Decizie nr. 727 din 2 iunie 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Tiberiu Spătaru în Dosarul nr. 6.710/110/2009 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.898D/2010.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 4.168D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Maria Baidibă în Dosarul nr. 1.124/90/2010 al Tribunalului Vâlcea - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.898D/2010 şi nr. 4.168D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 4.168D/2010 la Dosarul nr. 2.898D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.710/110/2009, Tribunalul Bacău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Excepţia a fost ridicată de Tiberiu Spătaru cu prilejul soluţionării unei contestaţii la executare.

Prin Încheierea din 5 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.124/90/2010, Tribunalul Vâlcea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Excepţia a fost ridicată de Maria Baidibă cu prilejul soluţionării unei contestaţii la executare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat, care obligă persoanele care au încasat necuvenit sume cu titlu de prestaţii de asigurări sociale la restituirea acestor sume, este neconstituţional, întrucât nimeni nu poate fi obligat să plătească pentru fapta săvârşită din culpa altei persoane. În acelaşi sens se arată că debitele în virtutea cărora s-au făcut reţineri din pensie nu sunt imputabile titularilor dreptului la pensie.

Tribunalul Bacău - Secţia civilă şi Tribunalul Vâlcea - Secţia civilă consideră că prevederile de lege criticate nu contravin textelor din Constituţie invocate.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii potrivit cărora: "(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripţie de 3 ani.

(2)În cazul prestaţiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale.

(3)Casele teritoriale de pensii recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuţi la alin. (2).

(4)Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu. Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc."

Curtea constată că, ulterior sesizării cu excepţia de neconstituţionalitate, Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Actul abrogator a preluat însă soluţia legislativă criticată în art. 179 alin. (1)-(4), într-o redactare asemănătoare, astfel: "(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.

(2)În cazul prestaţiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale.

(3)CNPP, prin casele teritoriale de pensii, precum şi casele de pensii sectoriale recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuţi la alin. (2).

(4)Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii şi al caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu."

Autorii excepţiei consideră că aceste prevederi de lege aduc atingere dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi art. 139 alin. (1) referitor la stabilirea numai prin lege a impozitelor, taxelor şi altor venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 334 din 16 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 13 octombrie 2004, Curtea reţinea că dispoziţiile art. 187 din Legea nr. 19/2000 "nu contravin niciunei prevederi constituţionale, ci, dimpotrivă, se întemeiază pe îndatorirea prevăzută de art. 57 din Constituţie, republicată, potrivit căreia drepturile şi libertăţile trebuie exercitate cu bună-credinţă şi fără să se încalce drepturile şi libertăţile altora. Obligaţia de restituire a drepturilor de asigurări sociale încasate necuvenit nu se întemeiază pe regulile răspunderii civile delictuale, ci pe normele de drept comun referitoare la îmbogăţirea fără justă cauză, cuprinse în art. 992 şi următoarele din Codul civil".

De asemenea, prin Decizia nr. 406 din 7 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.026 din 5 noiembrie 2004, Curtea a reţinut că "Prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicată, nu sunt încălcate, deoarece dispoziţiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţii identice".

A admite ipoteza contrară ar însemna a pune un semn de egalitate între persoanele care beneficiază de sume suplimentare de bani fără un just temei şi cele care nu beneficiază de astfel de sume, precum şi a lipsi casele de pensii de sumele care le aparţin, situaţii evident inadmisibile.

Existenţa sau inexistenţa unor greşeli la calcularea sau la plata pensiei, precum şi mărimea debitului creat ca urmare a acestora constituie probleme de fapt a căror stabilire intră în competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti şi asupra cărora, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa.

În sfârşit, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 47 şi art. 53 din Legea fundamentală, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, neputându-se vorbi despre existenţa unui drept fundamental la sume necuvenite.

Aceeaşi concluzie se impune şi pentru dispoziţiile art. 139 din Constituţie, întrucât nu sunt prevăzute venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat printr-un alt act normativ decât legea.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 179 alin. (1)-(4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Tiberiu Spătaru în Dosarul nr. 6.710/110/2009 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă şi de Maria Baidibă în Dosarul nr. 1.124/90/2010 al Tribunalului Vâlcea - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 iunie 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea