Decizie nr. 30 din 11 ianuarie 2007

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi 222 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Balogh Bela, Balogh Eva Emese, Balogh Ors, Balogh Bela Agoston, Balogh Zalan, Balogh Gergo Janos, Balogh Kincso, Balogh Almos şi Balogh Apor în Dosarul nr. 15.615/2005 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

La apelul nominal răspund Balogh Bela şi Balogh Eva Emese, lipsă fiind ceilalţi autori ai excepţiei şi partea Parohia Reformată Cluj-Napoca, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul Balogh Bela solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile atacate din Codul de procedură civilă contravin principiului egalităţii în faţa legii, dreptului la apărare şi accesului liber la justiţie, persoanele juridice putând să răspundă în scris, în cadrul interogatoriului, la întrebările formulate în scris şi comunicate anterior, spre deosebire de persoanele fizice, care nu au această posibilitate.

Balogh Eva Emese solicită, de asemenea, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei, întrucât dispoziţiile criticate sunt norme de procedură a căror reglementare este în competenţa exclusivă a legiuitorului. Diferenţa de regim aplicabil persoanelor fizice şi celor juridice în ceea ce priveşte interogatoriul, ca probă în procesul civil, este justificată de deosebirea de situaţii în care se află persoanele juridice faţă de cele fizice.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 iulie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 15.615/2005, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi 222 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Balogh Bela, Balogh Eva Emese, Balogh Ors, Balogh Bela Agoston, Balogh Zalan, Balogh Gergo Janos, Balogh Kincso, Balogh Almos şi Balogh Apor într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unei cereri de reziliere a unui contract de închiriere şi de evacuare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât părţile - persoane fizice sunt obligate să răspundă la interogatoriu în mod direct, nemijlocit în faţa instanţei, spre deosebire de părţile - persoane juridice de drept privat, statul şi celelalte persoane juridice de drept public, care răspund în scris la interogatoriul comunicat anterior, având aşadar suficient timp de reflecţie şi putând folosi orice înscris sau beneficia de consultanţă.

Judecătoria Cluj-Napoca şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile procedurale atacate sunt constituţionale, întrucât, pe de-o parte, persoanele fizice se află în situaţii juridice diferite faţă de persoanele juridice, iar pe de altă parte, în cazul persoanelor juridice, pentru a avea putere probatorie, răspunsul trebuie să îmbrace forma scrisă şi semnată de persoana competentă să angajeze persoana juridică respectivă.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate reprezintă reguli de procedură, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, sunt de competenţa autorităţii legiuitoare. Totodată, precizează că, indiferent dacă este vorba de o persoană fizică sau juridică, proba interogatoriului poate fi dispusă numai la cerere, în urma unor dezbateri contradictorii, iar în cursul administrării acestei probe, partea beneficiază de asistenţă din partea unui avocat, nefiind încălcat astfel dreptul la apărare.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, întrucât reglementarea diferită a procedurii de administrare a probei cu interogatoriu pentru persoanele juridice este justificată în mod obiectiv şi raţional prin situaţia diferită în care se află acestea.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 219 şi 222 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins:

–Art. 219: "Cel chemat va fi întrebat de către preşedinte asupra fiecărui fapt în parte.

Cu încuviinţarea preşedintelui, fiecare dintre judecători, procurorul, precum şi partea potrivnică pot pune de-a dreptul întrebări celui chemat la interogator.

Partea nu are voie să citească un răspuns scris de mai înainte. Ea se poate folosi însă de însemnări, cu încuviinţarea preşedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.

Dacă partea declară că pentru a răspunde trebuie să cerceteze înscrisuri, se va putea soroci un nou termen pentru interogator.";

–Art. 222: "Statul şi celelalte persoane juridice de drept public, precum şi persoanele juridice de drept privat, vor răspunde în scris la interogatoriul ce li se va comunică.

Se exceptează societăţile comerciale de persoane, ai căror asociaţi cu drept de reprezentare vor fi citaţi personal la interogator."

Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, ale art. 21 privind liberul acces la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură referitoare la administrarea probei cu înscrisuri, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecată este stabilită de legiuitor, evident fără a fi încălcate prevederile sau principiile constituţionale.

Referitor la încălcarea principiului egalităţii în faţa legii, consacrat constituţional prin prevederile art. 16 alin. (1), Curtea constată că aceste susţineri sunt neîntemeiate, întrucât deosebirea de statut juridic dintre persoanele fizice şi persoanele juridice justifică în mod obiectiv aplicarea unui tratament juridic diferit în ceea ce priveşte răspunsul dat la interogatoriu, în cadrul unui proces civil. Aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţională, în deplin acord şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, cauza Marckx contra Belgiei, 1979), principiul egalităţii în drepturi şi al nediscriminării se aplică doar situaţiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferenţiat, stabilit în considerarea unor situaţii obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii şi nici discriminări.

Cu privire la încălcarea liberului acces la justiţie, prevăzut de art. 21 din Constituţie, şi a dreptului la apărare, prevăzut de art. 24 din Constituţie, Curtea reţine că nici aceste susţineri nu sunt întemeiate, întrucât dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc posibilitatea părţilor de a se adresa instanţelor judecătoreşti şi nici nu înlătură posibilitatea părţilor de a-şi valorifica pretenţiile sau de a-şi dovedi netemeinicia susţinerilor părţilor adverse.

Pe de altă parte, Curtea reţine că invocarea prevederilor art. 124 din Constituţie referitoare la înfăptuirea justiţiei nu are relevanţă în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi 222 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Balogh Bela, Balogh Eva Emese, Balogh Ors, Balogh Bela Agoston, Balogh Zalan, Balogh Gergo Janos, Balogh Kincso, Balogh Almos şi Balogh Apor în Dosarul nr. 15.615/2005 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 ianuarie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean