Ordin

Ordin nr. 5.217 din 9 septembrie 2010

privind organizarea şi desfăşurarea probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat

Emitent: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 746 din 9 noiembrie 2010
Sursă oficială: legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/123382(filă nouă)

Textul actului · 8 articole

100%

Cuprins

Având în vedere prevederile Acordului interguvernamental franco-român de la Bucureşti din data de 28 septembrie 2006,

în baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Articolul 1

Elevii din secţiile bilingve francofone care fac parte din proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone" şi care au un orar specific de cursuri în limba franceză şi de discipline nonlingvistice predate în limba franceză au dreptul de a obţine menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.

Articolul 2

(1)Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone trebuie să susţină şi să promoveze următoarele probe specifice:

a)proba anticipată;

b)proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză;

c)proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză.

(2)Elevii din secţiile bilingve francofone susţin proba anticipată la sfârşitul clasei a XI-a, iar proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză şi proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză, la sfârşitul clasei a XII-a.

Articolul 3

(1)Probele specifice susţinute de elevii din secţiile bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat se organizează şi se desfăşoară conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2)Temele din programele de bacalaureat la disciplinele pentru care elevii susţin probele specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat sunt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 4

Elevii care nu susţin sau nu promovează proba anticipată la sfârşitul clasei a XI-a nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului, care se susţin la sfârşitul clasei a XII-a, şi nu beneficiază de menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.

Articolul 5

Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu anul şcolar 2010-2011.

Articolul 6

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 5.793/2009 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 10 noiembrie 2009.

Articolul 7

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 8

Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor de învăţământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educaţiei, cercetării,

tineretului şi sportului,

Daniel Petru Funeriu

Bucureşti, 9 septembrie 2010.

Nr. 5.217.

Anexa 1

METODOLOGIE 09/09/2010

Anexa 2

TEMELE

din programele de bacalaureat la disciplinele pentru care elevii susţin

probele specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale

"secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat

DISCIPLINA MATEMATICĂ

1.Tipuri de clase

Examenul scris la matematică se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv "De la învăţământul bilingv către filierele francofone":

a)clasă bilingvă, filiera teoretică, profil umanist;

b)clasă bilingvă, filiera teoretică, profil real;

c)clasă bilingvă, filiera tehnologică.

2.Competenţe de evaluat

1.Utilizarea corectă a terminologiei specifice matematicii în diferite contexte de aplicare

2.Prelucrarea datelor de tip cantitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice

3.Utilizarea corectă a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme de diferite grade de dificultate

4.Exprimarea şi redactarea corectă şi într-o manieră coerentă, în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme

5.Analiza de situaţii-problemă şi determinarea ipotezelor necesare pentru a obţine o concluzie

6.Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin generalizarea algoritmilor

În plus, vor fi urmărite competenţe specifice ale programei şcolare.

3.Teme reţinute

Funcţii:

–generalităţi (clasele a IX-a, a X-a);

–funcţii particulare (funcţia de gradul 1, funcţia de gradul 2, funcţia radical, funcţia exponenţială, funcţia logaritm);

–aplicaţii ale derivatelor (profil real);

–calcul integral (profil real).

Combinatorică:

–permutări, aranjamente, combinări;

–binomul lui Newton.

Geometrie analitică în plan:

–reper cartezian, dreapta;

–distanţa de la un punct la o dreaptă (profilul real);

–cercul (profilul real).

Numere complexe:

–forma algebrică - interpretare geometrică;

–forma trigonometrică;

–operaţii - adunare, scădere, înmulţire, împărţire, putere, rădăcină de ordinul n;

–ecuaţii binome.

Şiruri:

–definiţie, şir crescător/descrescător, şiruri limitate;

–şiruri particulare (şiruri aritmetice, şiruri geometrice);

–limita unui şir, şiruri convergente (profilul real).

a)clasă bilingvă, filiera teoretică, profil umanist;

b)clasă bilingvă, filiera teoretică, profil real;

c)clasă bilingvă, filiera tehnologică.

2.Competenţe de evaluat şi teme reţinute:


	Teme reţinute	Competenţe de evaluat
	I. Energia mecanică a unui sistem	▪ Aplicarea legii conservării energiei în cazul sistemelor mecanice studiate
		▪ Aplicarea teoremei variaţiei energiei cinetice a punctului material în cazul sistemelor mecanice studiate
		▪ Abordarea din perspectivă istorică şi interdisciplinară a conceptului de energie şi a legilor de conservare a acesteia
	II. Efectul fotoelectric	▪ Argumentarea calitativă, din perspectivă istorică, a ipotezei naturii duale a luminii: ondulatorie şi corpusculară
		▪ Descrierea fotonului prin proprietăţile specifice particulei (energie, impuls etc.)
		▪ Folosirea ipotezei corpusculare a naturii luminii pentru explicarea efectului fotoelectric extern
		▪ Enunţarea şi scrierea legilor efectului fotoelectric, folosind ecuaţia lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern
		▪ Utilizarea corectă şi adecvată a conceptelor, a termenilor ştiinţifici şi a mărimilor fizice cu unităţile lor de măsură
		▪ Identificarea erorilor logice în afirmaţii
		▪ Identificarea valorii logice de adevărat/fals dintr-o suită de afirmaţii referitoare la o situaţie dată
		▪ Argumentarea fizică/ştiinţifică a formei matematice a unei legi fizice
		▪ Descrierea etapelor unui calcul

Fiecare dintre temele studiate va putea fi abordată din mai multe perspective - experimental, istoric etc.

DISCIPLINA CHIMIE

1.Tipuri de clase

Examenul scris la chimie se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv "De la învăţământul bilingv către filierele francofone":

a)clasă bilingvă, filiera teoretică, profil real;

b)clasă bilingvă, filiera tehnologică;

c)clasă bilingvă, filiera teoretică, profil umanist (pentru acest profil, un asterisc va preceda părţile din programă care îi sunt destinate).

2.Competenţe de evaluat şi teme reţinute


	Teme reţinute	Competenţe de evaluat
	A. Clasificarea reacţiilor chimice:	▪ *Scrierea ecuaţiei reacţiei asociate unei transformări de oxidoreducere şi identificarea în această ecuaţie a celor două cupluri oxidant/reductor
	▪ Transformări lente şi rapide
	▪ *Cupluri oxidant/reductor şi scrierea ecuaţiilor acestor reacţii
		▪ *Definirea şi identificarea unui oxidant si a unui reductor
	▪ *Reacţii reversibile şi ireversibile; exemple
	▪ Introducerea noţiunii de pH	▪ *Definirea şi identificarea unui acid sau a unei baze după Bronsted
		▪ *Scrierea şi calcularea ecuaţiei reacţiei asociate unei transformări acido-bazice; identificarea în această ecuaţie a celor două cupluri acid-bază conjugate
		▪ Cunoaşterea definiţiei pH-ului pentru soluţiile apoase diluate
	B. Starea de echilibru a unui sistem chimic:	▪ De ştiut că atunci când starea de echilibru a sistemului este atinsă, cantităţile de materie nu mai evoluează şi că această stare de echilibru este dinamică
	▪ Constanta de echilibru K asociată ecuaţiei unei reacţii, la o temperatură dată
	▪ Autoprotoliza apei	▪ De ştiut că Kw este constanta de echilibru asociată autoprotolizei apei
	▪ Produsul ionic al apei; K(e) şi pK(e)	▪ Cunoscând valoarea pH-ului unei soluţii apoase, de precizat dacă este acidă, bazică sau neutră
	▪ Scala de pH: soluţie acidă, bazică şi neutră
	▪ Scala de pH: soluţie acidă, bazică şi neutră	▪ Plecând de la concentraţia molară a ionilor H3O+ sau OH-, să se deducă valoarea pH-ului soluţiei
	- Baterii electrice:	▪ Schematizarea unei baterii
	▪ Transferuri spontane de electroni între specii chimice (amestecate sau separate) de două cupluri oxidant/reductor de tipul ion metalic/metal, M^n+/M(s)	▪ Utilizarea criteriului de evoluţie spontană pentru a determina sensul de deplasare a purtătorilor de sarcină într-o baterie
		▪ Interpretarea funcţionării unei baterii dispunând de o informaţie: sensul de circulaţie a curentului electric
	▪ Constituirea şi funcţionarea unei baterii: observarea sensului de circulaţie a curentului electric, mişcarea purtătorilor de sarcini, rolul punţii de sare, reacţiile la electrozi
		▪ Scrierea ecuaţiilor reacţiilor la electrozi; relaţiile dintre cantităţile de materie ale categoriilor formate sau consumate de intensitatea curentului şi de durata transformării într-o baterie sau în timpul unei electrolize
	▪ Exemple de baterii uzuale
	C. Clasificarea compuşilor organici:	▪ *Clasificarea compuşilor organici după diferite criterii
	▪*Alcooli	▪ *Utilizarea corectă a nomenclaturii compuşilor organici
	▪ Esteri:	▪ *Aplicarea de algoritmi specifici pentru a rezolva probleme cantitative
	- hidroliza unui ester	▪ *Corelarea proprietăţilor compuşilor organici studiaţi cu rolul lor fiziologic
	- definiţia randamentului unei transformări
	▪ *Grăsimile
	▪ *Săpunuri şi detergenţi: utilizări

DISCIPLINA BIOLOGIE

1.Tipuri de clase

Examenul scris la biologie se adresează următorului tip de clasă, care face parte din proiectul bilingv "De la învăţământul bilingv către filierele francofone":

–clasă bilingvă, filiera teoretică, profil real (specialitate matematică-informatică, ştiinţele naturii).

2.Teme reţinute


	Tema din programa românească	Teme reţinute
	II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman	Sistemul nervos somatic: actul reflex; reflexe somatice
	1. Funcţiile de relaţie:
	a) Sistemul nervos
	II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman	Fiziologia vederii: vederea şi defectele de vedere
	1. Funcţiile de relaţie:
	b) Analizatorii
	II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman	Printre diferitele glande studiate vom reţine:
	1. Funcţiile de relaţie:	- Fiziologia glandei tiroide şi disfuncţii ale acesteia
	c) Glandele endocrine	- Fiziologia pancreasului şi disfuncţii ale acestuia
	II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman	Transformări fizico-chimice ale alimentelor.
	2. Funcţiile de nutriţie:	Absorbţia intestinală. Noţiuni elementare de igienă, patologie
	a) Digestia şi absorbţia
	II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman	Sisteme reproducătoare: componente, fiziologie
	3. Funcţia de reproducere	Sisteme reproducătoare: componente, fiziologie
	I. Genetica	Structura şi funcţia acizilor nucleici
	[] Genetica moleculară	Structura şi funcţia acizilor nucleici
	I. Genetica	Determinismul genetic al principalelor caractere fenotipice umane
	[] Genetica umană
	II. Ecologie umană	Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale
	II. Celula - unitatea structurală şi funcţională a lumii vii	Organite celulare
	▪ Eucariot
	b) Citoplasma
	- Organite celulare
	II. Celula - unitatea structurală şi funcţională a lumii vii	Nucleul - structură, ultrastructură şi rol
	▪ Eucariot
	c) Nucleu
	II. Celula - unitatea structurală şi funcţională a lumii vii	Mitoza: faze şi importanţă
	[] Diviziunea celulară	Mitoza: faze şi importanţă
	III. Ereditatea şi variabilitatea organismelor vii	Legea purităţii gameţilor
	[] Mecanismele de transmitere a caracterelor ereditare	Legea segregării independente a perechilor de caractere
	- Legile mendeliene ale eredităţii	Abateri de la separarea mendeliană
	II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii	Fotosinteza
	[] Funcţiile de nutriţie
	▪ Nutriţa autotrofă
	II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii	Respiraţia la mamifere
	[] Funcţiile de nutriţie
	▪ Respiraţia
	- Respiraţia la animale
	II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii	Mediul intern la mamifere
	[] Funcţiile de nutriţie
	▪ Circulaţia
	- Circulaţia la animale
	II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii	Transpiraţia şi influenţa factorilor de mediu asupra transpiraţiei
	[] Funcţiile de nutriţie
	▪ Excreţia
	- Excreţia la plante
	II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii	Tropisme, nastii, tactisme la plante
	[] Funcţiile de relaţie
	Sensibilitatea la plante

DISCIPLINA ISTORIE

1.Tipuri de clase

Examenul scris la istorie îi priveşte în special pe elevii din clasa a XII-a, profil umanist (două ore/săptămână). Pentru elevii de la profilul real care vor alege istoria ca probă de bacalaureat, structura subiectului va fi păstrată, iar competenţele evaluate vor fi adaptate la programa lor (o oră/săptămână).

2.Teme reţinute

Oamenii, societatea şi lumea ideilor

Viziuni asupra modernizării în Europa secolelor XIX şi XX; curente şi politici culturale; identităţi naţionale şi identitate europeană

Secolul XX între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa

Constituţiile din România

Statul şi politica

România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi dizidenţa anticomunistă

Relaţiile internaţionale

România şi concertul european: de la criza orientală la marile alianţe ale secolului XX

România în perioada războiului rece

3.Competenţe de evaluat


	Competenţe specifice	Domenii de conţinut/teme reţinute
	1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice	Oamenii, societatea şi lumea ideilor
		Viziuni asupra modernizării în Europa secolelor XIX şi XX; curente şi politici culturale; identităţi naţionale şi identitate europeană
	1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în contexte care implică interpretări şi explicaţii interdisciplinare
		Secolul XX între democraţie şi totalitarism
		Ideologii şi practici politice în România şi în Europa
	2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate	Ideologii şi practici politice în România şi în Europa
		Constituţiile din România
	3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate prin compararea terminologiei folosite
	4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii nonformale de învăţare în analiza fenomenelor istorice studiate
	4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse şi complementare în legătură cu fenomenele istorice
	1.3. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în contexte care implică interpretări şi explicaţii interdisciplinare	Statul şi politica
		România postbelică. Stalinism, naţional- comunism şi dizidenţa anticomunistă
	2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situaţii şi contexte economice, sociale, politice, culturale
	2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea de scopuri comune
	2.4. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate
	3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate prin compararea terminologiei folosite
	2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situaţii şi contexte economice, sociale, politice, culturale	Relaţiile internaţionale
		România şi concertul european: de la "criza orientală" la marile alianţe ale secolului XX
	2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate	România în perioada războiului rece
	4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse şi complementare în legătură cu fenomenele istorice	România în perioada războiului rece

DISCIPLINA GEOGRAFIE

1.Tipuri de clase

În cadrul examenului de bacalaureat, în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă", geografia (România-Europa-Uniunea Europeană. Probleme fundamentale) are un statut de disciplină opţională. Examenul scris la geografie se adresează următoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din proiectul bilingv "De la învăţământul bilingv către filierele francofone":

a)clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;

b)clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;

c)Clasă bilingvă, filiera tehnologică.

2.Competenţe de evaluat:

a)Competenţe disciplinare generale:

1.Utilizarea adecvată a termenilor şi a limbajelor specifice pentru explicarea elementelor şi faptelor din mediul geografic

2.Raportarea elementelor semnificative din societate, ştiinţă şi tehnologie la mediul înconjurător ca întreg şi explicarea relaţiilor specifice dintre acestea

3.Capacitatea de a identifica, pe reprezentări grafice, cartografice şi imagistice, elemente şi fenomene din natură şi societate

4.Capacitatea de a construi un plan demonstrativ în condiţiile analizei termenilor/surselor de informare, pe fondul achiziţiilor dobândite

b)Competenţe lingvistice:

1.Receptarea mesajelor transmise oral în diferite situaţii de comunicare:

1.1.Desprinderea sensului global al unui mesaj/text

1.2.Selectarea unor informaţii relevante din fragmente de texte, tabele, pentru a îndeplini o sarcină de lucru

2.Producerea de mesaje orale adecvate unor contexte variate de comunicare:

2.1.Oferirea şi solicitarea de informaţii şi instrucţiuni pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru

2.2.Argumentarea într-o manieră eficientă, convingătoare

3.Teme reţinute şi competenţe evaluate

A. Europa şi România - elemente geografice de bază


	Competenţe specifice	Teme reţinute
	1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii ale spaţiului european şi naţional, utilizând corect şi coerent termenii specifici domeniului	a. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României:
		d) harta politică a Europei; România ca stat al Europei
	1.3. Realizarea unor corelaţii între elemente, date, fapte, procese, utilizând limbajul specific domeniului	d) harta politică a Europei; România ca stat al Europei
		e) populaţia şi caracteristicile ei geodemografice
	1.4. Identificarea informaţiilor specifice problematicii geografice a Europei şi a României, valorificând adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate	f) sistemul de oraşe al Europei, analiza geografică a unor oraşe (4 oraşe europene, oraşul Bucureşti şi două oraşe din România)
	2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător (geografic) la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate de analiza modelelor grafice, cartografice şi a imaginilor	b. Mediul înconjurător şi peisajele:
		d) caracteristici ale unor medii şi peisaje geografice din Europa şi din România
		e) Carpaţii - studiu de caz al unei regiuni geografice
	2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic european, utilizând date statistice, modele grafice şi cartografice adecvate	e) Carpaţii - studiu de caz al unei regiuni geografice
		f) ţările vecine României (studiu de caz)
	3.1. Prezentarea unor date, fapte, procese, prin interpretarea reprezentărilor grafice, cartografice şi imagistice	f) ţările vecine României (studiu de caz)

B. România şi Uniunea Europeană


	Competenţe specifice	Teme reţinute
	1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la elemente geografice ale Franţei, utilizând corect şi coerent termenii specifici domeniului	▪ Statele Uniunii Europene
		c) Studiu de caz: Franţa
		d) Organizarea şi amenajarea spaţiului geografic în Uniunea Europeană şi în România (organizarea teritoriului, migraţia populaţiei şi a forţei de muncă, dispariţiile regionale, evoluţia agriculturii)
	1.4. Identificarea informaţiilor specifice problematicii geografice a Franţei şi a României, valorificând adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate
	2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic al Franţei, utilizând date statistice, modele grafice şi reprezentări cartografice adecvate
	3.1. Transferul informaţiei statistice, grafice sau cartografice în alte forme de prezentare: texte, plan demonstrativ, probleme, situaţii-problemă

C. Europa şi Uniunea Europeană în lumea contemporană


	Competenţe specifice	Teme reţinute
	1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la rolul Europei în sistemul economic şi geopolitic mondial, utilizând corect şi coerent terminologia specifică domeniului	e) Rolul Europei în construirea lumii contemporane
	2.4. Explicarea relaţiilor observabile între sistemele lumii contemporane şi Europa
	3.4. Interpretarea datelor statistice şi a modelelor grafice referitoare la Europa, Uniunea Europeană, România şi lumea contemporană

DISCIPLINA ECONOMIE

1.Tipuri de clase

Examenul scris la economie se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv "De la învăţământul bilingv către filierele francofone":

a)clasă bilingvă, filiera teoretică, profil real;

b)clasă bilingvă, filiera tehnologică;

c)clasă bilingvă, filiera teoretică, profil umanist.

2.Competenţe de evaluat

1.Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală

1.1.Identificarea şi caracterizarea rolului de consumator pe care îl îndeplineşte orice persoană

1.2.Recunoaşterea caracteristicilor generale ale pieţei în diferite forme concrete de manifestare a acesteia

2.Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii-problemă, precum şi în analiza posibilităţilor personale de dezvoltare

2.1.Analiza eficienţei utilizării factorilor de producţie

2.2.Compararea unor fenomene şi procese specifice dinamicii economice

3.Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare

3.1.Identificarea tendinţelor de integrare şi globalizare, specifice dinamicii economice actuale

4.Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii

4.1.Interpretarea rezultatelor evaluării unor fenomene economice din perspectivă micro- şi macroeconomică sau individuală şi socială

3.Teme reţinute (conform Programei analitice de economie):

–Consumatorul

–Nevoi şi resurse

–Consumatorul; costul de oportunitate; utilitatea economică

–Producătorul/Întreprinzătorul

–Factorii de producţie şi combinarea acestora

–Costurile

–Productivitatea

–Profitul

–Piaţa - întâlnire a operatorilor economici

–Relaţia cerere-ofertă-preţ în economia de piaţă

–Economia deschisă

–Uniunea Europeană - mecanisme de integrare economică