Decizie nr. 651 din 11 noiembrie 2014

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Leonardo Constantin în Dosarul nr. 318/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 620D/2014.

2.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 777D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 241/2013, excepţie ridicată de Iordachi Stoian în Dosarul nr. 1.107/114/2013 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă - Complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale.

4.La apelul nominal răspunde Iordachi Stoian. Lipseşte partea Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 831D/2014 şi nr. 832D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013, excepţie ridicată de Toma Mişcă în Dosarul nr. 368/105/2014 şi Dumitru P. Codiţă şi Gheorghe V. Rusu în Dosarul nr. 216/105/2014, dosare ale Tribunalului Prahova - Secţia I civilă.

6.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

7.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 620D/2014, nr. 777D/2014, nr. 831D/2014 şi nr. 832D/2014, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

8.Iordachi Stoian nu se opune conexării dosarelor.

9.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

10.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 777D/2014, nr. 831D/2014 şi nr. 832D/2014 la Dosarul nr. 620D/2014, care este primul înregistrat.

11.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei Iordachi Stoian, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate în măsura în care se interpretează că ar anula dreptul la majorarea pensiei. În acest sens arată că restrângerea exerciţiului unor drepturi nu se poate realiza decât cu respectarea condiţiilor impuse de art. 53 din Constituţie şi a celor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa. Totodată, susţine că o lege este previzibilă dacă se pot prevedea consecinţele ce decurg din reglementarea ei. Or, consideră că dispoziţiile de lege criticate nu respectă aceste condiţii. De asemenea arată că anularea majorării pensiei nu este justificată în condiţiile în care România a înregistrat succese economice. Astfel, dintr-o reglementare care tinde să instituie măsuri cu efect reparatoriu, Legea nr. 241/2013 a devenit o lege nedreaptă.

12.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că procedura de revizuire a pensiilor se referă la pensiile stabilite anterior, dar se aplică pentru viitor, de la data intrării sale în vigoare. De asemenea, dispoziţiile de lege criticate se aplică tuturor persoanelor care se încadrează în ipoteza normei, fără privilegii şi discriminări. Nu este afectat nici dreptul la pensie, întrucât acesta trebuie să se întemeieze pe contributivitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

13.Prin Încheierea din 12 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 318/105/2014, Încheierea din 5 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 368/105/2014, şi Încheierea din 1 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 216/105/2014, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

14.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Leonardo Constantin, Toma Mişcă, Dumitru P. Codiţă şi Gheorghe V. Rusu cu prilejul soluţionării unor acţiuni civile în care au solicitat obligarea Casei de Pensii Sectoriale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale la indexarea pensiei, începând cu luna octombrie 2013.

15.Prin Încheierea din 8 iulie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.107/114/2013, Tribunalul Buzău - Secţia I civilă - Complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

16.Excepţia a fost ridicată de Iordachi Stoian cu prilejul soluţionării unei cauze de asigurări sociale prin care a solicitat restituirea unei sume reprezentând indexarea pensiei, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 şi includerea acestei indexări în cuantumul pensiei lunare, începând cu luna mai 2014.

17.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituţie. În acest sens arată că formularea textului de lege este lipsită de previzibilitate şi certitudine sub aspectul stabilirii cuantumului pensiei cuvenite.

18.De asemenea, autorii excepţiei consideră că neindexarea/majorarea pensiei raportată la cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010 creează o discriminare a pensionarilor care se încadrează în ipoteza normei de lege criticate faţă de ceilalţi pensionari din sistemul public de pensii, care, indiferent de cuantum, beneficiază de indexarea/majorarea anuală a pensiilor, potrivit dispoziţiilor art. 102 din Legea nr. 263/2010.

19.Totodată, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 încalcă dreptul de proprietate şi prevederile constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. În acest sens, arată că majorarea pensiei potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 a fost anulată fără a exista o lege care să prevadă acest lucru şi care să arate necesitatea care a impus această măsură. Prin urmare, a fost anulat ilegal dreptul de proprietate asupra sumei reprezentând majorarea pensiei, precum şi dreptul de a primi în continuare acest drept câştigat prin lege, motiv pentru care a fost încălcat principiul neretroactivităţii legii civile.

20.Tribunalul Prahova - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 nu este întemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat instituie o procedură de calcul al pensiei, în condiţiile şi limitele legii, ceea ce nu constituie o încălcare sau o limitare a drepturilor autorilor excepţiei şi nici o încălcare a principiului securităţii juridice. Astfel, în cazul pensionarilor proveniţi din sistemul de apărare, stabilirea cuantumului drepturilor de pensie este guvernată, la acest moment, de Legea nr. 241/2013 - act normativ special, distinct de Legea nr. 263/2010, incidentă pentru ceilalţi beneficiari ai sistemului public de pensii. Pe cale de consecinţă, situaţiile categoriilor de pensionari analizate nu sunt comparabile, soluţia adoptată de legiuitor prin art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 nefiind discriminatorie, ci, dimpotrivă, favorabilă beneficiarilor acestei reglementări. De asemenea, trebuie avute în vedere şi considerentele Deciziei din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României, decizie prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din România a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari.

21.Tribunalul Buzău - Secţia I civilă - Complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, având în vedere că norma de lege a cărei neconstituţionalitate s-a invocat nu limitează drepturile pensionarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ci, dimpotrivă, pentru situaţia în care cuantumul rezultat din revizuirea pensiei ar fi mai mic decât cel avut în plată în luna decembrie 2010, se prevede că va fi menţinut cuantumul din decembrie 2010. De asemenea, consideră că nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul de proprietate privată şi nici încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, pentru că norma nu vizează efecte juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi. Totodată, textul de lege criticat protejează dreptul de proprietate.

22.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

23.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că prin Legea nr. 119/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 sa prevăzut recalcularea pensiilor stabilite anterior în scopul eliminării diferenţelor inechitabile între cuantumul pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare şi cel rezultat după noua metodologie de calcul, respectiv cea stabilită de Legea nr. 263/2010. Drept urmare, între cuantumul pensiei aflat în plată la data recalculării şi cel determinat prin calculul punctajului mediu anual conform dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 au putut apărea diferenţe, dar art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 a prevăzut că, în toate cazurile, se menţine în plată cuantumul mai avantajos, neputându-se diminua cuantumul cuvenit sau aflat în plată şi la data recalculării, acesta menţinându-se până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 119/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât cel aflat în plată la data recalculării. În consecinţă, în ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia indexarea sau majorarea pensiei nu mai este posibilă până când din înmulţirea punctului de pensie cu punctajul mediu nu va rezulta un cuantum mai mare decât al pensiei cuvenite sau aflate în plată, apreciază că aceasta nu poate fi reţinută. Dimpotrivă, constată că majorarea se aplică, fără deosebire, punctajului mediu anual determinat conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, dar este posibil ca, pentru pensiile ce se încadrează în ipoteza art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013, această majorare să nu determine şi o mărire efectivă a cuantumului pensiei, în situaţia în care, prin majorare, nu s-ar depăşi cuantumul pensiei avute până la data recalculării. Acest fapt nu creează însă o situaţie discriminatorie pentru pensionarii cărora li s-a aplicat art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013, întrucât legea le-a permis acestora păstrarea unui cuantum al pensiei superior celui care li s-ar fi cuvenit potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la data recalculării pensiei. O soluţie contrară ar crea o situaţie inechitabilă pentru cei cărora li s-ar aplica prevederile legale în vigoare la data pensionării, fără a se putea prevala de dispoziţiile legale anterioare, care ar determina un cuantum superior al pensiei.

24.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

25.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

26.Potrivit încheierilor de sesizare pronunţate în dosarele nr. 318/105/2014, nr. 368/105/2014 şi nr. 216/105/2014 ale Tribunalului Prahova - Secţia civilă, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013. Potrivit încheierii de sesizare pronunţate în Dosarul nr. 1.107/114/2013 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 1 din Legea nr. 241/2013. Din examinarea motivării excepţiei de neconstituţionalitate în acest din urmă dosar, Curtea constată că, în realitate, criticile privesc numai dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013, astfel că doar aceste dispoziţii de lege vor fi supuse controlului de constituţionalitate. Textul de lege criticat are următoarea redactare: "Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin. (1), se menţine în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010."

27.Autorii excepţiei consideră că aceste dispoziţii de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (5) referitor la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul de proprietate, art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, prevederi referitoare la interzicerea discriminării.

28.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit celor arătate în expunerea de motive a acestui act normativ, scopul Legii nr. 241/2013 este acela de a înlătura o serie de inechităţi suferite de pensionarii proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, inechităţi cauzate de imposibilitatea identificării documentelor care dovedesc veniturile obţinute în activitatea profesională cu prilejul recalculării pensiei potrivit Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, respectiv a revizuirii pensiilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 19 iulie 2011. Astfel, pentru cei în cazul cărora nu sau putut prezenta acte care să dovedească veniturile obţinute, în funcţie de care s-a recalculat pensia de serviciu, la stabilirea pensiei s-a luat în calcul salariul mediu brut pe economie sau cuantumul soldelor de grad şi al soldelor de funcţie minime, corespunzător gradului militar deţinut în acea perioadă, rezultând un cuantum al pensiei semnificativ redus în raport cu cel obţinut legal în baza legislaţiei anterioare privind pensiile militare de stat. Prin urmare, pentru aceste persoane legiuitorul a prevăzut revenirea la cuantumul pensiei avut înaintea recalculării, astfel încât să fie înlăturate aceste inechităţi, cauzate de motive obiective, independente de voinţa pensionarilor.

29.Dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 prevăd menţinerea în plată a cuantumului pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010 până când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.

30.Autorii excepţiei consideră că ar trebui să beneficieze de aceleaşi majorări de care beneficiază toţi ceilalţi pensionari din sistemul public de pensii.

31.Aşa cum s-a reţinut mai sus, dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 241/2013 instituie o măsură cu caracter reparator ce face excepţie de la principiul contributivităţii, tocmai pentru că, din motive obiective, acest principiu nu a putut fi aplicat în cazul unor pensionari provenind din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Prin urmare, situaţia acestor pensionari este diferită de cea a pensionarilor din sistemul public de pensii ale căror pensii au fost stabilite potrivit principiului contributivităţii, astfel încât instituirea unui tratament juridic diferenţiat nu reprezintă o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, a statuat că împrejurări diferite, care plasează diversele categorii de persoane în situaţii obiectiv diferite, justifică, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor.

32.În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, a dreptului de proprietate privată şi a prevederilor constituţionale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, Curtea observă că aceasta are în vedere faptul că persoanele care se încadrează în ipoteza art. 1 din Legea nr. 241/2013 nu mai pot beneficia de majorarea pensiei potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013.

33.Analizând această critică, Curtea constată că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 reglementează menţinerea în plată a cuantumului pensiei aşa cum era acesta în luna decembrie 2010, până când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010. Atingerea acestui nivel se va face ca urmare a creşterii valorii punctului de pensie până la nivelul cerut de lege, iar dacă prin majorarea valorii punctului de pensie ca efect al dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 nu s-a atins acest nivel, atunci majorarea nu se reflectă în cuantumul pensiei, fără a semnifica însă că aceste dispoziţii de lege nu mai prezintă relevanţă în stabilirea cuantumului pensiei persoanelor aflate în ipoteza normei criticate. Astfel, nu se poate reţine critica referitoare la pierderea unui drept câştigat în condiţii ce contravin prevederilor art. 53 din Constituţie.

34.În sfârşit, examinând critica de neconstituţionalitate ce priveşte caracterul imprevizibil al dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013, Curtea constată că acesta nu prevede cu exactitate o dată când cuantumul pensiilor va putea atinge cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. Această soluţie este însă firească, întrucât fiecare pensie are un cuantum diferit, în funcţie de elementele ce au fost avute în vedere în fiecare caz cu prilejul calculării acesteia, astfel că atingerea nivelului prevăzut de textul de lege criticat diferă de la caz la caz. Mai mult, creşterea valorii punctului de pensie reprezintă o opţiune a legiuitorului care ţine de o serie de factori sociali şi economici, ce nu pot fi cunoscuţi ori stabiliţi anterior. De altfel, prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, Curtea a reţinut că, "deşi consacră dreptul la pensie, art. 47 alin. (2) din Constituţie nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor" şi a amintit că "valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile".

35.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Leonardo Constantin în Dosarul nr. 318/105/2014, de Toma Mişcă în Dosarul nr. 368/105/2014, şi de Dumitru P. Codiţă şi Gheorghe V. Rusu în Dosarul nr. 216/105/2014, dosare ale Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, şi de Iordachi Stoian în Dosarul nr. 1.107/114/2013 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă - Complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi Tribunalului Buzău - Secţia I civilă - Complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 noiembrie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea