Regulament din 24 septembrie 2009

(Hotărârea Conferinţei Permanente a Miniştrilor Învăţământului şi Culturii din Landurile Republicii Federale Germania din 17 februarie 1994, în varianta din 10 decembrie 2008)

§ 1. Scopul examenului

Prin promovarea examenului, candidaţii vor demonstra că îndeplinesc condiţiile necesare pentru începerea unui studiu superior la instituţiile de învăţământ superior în Republica Federală Germania şi în România.

§ 2. Susţinerea examenului (1) Susţinerea examenului poate fi solicitată de secţii/şcoli speciale germane care funcţionează în România, în conformitate cu Acordul dintre Republica Federală Germania şi România cu privire la colaborarea în domeniul şcolar.

(2)Examenul se susţine la sfârşitul ultimului an şcolar al secţiei/şcolii speciale germane.

(3)Conducerea şcolii anunţă la începutul anului şcolar respectiv intenţia de a organiza examenul şi solicită Conferinţei Permanente a Miniştrilor Învăţământului şi Culturii din Landurile Republicii Federale Germania numirea unui preşedinte al comisiei de examen. Solicitarea va conţine, după consultarea ministerului de resort, calendarul tuturor probelor scrise şi o propunere referitoare la calendarul tuturor probelor orale, precum şi numărul probabil de candidaţi. Probele scrise şi probele orale se vor desfăşura, pe cât posibil, în perioade compacte. Calendarul este hotărât de preşedintele comisiei de examen, după consultarea părţii române.§ 3. Discipline de examen. Cerinţe (1) Examenul poate fi susţinut doar integral. El se compune din probe scrise şi din probe orale.

(2)Cerinţele pentru disciplinele de examen ce cad în responsabilitatea părţii germane trebuie să corespundă programelor aprobate pentru fiecare disciplină de către Comisia federaţie-landuri pentru activitate şcolară în străinătate şi de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării din România.

(3)Discipline de examen posibile pentru ambele profiluri sunt:

–Limba germană;

–Limba română;

–Limba engleză;

–Istorie;

–Matematică,

iar pentru profilul matematică-informatică:

–Fizică;

–Chimie;

–Informatică,

pentru profilul ştiinţe sociale:

–Limba franceză;

–Geografie;

–Ştiinţe sociale.

(4)Examenul constă pentru fiecare candidat din 8 elemente constituente.

(5)Cele 4 discipline la care se susţin probe scrise sunt:

–Limba germană;

–Limba română;

–Istorie;

–Matematică.

(6)Fiecare candidat va fi examinat oral la cel puţin 4 discipline, şi anume:

(i)Limba română;

(îi) Limba germană;

(iii)Matematică sau Istorie, în funcţie de opţiunea candidatului (în responsabilitatea părţii germane);

(iv)o altă disciplină, pe care o alege candidatul dintre celelalte discipline de examen în afară de ceea ce a ales la lit. (iii), în responsabilitatea părţii germane sau în responsabilitatea părţii române:

–pentru profilul matematică-informatică: Limba engleză sau Fizică ori Informatică;

–pentru profilul ştiinţe sociale: Limba engleză sau

Limba franceză ori Ştiinţe sociale.

Disciplinele din domeniul ştiinţelor naturii, respectiv ştiinţelor sociale trebuie să fi fost studiate până la examen cel puţin 4 ani succesivi şi în ultimii 2 ani şcolari minimum 3 ore pe săptămână.

§ 4. Evaluare (1) Pentru evaluarea rezultatelor şcolare ale elevelor şi elevilor din ultimii 2 ani şcolari şi în cadrul examenului este valabil următorul sistem de notare, exprimat în calificative:

–"foarte bine" - dacă rezultatele şcolare corespund într-o măsură deosebită cerinţelor;

–"bine" - dacă rezultatele şcolare corespund pe deplin cerinţelor;

–"corespunzător" - dacă rezultatele şcolare corespund în general cerinţelor;

–"suficient" - dacă rezultatele şcolare prezintă oarecare lacune, dar în general corespund cerinţelor;

–"necorespunzător" - dacă rezultatele nu corespund cerinţelor, dar se constată că există cunoştinţele de bază necesare, iar lacunele ar putea fi eliminate într-o anumită perioadă de timp;

–"insuficient" - dacă rezultatele şcolare nu corespund cerinţelor, iar cunoştinţele de bază sunt atât de lacunare încât nu ar putea fi eliminate într-o perioadă de timp previzibilă.

(2)Pentru transpunerea calificativelor în sistemul de notare din Republica Federală Germania, exprimat în puncte, este valabilă următoarea grilă:

–15/14/13 puncte corespund calificativului "foarte bine";

–12/11/10 puncte corespund calificativului "bine";

–9/8/7 puncte corespund calificativului "corespunzător";

–6/5/4 puncte corespund calificativului "suficient";

–3/2/1 puncte corespund calificativului "necorespunzător";

–0 puncte corespund calificativului "insuficient".

(3)Rezultatele şcolare semestriale obţinute la disciplinele de examen în ultimii 2 ani şcolari, precum şi rezultatele obţinute la examen sunt notate cu un număr de puncte de la 0 la 15. Transpunerea rezultatelor şcolare semestriale din ultimii 2 ani şcolari şi a celor obţinute la examen în puncte din sistemul de notare utilizat în Republica Federală Germania se face în baza tabelelor asupra cărora s-a convenit. (anexa nr. 5 şi anexa nr. 6).

Se emit situaţii şcolare semestriale.

§ 5. Comisia de examen. Comisia de examen pe discipline. Participanţi (1) Din comisia de examen fac parte:

a)reprezentantul Conferinţei Permanente a Miniştrilor Învăţământului şi Culturii din Landurile Republicii Federale Germania, în calitate de preşedinte al comisiei de examen;

b)un reprezentant numit de Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării din România;

c)directorul şcolii;

d)directorul secţiei/şcolii speciale germane;

e)cadrele didactice care au predat candidaţilor la clasă disciplinele de examen în ultimul an şcolar;

f)dacă este cazul, alte cadre didactice, conform deciziei preşedintelui.

(2)Preşedintele comisiei de examen este numit de către preşedintele Conferinţei Permanente a Miniştrilor Învăţământului şi Culturii din Landurile Republicii Federale Germania, de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania. Acesta este, de regulă, un membru al Comisiei federaţie-landuri pentru activitate şcolară în străinătate din Republica Federală Germania.

(3)Preşedinţia comisiei de examen pe discipline este preluată de reprezentantul numit de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării din România, pentru examenele la Limba şi literatura română şi la disciplinele ce sunt în responsabilitatea părţii române [§ 3 alin. (6)].

(4)Din comisia de examen pe discipline, sub preşedinţie germană, fac parte preşedintele comisiei de examen, profesorul care a predat disciplina de examen la clasă în ultimul an şcolar şi al doilea corector (profesorul care consemnează rezultatele examenului).

(5)La desfăşurarea probelor orale participă, în afara membrilor comisiei de examen şi ai comisiei de examen pe discipline, şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării din România şi ai reprezentanţei diplomatice a Republicii Federale Germania, respectiv ai misiunii diplomatice sau ai oficiului consular. Cadrele didactice din şcoală pot participa la desfăşurarea probelor orale.

(6)Cu acordul celui ce urmează să fie examinat, preşedintele comisiei poate aproba ca maximum 2 elevi din clasa a XI-a să asiste la o examinare orală. Preşedintele comisiei poate aproba şi altor persoane asistenţa la desfăşurarea probelor orale. La consultarea legată de evaluarea examinării nu este admisă prezenţa altor persoane.

(7)Atât membrii comisiei de examen, cadrele didactice implicate în examen, cât şi ceilalţi participanţi la desfăşurarea probelor orale sunt obligaţi să păstreze secretul în legătură cu desfăşurarea examenului.§ 6. Înscrierea la examen. Consiliul de admitere la examen (1) Cererea de înscriere a candidatului se înaintează directorului secţiei speciale germane până la data fixată de conducerea şcolii. Candidatul comunică opţiunea sa în legătură cu cea de-a treia şi a patra probă orală [§ 3 alin. (6)].

(2)Cererii de înscriere i se anexează un curriculum vitae (scris de mână) şi o prezentare a parcursului şcolar anterior. (3) a) În cadrul Consiliului de admitere la examen, format din cadrele didactice care fac parte din comisie, prezidat de directorul secţiei speciale [§ 5 alin. (1) lit. e)], se va decide, înainte de începerea probelor scrise, pentru fiecare candidat, de comun acord cu directorul şcolii, dacă rezultatele obţinute la învăţătură permit admiterea candidatului la examen.

b)Admiterea la examen presupune participarea cu regularitate a candidaţilor la orele de curs şi rezultate şcolare care fac previzibilă promovarea examenului.

(4)Preşedintelui i se pun la dispoziţie, cel târziu după desfăşurarea lucrărilor Consiliului de admitere la examen, CV-urile candidaţilor şi o listă a disciplinelor de examen alese de către candidaţi pentru probele orale.§ 7. Cerinţe ale examenului scris (1) Subiectele trebuie să ofere candidatului prilejul să demonstreze cunoştinţe, cunoaşterea metodelor, gândire independentă, capacitate de judecată şi de prezentare a cunoştinţelor.

Nu este permis ca subiectele să se asemene cu cele rezolvate sau tratate în cadrul orelor de curs ori să fie pregătite în cadrul orelor de curs astfel încât să nu solicite o rezolvare independentă din partea candidatului.

(2)Subiectele trebuie să fie alcătuite conform predării din ultimii 2 ani şcolari.

(3)Formularea subiectelor se va face astfel încât să i se ofere candidatului posibilitatea de a demonstra abilităţi şi cunoştinţe în 3 domenii de cerinţe:

I. Redarea într-un context repetitiv a cunoştinţelor şi informaţiilor dintr-un domeniu bine definit, într-un context învăţat, descrierea şi utilizarea tehnicilor de lucru şi a metodelor învăţate şi exersate.

II. Explicarea, prelucrarea şi prezentarea independentă a unor conţinuturi cunoscute, aplicarea şi transferul independent al celor însuşite în situaţii şi contexte noi şi comparabile cu cele cunoscute.

III. Prelucrarea unor fenomene complexe, după o planificare prealabilă, cu scopul de a găsi independent soluţii, argumente, respectiv interpretări şi de a formula concluzii şi aprecieri proprii.

În formularea subiectelor accentul se va pune pe domeniul de cerinţe II.

În plus se va ţine cont şi de domeniile de cerinţe I şi III; cerinţele din domeniul I vor avea o pondere mai mare decât cele din domeniul III.

§ 8. Subiectele pentru probele scrise (1) Pentru lucrarea la Limba română este valabilă metodologia aprobată anual prin ordinul ministrului (metodologia privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării în anul şcolar respectiv).

Subiectele la Limba germană trebuie să fie astfel alcătuite încât să permită o tratare complexă.

(2)a) Tipurile de itemi pentru disciplina Limba germană oferă posibilitatea de a evalua într-o măsură diferită capacitatea de analiză, cercetare, dezbatere şi redactare:

1.analiza şi interpretarea unui text nonliterar sau literar;

2.dezbaterea eseistică structurată a unui text nonliterar sau literar;

3.dezbaterea eseistică liberă a unei teme, fără folosirea unui text suport (dezbatere liberă);

4.interpretarea structurată a unor texte funcţionale sau a unor texte literare.

Aceste tipuri de itemi reprezintă modele de bază, ce pot fi şi combinate.

b)Profesorul de specialitate înaintează pentru 3 din 4 tipuri de itemi câte o propunere. Preşedintele aprobă două subiecte. Dintre cele două subiecte aprobate, candidatul alege un subiect pentru a-l trata. (3) a) Subiectele scrise la disciplina Istorie vor fi astfel alcătuite încât să se pună în evidenţă capacităţile de a explica, de a înţelege şi de a interpreta din punct de vedere istoric. Candidaţii au posibilitatea să expună coerent, în baza cunoştinţelor fundamentate, evoluţii istorice şi structuri, într-un text unitar. Tipurile de subiecte sunt:

1.interpretarea surselor;

2.interpretarea explicaţiilor unor fapte istorice din redarea lor;

3.redarea unor fapte istorice în forma unor argumentări istorice.

Aceste tipuri de itemi reprezintă modele de bază, ce pot fi şi combinate.

b)Profesorul de specialitate înaintează 3 propuneri. Fiecare propunere trebuie să permită o abordare istorică longitudinală şi transversală din cel puţin două domenii a fazelor de calificare. Preşedintele aprobă două subiecte. Dintre cele două subiecte aprobate, candidatul alege un subiect pe care îl tratează. (4) a) Pentru disciplina Matematică se cere tratarea a 2 până la 5 itemi.

b)Profesorul de specialitate înaintează propuneri pentru două subiecte. Fiecare variantă propusă trebuie să conţină itemi din cel puţin două domenii de specialitate, analiză, algebră lineară/geometrie analitică şi stochastică. Nu este permis ca subiectul să se refere doar la conţinuturile dintr-un semestru. Subiectele vor fi în proporţie de o treime din analiza matematică.

c)Preşedintele comisiei de examen validează, de regulă, o propunere de variantă. El poate selecta şi 3 itemi din cele două propuneri de variante. Analiza matematică este obligatorie.

(5)Propunerilor de subiecte li se ataşează explicaţii, care li se dau candidaţilor, precum şi mijloacele auxiliare, care urmează să le fie puse la dispoziţie.

(6)Fiecare subiect propus va fi însoţit de un barem detaliat, care va cuprinde şi un "orizont al aşteptărilor", respectiv ceea ce se aşteaptă din partea candidaţilor în tratarea subiectului, precum şi criteriile de evaluare, inclusiv precizări referitoare la ponderea subpunctelor; astfel se evidenţiază şi relaţia faţă de cele 3 domenii de cerinţe, în special pentru diferenţierea clară a limitei dintre "bine" şi "satisfăcător".

Se anexează o scurtă prezentare a conţinuturilor şi a temelor abordate în lucrările semestriale din ultimii 2 ani şcolari.

(7)Profesorii de specialitate prezintă propunerile de variante directorului secţiei/şcolii speciale germane, confirmându-i acestuia, în scris, păstrarea secretului cu privire la subiecte. Directorul secţiei/şcolii speciale germane verifică propunerile, constatând dacă acestea sunt în concordanţă cu prezentul regulament, şi le trimite în timp util preşedintelui comisiei de examen.

(8)Dacă constată nerespectarea prevederilor regulamentare, preşedintele comisiei de examen poate modifica subiectele sau poate să solicite alte propuneri de subiecte.

(9)Plicul sigilat conţinând subiectele poate fi deschis numai în prezenţa directorului şcolii, în ziua desfăşurării fiecărei probe. În cazul în care preşedintele comisiei de examen modifică o variantă, pentru o probă aflată în responsabilitatea părţii germane, acest lucru se consemnează pe plic. În acest caz, plicul se deschide în ziua premergătoare desfăşurării probei scrise respective, în prezenţa directorului şcolii. Acelaşi lucru este valabil şi în situaţia în care preşedintele comisiei de examen a ales un experiment pentru proba scrisă la o disciplină din aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii.

(10)Profesorii propunători de subiecte şi directorul secţiei/şcolii speciale germane au datoria de a asigura ca subiectele pentru proba scrisă să le fie făcute cunoscute candidaţilor numai la începutul fiecărei probe. Este interzisă divulgarea subiectelor sau orice aluzie la subiectele propuse.§ 9. Desfăşurarea probelor scrise (1) Cel târziu în ultima zi de curs dinaintea primei probe scrise, directorul secţiei speciale germane aduce la cunoştinţa candidaţilor consecinţele săvârşirii unei fraude. (2) a) Candidaţii ce se fac vinovaţi de fraudă, de tentativă de fraudă sau acordă ajutor în timpul examenului sunt excluşi din examen. Atât examenul în vederea obţinerii Diplomei de acces general în învăţământul superior german, cât şi examenul în vederea obţinerii Diplomei de bacalaureat se consideră în aceste cazuri nepromovate.

b)Pentru disciplinele aflate în responsabilitatea părţii germane, directorul secţiei/şcolii speciale germane aprobă tratarea unui nou subiect, dacă natura cazului îi permite o decizie mai puţin gravă.

Aplicarea acestei prevederi presupune acordul preşedintelui comisiei de examen.

(3)Candidaţii tratează subiectele sub supravegherea permanentă a cadrelor didactice. Directorul secţiei speciale germane stabileşte, consultând directorul şcolii, supravegherea şi verifică aşezarea candidaţilor în sălile de examen, în conformitate cu planificarea întocmită.

(4)Timpul de lucru alocat pentru probele scrise este de:

–5 ore pentru disciplina Limba germană;

–3 ore pentru disciplina Istorie;

–4 ore pentru disciplina Matematică.

Pentru disciplina Limba română sunt valabile prevederile metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării în anul şcolar respectiv.

Timpul de lucru începe de îndată ce subiectele au fost distribuite.

Pentru disciplinele Limba germană şi Istorie, pentru care candidaţii aleg un subiect din două, timpul de lucru începe la 20 de minute după distribuirea subiectelor.

(5)Candidaţii care şi-au încheiat lucrarea o predau profesorului care asigură supravegherea şi părăsesc sala de examen.

Toate lucrările se vor preda de îndată ce s-a scurs timpul de lucru.

Lucrările se predau însoţite de ciorne, respectiv de orice însemnări făcute în timpul examenului.

(6)În legătură cu desfăşurarea examenului scris se întocmeşte un proces-verbal.§ 10. Corectarea, evaluarea şi notarea lucrărilor scrise (1) Din corectarea şi evaluarea lucrărilor scrise trebuie să rezulte în ce măsură candidatul a reuşit să rezolve creativ subiectele sau în ce măsură nu a reuşit acest lucru, datorită unor greşeli de conţinut sau de logică. Abateri grave şi frecvente de la normele limbii germane sau prezentarea într-o formă necorespunzătoare atrag depunctarea, şi anume cu 1-2 puncte din notarea simplă; pentru disciplina Limba germană sunt valabile criterii proprii în ceea ce priveşte corectitudinea exprimării. Nota reflectă o evaluare de ansamblu.

(2)Pentru disciplina Limba germană, evaluarea conţinutului şi evaluarea exprimării corecte au o pondere aproximativ egală. Următoarelor aspecte li se acordă o importanţă deosebită:

–corectitudinea ştiinţifică;

–motivarea afirmaţiilor, succesiunea logică;

–multitudinea punctelor de vedere, respectiv însemnătatea lor;

–modul diferenţiat de a înţelege şi de a reda;

–realizarea unor conexiuni potrivite;

–gradul de independenţă;

–claritatea în structurarea lucrării şi în limbajul folosit;

–siguranţa în utilizarea limbajului de specialitate şi a metodelor specifice;

–respectarea normelor limbii literare.

Se face o evaluare de ansamblu.

(3)Pentru evaluarea lucrărilor la disciplina Istorie se acordă o importanţă deosebită:

–corectitudinii ştiinţifice;

–siguranţei în utilizarea limbajului de specialitate şi a metodelor specifice disciplinei;

–prezentării logice, motivate şi corelate a expunerilor;

–gradului de problematizare, multiperspectivităţii, respectiv argumentării controversei;

–măsurii abordării independente;

–clarităţii concepţionale;

–respectării normelor lingvistice şi a aspectelor formale.

(4)În cazul lucrărilor scrise la disciplina Matematică, procentajul obţinut din unităţile de evaluare se raportează după cum urmează la sistemul de puncte aplicat în Republica Federală Germania:

100-95%: 15 puncte; 94-90%: 14 puncte; 89-85%: 13 puncte;

84-80%: 12 puncte; 79-75%: 11 puncte; 74-70%: 10 puncte;

69-65%: 9 puncte; 64-60%: 8 puncte; 59-55%: 7 puncte;

54-50%: 6 puncte; 49-45%: 5 puncte; 44-40%: 4 puncte;

39-34%: 3 puncte; 33-27%: 2 puncte; 26-20%: 1 punct.

(5)Profesorul de specialitate evaluează greşelile din fiecare lucrare, în funcţie de tip şi gravitate, întocmeşte o apreciere, evidenţiind avantajele şi deficienţele fiecărei lucrări, acordând în final un număr de puncte (notarea simplă).

Se anexează şi un raport cu privire la evaluarea de ansamblu a tuturor lucrărilor scrise.

(6)Pentru fiecare disciplină aflată în responsabilitatea părţii germane, directorul secţiei/şcolii speciale germane numeşte un al doilea corector. Acesta citeşte şi evaluează lucrarea, după care fie validează evaluarea celui dintâi corector, fie face o apreciere şi o evaluare proprie; evaluarea divergentă trebuie motivată.

Corectura a doua trebuie să fie recognoscibilă.

(7)Lucrările scrise, inclusiv subiectele şi evaluarea de ansamblu în legătură cu lucrările scrise pentru fiecare disciplină, se trimit, în timp util, preşedintelui comisiei de examen. Se anexează procesul-verbal în legătură cu examenul scris.

(8)Preşedintele comisiei de examen este cel care fixează nota finală pentru fiecare lucrare [vezi § 12 alin. (2)], fiind mandatat să modifice, dacă este cazul, aprecierea propusă şi poate, în cazul în care există dubii în legătură cu rezolvarea independentă a unor lucrări sau a tuturor lucrărilor, să le declare nule şi să propună alte subiecte spre a fi tratate.§ 11. Stabilirea notelor preliminare pentru disciplinele de examen. Consiliul de stabilire a notelor preliminare (1) Înainte de începerea examenului oral, directorul secţiei/şcolii speciale germane întruneşte consiliul, la care participă membrii comisiei de examen, în vederea stabilirii notelor (rezultatelor şcolare) preliminare la disciplinele de examen.

În stabilirea notelor preliminare se iau în consideraţie rezultatele semestriale din ultimii 2 ani şcolari, rezultatele din ultimul an şcolar având o pondere mai mare faţă de cele din anul precedent. Transformarea evaluării în puncte din sistemul de notare din Republica Federală Germania se face conform § 4 alin. (2).

(2)La examenul oral este admis doar cel/cea care a absolvit cu succes clasa a XII-a şi îndeplineşte condiţiile de admitere pentru bacalaureatul românesc. Referitor la admitere, directorul secţiei speciale germane informează în scris preşedintele în cadrul consiliului dinaintea începerii probelor orale.

(3)Procesul-verbal al consiliului şi fişele de examen (conform anexei nr. 2), care reflectă situaţia şcolară la momentul respectiv, se predau preşedintelui comisiei de examen, în timp util.§ 12. Consiliul dinaintea începerii probelor orale (1) Înaintea începerii examenului oral, preşedintele comisiei de examen se întruneşte în consiliu cu membrii comisiei de examen şi cu ceilalţi membri ai comisiei pe discipline.

(2)Preşedintele comisiei îşi expune punctul de vedere în legătură cu candidaţii şi îşi exprimă opinia în legătură cu lucrările scrise. Se stabilesc rezultatele finale ale lucrărilor scrise. (3) a) Dacă 3 sau toate 4 lucrările scrise ale unui candidat sunt notate cu mai puţin de 4 puncte - în sistemul de notare aplicat în Republica Federală Germania -, candidatul respectiv nu este admis la examenul oral.

Dacă două lucrări scrise au fost notate cu mai puţin de 4 puncte - în sistemul de notare aplicat în Republica Federală Germania -, preşedintele comisiei de examen dispune asupra admiterii candidatului la examenul oral, după ce ascultă punctul de vedere al comisiei. În acest caz se iau în calcul, pe lângă rezultatele obţinute la examenul scris, şi rezultatele obţinute în timpul ultimilor 2 ani şcolari.

b)Candidatul care nu a fost admis la examenul oral nu a promovat examenul în vederea obţinerii Diplomei de acces general în învăţământul superior german şi a Diplomei de bacalaureat din România.

(4)Preşedintele comisiei de examen stabileşte, în conformitate cu § 3 alin. (6), la care dintre cele 4 discipline urmează să fie examinat fiecare candidat.

Se stabileşte ordinea probelor de examen.

(5)Preşedintele discută cu membrii comisiilor de examen pe discipline modul de desfăşurare a probelor orale.

(6)Deciziile consiliului comisiei de examen sunt consemnate într-un proces-verbal.§ 13. Organizarea şi desfăşurarea probelor orale (1) Fiecare examen va fi astfel organizat încât să ofere candidatului posibilitatea de a demonstra cunoştinţe precise şi ordonate, cunoaşterea tehnicilor de lucru specifice fiecărei discipline, înţelegere şi capacitate de judecată, gândire independentă, înţelegere a conexiunilor dintre domeniile disciplinei şi capacitate de prezentare a cunoştinţelor.

Examenul oral nu poate relua conţinuturi ale unei probe scrise.

(2)Probele orale se desfăşoară individual.

(3)Candidaţii se pregătesc pentru proba orală sub supravegherea cadrelor didactice. Supravegherea este organizată de către directorul secţiei speciale germane.

Timpul de pregătire este, de regulă, de 20 de minute.

(4)Pentru fiecare examinare orală se formulează un subiect inedit, bine delimitat. Subiectele sunt formulate de profesorul de specialitate şi prezentate în scris. Textele şi alte indicaţii sunt însoţite de cerinţele de lucru. § 13 alin. (6) nu suferă atingere.

(5)Subiectele pentru examenul oral vor fi predate preşedintelui comisiei de examen înaintea începerii examenului.

(6)Profesorul de specialitate examinează la proba orală. Preşedintele are dreptul să le adreseze candidaţilor întrebări şi să preia temporar examinarea.

(7)Durata fiecărei examinări orale este, de regulă, de 20 de minute.

(8)În timpul probei orale, candidatul va încerca să rezolve independent subiectul pregătit, printr-o prezentare liberă. Următoarele aspecte contravin scopului examenului:

–citirea însemnărilor făcute în timpul pregătirii subiectului;

–redarea unor cunoştinţe care nu au legătură cu subiectul;

–examinarea în baza unor întrebări izolate, fără o succesiune logică.

(9)Pe parcursul examinării, discuţia se va extinde asupra unor contexte mai largi care rezultă din formularea subiectelor respective.

Dacă datorită cunoştinţelor lacunare ale candidatului acest lucru nu este posibil, examinatorul abordează un alt domeniu.

De asemenea, considerente legate de specialitate pot să conducă la trecerea la un alt domeniu.

(10)a) Probele la disciplina Limba şi literatura germană au ca suport un text nonliterar sau literar. În aprecierea probei orale, prestaţia candidatului din punctul de vedere al conţinutului şi al limbajului utilizat se apreciază prin acordarea unui număr de puncte.

b)În cazul probei orale la Limba germană, candidatul trebuie să dovedească prin expunerea sa că a înţeles conţinutul textului şi că a identificat specificitatea sa din punct de vedere lingvistic.

c)În cazul probelor orale la Matematică şi Istorie, subiectele se formulează pe baza unor materiale ce se pun la dispoziţia candidaţilor.

d)Pentru proba orală la disciplina Limba şi literatura română şi la disciplinele aflate în responsabilitatea părţii române sunt valabile prevederile metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării în anul şcolar respectiv.

(11)Preşedintele comisiei de examen stabileşte numărul de puncte acordat pentru fiecare candidat, de regulă, după fiecare examinare orală, în urma consultării cu profesorul care consemnează rezultatele examenului şi cu profesorul de specialitate.

(12)Dacă se constată că un candidat nu a promovat examenul în vederea obţinerii Diplomei de acces general în învăţământul superior din Republica Federală Germania şi a Diplomei de bacalaureat din România, în condiţiile prezentului regulament, acest lucru i se comunică imediat.

(13)Preşedintele comisiei de examen ia măsurile necesare în cazul în care un candidat nu s-a putut prezenta la examen sau a fost nevoit să îl întrerupă.

(14)În cazul constării fraudei sau a tentativei de fraudă ori a complicităţii la fraudă în timpul desfăşurării examenului oral se aplică în mod corespunzător prevederile § 9 alin. (2).

(15)Se întocmeşte un proces-verbal pentru fiecare examinare.§ 14. Stabilirea rezultatelor examenului (Consiliul final) (1) După încheierea probelor orale are loc conferinţa comisiei de examinare.

(2)Preşedintele comisiei stabileşte nota finală, după consultarea comisiei de examen, pentru fiecare candidat, la fiecare disciplină.

a)Nota finală pentru fiecare disciplină de examen se compune, de regulă, din nota preliminară şi din rezultatele probelor scrise sau/şi orale. Atunci când există diferenţe, rezultatul examenului are o pondere mai mare în raport cu nota preliminară. Dacă diferenţa rezultată este un număr par de puncte, cele două părţi pot avea o pondere egală.

b)Dacă la o disciplină s-a examinat atât în scris, cât şi la oral, o pondere mai mare va avea, în cazul în care există diferenţe între acestea, rezultatul probei scrise faţă de cel obţinut la oral. Dacă diferenţa rezultată este un număr par de puncte, cele două părţi pot avea o pondere egală.

c)Dacă la o disciplină de examen nu s-a examinat nici în scris, nici la oral, nota finală este egală cu nota preliminară.

(3)Preşedintele comisiei stabileşte rezultatul final al examenului pentru fiecare candidat.

Stabilirea rezultatului final se face în baza celor 8 note obţinute la disciplinele de examen.

(4)a) Examenul este promovat dacă suma celor 8 note finale simple la disciplinele de examen este de cel puţin 40 de puncte, iar rezultatele celor 4 probe scrise însumează cel puţin 20 de puncte, în conformitate cu prevederile din Republica Federală Germania cu privire la promovare.

b)În plus:

Nu se admite punctajul 0, la nicio disciplină, iar la cel mult două discipline se admite un punctaj cuprins între 1-3 puncte, din care doar o disciplină la care s-a examinat în scris.

Dacă punctajul obţinut la două discipline este de 1-3 puncte, la fiecare dintre celelalte discipline de examen sunt necesare cel puţin 5 puncte.

c)Dacă nu se obţine suma necesară de puncte [(conform lit. a)], examenul nu este promovat, chiar dacă rezultatele obţinute la disciplinele de examen nu sunt sub 4 puncte. (5) a) Numărul total de puncte ale examenului se obţine prin însumarea următoarelor:

–dublul punctajului de la fiecare dintre cele 4 probe scrise;

–punctajul de la fiecare dintre celelalte probe de examen.

Astfel, la cele 8 discipline de examen se pot obţine maximum 180 de puncte (120 + 60).

b)Suma totală a punctelor se transformă în medie, în conformitate cu tabelul din anexa nr. 3 (pentru transformarea numărului total de puncte din sistemul de notare aplicat în Republica Federală Germania în medie generală).

(6)Se stabilesc şi se consemnează notele finale pentru celelalte discipline de învăţământ, aplicându-se tabelul din anexa nr. 5 (pentru transformarea mediilor cu zecimale, rezultate din însumarea mediilor semestriale sau a mediilor din ultimii 2 ani şcolari, din sistemul de notare românesc în sistemul de puncte aplicat în Republica Federală Germania).

(7)Deciziile consiliului final al comisiei de examen se consemnează într-un proces verbal.§ 15. Diploma de acces general în învăţământul superior din Republica Federală Germania şi Diploma de bacalaureat din România (1) Candidaţii care au promovat examenul, în condiţiile prezentului regulament, obţin Diploma de acces general în învăţământul superior din Republica Federală Germania, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1. (2) Diploma de bacalaureat din România se eliberează în baza reglementărilor româneşti, luându-se în considerare rezultatele examenului şi tabelul de transpunere a punctelor din sistemul de notare aplicat în Republica Federală Germania în sistemul de notare din România, în conformitate cu anexele la prezentul regulament.

Candidaţii care, în condiţiile prezentului regulament, nu au fost admişi la probele scrise sau orale ori nu au promovat examenul în vederea obţinerii Diplomei de acces general în învăţământul superior german şi Diplomei de bacalaureat din România se pot înscrie la examenul naţional de bacalaureat în anul curent doar în sesiunea a doua, în condiţiile prevederilor metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat, aprobată anual prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.

§ 16. Repetarea examenului (1) Examenul nepromovat pentru obţinerea Diplomei de acces general în învăţământul superior din Republica Federală Germania şi a Diplomei de bacalaureat din România poate fi repetat, de regulă o singură dată, şi anume în anul următor.

(2)Repetarea examenului presupune repetarea ultimei clase a secţiei/şcolii speciale germane.

În acest caz, pentru ultima clasă se iau în consideraţie numai rezultatele obţinute în anul în care se repetă clasa.

(3)Un examen promovat nu poate fi repetat.§ 17. Dispoziții finale

Acest regulament, elaborat în conformitate cu § 17 al Regulamentului-cadru pentru examenul în vederea obţinerii Diplomei de acces general în învăţământul superior german şi a examenelor naţionale la încheierea învăţământului secundar pentru absolvenţii secţiilor cu limbă de predare germană din licee speciale de stat din state din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est (Hotărârea Conferinţei Permanente a Miniştrilor Învăţământului şi Culturii din Landurile Republicii Federale Germania din 27 ianuarie 1994, în varianta din 29 martie 2006), intră în vigoare la data publicării. Regulamentul se aplică elevilor care se află în clasele a IX-a şi a X-a la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pentru elevii care la data publicării sunt în clasele a XI-a şi a XII-a se aplică §§ 5-11 şi § 13 din prezentul regulament.

Anexa 1

la regulament

Model pentru formularul Diplomei de acces general în învăţământul superior

..........................................................

(denumirea şcolii şi localitatea)

DIPLOMĂ

de acces general în învăţământul superior

pentru ................................................

Se eliberează în baza Regulamentului pentru desfăşurarea examenului în vederea obţinerii unei diplome germane de acces general în învăţământul superior şi a diplomei româneşti de bacalaureat pentru absolvenţii secţiilor/şcolilor speciale din România (Hotărârea Conferinţei Permanente a Miniştrilor Învăţământului şi Culturii din Landurile Republicii Federale Germania din 17 februarie 1994, în varianta din ............).

(pagina a 2-a a Diplomei de acces general în învăţământul superior)

.............., născut la ..........., în ........., cu cetăţenie ........., a absolvit la .......(şcoala)....... din ..........(localitatea/oraşul)......, în anul şcolar ........, cu succes clasa terminală a secţiei speciale şi a susţinut examenul în vederea obţinerii accesului general în învăţământul superior german.

Rezultatele finale la disciplinele de examen

Discipline la care se susţin probe scrise

(pagina a 3-a a Diplomei de acces general în învăţământul superior)

Calificarea finală

!Imagine

Alte discipline din ultimii 2 ani şcolari

!Imagine

Discipline până la sfârşitul antepenultimei clase

!Imagine

Observaţii:

(pagina a 4-a a Diplomei de acces general în învăţământul superior)

....................................................................,

a promovat examenul şi a obţinut astfel competenţa de a studia într-o instituţie de învăţământ superior din Republica Federală Germania.

....................................................................,

(n.n. localitatea, data)

Reprezentantul/Reprezentanta Conferinţei

Permanente a Miniştrilor Învăţământului şi Culturii

din Landurile Republicii Federale Germania,

..............................................

Directorul/Directoarea secţiei speciale germane,

.............................................

Ştampila reprezentanţei diplomatice sau

consulare a Republicii Federale Germania

Reprezentantul/Reprezentanta Ministerului

Educaţiei, Cercetării şi Inovării din România,

.............................................

Directorul/Directoarea şcolii,

.................................

Ştampila şcolii

Anexa 2

la regulament

Font 9

Şcoala Fişa de examen

Data naşterii:

Locul naşterii:

Rezultate obţinute

!ImagineAnexa 3

la regulament

TABEL

pentru transformarea numărului total de puncte

în medie generală

Anexa 4

la regulament

TABEL

pentru transformarea punctelor obţinute la examenul

de acces general în învăţământul superior german

din sistemul de notare utilizat în Republica Federală

Germania în sistemul de notare din România

Anexa 5

la regulament

TABEL

pentru transformarea mediilor din clasele a XI-a şi a XII-a

din sistemul de notare din România în sistemul de puncte

utilizat în Republica Federală Germania

Anexa 6

la regulament

TABEL DE ECHIVALARE

pentru transformarea punctelor cumulate din sistemul de notare

utilizat în Republica Federală Germania în sistemul de notare din România

DIPLOMA DE ACCES GENERAL ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR DIN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA ŞI DIPLOMA DE BACALAUREAT DIN ROMÂNIA

Font 9