la 100.000 locuitori) și grupa de vârstă 5-9 ani (incidența = 115 la 100.000 locuitori). Boala a apărut la copii nevaccinați (peste 70% din cazuri). Cea mai importantă măsură de intervenție a constat în organizarea unor campanii suplimentare de vaccinare cu ROR, în zonele afectate (copii cu vârste între 7 luni – 7 ani, fără antecedente vaccinale antirujeolice); astfel, au fost vaccinați aproximativ 4.500 de copii.

În perioada septembrie 2011- decembrie 2012, în România a evoluat, concomitent cu epidemia de rujeolă, și o epidemie de rubeolă care a totalizat un numar de 24.627 cazuri; nu s-a înregistrat niciun deces. Cele mai afectate grupe de vârsta pentru ambele genuri au fost: 15-19 ani - cu

16.245 cazuri (65,9%), fiind urmată de grupa de vârstă 10-14 ani, cu 3.314 cazuri (13,5%),

respectiv grupa 20-24 ani, cu 2370 cazuri (9,6%). Cele mai multe cazuri – 24.067 (97,7%) au apărut în rândul persoanelor nevaccinate.

În epidemia de rujeolă care a evoluat în perioada 2016-2019, au fost raportate peste

20.000 de cazuri, din care 64 decese. Cea mai afectată grupă de vârstă (incidența > 900/100 000) a fost cea sub 1an (neeligibili la vaccinarea cu ROR). Ponderea cea mai mare a deceselor

(51,1%) s-a înregistrat la grupa de varsta sub 1 an. Tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită față de tulpina endemica din România (D4).

Prevenirea infectiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital

În Romania, supravegherea infecției rubeolice congenitale (inclusiv a sindromului rubeolic congenital) se face conform “Metodologiei de supraveghere a IRC/SRC” (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ sectiunea Metodologii), utilizând definițiile de caz ale Uniunii Europene.

Din anul 2005, incidența SRC în România s-a menținut sub 1/100 000 născuți vii până în anul 2011 (ținta OMS este sub 1/100 000 născuți vii). După anii 2010 și 2011, când nu s-au înregistrat cazuri confirmate SRC, incidența a crescut în anul 2012 (când a fost atins varful epidemiei de rubeolă) la 11,9%000 născuți vii. Ulterior, valorile incidenței SRC au scăzut semnificativ (în anul 2013 incidența a fost de 3,3/100.000 născuți vii) și se mențin și în prezent la un nivel foarte scăzut (2/100.000 născuți vii).

OBIECTIVELE STRATEGICE ALE ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2021-2030

mentinerea eliminării rubeolei endemice, prin intărirea supravegherii și vaccinare susținută;

eliminarea și mentinerea eliminării rujeolei endemice prin întărirea supravegherii și creșterea acoperirilor vaccinale la niveluri optime necesare atingerii țintei de eliminare. Indicator de rezultat: rata de incidență a rujeolei/rubeolei < 1 la 1 000 000 locuitori la nivel național (exceptând cazurile de import);

prevenirea infectiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital (<1 caz de SRC la 100000 de născuți vii), prin întărirea supravegherii și prevenirea prin vaccinare a infecției rubeolice în rândul personalului susceptibil medico-sanitar de sex feminin și vârstă fertilă;

creșterea și menținerea acoperirii vaccinale la vaccin cu componente rubeolică și rujeolică peste 95% prin următoarele tipuri de acțiuni:

responsabilizare mai mare a medicilor de familie în vederea îmbunătățirii acoperirii vaccinale prin oferirea oportunității de vaccinare antirujeolică și antirubeolică a restanțierilor cu ocazia adresării la medicul de familie pentru alte vaccinări programate sau alte servicii medicale ;

oferirea de oportunități de vaccinare antirujeolică și antirubeolică adolescenților și femeilor la vârsta fertilă, inclusiv prin activități suplimentare de imunizare și creșterea performanței sistemelor informatice (Registrul Electronic Național de Vaccinare - RENV) prin dezoltarea de noi funționalități (modul de vaccinare a adultului);

același tip de acțiuni sunt indicate și pentru prevenirea prin vaccinare a infectiei rubeolice în rândul personalului susceptibil medico-sanitar, de sex feminin și vârstă fertilă ;

fiind binecunoscut faptul că rețeaua de medicină de familie nu acoperă uniform toate zonele țării, mai ales cele de munte și cele cu populație vulnerabilă, oferirea de oportunități pentru imunizarea antirujeolică și antirubeolică prin activități suplimentare de vaccinare a populației din comunitățile greu accesibile prin inițierea sau susținerea, de către DSPJ, a unor demersuri ale autorităților locale pentru înființarea unor centre comunitare integrate. Centrele comunitare au printre rolurile stabilite și pe cel de a contribui la îmbunătățirea indicatorilor stării de sănătate prin activități de promovare și

prevenire, între care și creșterea mobilizării la vaccinare. Asistența medicală comunitară cuprinde ansamblul de programe, servicii de sănătate şi acţiuni de sănătate publică furnizate la nivelul comunităţilor în scopul creşterii accesului populaţiei şi, în special, al grupurilor vulnerabile la servicii medico-sociale de calitate.

asigurarea informațiilor de înalta calitate și valide, atât pentru personalul medico- sanitar, cât și pentru populația generală, referitoare la beneficiile imunizarii antirujeolică și antirubeolică și riscul de reacții adverse postvaccinale.

Pentru creșterea adresabilității și a acceptantei la vaccinare este nevoie și de campanii de comunicare ample și susținute la nivel național, în general și la nivel local, în special – în funcție de caracteristicile comunităților respective.

O Procedură privind vaccinarea cu ROR în cabinetele de medicină de familie a fost elaborată de către INSP, în colaborare cu Societatea Națională de Medicină de Familie (SNMF) și cu suportul UNICEF, documentul fiind transmis Ministerului Sănătății pentru aprobare și implementare.

Pentru a întări sistemul de supraveghere a RAPI din România este necesară înfiintarea Comisiei Nationale pentru Evaluarea cazurilor RAPI. Orice reacție neobișnuită (gravă sau care pune în pericol viața pacientului sau care nu este menționată în prospect) apărută după administrarea vaccinului trebuie investigată și clasificată.

Comisia Națională de Evaluarea a Cazurilor de RAPI este necesar să aibă în componență medici din specialități diverse având în vedere particularitățile cazului investigat.

Având în vedere faptul că, pentru atingerea țintei de eliminare sunt critice genotiparea și epidemiologia moleculară este necesară dezvoltarea continuă a capacităților de laborator prin inființarea Laboratorului Național de Sănătate Publică, din cadrul INSP și prin creșterea performanței laboratoarelor din centrele regionale ale INSP. Caracteristicele moleculare ale izolatelor virale pot fi utilizate pentru a determina distribuția geografică a variantelor genetice, pentru determinarea originii virusurilor în caz de import și a proporției acestora. Întreruperea circulației virusurilor prin vaccinare continuă și susținută poate fi demonstrată prin compararea variabilității virusurilor din perioada pre-vaccinală cu izolatele din perioada de după introducere a vaccinării în Programul Național de Vaccinare.

Majoritatea problemelor legate de vaccinare și-ar putea găsi rezolvarea odată cu elaborarea și implementarea unei Strategii naționale de vaccinare. Interdependența globală a crescut vulnerabilitatea oamenilor de pretutindeni la răspandirea necontrolată a bolilor prin epidemii. Vaccinarea este una din măsurile cu cele mai bune rezultate, fiind deosebit de eficientă în raport cu costurile și are un viitor promițător. Am intrat într-o nouă eră, marcată de o dublare a numărului de vaccinuri disponibile, precum și de elaborarea de noi vaccinuri. Serviciile de vaccinare sunt tot mai mult utilizate devenind un element de bază al sistemelor sanitare. Programul Național de Vaccinare trebuie să constituie parte integrantă a proiectelor de resurse umane, finanțare și logistică.

Evenimentele epidemiologice care au avut loc de-a lungul timpului, pe teritoriul României și probabilitatea mare de a ne confrunta în viitor cu alte epidemii sau pandemii, justifică necesitatea unui Plan Național Generic de Pregătire și Răspuns la Evenimente Epidemiologice de Boală Transmisibilă de Importanță Națională, care a fost elaborat și urmează a fi implementat. Acest Plan reprezintă cadrul general de organizare a răspunsului la evenimente epidemiologice de boală transmisibilă, urmând ca după aprobarea Planului să se elaboreze proceduri operaționale specifice pe categorii de boli transmisibile în funcție de modul de transmitere; pentru rujeola si rubeola, aceste proceduri operationale vor fi in conformitate cu Ghidul OMS privind managementul focarelor. Scopul Planului este pregătirea și răspunsul la evenimente epidemiologice de boală transmisibilă, în vederea unei bune gestionări a acestora,

concretizată în reducerea amplitutidinii și impactului acestor evenimente asupra populației, precum și în reducerea potențialului de răspândire trans-frontalieră.

Bibliografie:

Measles and rubella strategic framework 2021–2030. Geneva: World Health Organization;

2020.Licence: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. ISBN 978-92-4-001562-3 (print version)

European Immunization Agenda 2030. Copenhagen:WHO Regional Office for Europe;

2021.Licence: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. ISBN: 978-92-890-5605-2

[ 9th Meeting of the European Regional Verification Commission for Measles and Rubella Elimination (RVC): Report of virtual meeting sessions, 29 June, 17 September, 5-6 November, 14 December 2020. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe;

2021.Licence: CC BY-NC-SA 3.0 IGO ](<http://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-EURO-2021-4369-44132-62279>)https://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-EURO-2021-4369-44132-62279 accesat 20.03. 2022

[Tenth meeting of the European Regional Verification Commission for Measles and Rubella Elimination; Summary of virtual sessions held on 6 October 2021, 2 November 2021, 8 December 2021 and 16 February 2022. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe;

2022.Licence: CC BY-NC-SA 3.0 IGO ](<http://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-EURO-2022-6093-45858-66035>)https://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-EURO-2022-6093-45858-66035 accesat 15.10. 2022

Eliminating measles and rubella and preventing congenital rubella infection WHO European Region strategic plan 2005–2010. ISBN 92 890 1382 6

Measles outbreak guide. Geneva: World Health Organization;

2022.Licence: CC BY- NC-SA 3.0 IGO.

World Health Organization – Regional Office for Europe: Report of the first meeting of the Regional Verification Committee for measles and rubella elimination in the European Region, 2012.

Cutts FT, Ferrari MJ, Krause LK, Tatem AJ, Mosser JF. Vaccination strategies for measles control and elimination: time to strengthen local initiatives. BMC Med. 2021;19(1):

2.Published 2021 Jan 5. doi:10.1186/s12916-020-01843-z

Guidance on routine immunization services during COVID-19 pandemic in the WHO European Region http://www.euro.who.int/ data/assets/pdf_file/0004/433813/Guidance- routine-immunization-services-COVID-19-pandemic.pdf

Anexa

Alte documente/date în relație cu « Planul de eliminare pentru România » :

Calendarul de vaccinare aprobat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 964/2022, cu modificarile si completarile ulterioare

(https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2022/08/Calendar-de-vaccinare-2022.pdf

Metodologia de estimare a acoperirii vaccinale (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secțiunea

Metodologii).

Rezultatele estimarilor acoperirii vaccinale (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secțiunea

Analiza date supraveghere).

Metodologia de supraveghere a rujeolei și a rubeolei (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secțiunea Metodologii).

Metodologia de supraveghere a reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secțiunea Metodologii).

Analiza datelor de supraveghere a reactiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secțiunea Analiza date supraveghere).

Ghid de laborator pentru diagnosticul rujeolei, rubeolei și parotiditei (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secțiunea Ghiduri și Protocoale)

Ghid pentru prevenirea transmiterii nosocomiale a rubeolei (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secțiunea Ghiduri și Protocoale)

Protocol de supraveghere a gravidelor potențial expuse la infecția rubeolică (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secțiunea Ghiduri și Protocoale)

Ghid de comunicare pentru creșterea acceptarii programelor de vaccinare la copii (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secțiunea Ghiduri și Protocoale)

Rapoarte anuale privind Analiza bolilor transmisibile aflate în supraveghere https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile- cnscbt/rapoarte-anuale/

Ordinul ministrului sănătății nr 720/19.06.2014 și Ordinul ministrului sănătății nr. 2276

/21.10.2021 privind înființarea Comitetului National de Vacciologie

Ordinul ministrului sănătății nr.1234 din 3 august 2011 privind instituirea metodologiei de raportare on-line în Registrul unic de vaccinări

Ordinul ministrului sănătății nr. 2408/2022 - Normele privind utilizatorii și responsabilitățile furnizorilor de servicii medicale implicați în procesul de vaccinare privind metodologia de raportare și circuitul informațional în Registrul electronic național de vaccinare.

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfisAfis/130657

Hotărârea de Guvern nr. 324 din 23 mai 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfisAfis/214842

Anexa la Ordinul ministrului sănătății nr. 2.931/2021 privind aprobarea Manualului centrelor comunitare integrate publicat in Monitorul Oficial al României Nr. 1240 bis

Lege privind organizarea și finanțarea activității de vaccinare a populației în România http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2017/04/LEGEA-VACCINARII-10.04.2017- 002.pdf

Hotărârea de Guvern nr. 932/2022 pentru organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Sănătate Publică şi pentru aprobarea înfiinţării unor activităţi finanţate integral din venituri proprii

https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2022/08/roprii.pdf

!image

Anexa nr. 2

INSTRUCȚIUNE PRIVIND VACCINAREA CU ROR

ÎN ASISTENȚA MEDICALĂ PRIMARĂ

DEFINIŢIA INSTRUCȚIUNII PRIVIND VACCINAREA CU ROR

Instrucțiunea privind vaccinarea cu ROR din cadrul Programului Național de Vaccinare (PNV) stabilește etapele pe care furnizorii de servicii de vaccinare, precum și oricare alt personal sanitar implicat, acționează pentru a asigura imunizarea populației împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei cu vaccin rujeolos, urlian și rubeolic (ROR).

SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE

Scopul acestui document este ca echipa de profesioniști din asistența medicală primară să asigure implementarea PNV cu atingerea acoperiri vaccinale optime de peste 95%.

Această instrucțiune reprezintă un suport tehnic și metodologic pentru o bună practică în domeniul vaccinării ROR, astfel încât toți beneficiarii să primească vaccinul în condiții de siguranță și eficacitate maximă.

Instrucțiunea include etapele care trebuie parcurse pentru identificarea, mobilizarea, informarea, consilierea și administrarea vaccinului, supravegherea reacțiilor adverse post vaccinale precum și condițiile de transport, păstrare/depozitare și neutralizare a vaccinurilor.

VÂRSTA

Vaccinarea ROR în cadrul PNV

Vaccinul ROR se administrează de rutină conform Calendarului national de vaccinare la vârsta de 1 an și 5 ani, în cabinetul medicului de familie, tuturor copiilor, cu sau fără certificat de naștere și indiferent daca sunt sau nu pe lista unui medic de familie

În mod excepţional, ca măsură de limitare a efectelor unei epidemii, Ministerul Sănătății poate decide efectuarea unei doze suplimentare sub vârsta de 12 luni. Prin doza suplimentară se înțelege orice doză administrată până la împlinirea vârstei de 12 luni. Doza suplimentară nu se cuantifică.

În aceste situații, administrarea poate fi efectuată și în afara cabinetului medicului de familie, în spații special amenajate puse la dispoziție de autoritățile locale, în școli, grădinițe, caravane mobile etc.

Vaccinarea ROR la adult

Vaccinarea cu ROR a adultului nu este inclusă în PNV, fiind recomandată în următoarele situaţii:

contacții din focar, în vederea limitării extinderii bolii

personal medico-sanitar din secții medicale cu risc (pediatrie, boli infecțioase) dacă nu prezintă istoric de vaccinare cu ROR sau la care rezultatele testării de laborator nu evidențiază prezența anticorpilor specifici

persoane care călătoresc în zone/țări în care evoluează focare/epidemii

adultul tânăr care nu prezintă imunitate dovedită pentru rujeolă și/sau rubeolă și/sau oreion (rezultate ale unor testări recente ale anticorpilor specifici) și care intenționează să devină părinți.

În fiecare din situațiile mai sus prezentate se recomandă completarea schemei cu 2 doze vaccin ROR, administrate la un interval de minim 28 de zile.

DEFINIREA TERMENILOR

Eligibil la vaccinare= orice copil care are vârsta prevăzută în calendar și nu are vaccinurile respective administrate

Probleme întâmpinate – orice situație care împiedică administrarea vaccinului

Populație vulnerabilă – persoane sau familii care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială

Catagrafie (def) = lista născuților vii, eligibili la vaccinare, înscriși sau nu în evidențele medicilor de familie cu sau fără certificate de naștere.

Doză suplimentară - orice doză administrată până la împlinirea vârstei de 12 luni.

“Lot de bază” - Pentru grupele de vârstă mici (un an – ROR1) în “Lot de bază” va fi inclus copilul care împlinește vârstă (12 luni) în luna respectivă și va fi menținut în această rubrica până în ziua când va împlini 13 luni. Pentru grupele mari de vârstă (5 ani – RRO2) în “Lot de baza” va fi inclus copilul care împlinește vârsta (5 ani) în anul respectiv și va fi menținut în această rubrica până în ziua când va împlini 6 ani.

Restanțier - Prin restanțier se înțelege orice persoană (copil sau adult) care nu a primit sau pentru care nu există date privind numărul de doze corespunzătoare vârstei; copiii după vârsta de 13 luni și după 6 ani, nevaccinați vor fi considerați “restanțieri”. Restanțierii se mențin în catagrafie timp de 2 ani.

Listă de așteptare – Restanțierii care au depășit perioada de 2 ani, putând fi recuperați la vaccinare la o dată viitoare. Se mențin în lista de așteptare până la vârsta de 18 ani.

Reacția adversă post-vaccinală indezirabilă (RAPI) este orice eveniment medical nedorit/advers (manifestări neașteptate, rezultate de laborator anormale, simptome sau boli) apărut după vaccinare, în primele 30 de zile, în funcție de tipul reacție adverse și care nu are în mod necesar o relație de cauzalitate cu administrarea vaccinului.

ECHIPA DE VACCINARE

Medic de familie, titular/asociat al unui cabinet medical sau angajat

Asistenta/ții care au o relație contractuală cu cabinetul medicului de familie

Colaboratori: DSPJ, autorități locale, asistent medical comunitar (AMC), mediator sanitar (MS), moașă, asistent social/ tehnician, consilier școlar și/sau mediator școlar), etc.

DESCRIEREA INSTRUCȚIUNII

Introducere

Recomandările privind acțiunile de imunizare se bazează pe dovezile științifice disponibile în prezent și pe experiența celor mai bune practici din domeniu.

Personalul medical care recomandă vaccinarea sau administrează vaccinuri trebuie să își păstreze și să își actualizeze cunoștințele în domeniul vaccinării, inclusiv recunoașterea și tratamentul anafilaxiei și abilitățile profesionale printr-o instruire adecvată și susținută.

Catagrafiere

Catagrafierea copiilor cu vârsta sub 12 luni pentru vaccinarea cu doză suplimentară ROR – echivalent Doza 0 (D0 ROR)

Se catagrafiază în situații excepționale, de epidemie, stabilite de Ministerul Sănătății.

Se vor catagrafia toți copiii care împlinesc vârsta eligibilă, stabilită pentru situații excepționale, în luna pentru care se întocmește catagrafia și nu au antecedente de rujeolă.

Copiii pot fi catagrafiati pentru D0 ROR simultan cu catagrafierea pentru alte vaccinuri din schema națională.

Copiii care au în antecedente rujeolă NU vor fi catagrafiați la Doza 0.

Copiii care au în antecedente rubeolă sau oreion VOR FI catagrafiați la Doza 0.

Catagrafierea copiilor în vârstă de 12 luni – echivalent Doza 1 ROR (D1 ROR)

Se catagrafiază toți copiii care au mai mult de 28 de zile de la o administrare anterioară de vaccin ROR sau alt vaccin cu antigen viu atenuat și îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

Copiii care împlinesc 12 luni în luna pentru care se face catagrafia, indiferent dacă au sau nu Doza 0. Se vor catagrafia după împlinirea vârstei. Se va catagrafia D1 ROR.

Restanțierii care au mai mult de 12 luni și care nu au înregistrat în evidențe D1 ROR Se va catagrafia D1 ROR .

Copiii pot fi catagrafiați pentru D1 ROR simultan cu catagrafierea pentru alte vaccinuri din schema națională.

Copiii care au în antecedente una sau două dintre bolile acoperite de vaccinul ROR: rujeolă, rubeolă sau oreion, VOR FI catagrafiați la Doza 1.

Catagrafierea copiilor în vârstă de 5 ani – echivalent Doza 2 ROR

Se vor catagrafia toți copiii care au mai mult de 28 de zile de la o administrare anterioară cu orice alt vaccin care conține una din componente și îndeplinesc următoarele condiții:

Copiii care împlinesc 5 ani în anul pentru care se face catagrafia și au antecedente vaccinale D1 ROR, se vor catagrafia D2 ROR

Restanțierii care au mai mult de 5 ani și care au antecedente vaccinale D1 ROR, se vor catagrafia D2 ROR

Copiii care au în antecedente una sau două dintre bolile acoperite de vaccinul ROR: rujeolă, rubeolă sau oreion, VOR FI catagrafiați la Doza 2 vaccinul ROR putând fi administrat la minim 30 de zile dupa vindecare.

Responsabili:

Asistenta medicală de cabinet întocmește catagrafia lunară conform datelor din evidența primară în care sunt incluși copiii aflați în evidența cabinetului cu sau fără certificat de naștere precum și cei care nu au un medic de familie, nou identificați.

Medicul de familie verifică întocmirea și transmiterea lunar catagrafia la Directia de Sanatate Publica Judeteana. Aceasta va fi folosită pentru estimarea necesarului de vaccin.

Asistentul medical comunitar (AMC) și/sau mediatorul sanitar (MS), acolo unde există, identifică în comunitate copiii nou născuți, nou veniți în teritoriu, temporar sau defintiv, neînscriși la medicul de familie, copiii fără certificat de naștere, restanțierii, etc, și îi orientează către medicul de familie. Dacă în teritoriul deservit există un singur medic de familie, informează medicul de familie respectiv. Dacă sunt 2 sau mai mulți medici de familie, AMC și/sau MS informează părinții privind adresele cabinetelor medicale și îi orientează către acestea, apoi verifică în termen de 7 zile dacă acești copiii au fost luați în evidență

Mobilizarea pentru vaccinare

Medicul de familie:

coordonează mobilizarea copiilor catagrafiați la vaccinare,

programează zilele pentru vaccinare,

coordonează echipa cabinetului, colaborează cu AMC/MS și autoritățile locale pentru depășirea problemelor întâmpinate

Lunar, pentru copii care nu se prezinta la vaccinare după chemări repetate din partea MF, acesta va solicita sprijinul primăriei- UAT – asistent social.

In cazul refuzului la vaccinare, va solicita parintelui/apartinătorului semnarea formularului de refuz

Asistenta medicală a cabinetului medical:

contactează de minimum 3- 4 ori în decurs de o lună, până la prezentare, familiile copiilor catagrafiați indicând data și ora programării vaccinării, finalizat cu un sms

comunică AMC/MS lista copiilor care trebuie chemați pentru vaccinare. În cazul în care nu există AMC/MS în teritoriul arondat, se poate deplasa la domiciliul familiei pentru a anunța data și ora programării vaccinării, în funcție de situație.

informează medicul de familie privind problemele întâmpinate.

AMC/MS acolo unde există:

contactează cabinetele medicale de medicină de familie din zona arondată de cel puțin 2 ori pe lună (prima și ultima decadă a lunii) pentru a se informa privind situația copiilor catagrafiați (lot de bază și restanțieri) pentru vaccinare în vederea mobilizării

se deplasează la domiciliul familiei pentru a anunța data și ora programării vaccinării

consiliază părinții copiilor privind importanța vaccinării

înlesnește deplasarea copiilor proveniți din familii aflate la distanță mare de cabinetul medical prin solicitarea de suport la nivelul autorităților locale

comunică medicului de familie și autorităților locale problemele întâmpinate și participă activ la identificarea de soluții

Autoritățile locale (UAT):

Prioritizează activitatea AMC/MS pentru mobilizarea la vaccinare acolo unde există

Acolo unde nu există AMC/MS, nominalizează persoane responsabile (de exemplu asistentul social) în vederea colaborării cu cabinetul medicului de familie sau autoritățile județene în vederea mobilizării la vaccinare, în condiții normale cât și în campanii

Se implică în mobilizarea populației vulnerabile la campaniile de vaccinare

Asigură suport populației vulnerabile pentru a avea acces la servicii de vaccinare

Alte activități așa cum sunt ele descrise în Protocolul cadru de colaborare cu medicul/medicii de familie care deserveşte/deservesc populaţia din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială prevăzut în NORME METODOLOGICE din 23 mai 2019 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară

Chemarea la vaccinare se face indicând data și ora programată, prezentând vaccinarea ca implicită (vezi anexa 12.6).

În cazul în care sunt exprimate nelămuriri din partea aparținătorilor, sunt invitați la cabinet pentru a le discuta cu medicul de familie ((vezi anexa 12.6).

Informarea

Este important ca vaccinarea să fie o alegere ușoară!

Decizia informată: este informată persoana care urmează să fie vaccinată sau, după caz, reprezentantul legal al copilului. Informarea trebuie efectuată înaintea fiecărei vaccinări dar NU se limitează doar la acest moment. Informarea este un process continuu.

Asistenta de cabinet informează despre:

Schema de vaccinare

Bolile prevenibile prin vaccinare precum și complicațiile acestora

Procesul de vaccinare

Medicul de familie informează despre:

Schema de vaccinare

Bolile prevenibile prin vaccinare precum și complicațiile acestora

Reacțiile adverse posibile și managementul acestora

Răspunde neliniștilor părinților sau adulților

Pentru cei reticenți, medicul de familie va folosi tehnica interviului motivational:

acceptă – acesta este încurajat pozitiv și este vaccinat

refuză – părintele sau reprezentantul legal este invitat să semneze formularul de refuz (anexa 12.3). Se recomandă ca: medicul sau asistenta să nu intre în dezbateri cu reprezentantul legal, să asculte neliniștile, să ofere o a doua șansă precum și o a doua opinie, să prezinte consecințele refuzului vaccinării în ceea ce privește starea de sănătate a copilului sau a adultului.

Vaccinarea în cabinet

Recomandări generale Se recomandă:

Organizarea de sesiuni speciale de vaccinare pentru a evita contactul persoanelor sănătoase cu persoane bolnave.

În cazul în care apar situații excepționale, persoanele care se prezintă pentru vaccinare nu vor aștepta în sala de așteptare împreună cu alte persoane bolnave de boli contagioase.

Copiii care se prezintă pentru vaccinare vor beneficia de prioritate

La prezentarea la cabinet, copilul este preluat de către asistenta medicală de cabinet care efectuează măsurătorile antropometrice, temperatură, dacă este cazul.

Serviciul medical de vaccinare: Serviciul medical de vaccinare include

evaluarea contextului epidemiologic, pentru a identifica un contact cu un posibil bolnav de tuberculoză

anamneza în vederea stabilirii situațiilor medicale pentru care exista contraindicații medicale (definitive sau temporare)

Contraindicații definitive la vaccinare: Sunt considerate contraindicații definitive doar:

reacții anafilactice în antecedente la același vaccin sau la componente ale vaccinului, antecedente de hipersensibilitate la orice vaccinuri rujeolice, urliene sau rubeolice sau la oricare dintre excipienţi, inclusiv neomicină

Imunodeficienţă umorală sau celulară severă (limfociteT CD4+ mai mici de 200/mm3)

Contraindicaţii temporare la vaccinare: Sunt considerate contraindicații temporare doar:

sarcina.

semnele si simptomele unei maladii acute cu temperatura >38.5 grade in momentul examenului clinic efectuat de medicul de familie tuberculoză activă netratată. Persoanele care se află în tratament pot fi vaccinate

Post transplant medular. Pacientul poate fi vaccinat ROR la 24 luni posttransplant medular dacă subiectul devine immunocompetent,

Pacienții care au transplant de organ trebuie să completeze schema cu 4 săptămâni înainte iar seroconversia trebuie documentată,

Imunodeficiența tranzitorie (limfociteT CD4+ mai mici de 200/mm3),

terapie imunosupresivă curentă (inclusiv doze mari de corticosteroizi- peste 20 mg/kg corp prednison.

* Copiii care au în antecedente una sau doua dintre bolile acoperite de vaccinul ROR: rujeola, rubeolă sau oreion

Formular de refuzare a vaccinării

D E C L A R A Ț I E

privind refuzul acceptării vaccinării pentru copilul minor

Subsemnatul ……………………………….. cu domiciliul în având

CNP………………………, în calitate de părinte al minorului …………………………… cu domiciliul în

…………………………………………….. și cu CNP ………………………… în urma discuțiilor purtate cu dr………………………………………………. referitor la recomandarea administrări vaccinului

… , am fost informat cu privire la:

utilitatea vaccinării, ca mijloc de imunizare a copilului împotriva bolilor infecțioase, și a riscurilor la care voi expune copilul prin nevaccinarea lui respectiv îmbolnavirea de rujeolă, rubeolă sau a oreion, boli care pot provoca copilului febră înaltă timp îndelungat, stare generală profund alterată, encefalită și sechele neurologice definitive, laringită sau chiar pierderea vieții;

faptul că vaccinarea este un drept legal al copilului prevăzut de către Ministerul Sănătății prin “Calendarul Național de Vaccinare” iar vaccinul pus la dispoziție este un produs biologic autorizat pentru punere pe piață.

faptul că nerespectarea recomandărilor privind vaccinarea poate pune in pericol nu numai sănătatea și viața copilului meu ci și, prin transmiterea bolii, a altor persoane cu care copilul meu ar putea veni în contact.

Cu toate acestea, în cunoștință de cauză, am decis:

să refuz vaccinul/vaccinurile recomandate pentru copilul meu conform indicațiilor de mai sus;

să-mi asum toate riscurile ce decurg din nevaccinare atât cele legate de starea de sănătate cât și pe cele legate de acceptul copilului în colectivități.

De asemenea, am fost informat că pot relua oricand discuția despre acest subiect cu medicul si că mă pot răzgandi si accepta vaccinarea copilului meu oricand in viitor.

Declar că am citit si am ințeles prezentul document pe care mi-l asum in intregime.

Data: ……………………………….. Semnătura: ………………………………..

!image

Azi am avut ocazia de a rediscuta decizia de a refuza vaccinarea copilului

meu si revin și SUNT DE ACORD cu efectuarea vaccinării/să efectuez vaccinările recomandate.

Data: ………………………………..

Semnătura: ………………………………..

Azi ………………………………… am avut ocazia de a rediscuta decizia de a refuza vaccinarea copilului meu si îmi mențin refuzul de a efectua vaccinările recomandate.

Data: ………………………………..

Semnătura: ………………………………..

Tipuri de deșeuri rezultate în urma activității de vaccinare

Deşeuri medicale periculoase

acele cu care s-au dizolvat sau administrat vaccinurile, precum și acele neutilizate dar care nu mai sunt sterile (contaminate prin atingerea unor suprafețe nesterile, cu ambalaje deteriorate, expirate)

seringile care au fost utilizate la administrarea vaccinurilor, precum și cele neutilizate, dar care nu mai sunt sterile (contaminate prin atingerea unor suprafețe nesterile, cu ambalaje deteriorate, expirate)

flacoanele/fiolele care au conținut vaccin

flacoanele/fiolele care au conținut diluant

tampoanele utilizate la pregătirea zonei tegumentare pentru administrarea vaccinului

compresele/tampoanele utilizate la decontaminarea mesei pe care s-au pregătit vaccinurile

Deșeuri medicale nepericuloase: ambalajele vaccinurilor, seringilor, acelor

Cerințe pentru recipienții pentru colectarea deșeurilor rezultate din activitatea de vaccinare:

Codurile de culori ale recipienților în care se colectează deșeurile rezultate din activitatea de vaccinare:

galben – pentru deşeurile medicale periculoase

negru – pentru deşeurile nepericuloase

Deșeurile medicale periculoase:

pentru obiecte tăietoare-înțepătoare identificate prin codul 18 01 01, cât şi prin codul 18 01 03*, se folosește recipient din material plastic rigid rezistent la acţiuni mecanice, culoare galben, marcat şi etichetat în limba română cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, cu pictograma ”Pericol biologic”

pentru deşeurile infecţioase care nu sunt obiecte ascuţite identificate prin codul 18 01 03*, se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcaţi cu galben. Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cât şi sacii sunt marcaţi şi etichetaţi în limba română cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictograma "Pericol biologic"

Dacă la nivelul cabinetului nu se pot asigura recipiente distincte pentru deșeuri tăietoare- înțepătoare și respectiv pentru deșeuri infecțioase care nu sunt obiecte ascuțite, atunci toate deșeurile medicale periculoase rezultate din activitatea de vaccinare se colectează în recipient adecvat pentru obiecte tăietoare-înțepătoare!

Deșeuri medicale nepericuloase:

se colecteaza în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripționați "Deșeuri nepericuloase”. În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenți și incolori

Formular de raportare a pierderilor

Formular de raportare a pierderilor

Denumire cabinet ……………………………………….. Aparține de DSP ……………………………………………………. Completat de ……………………………………………………… în data ………………………………….

Semnatura ……………….

Certificat de ……………………………………………………….. în data …………………………..

Semnatura …………………………

Pierdere □ Deteriorat in perioada transportului □ Altele □ Expirat □ Deteriorat in perioada depozitarii □

Explicații:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………..

Recomandări din partea Responsabilului Programului Național de Vaccinare

………………………………………………………………………………………………….………......................................

...................................................................................................

Vor fi atașate documente doveditoare (sesizarea cabinetului, procesul verbal, denumire vaccin/diluant cu serie și număr, data expirare, număr doze, producător).

Sugestii de adresare pentru chemarea la vaccinare

Pentru părinți/aparținători legali

“Acum este momentul vaccinării copilului tau …. (numele) Vă așteptăm în data de

…. ora …… Sunteți programat pentru vaccinarea ROR, conform calendarului național de vaccinare. Vaccinarea ROR este gratuită!”

sau

Vă așteptăm în data de …. ora …… Sunteți programat pentru vaccinarea ROR, conform calendarului național de vaccinare. Vaccinarea ROR este gratuită!

Pentru restanțieri:

“Vă reamintesc că vaccinarea ROR nu a fost finalizată. Vă așteptăm în data de …. ora

…… Sunteți programat pentru vaccinarea ROR, conform calendarului național de vaccinare. Vaccinarea ROR este gratuită!”

sau

”Vă așteptăm în data de …. ora …… Sunteți programat pentru vaccinarea ROR, conform calendarului național de vaccinare. Vaccinarea ROR este gratuită!”

Pentru părinții indeciși, așteptări nerealiste siguranță

Întrebare: Îmi garantați că dacă îmi vaccinez copilul nu o să pățească nimic?

Răspuns: Cand iei o pastila pentru durere de cap cine iti garantează ca nu pățești nimic?! La fel e si cu vaccinul, reacțiile adverse nu sunt mai numeroase ca atunci când iei un medicament.. Niciun medicament nu poate fi garantat 100%. Ne putem asigura doar că riscurile la vaccinare sunt mult mai mici decat boala, care poate fi fatală.