Decizie nr. 662 din 8 noiembrie 2016

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi a Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Gheorghe Candet în Dosarul nr. 677/32/2015 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 345D/2016.

2.La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei. Lipsesc părţile Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Inspectoratul Judeţean al Jandarmeriei Neamţ, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că, potrivit legii, are dreptul la acordarea mai multor indemnizaţii cu prilejul trecerii în rezervă, dar din dispoziţiile de lege criticate nu reiese cu claritate dacă acest drept a fost anulat sau suspendat.

4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5.Prin Încheierea din 17 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 677/32/2015, Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi a Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Candet cu prilejul soluţionării cauzei civile în care a solicitat acordarea sumelor cu titlu de ajutor cu prilejul ieşirii la pensie, prevăzute de art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII "FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE «APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ»" la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

6.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul excepţiei arată, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, care prevăd că în anul 2012 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, sunt neconstituţionale, contravenind prevederilor art. 15 alin. (1), art. 16, art. 21 alin. (3), art. 22 alin. (1), art. 41 alin. (2), art. 44 alin. (8), art. 136 alin. (5), art. 47, art. 124 alin. (1) şi (2), art. 32, art. 34, art. 45 şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie. În acest sens arată că art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 este contrar dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, care prevăd aceste drepturi, cu toate că nu a intervenit abrogarea, anularea sau amânarea acordării acestor drepturi. De asemenea, textele de lege criticate creează o discriminare între persoane în funcţie de momentul cronologic al ieşirii la pensie sau al retragerii în rezervă. Sunt înfrânte şi dreptul la un proces echitabil şi dreptul la integritate psihică, întrucât negarea unor drepturi consacrate de lege duce la instabilitate psihică.

7.Autorul excepţiei mai susţine că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 41 alin. (2) şi art. 44 din Constituţie, deoarece dreptul pretins este o formă de asigurare socială, precum şi un bun care a fost confiscat. De asemenea consideră că i-a fost afectat nivelul de trai.

8.Raportat la prevederile art. 124 alin. (1) şi (2) din Constituţie, autorul excepţiei arată că s-a creat un conflict între legea care prevedea acordarea ajutoarelor cu prilejul ieşirii la pensie sau al trecerii în rezervă şi dispoziţiile de lege care stabilesc că aceste drepturi nu se acordă în anul 2012.

9.În subsidiar, autorul susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă dreptul la învăţătură, întrucât nu mai poate susţine educaţia copiilor săi, dreptul la ocrotirea sănătăţii, libertatea economică şi dreptul la moştenire al familiei sale. De asemenea arată că statul nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută de Constituţie de a asigura condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii.

10.Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

11.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

12.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011.

13.Avocatul Poporului arată că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

14.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, precum şi Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. În ceea ce priveşte dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, Curtea constată că, în realitate, este avut în vedere art. II art. 9, care are următoarea redactare: "În anul 2012 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă."

17.Curtea constată că dispoziţiile art. II art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 şi-au încetat aplicarea anterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Având în vedere însă cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că "sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare", precum şi faptul că dispoziţiile de lege criticate continuă să producă efecte în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea acestor dispoziţii de lege.

18.Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi din Constituţie: art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 22 alin. (1) referitor la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 32 privind dreptul la învăţătură, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătăţii, art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaţilor la măsuri de protecţie socială, art. 44 alin. (8) privind condiţiile confiscării, art. 45 privind libertatea economică, art. 47 privind nivelul de trai, art. 124 alin. (1) şi (2) referitor la înfăptuirea justiţiei, art. 135 alin. (2) lit. f) referitor la obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii şi art. 136 alin. (5) referitor la caracterul inviolabil al proprietăţii.

19.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. II art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 au mai fost analizate de Curtea Constituţională prin prisma unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, şi Decizia nr. 291 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 27 iunie 2013, Curtea a statuat că ajutoarele acordate cu prilejul ieşirii la pensie, retragerii, încetării raporturilor de serviciu ori trecerii în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituţional. Aşa fiind, Curtea a constatat că drepturile afectate de textul de lege criticat nu sunt consacrate la nivel constituţional, neavând în consecinţă un caracter fundamental. În legătură cu acest aspect, Curtea a precizat că "legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecţie socială luate, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi".

20.Cu privire la caracterul previzibil al dispoziţiilor referitoare la neacordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, Curtea, prin Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 17, a reţinut că "persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum", iar prin Decizia nr. 170 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015, a amintit că situaţia diferită în care se găsesc persoanele în funcţie de aplicarea principiului tempus regit actum nu poate fi considerată ca fiind contrară dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

21.În sfârşit, tot prin Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 18, cât şi prin Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 29 iulie 2016, paragraful 31, Curtea, referindu-se la compatibilitatea dispoziţiilor de lege criticate cu prevederile constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul de proprietate, a amintit că, "în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, aşa cum este Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, s-a statuat că statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Astfel, statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. În acelaşi sens este şi Decizia de inadmisibilitate din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele conexate nr. 44.232/11 şi nr. 44.605/11 Felicia Mihăieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, paragrafele 15 şi 19, prin care Curtea de la Strasbourg aminteşte că, datorită unei cunoaşteri directe a propriei societăţi şi a necesităţilor acesteia, autorităţile naţionale se află, în principiu, într-o poziţie mai adecvată decât instanţa internaţională pentru a stabili ce anume este «de utilitate publică». În consecinţă, în cadrul mecanismului de protecţie creat de Convenţie, este de competenţa acestora să se pronunţe primele cu privire la existenţa unei probleme de interes general. Considerând normal ca legiuitorul să dispună de o mare libertate în conducerea unei politici economice şi sociale, Curtea respectă modul în care acesta percepe imperativele «utilităţii publice», cu excepţia cazului în care raţionamentul său se dovedeşte în mod vădit lipsit de orice temei rezonabil (paragraful 19)."

22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Aceeaşi concluzie se impune şi în ceea ce priveşte dispoziţiile Legii nr. 283/2011, faţă de care autorul excepţiei nu a formulat critici de neconstituţionalitate distincte.

23.Cât priveşte invocarea de către autorul excepţiei în critica de neconstituţionalitate pe care o formulează a prevederilor Legii fundamentale referitoare la dreptul la învăţătură, dreptul la sănătate, dreptul de moştenire ori la libertatea economică, Curtea constată că art. II art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 nu reglementează aceste domenii, astfel că prevederile constituţionale invocate nu sunt incidente în cauză.

24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Candet în Dosarul nr. 677/32/2015 al Tribunalului Neamţ - Secţia II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. II art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi a Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Neamţ - Secţia II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 8 noiembrie 2016.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea