Decizie nr. 662 din 26 iunie 2012

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Camelia Alexandrina Acrâşmăriţei în Dosarul nr. 434/45/2011 al Curţii de Apel Suceava - Secţia a doua civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.447D/2011 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, domnul Adrian Dumitru, consilier juridic cu delegaţie depusă la dosar. Se constată lipsa autorului excepţiei, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate. Acesta solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, susţinând că aceasta vizează o problemă de aplicare şi interpretare a legii, iar nu una de constituţionalitate. De asemenea, arată că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Depune la dosar note scrise, în dezvoltarea celor afirmate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Precizează că instanţele judecătoreşti au competenţa de a aprecia în ce măsură Agenţia Naţională de Integritate a făcut o corectă aplicare a textului de lege criticat.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 17 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 434/45/2011, Curtea de Apel Suceava - Secţia a doua civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Camelia Alexandrina Acrâşmăriţei într-o acţiune în contencios administrativ având ca obiect "sesizări conform Legii nr. 144/2007 ", în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Integritate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că textul de lege criticat încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. Arată, în acest sens, că Agenţia Naţională de Integritate a aplicat procedura prevăzută de Legea nr. 176/2010 cu privire la conflictul de interese pentru o presupusă faptă care încetase anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010, dar şi a Legii nr. 144/2007. Precizează că raportul de evaluare întocmit de Agenţia Naţională pentru Integritate a fost făcut cu încălcarea prevederilor art. 63 alin. (3) din Legea nr. 144/2007, potrivit cărora dispoziţiile din lege referitoare la verificarea conflictelor de interese şi de constatare a incompatibilităţilor nu se aplică magistraţilor în activitatea de soluţionare a cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu privire la care s-a invocat conflictul de interese sau constatarea incompatibilităţilor. Arată că, prin prisma principiului tempus regit actum, prevederile art. 11 din Legea nr. 176/2010 "sunt cel puţin aparent neconstituţionale". Susţine că raţionamentul Agenţiei Naţionale de Integritate conduce la ideea că aceasta ar putea verifica situaţii petrecute înainte de anul 1989. Or, sub imperiul Legii pentru organizarea judecătorească nr. 92/1992 şi al Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, această competenţă revenea exclusiv Consiliului Superior al Magistraturii care, de altfel, s-a şi pronunţat în cazul său, clasând cauza sub aspectul răspunderii disciplinare.

Curtea de Apel Suceava - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prevederile legale criticate nepermiţând interpretarea potrivit căreia pot fi aplicate retroactiv.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că art. 11 din Legea nr. 176/2010 nu conţine, în sine, nicio dispoziţie cu caracter retroactiv şi că, în realitate, criticile formulate de autoarea excepţiei vizează modul de interpretare şi de aplicare a legii, care revin însă instanţei de judecată, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie. Sub acest aspect, instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide care dintre legile puse în discuţie sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legii.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate şi notele scrise depuse de acesta, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 11 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, care au următoarea redactare:

–Art.11: "(1) Activitatea de evaluare a declaraţiei de avere, a datelor şi a informaţiilor privind averea existentă, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, precum şi cea de evaluare a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor se efectuează atât pe durata exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, cât şi în decursul a 3 ani după încetarea acestora.

(2)Activitatea ce se efectuează pe durata prevăzută la alin. (1) constă în evaluarea declaraţiei de avere, a datelor şi a informaţiilor privind averea existentă, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a conflictelor de interese sau a incompatibilităţilor, exclusiv pentru perioada exercitării funcţiilor sau demnităţilor publice".

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie care consacră principiul neretroactivităţii legii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia deduce neconstituţionalitatea textului de lege criticat din perspectiva modului în care Agenţia Naţională de Integritate a înţeles să îl aplice în cazul său. Or, reprezintă prerogativa exclusivă a instanţei de judecată învestită cu soluţionarea plângerii formulate împotriva actului emis de Agenţia Naţională de Integritate de a decide cu privire la corectitudinea modalităţii de interpretare şi aplicare a normei de către autoritatea administrativă. Aşadar, instanţa are, prin lege, atributul suveran de a decide cu privire la afirmaţiile autorului excepţiei, în sensul că Agenţia Naţională de Integritate a aplicat prevederile de lege criticate unei situaţii juridice născute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010 şi a Legii nr. 144/2007.

În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, verificarea modalităţii concrete de aplicare a legii la cazuri individual determinate excedând competenţei Curţii Constituţionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Camelia Alexandrina Acrâşmăriţei în Dosarul nr. 434/45/2011 al Curţii de Apel Suceava - Secţia a doua civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie 2012.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu