Decizia nr. 201 din 8 aprilie 2025

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30, 33, 35 și 38 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Excepția a fost ridicată de Cosmina Larisa Lupu în Dosarul nr. 2.762/30/2020 al Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 276D/2021.2. Dezbaterile au avut loc la data de 28 ianuarie 2025, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel-Chiriazi, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în temeiul art. 57 și al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat succesiv pronunțarea pentru datele de 27 februarie 2025, 11 martie 2025 și 27 martie 2025. La data de 27 martie 2025, Curtea, având în vedere că nu au fost prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 2 aprilie 2025, când, pentru aceleași motive, a amânat pronunțarea pentru data de 8 aprilie 2025, când a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3.Prin Sentința civilă nr. 1.060/PI din 3 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.762/30/2020, Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30, 33, 35 și 38 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Excepția a fost ridicată de Cosmina Larisa Lupu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de obligare a unei societăți de administrare a fondurilor de pensii private la plata activului net ce se cuvenea tatălui defunct al autoarei.

4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, întrucât creează o discriminare, având drept criteriu vârsta, cu privire la obligația de a contribui la un fond de pensii administrat privat. De asemenea, susține că dispozițiile de lege criticate instituie interdicția persoanelor care nu au împlinit vârsta de 35 de ani și care contribuie la sistemul public de pensii de a se retrage și de a renunța la calitatea de participant la fondul de pensii private.

5.Totodată, autoarea excepției susține că dispozițiile art. 38 din Legea nr. 411/2004 instituie o diferență de tratament juridic între cei care au calitatea de participanți la un fond de pensii și cei care nu au această calitate, întrucât doar cei din urmă pot obține plata unică sau plata eșalonată în rate a activului personal net al defunctului.

6.Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

7.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispozițiile art. 30, 33, 35 și 38 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007. Din analiza motivării excepției de neconstituționalitate Curtea constată că, în ceea ce privește art. 38 din Legea nr. 411/2004, autoarea excepției critică doar soluția legislativă cuprinsă în alin. (3) care conține lit. a) și b), iar în ceea ce privește lit. b) autoarea excepției vizează, prin critica sa, doar sintagma „dacă nu are calitatea de participant“. De asemenea, Curtea observă că dispozițiile art. 38 alin. (3) din Legea nr. 411/2004 au fost modificate prin art. I pct. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 174/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1201 din 14 decembrie 2022. Curtea mai constată că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 30 alin. (3) din Legea nr. 411/2004 au fost modificate prin art. IV din Legea nr. 135/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 17 mai 2022, și, ulterior, prin art. X din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 27 octombrie 2023. Având în vedere însă cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze dispozițiile art. 30 din Legea nr. 411/2004 în redactarea anterioară Legii nr. 135/2022, iar pe cele ale art. 38 alin. (3) din Legea nr. 411/2004 în redactarea anterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2022. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:

–Art. 30:

(1)Persoanele în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, și care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să adere la un fond de pensii.

(2)Persoanele, altele decât cele prevăzute la alin. (1), în vârstă de până la 45 de ani, care sunt deja asigurate și contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii.

(3)Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt exceptate de la prevederile alin. (1), în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028 inclusiv.;

–Art. 33:

(1)Persoana care nu a aderat la un fond de pensii în termen de 4 luni de la data la care este obligată prin efectul legii este repartizată aleatoriu la un fond de pensii de către instituția de evidență.

(2)Repartizarea aleatorie a persoanelor se efectuează în cote egale pentru fiecare fond de pensii administrat privat, la data la care se face repartizarea.

(3)Instituția de evidență notifică, în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea în Registrul participanților, în format electronic, fiecărui administrator în parte lista conținând datele de identificare a persoanelor repartizate aleatoriu la fondul de pensii administrat de către acesta.

(4)Fiecare administrator informează, în scris, în termen de 30 de zile de la notificare, participanții care au fost repartizați aleatoriu, la fondul aflat în administrarea sa, de către instituția de evidență cu privire la denumirea fondului de pensii administrat privat și a administratorului acestuia.;

–Art. 35:

(1)După aderare sau repartizare, participanții sunt obligați să contribuie la un fond de pensii și nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată.

(2)Fac excepție de la prevederile alin. (1) perioadele pentru care nu există obligația de plată a contribuției de asigurări sociale în sistemul public.

(3)În situația în care un participant încetează să contribuie, acesta rămâne participant cu drepturi depline la fondul de pensii.

(4)Drepturile participantului pot fi transferate în alte țări în care acesta are domiciliul sau reședința, în condițiile reglementate prin acordurile și convențiile internaționale la care România este parte, în moneda țărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.;

–Art. 38 alin. (3):

(3)Beneficiarul are dreptul, după caz, la:

a)cumularea conturilor la un singur fond de pensii, dacă are calitatea de participant la un alt fond de pensii;

b)plata unică sau plăți eșalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, fără a datora penalități, dacă nu are calitatea de participant.

11.Autoarea excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, precum și dispozițiilor art. 1 privind interzicerea discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea apreciază că înainte de a proceda la controlul de constituționalitate este necesară precizarea înțelesului unor termeni utilizați în cadrul Legii nr. 411/2004, care apar în conținutul textelor de lege supuse controlului de constituționalitate. Astfel, Curtea reține că, potrivit definițiilor cuprinse în art. 2 din această lege, fondul de pensii administrat privat, denumit în continuare fond de pensii, reprezintă fondul constituit prin contract de societate civilă, încheiat între participanți, în conformitate cu prevederile Codului civil referitoare la societatea civilă particulară și cu dispozițiile Legii nr. 411/2004. Activul personal este suma acumulată în contul unui participant, egală cu numărul de unități de fond deținute de acesta, înmulțite cu valoarea la zi a unei unități de fond. Participantul este persoana care contribuie sau/și în numele căreia s-au plătit contribuții la un fond de pensii și care are un drept viitor la o pensie privată. Beneficiarul este moștenitorul participantului, definit conform prevederilor Codului civil.

13.În continuare, examinând textele de lege criticate, Curtea reține că art. 30 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 reglementează obligația persoanelor în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate în sistemul public de pensii și care contribuie la sistemul public de pensii, de a adera la un fond de pensii administrat privat. Pentru persoanele, altele decât cele aflate în ipoteza de mai sus, în vârstă de până la 45 de ani, care sunt deja asigurate și contribuie la sistemul public de pensii, dispozițiile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 411/2004 prevăd doar facultatea de a adera la un fond de pensii.

14.Dispozițiile art. 33 din Legea nr. 411/2004 se referă la repartizarea persoanelor obligate să adere la un fond de pensii, în timp ce dispozițiile art. 35 din aceeași lege prevăd obligația de contribuție după aderare sau repartizare și interdicția retragerii din sistemul de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

15.Autoarea excepției de neconstituționalitate critică aceste dispoziții de lege din perspectiva persoanei care este obligată să adere la un fond de pensii și care este supusă unui tratament juridic diferit față de persoanele pentru care legea prevede doar facultatea de a adera la un astfel de fond, considerând că este supusă unui tratament discriminatoriu.

16.Curtea observă însă că acțiunea în cadrul căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate are drept obiect cererea de obligare a unui fond de pensii de a-i plăti autoarei excepției, în calitate de beneficiar, sumele reprezentând activul personal al unui participant, după decesul acestuia. Acțiunea nu pune în discuție obligația autoarei excepției de adera la un fond de pensii și de a contribui la acesta ori intenția de a se retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat, astfel că, având în vedere obiectul acțiunii, Curtea apreciază că dispozițiile art. 30, 33 și 35 din Legea nr. 411/2004 nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Prin urmare, nefiind întrunite condițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau a unei ordonanțe în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului, potrivit art. 29 alin. (5) din aceeași lege, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30, 33 și 35 din Legea nr. 411/2004 este inadmisibilă.

17.În continuare, analizând dispozițiile art. 38 alin. (3) din Legea nr. 411/2004, Curtea constată că acestea reglementează drepturile beneficiarului asupra activului personal al unui participant, după decesul acestuia. Aceste dispoziții de lege sunt aplicabile în cauză, urmând să fie supuse controlului de constituționalitate.

18.Curtea reține că dispozițiile art. 38 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 prevăd dreptul beneficiarilor de a prelua activele cuvenite participantului decedat dintr-un cont deschis la ultimul fond de pensii la care a contribuit acesta din urmă. Potrivit dispozițiilor alin. (2) al aceluiași articol de lege, drepturile beneficiarilor sunt aceleași cu cele ale participanților la acel fond de pensii. Așa cum dispun art. 48 și 135 din aceeași lege, participantul este proprietarul activului personal din contul său și are dreptul la pensie privată de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă. Prin urmare, și beneficiarul are un drept de proprietate asupra sumelor reprezentând activele participantului moștenit.

19.Dispozițiile art. 38 alin. (3) lit. a) și b) din Legea nr. 411/2004 instituie un tratament juridic diferit între beneficiari sub aspectul dreptului de a dispune de activele participantului decedat. Astfel, potrivit ipotezei prevăzute la lit. a), în măsura în care beneficiarul are el însuși calitatea de participant la un fond de pensii, contul său personal se va cumula cu cel al participantului decedat. Consecința este aceea că sumele ce ar rezulta din activul participantului decedat nu vor putea fi valorificate decât atunci când beneficiarul va îndeplini condițiile pentru obținerea dreptului la pensie privată, respectiv la împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege. Din contră, potrivit ipotezei prevăzute la lit. b), în măsura în care beneficiarul nu este participant la un fond de pensii, acesta va putea să solicite imediat plata unică a sumelor cuvenite sau plăți eșalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, fără a datora penalități.

20.Autoarea excepției apreciază că acest tratament juridic este discriminatoriu, defavorizând persoanele mai tinere, cu o vârstă de până la 35 de ani, care sunt obligate să adere și să contribuie la un fond de pensii, în raport cu cele care nu sunt ținute de aceste obligații și care pot avea acces imediat la activele care au aparținut participantului moștenit.

21.Examinând dispozițiile de lege criticate, Curtea observă că diferența de tratament juridic pe care o acestea o instituie între persoanele care se încadrează în ipoteza art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 411/2004 în raport cu cele care se încadrează în ipoteza lit. b) din același alineat nu vizează în mod direct vârsta, ci calitatea de participant la un fond de pensii. Vârsta este un criteriu subsidiar, ce decurge din coroborarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) cu cele ale art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 411/2004, aceste din urmă dispoziții de lege instituind obligația aderării la un fond de pensie pentru persoanele cu vârsta de până la 35 de ani, respectiv opțiunea aderării pentru persoanele în vârstă de până la 45 de ani, care sunt asigurate în sistemul public de pensii. Curtea observă însă că și persoanele în vârstă de până la 45 de ani, la care se referă art. 30 alin. (2) din Legea nr. 411/2004, se pot plasa în ipoteza art. 38 alin. (3) lit. a) în măsura în care au optat pentru aderarea și contribuția la un fond de pensii. Prin urmare, nu vârsta este criteriul determinant în ceea ce privește tratamentul juridic aplicabil potrivit art. 38 alin. (3) din Legea nr. 411/2004, astfel că, în analiza criticii de neconstituționalitate raportate la dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea va avea în vedere criteriul de departajare ce privește calitatea de participant la un fond de pensii.

22.Cu privire la principiul egalității, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, sau Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006). În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, diferență care nu are o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, și Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, paragraful 60).

23.Raportând aceste repere jurisprudențiale la dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate, Curtea reține că deținerea calității de participant la un fond de pensii poate plasa persoanele în situații obiectiv diferite, care justifică un tratament juridic diferit.

24.Astfel, cumularea contului personal al beneficiarului cu cel al participantului decedat poate fi realizată doar de un beneficiar participant la un fond de pensii. Prin urmare, dispozițiile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 411/2004 care stabilesc posibilitatea acestui cumul doar pentru beneficiarii care au și calitatea de participanți reprezintă o soluție justificată rațional de o situație obiectivă, fără a avea semnificația unei discriminări interzise de prevederile constituționale și convenționale invocate de autoarea excepției.

25.Cu toate acestea, Curtea observă că, în măsura în care calitatea de participant a beneficiarului nu constituie un criteriu decisiv pentru aplicarea tratamentului juridic specific, beneficiarul trebuie să se bucure de tratament juridic egal în privința drepturilor ce rezultă din această calitate.

26.Or, Curtea apreciază că limitarea dreptului de a opta pentru o plată unică sau eșalonată a contravalorii activelor participantului decedat, la care se referă art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 411/2004, doar la persoanele care dețin exclusiv calitatea de beneficiar, cu excluderea beneficiarilor care au și calitatea de participant, nu se sprijină pe o justificare obiectivă și rezonabilă.

27.Astfel, prin precizarea pe care art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 411/2004 o face utilizând sintagma „dacă nu are calitatea de participant“, legea interzice beneficiarilor care au totodată calitatea de participanți să opteze pentru o plată unică sau eșalonată a contravalorii activelor participantului decedat, obligându-i să se limiteze doar la cumulul activului personal cu cel al participantului decedat, potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din aceeași lege. Drept urmare, sumele moștenite de la participantul decedat vor deveni indisponibile până la împlinirea de către moștenitor a vârstei legale de pensionare.

28.Or, Curtea reține că obligația de a adera și de a contribui la un fond de pensii este condiționată de calitatea proprie de asigurat în sistemul public de asigurări sociale, iar sumele provenind din activul unui participant decedat sunt, în ceea ce îl privește pe beneficiar, independente de aceste obligații. Prin urmare, indisponibilizarea acestor din urmă sume până la împlinirea de către moștenitor a vârstei legale de pensionare este lipsită de o justificare obiectivă și rațională.

29.De altfel, Curtea apreciază că, prin modificarea ulterioară a dispozițiilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 411/2004 prin art. I pct. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 174/2022, în sensul că beneficiarul - care este totodată participant la un fond de pensii - are dreptul de a opta între cumularea contului său cu cel al participantului decedat ori poate solicita plata unică sau plăți eșalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, fără a datora penalități, legiuitorul a intervenit tocmai pentru a pune în acord dispozițiile acestui text legal cu prevederile constituționale privitoare la egalitatea în drepturi.

30.Având în vedere cele mai sus reținute, Curtea constată că sintagma „dacă nu are calitatea de participant“ din cuprinsul art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 411/2004 creează un tratament juridic diferit între beneficiari din perspectiva exercițiului dreptului de proprietate asupra activului moștenit, diferență care nu are însă o justificare obiectivă și rațională, fiind astfel încălcate prevederile constituționale și convenționale care consacră egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării.

31.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 [în redactarea anterioară Legii nr. 135/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative], ale art. 33 și ale art. 35 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, excepție ridicată de Cosmina Larisa Lupu în Dosarul nr. 2.762/30/2020 al Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal.

2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, în redactarea anterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

3.Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că sintagma „dacă nu are calitatea de participant“ din cuprinsul art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, în redactarea anterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, este neconstituțională.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 8 aprilie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

pentru MARIAN ENACHE,

în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Patricia-Marilena Ionea