Strategie din 29 noiembrie 2016

GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE -

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI ŞI ADOPŢIE

CANCELARIA PRIM-MINISTRULUI

STRATEGIA NAŢIONALĂ PENTRU SĂNĂTATEA

MINTALĂ A COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI

2016-2020

Bucureşti 2016

Cuprins

1.Introducere

2.Informaţii generale relevante

2.1.Sistemul actual de sănătate mintală pentru copil şi adolescent

2.2.Integrarea serviciilor de sănătate cu serviciile educaţionale, serviciile sociale şi serviciile din sistemul de justiţie

2.3.Grupurile-ţintă relevante

2.4.Priorităţi guvernamentale

2.5.Cadrul legislativ

3.Principii, obiective şi activităţi

3.1.Principii de bază ale serviciilor de sănătate mintală

3.2.Obiective şi activităţi

4.Rezultate preconizate

5.Indicatori

6.Impactul social, bugetar şi legislativ

7.Proceduri de evaluare a strategiei

8.Instituţii responsabile în implementarea strategiei

8.1.Implicarea societăţii civile

8.2.Măsuri organizatorice

9.Abrevieri

1.Introducere

Sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor reprezintă o prioritate la nivel european datorită incidenţei crescute a tulburărilor de sănătate mintală a copiilor şi adolescenţilor şi a consecinţelor determinate de faptul că nu au fost depistate la timp aceste tulburări. Unul din cinci copii suferă de o problemă emoţională, de dezvoltare sau comportamentală, iar unul din opt are o tulburare mintală diagnosticată clinic. (WHO, 2004*1)).

Până în momentul de faţă comunitatea ştiinţifică a acumulat un volum critic de dovezi care susţin că sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea fizică pentru dezvoltarea optimă a individului, pe tot parcursul vieţii sale (WHO, 2005)*2). Sănătatea mintală s-a demonstrat a fi un parametru esenţial de care se leagă capacitatea sa de învăţare, succesul şcolar/maturitatea şcolară, capacitatea de adaptare şi bunăstarea persoanei în general. Se justifică astfel o evaluare holistică a copilului şi adolescentului şi o intervenţie multidisciplinară integrată interinstituţională prin crearea unui sistem de suport integrat - medical, educaţional şi social.

Serviciile de sănătate destinate copiilor şi adolescenţilor la risc sau cu tulburări de sănătate mintală integrate în reţeaua de servicii specializate alături de serviciile educaţionale şi serviciile de protecţie socială pot oferi o perspectivă unitară asupra obiectivelor de recuperare a copilului şi adolescentului prin accesarea lor contribuind şi la refacerea echilibrului grupului social în care respectivul trăieşte.

Dezvoltarea serviciilor integrate destinate copiilor şi adolescenţilor cu risc sau cu tulburări de sănătate mintală are la bază înţelegerea comună a faptului că pentru obţinerea unei ameliorări/recuperări optime a acestora intervenţia psihiatrică trebuie coroborată cu intervenţii educaţionale şi sociale. Managementul de caz este serviciul care trebuie să coordoneze această ameliorare/recuperare într-un mod adecvat prin facilitarea accesării de programe specifice, activităţi planificate, suport personal şi familial.

Eficienţa programelor de reabilitare a copiilor şi adolescenţilor la risc sau cu tulburări de sănătate mintală poate fi crescută dacă ele sunt oferite în contextul unui mediu cu un nivel scăzut de stigmatizare din partea comunităţii, punându-se accentul pe "persoană", şi nu pe "pacient". În acest fel va creşte sentimentul de responsabilitate, de valorizare, precum şi de încurajare şi implicare personală a copilului şi adolescentului în procesul de reabilitare.

Prin programele specializate trebuie să fie identificate şi consolidate abilităţile copilului şi adolescentului, abilităţi necesare pentru construirea/reconstruirea autonomiei personale, satisfacerea nevoii de a învăţa, de a locui, de a se angaja, socializa şi dezvolta. Scopul acestor programe este creşterea calităţii vieţii copiilor şi adolescenţilor la risc sau cu tulburări de sănătate mintală prin reducerea riscului, vulnerabilităţii sau deficienţei psihice, creşterea adaptării sociale, asumarea de responsabilităţi în viaţa lor cotidiană şi implicarea acestora cât mai activ şi independent în viaţa socială.

În derularea etapelor programelor de reabilitare a copiilor şi adolescenţilor cu risc sau cu tulburări de sănătate mintală, formarea continuă şi implicarea echipelor multidisciplinare sunt absolut necesare, iar componenţa variată de profesiuni, specializarea, flexibilitatea echipei, colaborarea în echipă şi managementul de caz conduc la structurarea responsabilităţilor şi realizarea obiectivelor. Calitatea, accesibilitatea şi asigurarea continuităţii serviciilor integrate destinate copiilor şi adolescenţilor la risc sau cu tulburări de sănătate mintală de reabilitare psihosocială reprezintă fundamentul succesului programelor individuale, personalizate, obiectivând atât activitatea membrilor echipei multidisciplinare, cât şi contactele interprofesionale necesare pe parcursul unei perioade mai lungi de intervenţie, în scopul evaluării, monitorizării şi prevenirii recăderilor.

Serviciile integrate destinate copiilor şi adolescenţilor cu risc sau cu tulburări de sănătate mintală sunt o componentă esenţială a unui sistem integrat medicosocioeducaţional cu accent pe sprijinul personalizat pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi obţinerea unei funcţionări adaptate în societate, active şi independente.

Priorităţile actuale la nivel european în domeniul sănătăţii mintale sunt formulate în documentul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii "Planul European de Acţiune în Sănătate Mintală 2013-2020"*3), document elaborat în 2013. În acord cu Planul European de Acţiune în Sănătate Mintală 2013-2020, Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată, şi Strategia naţională de sănătate 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2014, Strategia naţională de sănătate mintală a copilului şi adolescentului, denumită în continuare Strategia, formulează următoarele priorităţi:

1.Dezvoltarea serviciilor de promovare a sănătăţii mintale a copilului şi adolescentului şi de prevenire a tulburărilor psihice ale copiilor şi adolescenţilor prin parteneriat între sistemul de educaţie, sistemul de sănătate, sistemul de servicii sociale şi sistemul de justiţie. Promovarea şi prevenirea se vor realiza prin dezvoltarea unor programe de conştientizare şi de educaţie adresate întregii populaţii care vor viza sănătatea mintală a copilului şi adolescentului şi vor include dezvoltarea serviciilor de informare şi consiliere pentru părinţi, implementarea unor programe de prevenţie a tulburărilor de sănătate mintală, cum ar fi prevenţia anxietăţii şi depresiei, prevenţia suicidului, prevenţia comportamentelor agresive, precum şi dezvoltarea competenţelor sociale şi de inteligenţă emoţională a copiilor şi adolescenţilor.

2.Dezvoltarea şi implementarea unei baze de date complete şi complexe şi stabilirea metodelor şi normelor de colectare şi procesare a datelor privind grupul-ţintă, bază de date care va fi extrem de utilă în elaborarea planurilor de intervenţie de servicii personalizate, pentru diferitele paliere ale tulburărilor mintale.

3.Formarea iniţială a cadrelor didactice, medicilor de familie, medicilor pediatri, medicilor şcolari, asistenţilor medicali şcolari, asistenţilor medicali comunitari şi asistenţilor sociali, prin dezvoltarea modulelor de psihologie a copilului cu focalizare pe managementul comportamental, dezvoltarea competenţelor sociale şi emoţionale, vocaţionale şi sănătatea mintală a copilului şi adolescentului.

4.Dezvoltarea serviciilor de identificare şi intervenţie timpurie pentru copiii la risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală şi pentru copiii cu o tulburare de sănătate mintală diagnosticată. Identificarea copiilor cu o tulburare de sănătate mintală implică screeningul precoce al nivelului de dezvoltare cognitivă, socială, emoţională şi motorie a copilului. Identificarea se realizează de către medicul de familie, medicul pediatru, medicul şcolar şi cadrul didactic din serviciile educaţionale, asistentul social în colaborare cu specialiştii din serviciile de sănătate mintală. Intervenţiile intensive timpurii se realizează de către echipele de specialişti în sănătate mintală în parteneriat cu părinţii şi specialiştii din domeniul educaţional şi social.

5.Îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor centrelor de sănătate mintală existente şi înfiinţarea de noi centre în judeţele în care acestea nu există. Centrele de sănătate mintală (CSM) vor avea personal care va oferi servicii de evaluare complexă, diagnostic şi tratament. O acţiune prioritară la nivelul Ministerului Sănătăţii prin Centrul Naţional pentru Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog va fi stabilirea standardelor de servicii care să faciliteze funcţionarea optimă a acestor centre.

6.Dezvoltarea serviciilor spitaliceşti ca servicii specializate pentru copiii şi adolescenţii cu tulburări de sănătate mintală şi pentru cazurile care reprezintă o urgenţă psihiatrică; sunt necesare susţinerea şi instruirea echipelor multidisciplinare în furnizarea serviciilor specializate în cadrul secţiilor sau spitalelor de profil.

7.Formarea continuă a specialiştilor din domeniul sănătăţii, educaţiei, protecţiei sociale şi justiţiei în conformitate cu standardele internaţionale şi promovarea modelelor de bună practică pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi.

8.Tratamentul şi reabilitarea tulburărilor de sănătate mintală pentru copil şi adolescent implică intervenţii complexe validate ştiinţific, de tip medicamentos, psihologic, psihoterapeutic, educaţional, psihopedagogic şi logopedic. Pentru asigurarea bunăstării copilului, precum şi pentru remiterea simptomatologiei este necesară colaborarea specialiştilor din cadrul echipei multidisciplinare pentru aplicarea metodelor şi intervenţiilor adecvate.

Strategia se va implementa în perioada 2016-2020 şi va viza 3 arii: promovare, prevenţie şi intervenţii specializate (medicale, psihologice, educaţionale, vocaţionale şi sociale) identificate ca prioritare de către Centrul Naţional pentru Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog în parteneriat cu instituţiile responsabile din domeniul sănătăţii mintale, educaţiei şi protecţiei sociale, acţiunile specifice urmând a fi implementate în acord cu aceste priorităţi.

Scopul Strategiei este asigurarea bunăstării copilului şi adolescentului în special şi familiei acestuia şi a populaţiei din România, în general, indicând direcţiile de acţiune, resursele şi mijloacele necesare implementării adecvate. Strategia urmăreşte reducerea riscurilor şi incidenţei problemelor şi tulburărilor de sănătate mintală asupra copilului şi adolescentului.

Pentru implementarea Strategiei, cele 3 arii de acţiune se vor concretiza în 2 planuri operaţionale specifice, conform Calendarului general pentru implementarea Strategiei pentru următoarele perioade: 2016-2017; 2018-2020. Planurile de acţiune vor fi aprobate prin ordine ale miniştrilor/preşedinţilor cu competenţe în materie.

2.Informaţii generale relevante

2.1.Sistemul actual de sănătate mintală pentru copil şi adolescent

În prezent, serviciile publice de sănătate mintală sunt oferite în cadrul următoarelor structuri: 22 de secţii de psihiatrie şi compartimente de psihiatrie pediatrică din spitale, 29 de centre de sănătate mintală pentru copii, 7 staţionare de zi şi 21 de cabinete ambulatorii care prin strategia de faţă, prin accesarea fondurilor europene pot fi replicate în zonele în care nu există.

Probleme ale sistemului de sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi:

a)este un sistem de servicii orientat excesiv spre curativ în detrimentul domeniului preventiv. În prezent nu există în sistemul public servicii de promovare a sănătăţii mintale şi de prevenire a tulburărilor de sănătate mintală;

b)este un sistem de servicii excesiv orientat asupra asistenţei terţiare în detrimentul asistenţei primare şi comunitare. Există în prezent 29 de centre de sănătate mintală pentru copii, cu servicii subdezvoltate în raport cu nevoile comunităţii. Medicii pediatri şi medicii de familie, profesioniştii care interacţionează primii cu copilul şi care pot sprijini părinţii în dezvoltarea cognitivă, socială şi emoţională optimă a copilului nu au competenţe în sănătate mintală;

c)este un sistem verticalizat, cu un management de caz deficitar şi cu experienţe profesionale limitate în cadrul echipelor multidisciplinare. Tratamentul copiilor cu tulburări de sănătate mintală implică intervenţii validate ştiinţific oferite de către toţi profesioniştii: psihiatru, psiholog clinician, psihoterapeut, logoped, educator, asistent medical, asistent medical comunitar, asistent social, profesor şi alţi specialişti, conform legii;

d)este un sistem în care colaborarea cu specialiştii din cadrul serviciilor de educaţie şi a celor din asistenţa socială este deficitară din lipsa unei abordări integrate a serviciilor acordate în cele trei domenii: educaţional, social şi în domeniul sănătăţii. Tratamentul unui copil implică, în mod obligatoriu, intervenţii în contexte naturale ale copilului, la şcoală sau acasă. Intervenţii de specialitate se oferă numai în cabinetele specialiştilor în sănătate mintală.

O problemă identificată constă în numărul mic de copiii şi adolescenţi diagnosticaţi cu tulburări de sănătate mintală în raport cu numărul lor estimat de studiile internaţionale.

În tabelul de mai jos sunt prezentate datele, din perioada ianuarie-octombrie 2014*4), din sistemul de servicii publice din România cu specificarea că datele reprezintă principalele tulburări psihice ale copilului şi adolescentului prezente în clasificarea ICD10.

┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────┐

│ Tulburări de sănătate mintală │ Număr pacienţi │ Total │

│ ├─────────┬──────────┬────────┤ │

│ │ 0-4 ani │ 5-14 ani │ peste │ │

│ │ │ │ 15 ani │ │

├──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┼─────────┤

│Tulburări de anxietate │ 509 │ 2376 │ 1373 │ 4258 │

├──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┼─────────┤

│Fobia şcolară │ 20 │ 487 │ 180 │ 687 │

├──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┼─────────┤

│ADHD │ 589 │ 3744 │ 682 │ 5015 │

├──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┼─────────┤

│Episod depresiv │ 15 │ 602 │ 1408 │ 2025 │

├──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┼─────────┤

│Tulburări de conduită │ 364 │ 2813 │ 2179 │ 5356 │

├──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┼─────────┤

│Tulburare de spectru autist │ 1072 │ 1853 │ 279 │ 3204 │

├──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┼─────────┤

│Tulburări de ataşament │ 318 │ 475 │ 159 │ 952 │

├──────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┼─────────┤

│Tulburări de comportament alimentar │ 145 │ 321 │ 173 │ 639 │

└──────────────────────────────────────┴─────────┴──────────┴────────┼─────────┤

Total general │ 22136 │

└─────────┘

Procentele actuale arată că numărul maxim de copii diagnosticaţi şi cărora li se oferă un pachet minimal de servicii variază între 1% şi 5%.

Se impune dezvoltarea unei baze de date complete şi complexe şi stabilirea metodelor şi normelor de colectare şi procesare a datelor. Un sistem de colectare bine organizat este esenţial în abordarea şi elaborarea strategiei de intervenţie pe diferitele paliere ale tulburărilor mintale.

Ţinând cont că prevalenţa şi incidenţa raportate la valorile internaţionale sunt mult mai scăzute, în contextul lipsei unui mecanism de colectare a datelor şi luând în considerare faptul că avem un număr redus de medici de specialitate psihiatrie pediatrică, putem afirma că există subdiagnosticare la nivelul acestui segment populaţional.

Resursele umane reprezintă o altă problemă a sistemului de sănătate mintală pentru copil şi adolescent. În prezent, la nivel naţional, în cadrul structurilor publice de psihiatrie pediatrică activează 123 de medici cu specializarea psihiatrie pediatrică, 72 psihologi clinicieni, 46 asistenţi medicali cu specializarea în psihiatrie, 262 asistenţi medicali fără specializarea în psihiatrie, 17 logopezi, 17 asistenţi sociali, 30 kinetoterapeuţi şi 114 infirmieri. În consecinţă, serviciile existente nu au echipe multidisciplinare pentru a asigura servicii de sănătate mintală pentru copil şi adolescent.

Cu toate că sistemul de educaţie şi sistemul de protecţie socială au un rol important în promovarea sănătăţii mintale a copilului şi adolescentului, resursele umane disponibile în structurile Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi în cele aflate în coordonarea metodologică a Ministerului Muncii Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice sunt insuficiente.

Succesul promovării sănătăţii mintale la copil şi adolescent este condiţionat de cooperarea între profesioniştii din sistemul de sănătate, sistemul de educaţie şi sistemul de asistenţă socială. Crearea de centre comunitare integrate pentru echipele multidisciplinare sprijinite de autorităţile administraţiei publice locale este un pas necesar a fi făcut spre copilul şi adolescentul cu probleme de sănătate mintală, familia sa şi comunitate, aceste structuri având ca scop nu doar intervenţia terapeutică, ci şi promovarea valorilor umane în vederea acceptării şi integrării copiilor şi adolescenţilor cu tulburări de sănătate mintală. Centrul comunitar integrat este structura funcţională care asigură servicii integrate la nivelul comunităţii de tipul asistenţei medicale comunitare, serviciilor medicale şi de sănătate publică, asistenţei sociale şi al serviciilor sociale, al serviciilor educaţionale, în mod deosebit pentru persoanele şi familiile vulnerabile sau defavorizate.

2.2.Integrarea serviciilor de sănătate cu sistemul educaţional, serviciile sociale şi serviciile din sistemul de justiţie

Educaţia copilului şi adolescentului în România

Dreptul copiilor la educaţie este garantat de Constituţia României. Totodată, este de subliniat faptul că România a ratificat Convenţia cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, pentru a fi asigurate premisele promovării şi respectării tuturor drepturilor copilului. Deşi accesul la învăţământul primar şi gimnazial este prevăzut de legea învăţământului şi este gratuit pentru toţi copiii din România, există deficienţe în a susţine participarea la aceste forme de învăţământ a elevilor cu dificultăţi emoţionale şi comportamentale pentru care sistemul educaţional nu are încă dezvoltate servicii educaţionale adecvate. De exemplu, copiii cu tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenţie (ADHD) sau cu tulburare de spectru autist (TSA) au nevoie de sprijin educaţional specializat oferit de către specialiştii în educaţie. Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, susţine necesitatea asigurării stării de bine a copiilor în mediul şcolar. Violenţa în şcoli şi abandonul şcolar sunt două din efectele majore ale lipsei unor servicii integrate de sănătate mintală ale copilului şi adolescentului.

Un factor protector important este angrenarea copiilor cu risc semnificativ de a dezvolta probleme de sănătate mintală (copii expuşi în familie la violenţa verbală şi fizică, abuz de alcool şi consum de substanţe psihotrope, boli psihice şi somatice cronice ale părinţilor, familii dezorganizate, sărăcie extremă, copii cu boli somatice cronice, copiii din sistemul de servicii sociale, copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate) şi de aceea trebuie făcute eforturi pentru a susţine participarea acestora la învăţământul primar şi gimnazial printr-o cooperare între Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, autorităţile administraţiei publice locale şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. Aceste eforturi susţinute se traduc prin sprijin social (tichete, alimente, haine, rechizite) pentru familiile defavorizate/vulnerabile şi copiii acestora din partea serviciilor publice de asistenţă socială (SPAS de la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor şi DGASPC de la nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti), asistent medical comunitar, conform Cadrului strategic privind reducerea părăsirii timpurii a sistemului de educaţie şi ţinând cont de activităţile specifice ale Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 383/2015 (obiectivul 2.4).

Serviciile sociale

Domeniul protecţiei drepturilor copilului se află într-un proces dinamic de continuă schimbare, prin derularea căruia este vizată alinierea reglementărilor legislative naţionale la strategiile şi standardele comunitare şi internaţionale. Acest domeniu a cunoscut o evoluţie importantă în ultimii 20 de ani, remarcându-se prin eforturi susţinute întreprinse atât la nivel central, cât şi la nivel local de către structurile responsabile care au făcut posibilă, începând cu anul 1997, o schimbare radicală a politicii de protecţie a drepturilor copilului în general, copilului aflat în risc de separare de familia sa, copilului cu măsură de protecţie specială şi copilului adoptat. Guvernul României a demonstrat, prin măsurile legislative, administrative şi financiare întreprinse pe tot parcursul acestei perioade de timp, angajamentul într-o reformă profundă, în interesul superior al copilului.

În mod deosebit, prin promovarea pachetului legislativ în domeniul protecţiei drepturilor copilului, având la bază principiile Convenţiei europene privind drepturile omului şi, respectiv, ale Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile copilului, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005 şi care cuprinde cele mai importante acte normative care privesc copilul, şi anume: Legea nr. 272/2004, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, şi Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, s-a dorit instaurarea unei stări de normalitate, de responsabilizare a familiei biologice în ceea ce priveşte copilul. Rolul instituţiilor statului a fost astfel redefinit, atribuţiile acestora acoperind, în primul rând, obligaţia de a sprijini părinţii sau, după caz, reprezentantul legal al copilului în realizarea propriilor sale obligaţii faţă de acesta. Pachetul legislativ în domeniul protecţiei drepturilor copilului a stat la baza creării unui sistem modern, de promovare şi protecţie a drepturilor tuturor copiilor, armonizat cu documentele internaţionale în domeniu şi care are în vedere acţiuni în interesul superior al copilului şi creşterea bunăstării acestuia.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) din subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în calitate de autoritate centrală, îndeplineşte atribuţii în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi adopţiei.

Conform datelor statistice ale ANPDCA, actualizate la data de 30.09.2015, în sistemul naţional de protecţie specială erau înregistraţi un număr de 57.646 copii. Din acest total, 20.471 copii (35,51%) beneficiau de o măsură de protecţie specială în 1.501 servicii de tip rezidenţial (1.150 publice şi 351 private): 3.722 copii în centre de plasament clasice (79 publice şi 21 private) şi 3.585 copii în centre de plasament modulate (84 publice şi 16 private), 2.442 copii în apartamente (388 publice şi 19 private), 5.098 copii în case de tip familial (429 publice şi 289 private), 358 copii în centre maternale (50 publice şi 4 private), 812 copii în centre de primire în regim de urgenţă (66 publice), 514 copii în alte servicii - servicii de deprinderi de viaţă independentă, adăpost de zi şi de noapte (54 publice şi 2 private) şi un număr de 37.175 copii (64,49%) beneficiau de o măsură de protecţie de tip familial (18.747 copii aflaţi în plasament la asistenţi maternali, 14.047 copii la rude până la gradul IV inclusiv şi 4.381 copii la alte familii sau persoane).

Din totalul de 1.501 servicii de tip rezidenţial, un număr de 351 erau destinate unui număr de 6.719 copii cu dizabilităţi. Dintre aceştia, 2.478 copii cu dizabilităţi în centre de plasament clasice (48 publice şi 1 privat), 1.606 copii cu dizabilităţi în centre de plasament modulate (44 publice şi 1 privat), 376 copii în apartamente (56 publice şi 2 private), 2.068 copii în case de tip familial (173 publice şi 20 private), 33 copii în alte servicii - servicii de deprinderi de viaţă independentă, adăpost de zi şi de noapte (6 publice).

Analiza datelor statistice din domeniu arată că, în perioada anilor 2000-30.09.2015, numărul copiilor protejaţi în sistemul de protecţie specială a scăzut semnificativ, de la 87.753 copii la 57.646 copii, o scădere importantă observându-se în rândurile copiilor din serviciile de tip rezidenţial, de la un număr de 57.181 copii la 20.471 copii. De asemenea se poate remarca faptul că protecţia specială a copilului separat de familie este realizată cu preponderenţă în servicii de îngrijire de tip familial, numărul copiilor protejaţi în astfel de servicii crescând de la 30.572 copii în anul 2000 la 37.175 copii în anul 2015.

Pentru prevenirea separării copilului de familie şi reducerea intrării copiilor în sistemul de protecţie specială funcţionau la data de 30 septembrie 2015 1.030 de servicii alternative, incluzând în acest concept larg: centrele de zi, serviciile de asistenţă şi sprijin pentru tinerii care provin din centrele de plasament, centrele de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii, serviciile de prevenire a abandonului în perioada preconceptivă, centrele de îngrijire de zi şi recuperare a copilului cu dizabilităţi, serviciile pentru copiii străzii, centrele de consiliere şi sprijin pentru copilul maltratat, abuzat, neglijat, inclusiv victimă a violenţei în familie. De aceste servicii beneficiau la data respectivă un număr de 56.774 copii aflaţi în situaţie de risc.

Sistemul de justiţie

În privinţa copiilor delincvenţi, în evidenţele Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor repartizarea efectivelor de minori, în funcţie de situaţia juridică, în anul 2015 este următoarea:

┌───────────────────────────┬────────────────┐

│ Unitatea │ Total │

├───────────────────────────┼────────────────┤

│Centre educative │ 122 │

├───────────────────────────┼────────────────┤

│Centre de detenţie │ 151 │

├───────────────────────────┼────────────────┤

│Alte unităţi (tranzit) │ 49 │

├───────────────────────────┼────────────────┤

│Total │ 322 │

└───────────────────────────┴────────────────┘

Comportamentul delincvent al minorilor s-a dezvoltat prin combinarea mai multor factori de risc:

a)riscuri fiziologice: probleme de sănătate, părinţi cu probleme de sănătate somatică sau cronică, consumatori de alcool sau substanţe psihotrope;

b)riscuri economice: părinţi şomeri, venituri care situează familia la limita de jos a sărăciei, existenţa mai multor copii;

c)riscuri socioculturale: stimulare intelectuală şi culturală săracă, părinţi cu un nivel de instrucţie şi educaţie precar, violenţă intrafamilială, absenţa unor modele comportamentale pozitive care să valorizeze munca, respectul celorlalţi şi al normelor sociale, traiul cinstit;

d)riscuri educaţionale: relaţii conflictuale între părinţi, pedepse fizice, relaţionare lipsită de implicare afectivă, practici deficitare ale educaţiei parentale, lipsa satisfacţiei şcolare şi a încrederii în sine.

Conform statisticilor Direcţiei Naţionale de Probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei, în anul 2014, în evidenţa serviciilor de probaţiune s-au aflat în executarea unei măsuri educative 1.011 minori. Totodată, serviciile de probaţiune au întocmit un număr de 3.580 referate de evaluare pentru minorii inculpaţi/învinuiţi la solicitarea instanţelor de judecată sau a organelor de urmărire penală.

Problema sănătăţii mintale a copilului şi adolescentului trebuie să se afle şi în atenţia sistemului judiciar. Multitudinea de cauze care ajung în faţa judecătorului şi a procurorului face ca, uneori, din interiorul acestui sistem să fie mai vizibile o serie de probleme care, în cazul multor litigii, cel mai adesea provenite din conflictele apărute în familie, se repercutează cu efecte negative asupra psihicului copilului sau adolescentului.

Instanţele de tutelă, în a căror competenţă este concentrat un număr de copii nu numai mare, dar şi deosebit de relevant pentru problema generală a familiei şi a minorului în societate, reprezintă un important factor de decizie cu privire la interesele minorilor şi adolescenţilor care, datorită situaţiilor conflictuale din familie (cauze de divorţ, violenţă în familie, deces al părinţilor şi instituire a tutelei, cauze privind copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, cauze privind ocrotirea unor drepturi ale minorului etc.), sunt afectaţi sau în cazul cărora există riscul de a fi afectaţi în planul dezvoltării psihologice sau de a dezvolta tulburări de sănătate mintală (tulburări de internalizare sau de externalizare).

Totodată, magistratul trebuie să deţină informaţii suficiente şi relevante privind serviciile de sănătate mintală la care autoritatea judiciară poate trimite partea implicată în cursul procesului pentru anumite evaluări sau pentru accesarea unor servicii de consiliere în cazurile prevăzute de lege. Lipsa informaţiilor relevante nu trebuie să fie un impediment în îndeplinirea corectă şi completă a atribuţiilor judecătorului sau procurorului.

2.3.Grupurile-ţintă relevante

a)copiii şi adolescenţii, părinţii acestora;

b)copiii şi adolescenţii la risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală (copii expuşi în familie la violenţa verbală şi fizică, abuz de alcool şi consum de substanţe psihotrope, boli somatice cronice ale părinţilor, familii dezorganizate, sărăcie extremă, copii cu boli somatice cronice, copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate) şi părinţii acestora;

c)copiii şi adolescenţii ai căror părinţi sunt diagnosticaţi cu tulburări de sănătate mintală;

d)copiii şi adolescenţii diagnosticaţi cu tulburări de sănătate mintală şi părinţii acestora;

e)copiii şi adolescenţii cu măsură de protecţie specială;

f)copiii şi adolescenţii din unităţile aflate în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

g)copiii şi adolescenţii aflaţi în supravegherea serviciilor de probaţiune;

h)copiii şi adolescenţii cu tulburări de sănătate mintală care au săvârşit fapte penale.

2.4.Priorităţi guvernamentale

Sănătatea mintală este un parametru esenţial de care se leagă bunăstarea persoanei, capacitatea sa de învăţare, succesul şcolar/maturitatea şcolară, reabilitarea şi integrarea socială şi profesională.

În acest context, Strategia este un factor determinant pentru realizarea obiectivelor Strategiei naţionale de sănătate 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2014, Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 383/2015, Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 şi a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2016, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.113/2014, Strategiei de la Lisabona, Strategiei Europa 2020 şi Noii agende a Uniunii Europene pentru drepturile copilului privind creşterea şi ocuparea, coeziunea socială şi dezvoltarea sustenabilă.

De asemenea, unul dintre indicatorii Programului de guvernare al României pune accent pe îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea calităţii vieţii în condiţiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană, printre obiective numărându-se: dezvoltarea programelor de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor; redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale din mediul rural, a asistenţei medicale şcolare şi a asistenţei medicale comunitare; participarea personalului medical la un program de educaţie continuă garantat de către stat.

Totodată, în ceea ce priveşte componenta de educaţie, obiectivul privind "transformarea educaţiei timpurii în bun public" accentuează nevoia elaborării unui curriculum centrat pe dezvoltarea competenţelor cognitive, emoţionale, vocaţionale şi sociale ale copiilor şi pe remedierea precoce a deficitelor de dezvoltare, dar şi a formării iniţiale şi continue a personalului implicat în educaţia timpurie. De asemenea se subliniază necesitatea înfiinţării unor echipe multidisciplinare de intervenţie timpurie. Aceste echipe vor fi constituite din medici, asistenţi medicali, asistenţi medicali şcolari, asistenţi medicali comunitari, psihologi şi asistenţi sociali şi alte categorii profesionale.

Un rol important va reveni echipei de asistenţă medicală primară: medic de familie-asistentă cabinet medic de familie, medic şcolar, asistent medical şcolar, asistent medical comunitar, medic pediatru în prevenţie şi screening-ul precoce, al copiilor la risc de a dezvolta probleme de sănătate mintală (copii din familii în care este prezentă violenţa verbală şi fizică, abuzul de alcool şi consumul de substanţe psihotrope, boli psihice şi somatice cronice ale părinţilor, familii dezorganizate, copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, sărăcie extremă). Rolul echipei din cabinetul medicului de familie şi a asistentului medical comunitar în procesul de prevenţie şi screening al tulburărilor de sănătate mintală la copii şi adolescenţi se va menţine alături de echipele din serviciile de obstetrică-ginecologie (în diverse etape din viaţa copilului şi a familiei), pediatrie, grădiniţă, şcoală, serviciile sociale ale autorităţii administraţiei publice locale şi cele private.

2.5.Cadrul legislativ

a)Baza legislativă pentru sistemul de sănătate:

–Legea care reglementează sănătatea mintală în România este Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată.

b)Alte acte normative:

–Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectru autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, cu modificările şi completările ulterioare;

–Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 375/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de sănătate mintală;

–Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

–Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată;

–Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare;

–Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

–Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, ratificată prin Legea nr. 221/2010, cu modificările ulterioare;

–Hotărârea Guvernului nr. 1.113/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 şi a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2016;

–Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare;

c)- Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

–Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 417/2015.

Printre actele juridice internaţionale care au stat la baza elaborării legislaţiei româneşti în domeniu se numără următoarele:

1.Convenţia cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată;

2.Principiile pentru protecţia persoanelor cu tulburări psihice şi ale ameliorării îngrijirilor de sănătate mintală conţinute în Rezoluţia nr. 46/119 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 17 decembrie 1991;

3.Recomandarea nr. 19/2006 a Consiliului de Miniştri a Consiliului Europei către statele membre, referitoare la politicile care vizează susţinerea parentalităţii pozitive;

4.Recomandarea nr. 5 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind drepturile copiilor instituţionalizaţi (2005);

5.Recomandarea nr. 1.286 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind o strategie europeană pentru copii (1996);

6.Rezoluţia Consiliului Europei şi a reprezentanţilor guvernelor ţărilor membre în cadrul Consiliului privind egalizarea şanselor pentru persoanele cu handicap (1996);

7.Regulile standard pentru egalizarea şanselor persoanelor cu handicap (1993);

8.Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, semnată de România la 26 septembrie 2007 ratificată prin Legea nr. 221/2010, cu modificările ulterioare;

–reglementări legislative europene în domeniul justiţiei pentru minori: Ansamblul regulilor minime ale Naţiunilor Unite cu privire la administrarea justiţiei pentru minori (Regulile de la Beijing); Recomandarea CM REC (2008) 11 a Comitetului de Miniştri ai statelor membre referitoare la regulile europene pentru minorii care fac obiectul unor sancţiuni sau măsuri dispuse de organele judiciare; Recomandarea nr. R (89) 12 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, adoptată la data de 13 octombrie 1989, şi expunerea de motive - Educaţia în penitenciar.

3.Principii, obiective şi activităţi

3.1.Principii de bază ale serviciilor de sănătate mintală

Există diferite conceptualizări ale serviciilor de sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi. În sens restrâns, acestea cuprind doar servicii oferite de către specialişti în sănătate mintală. În sens larg, includ toate serviciile care promovează sănătatea mintală, fie că sunt oferite de serviciile de sănătate, educaţie, servicii sociale, justiţie. Aşadar, această abordare include implicarea celor care nu au în mod obişnuit responsabilităţi legate de sănătatea mintală (serviciile medicale de diverse specializări, serviciile educaţionale, serviciile sociale).

Politicile publice care influenţează direct sau indirect copiii şi adolescenţii trebuie concepute, transpuse în practică şi monitorizate ţinându-se cont de principiul interesului superior al copilului, conform Legii nr. 18/1990, republicată, art. 2 din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere:

a)principiul egalităţii şanselor şi nediscriminării - accesul tuturor copiilor la serviciile de promovare, prevenţie şi intervenţii specializate, indiferent de etnie, sex, religie, statut social, mediu de provenienţă/comunităţi cu risc (rural/urban);

b)principiul asigurării unei îngrijiri individualizate şi personalizate pentru fiecare copil;

c)principiul respectării demnităţii copilului;

d)principiul ascultării opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinând cont de vârsta şi de gradul său de maturitate;

e)principiul responsabilităţii sociale - responsabilitatea faţă de copil şi adolescent a părinţilor, cadrelor didactice, medicului de familie, medicilor specialişti (pediatri, psihiatri), psihologului, asistentului social, asistentului medical, medicului şcolar şi a asistentului medical şcolar, asistent medical comunitar, pentru asigurarea stării de bine a tuturor copiilor;

f)principiul celerităţii în luarea unei decizii cu privire la copil;

g)principiul asigurării protecţiei împotriva abuzului, neglijării, exploatării şi oricărei forme de violenţă asupra copilului.

3.2.Obiective şi activităţi

Strategia propune o dezvoltare a serviciilor de sănătate mintală pe trei arii, având următoarele obiective:

3.2.1.Promovarea sănătăţii mintale a copilului şi adolescentului. Obiective specifice

3.2.1.1.Conştientizarea populaţiei la nivel naţional cu privire la starea de bine a copiilor şi adolescenţilor şi a sănătăţii mintale a acestora

Activităţi:

a)derularea de campanii naţionale, regionale şi locale de promovare a sănătăţii mintale a copilului şi adolescentului şi a dezvoltării socioemoţionale a copiilor prin educarea publicului larg, părinţilor şi familiilor prin mijloace de informare în masă (mass-media, pliante, postere, site instituţii);

b)organizarea de seminare educaţionale adresate părinţilor, familiilor şi cadrelor didactice, medicilor de familie, medicilor şcolari şi asistenţilor medicali şcolari, asistenţilor sociali, asistenţilor medicali comunitari, mediatorilor sanitari, mediatorilor şcolari etc. privind promovarea sănătăţii mintale a copiilor şi adolescenţilor în sistemul de educaţie, coordonate şi susţinute de către specialişti acreditaţi.

3.2.1.2.Promovarea şi dezvoltarea factorilor protectori ai sănătăţii mintale a copiilor şi a părinţilor acestora

Activităţi:

a)elaborarea modulelor de psihologie a copilului cu focalizare pe managementul comportamental, dezvoltarea competenţelor sociale şi emoţionale, vocaţionale şi sănătatea mintală a copilului şi adolescentului din formarea iniţială a cadrelor didactice, medicilor de familie, medicilor pediatri, medicilor şcolari şi asistenţilor medicali şcolari, a personalului medical şi de reintegrare socială din sistemul penitenciar, asistenţilor medicali comunitari şi asistenţilor sociali, acreditate;

b)elaborarea unui curriculum de formare în psihiatrie pediatrică, psihologia copilului şi adolescentului şi consilierea părinţilor, pentru medicii de familie, medicii pediatri şi personalul medical şi de reintegrare socială din sistemul penitenciar, de către specialişti acreditaţi;

c)organizarea de cursuri de formare, acreditate, în dezvoltare cognitivă, socială, emoţională, vocaţională, motorie şi management comportamental şi psihoeducaţia părinţilor, pentru cadrele didactice, asistenţii maternali, consilierii şcolari, asistenţii sociali, asistenţii medicali, asistenţii medicali şcolari, asistenţii medicali comunitari şi alte categorii de profesionişti care intră în contact cu copilul;

d)organizarea de sesiuni de formare acreditate în psihologia copilului şi adolescentului pentru procurorii şi judecătorii specializaţi în soluţionarea cauzelor cu minori.

3.2.2.Dezvoltarea serviciilor de identificare timpurie şi de intervenţie timpurie adresate copiilor şi adolescenţilor cu risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală, dificultăţi socioemoţionale şi comportamentale. Obiective specifice

3.2.2.1.Identificarea timpurie a copiilor şi a adolescenţilor cu risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală

Activităţi:

a)crearea şi administrarea unei baze de date la nivelul CNSMLA pe baza datelor furnizate din sistemul de sănătate, social, educaţie şi justiţie;

b)realizarea screeningului precoce al factorilor de risc cu rol în dezvoltarea tulburărilor de sănătate mintală la copil la nivelul cabinetelor medicului de familie, cabinetelor medicale şcolare şi medicului pediatru (copii din familii cu risc în care este prezentă violenţa verbală şi fizică, abuzul de alcool şi consumul de substanţe psihotrope, boli psihice şi somatice cronice ale părinţilor, familii dezorganizate, copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, sărăcie extremă, copii din sistemul de servicii sociale, copii cu boli somatice cronice, copii cu factori de risc individuali).

3.2.2.2.Identificarea timpurie a dificultăţilor socioemoţionale şi comportamentale ale copiilor şi adolescenţilor

Activităţi:

a)identificarea timpurie a dificultăţilor socioemoţionale şi comportamentale ale copiilor şi adolescenţilor la nivelul cabinetului medicului de familie, al cabinetelor medicale şcolare şi al medicului pediatru prin screening;

b)identificarea timpurie a dificultăţilor socioemoţionale şi comportamentale ale copiilor şi adolescenţilor la nivelul grădiniţelor şi şcolilor, cu sprijinul cadrelor didactice şi al consilierului şcolar, acţiune coordonată de către specialiştii centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE), respectiv ai Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE), prin evaluare psihosomatică şi alte instrumente validate ştiinţific.

3.2.2.3.Intervenţii precoce adresate copiilor şi adolescenţilor cu risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală şi dificultăţi socioemoţionale şi comportamentale

Activităţi:

–crearea unui mecanism de intervenţie timpurie integrat adresat copiilor cu dificultăţi socioemoţionale şi comportamentale, în care cadrele didactice, personalul medico-sanitar din cabinetele medicale şcolare, specialiştii din cadrul centrelor de sănătate mintală, asistenţii medicali comunitari, asistenţii sociali/specialiştii din cadrul serviciului public de asistenţă socială (SPAS) de la nivelul municipiului, oraşelor şi comunelor şi/sau DGASPC să acţioneze împreună.

3.2.2.4.Identificarea şi intervenţia integrată timpurie adresate copiilor cu tulburare de spectru autist (TSA)

Activităţi:

a)realizarea screeningului tulburării de spectru autist de către medicul de familie, medicul şcolar şi medicul pediatru;

b)elaborarea şi implementarea unui mecanism integrat de intervenţie pentru copiii şi adolescenţi diagnosticaţi cu tulburare de spectru autist şi alte tulburări mintale asociate, care să asigure cooperarea activă şi continuă între toţi furnizorii, inclusiv de servicii sociale şi educaţionale (SPAS, DGASPC, centre TSA, cadre didactice, unităţi de învăţământ, inspectorate şcolare, furnizori privaţi de servicii terapeutice);

c)organizarea de cursuri de formare continuă acreditate în identificarea şi recunoaşterea timpurie a semnelor de risc pentru tulburarea de spectru autist (TSA) adresate medicilor psihiatri, medicilor de familie, medicilor pediatri, medicilor şcolari, asistenţilor medicali şcolari, asistenţilor medicali comunitari, asistenţilor sociali şi cadrelor didactice.

3.2.2.5.Identificarea şi intervenţia adresată psihopatologiei mamei şi psihopatologiei tulburărilor de sănătate mintală la sugar şi la copilul mic

Activităţi:

a)elaborarea unor ghiduri privind depistarea şi managementul depresiei postpartum adresate specialiştilor din sistemul sanitar, asistenţi medicali comunitari, asistenţi sociali şi alte categorii profesionale (pentru medicii de familie, asistentele de la cabinetul de medicină de familie, medicii neonatologi şi asistentele de neonatologie, medicii pediatri şi asistentele de pediatrie);

b)elaborarea unor ghiduri privind depistarea şi managementul tulburărilor de sănătate mintală la sugar şi la copilul mic, pentru medicii de familie, asistentele de la cabinetul de medicină de familie, medicii neonatologi şi asistentele de neonatologie, medicii pediatri şi asistentele de pediatrie, precum şi pentru asistentele medicale comunitare şi asistenţii sociali de la nivelul SPAS şi DGASPC;

c)elaborarea şi implementarea unui mecanism integrat de intervenţie adresată patologiei mamei şi patologiei tulburărilor de sănătate mintală la sugar şi la copilul mic, pentru furnizorii de servicii medicopsihosociale.

3.2.2.6.Prevenţia tulburărilor de anxietate şi a depresiei copiilor şi adolescenţilor la risc

Activităţi:

–organizarea de seminare psihoeducaţionale adresate copiilor, adolescenţilor şi părinţilor copiilor la risc de a dezvolta depresie şi anxietate în cadrul grădiniţelor, şcolilor şi centrelor de sănătate mintală, susţinute de către specialişti acreditaţi.

3.2.2.7.Prevenţia şi intervenţiile timpurii în comportamentul agresiv fizic şi verbal al copilului şi adolescentului

Activităţi:

a)sesiuni de formare, realizate cu sprijinul ISMB şi ISJ, adresate cadrelor didactice, prin care să abordeze complex comportamentul agresiv fizic şi verbal al elevilor din perspectiva funcţionării lor globale (dezvoltare cognitivă, socială, emoţională, vocaţională, motorie şi a managementului comportamental) corelată cu funcţionarea familială şi socială;

b)sesiuni educaţionale, adresate copiilor, adolescenţilor, părinţilor şi cadrelor didactice, realizate în şcoli prin ISMB şi ISJ, pentru reducerea agresivităţii şi a comportamentului bazat pe intimidare intenţionată;

c)elaborarea şi implementarea unui mecanism integrat de intervenţie în situaţiile de intimidare intenţionată care să implice cadrele didactice, medicul şcolar, asistentul medical şcolar, personalul medical şi de reintegrare socială din sistemul penitenciar, poliţistul comunitar, ofiţerul de probaţiune, DGASPC/SPAS atât pentru victimă, cât şi pentru agresor.

3.2.3.Dezvoltarea serviciilor de tratament şi intervenţii specializate, educaţionale şi psihologice, adresate copiilor şi părinţilor cu tulburări de sănătate mintală. Obiective specifice

3.2.3.1.Dezvoltarea serviciilor specializate integrate în cadrul centrelor de sănătate mintală

Activităţi:

a)elaborarea standardelor pentru serviciile comunitare şi intervenţii specializate integrate;

b)stabilirea traseului copilului şi adolescentului în reţeaua de servicii specializate integrate (servicii medicopsihologice, educaţionale, sociale, justiţie);

c)elaborarea procedurilor de lucru şi a responsabilităţilor specifice ale fiecărui serviciu.

3.2.3.2.Dezvoltarea în cadrul centrelor de sănătate mintală a serviciilor de evaluare şi intervenţie în sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor

Activităţi:

a)instruirea echipei multidisciplinare din centrele de sănătate mintală în implementarea intervenţiilor validate ştiinţific în tulburările de sănătate mintală adresate copilului şi părinţilor acestuia cu sprijinul specialiştilor acreditaţi;

b)dezvoltarea serviciilor medicopsihologice şi a serviciilor de consiliere şi psihoterapie a părinţilor din zonele defavorizate ai căror copii au o tulburare de sănătate mintală, conform art. 22 din Legea nr. 487/2002, republicată;

c)dotarea centrelor de sănătate mintală, conform Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 375/2006, dar şi cu instrumente de evaluare şi intervenţie, validate ştiinţific şi acreditarea profesioniştilor care vor utiliza instrumentele pentru asigurarea serviciilor de reabilitare, în conformitate cu actul normativ mai sus menţionat;

d)înfiinţarea de noi centre de sănătate mintală (de copii sau mixte) în cadrul spitalelor generale sau de monospecialitate în judeţele în care acestea nu există.

3.2.3.3.Dezvoltarea şi implementarea intervenţiilor educaţionale adresate copiilor cu tulburări de sănătate mintală în cadrul grădiniţelor, şcolilor şi unităţilor de deţinere (centre educative, centre de detenţie) pentru delincvenţi juvenili

Activităţi:

a)dezvoltarea serviciilor de intervenţie educaţională în tulburări de sănătate mintală, la nivelul grădiniţelor şi şcolilor, al instituţiilor care custodiază minori care au săvârşit infracţiuni, coordonate de către specialiştii centrelor de asistenţă psihopedagogică;

b)dotarea cabinetelor din cadrul grădiniţelor şi şcolilor, respectiv a unităţilor de deţinere pentru delincvenţii juvenili, cu instrumente de evaluare psihologică şi intervenţie validate ştiinţific;

c)formarea şi acreditarea psihologilor pentru utilizarea instrumentelor de evaluare;

d)organizarea unor sesiuni de formare acreditate adresate educatorilor, profesorilor, medicilor şi asistentelor medicale şcolare, personalului medical şi de reintegrare socială din sistemul penitenciar, consilierilor şcolari şi consilierilor de probaţiune în recunoaşterea tulburărilor de sănătate mintală a copilului şi în intervenţiile educaţionale adresate acestor copii la clasă sau grupă/colectiv.

3.2.3.4.Dezvoltarea serviciilor şi intervenţiilor complexe adresate copiilor cu tulburări severe de sănătate mintală, în cadrul instituţiilor care custodiază minori

Activităţi:

a)implementarea unor proceduri de prevenire şi management al comportamentului agresiv de către toţi angajaţii instituţiilor care custodiază minori şi ai serviciilor care supraveghează minori;

b)elaborarea standardelor de servicii pentru asistenţa psihiatrică acordată minorilor care au săvârşit fapte penale.

3.2.3.5.Dezvoltarea serviciilor specializate în intervenţia în situaţii de criză în cadrul secţiilor şi în unităţile de deţinere pentru delincvenţii juvenili/servicii de probaţiune

Activităţi:

a)elaborarea unui ghid de proceduri în intervenţiile în situaţii de criză;

b)formarea unor echipe specializate în intervenţia în situaţii de criză, cu sprijinul specialiştilor acreditaţi;

c)organizarea de sesiuni de formare acreditate a specialiştilor din cadrul echipelor de intervenţie;

d)promovarea online a ghidului de proceduri în intervenţiile în situaţii de criză (site, web instituţii şi parteneri) pentru specialişti.

4.Rezultate preconizate

Strategia reprezintă, pe de o parte, un răspuns la problemele cu care se confruntă specialiştii în domeniul sănătăţii, educaţiei, justiţiei şi protecţiei copilului, iar pe de altă parte vine în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă părinţii, copiii şi adolescenţii expuşi diferitelor riscuri asociate tulburării de sănătate mintală.

Prezenta strategie, prin identificarea precoce a copiilor şi adolescenţilor la risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală, accentuează componenta de prevenire a tulburărilor mintale în rândul populaţiei-ţintă, ceea ce va avea un impact major asupra calităţii vieţii, dar şi asupra costurilor prin reducerea cheltuielilor la nivelul intervenţiei în aceste situaţii.

Aplicarea Strategiei va crea standarde minime privind sănătatea, educaţia, justiţia, protecţia copilului, care vor conduce la implementarea politicilor privind securitatea socială a copiilor, adolescenţilor, părinţilor şi specialiştilor şi, de asemenea, va contribui la:

a)creşterea gradului de conştientizare a populaţiei la nivel naţional cu privire la starea de bine a copiilor şi adolescenţilor şi a sănătăţii mintale a acestora;

b)creşterea gradului de instruire a părinţilor, familiilor copilului şi adolescentului cu probleme de sănătate mintală;

c)ameliorarea indicatorilor de calitate a vieţii copiilor şi adolescenţilor cu tulburări de sănătate mintală şi a familiilor acestora;

d)scăderea numărului de copii şi adolescenţi cu risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală, dificultăţi socioemoţionale şi comportamentale;

e)facilitarea intervenţiei integrate timpurie adresate copiilor cu tulburare de spectru autist (TSA);

f)scăderea numărului de copii şi adolescenţi diagnosticaţi cu tulburări de anxietate şi depresie;

g)facilitarea intervenţiei adresate psihopatologiei mamei şi psihopatologiei tulburărilor de sănătate mintală la sugar şi la copilul mic;

h)accesarea serviciilor specializate integrate în cadrul centrelor de sănătate mintală;

i)asigurarea cu personal calificat şi specializat în acordarea serviciilor de intervenţie multidisciplinare;

j)instituirea serviciilor integrate de sănătate mintală la nivel local;

k)facilitarea intervenţiilor educaţionale adresate copiilor cu tulburări de sănătate mintală în cadrul grădiniţelor, şcolilor şi unităţilor de deţinere (centre educative, centre de detenţie) pentru delincvenţi juvenili;

l)accesarea serviciilor specializate în intervenţia în situaţii de criză în cadrul secţiilor şi în unităţile de deţinere pentru delincvenţii juvenili/servicii de probaţiune;

m)racordarea cadrului normativ la necesităţile beneficiarilor şi la rigorile internaţionale.

Strategia creează cadrul constituirii unui sistem integrat de servicii de sănătate mintală, de promovare, prevenire, identificare şi intervenţie la nivel educaţional, la nivelul serviciilor de sănătate, la nivelul serviciilor sociale, la nivelul justiţiei pentru minori.

5.Indicatori

Setul de indicatori prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta Strategie (Calendarul general pentru implementarea Strategiei) pentru monitorizarea îndeplinirii obiectivelor şi acţiunilor Strategiei pe perioada 2016-2020 pot suferi modificări pe parcursul implementării la propunerea instituţiilor semnatare şi în funcţie de situaţiile identificate pe parcursul implementării activităţilor.

6.Impactul social, bugetar, legislativ a) Social

Serviciile comunitare destinate copiilor şi adolescenţilor cu risc sau cu tulburări de sănătate mintală pot deveni o componentă esenţială a unui sistem integrat medicosocioeducaţional care să pună accentul pe "persoană", şi nu pe "pacient" şi care să asigure sprijin personalizat fiecărui copil şi adolescent cu risc sau cu tulburări de sănătate mintală pentru o funcţionare adaptată în societate pe cât posibil în mod activ şi independent. Pentru crearea unui astfel de sistem integrat este important modul cum se articulează serviciile comunitare de sănătate, educaţionale, sociale şi ale justiţiei cu nevoile copiilor şi adolescenţilor cu risc sau cu tulburări de sănătate mintală pentru recuperarea şi reintegrarea socioprofesională.

Prevederile prezentei Strategii şi ale Calendarului general pentru implementarea Strategiei menţionează pe tot parcursul faptul că serviciile de sănătate mintală pentru copil şi adolescent integrate în reţeaua de servicii specializate alături de serviciile educaţionale, serviciile de protecţie socială şi din justiţie vor putea facilita o privire unitară asupra obiectivelor de reabilitare a copilului şi adolescentului printr-o abordare holistică şi totodată vor contribui la refacerea echilibrului grupului social, familial şi profesional în care respectivul copil trăieşte.

Promovarea unor servicii de calitate destinate identificării precoce a copiilor şi adolescenţilor cu risc sau cu tulburări de sănătate mintală şi accesul la servicii de intervenţie pot determina o derulare optimă a programelor personalizate, facilitând atât relaţia membrilor echipei multidisciplinare cu copilul şi familia sa, cât şi contactele interprofesionale în scopul identificării precoce, evaluării, monitorizării, reabilitării şi prevenirii recăderilor.

b)Bugetar

Îndeplinirea obiectivelor şi realizarea indicatorilor Strategiei pentru sănătatea mintală a copilului şi adolescentului în perioada 2016-2020 necesită suport financiar adecvat, astfel încât se estimează o creştere a necesarului de resurse umane şi financiare.

Estimarea resurselor necesare implementării Strategiei potrivit programelor naţionale de sănătate acoperă trei mari categorii:

1.resurse financiare directe pentru implementarea activităţilor;

2.resurse umane specifice implementării Strategiei pe fiecare dintre cele trei arii de acţiune, prin sprijinul partenerilor;

3.resurse tehnice necesare coordonării privind derularea activităţilor, elaborării planurilor operaţionale specifice şi de asigurare a calităţii intervenţiilor (rezultate aşteptate, evaluare, monitorizare, asistenţă tehnică punctuală etc.).

Resursele financiare se vor constitui din:

a)fonduri de la bugetul de stat, prin alocaţiile bugetare aprobate cu această destinaţie instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu;

b)fonduri proprii, ajutoare materiale sau financiare nerambursabile din partea unor persoane fizice şi juridice române sau străine, credite interne sau externe, programe ale Uniunii Europene în domeniu, donaţii şi sponsorizări, potrivit legii;

c)atragerea de fonduri structurale şi alte surse de finanţare conform legislaţiei în vigoare;

d)fonduri din bugetele locale.

Finanţarea obiectivelor prevăzute în Strategie se va face în limita fondurilor aprobate anual prin legile bugetare anuale, precum şi din alte surse legal constituite, potrivit legii.

c)Legislativ

Instituţiile responsabile vor include în planurile legislative anuale şi vor iniţia actele normative fundamentate pe baza noilor oportunităţi reieşite din Strategie: ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, ordine ale miniştrilor/preşedinţilor de instituţii, precum şi acte normative ale autorităţilor administraţiei publice locale.

Strategia naţională pentru sănătatea mintală a copilului şi adolescentului pentru perioada 2016-2020 va fi adoptată prin hotărâre a Guvernului, coiniţiatori fiind Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie şi Cancelaria Prim-Ministrului.

Planurile de acţiune specifice şi bugetele necesare implementării acţiunilor cuprinse în Strategie vor fi aprobate prin ordine ale miniştrilor/preşedinţilor/directorilor instituţiilor implicate.

7.Proceduri de evaluare a Strategiei

În termen de 90 de zile de la adoptarea Strategiei se va elabora planul de acţiune specific pentru perioada 2016-2017, conform Calendarului general pentru implementarea Strategiei 2016-2020, şi se va aproba prin ordin comun al ministerelor iniţiatoare, urmând ca planul de acţiune specific pentru perioada 2018-2020 să fie elaborat şi aprobat până la finalul anului 2017.

Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog din subordinea Ministerului Sănătăţii va elabora un raport anual ce va cuprinde progresele realizate în implementare, dificultăţile întâmpinate, modelele de bună practică, pe baza informaţiilor primite de la celelalte ministere şi instituţii implicate.

CNSMLA va realiza împreună cu celelalte ministere şi instituţii implicate evaluarea finală privind implementarea Strategiei, pe care o va prezenta Guvernului României. Scopul evaluării este de a compara rezultatele obţinute cu cele iniţial planificate, de a identifica problemele ce trebuie soluţionate şi demersurile necesare pentru aceasta şi de a stabili direcţiile viitoare de acţiune şi după implementarea completă a Strategiei.

Pentru îndeplinirea acestui deziderat, în cadrul Grupului tehnic de lucru se va elabora un plan de evaluare şi monitorizare generale, dar şi sectoriale şi punctuale, itemii elaboraţi vor urmări îndeplinirea obiectivelor specifice, activităţile, indicatorii şi impactul.

8.Instituţii responsabile în implementarea Strategiei

Strategia pentru sănătatea mintală a copilului şi adolescentului 2016-2020 se aplică prin coordonarea eforturilor instituţiilor responsabile şi persoanelor cu atribuţii în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, rolul coordonării Grupului tehnic de lucru interministerial revenindu-i Cancelariei Prim-Ministrului, iar activităţile prevăzute în Strategie se vor derula în conformitate cu Calendarul general pentru implementarea Strategiei.

Ministerul Sănătăţii

Din cadrul sistemului de sănătate, instituţiile direct responsabile pentru implementarea strategiei sunt: Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, cu sprijinul Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică de la nivelul Ministerului Sănătăţii, centrele de sănătate mintală (de copii sau mixte) din cadrul spitalelor generale sau de monospecialitate, structurile de psihiatrie pediatrică, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, sistemul de asistenţă medicală primară prin medicii de familie, personalul medico-sanitar din medicina şcolară, medicii pediatri din serviciile ambulatorii, asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari din cadrul serviciilor publice de asistenţă socială.

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

Prin departamentele şi instituţiile aflate în subordinea sa, prin inspectoratele şcolare, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice are un rol esenţial în implementarea obiectivelor şi acţiunilor de promovare a sănătăţii mintale a copilului şi adolescentului şi de prevenire a tulburărilor mintale. Acest lucru este posibil prin implicarea activă a inspectoratelor şcolare de la nivelul municipiului Bucureşti, dar şi a inspectoratelor judeţene, a specialiştilor din creşe, grădiniţe, şcoli şi a specialiştilor din centrele de asistenţă psihopedagogică. Specialiştii din centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, respectiv din Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională vor coordona activitatea de promovare, prevenire şi consiliere psihopedagogică în domeniul sănătăţii mintale în colaborare cu echipa multidisciplinară din cadrul centrelor de sănătate mintală pentru copii şi cu specialiştii din cadrul altor instituţii implicate.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie îndeplineşte, în principal, atribuţii pentru: elaborarea şi promovarea strategiei naţionale în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, coordonarea activităţilor şi măsurilor de implementare a obiectivelor strategiei naţionale din domeniu şi evaluarea impactului aplicării obiectivelor strategice, elaborarea şi fundamentarea de programe în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, standarde minime de calitate, metodologii şi proceduri de lucru, monitorizarea respectării drepturilor copilului, centralizarea şi sintetizarea informaţiilor referitoare la respectarea la nivel naţional a principiilor şi normelor stabilite de Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, şi elaborarea rapoartelor de ţară, monitorizarea şi luarea de măsuri pentru punerea în aplicare în România a recomandărilor Comitetului privind drepturile copilului, asigurarea controlului, coordonării şi îndrumării metodologice în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, susţine obiectivele strategice de reabilitare a sănătăţii mintale a copilului şi adolescentului, pentru dezvoltarea centrelor de sănătate mintală şi a parteneriatelor cu serviciile specializate de sănătate mintală, promovând formarea şi consolidarea sistemului specializat integrat de sănătate, social şi educaţional.

Cancelaria Prim-Ministrului

Conform Programului de guvernare, Cancelaria Prim-Ministrului oferă sprijin metodologic în vederea luării deciziei la nivel guvernamental, asigură coerenţa agendei de politici în cadrul Guvernului, stabilirea indicatorilor clari care vizează obiectivele ministerelor de resort şi monitorizarea implementării acestora.

Prin compartimentele de specialitate, Cancelaria Prim-Ministrului are competenţe în promovarea şi monitorizarea reformelor derulate în domeniul bunăstării copilului şi familiei, prin raportarea atât la necesitatea de reglementare şi legiferare, cât şi la respectarea standardelor impuse de legislaţia naţională şi europeană, asigurând sincronizarea între prevederile Programului de guvernare şi politicile şi strategiile ministerelor de resort.

"Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei", asumat de către Guvernul României, va fi implementat cu sprijinul ministerelor de resort şi societăţii civile prin compartimentele de specialitate de la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, scopul fiind acela de eficientizare şi abordare unitară a politicilor şi iniţiativelor în domeniile sănătate, educaţie, justiţie şi protecţie socială.

Pachetul asumat de Guvernul României este un factor important pentru realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona, Strategiei Europa 2020, strategiilor naţionale privind sănătatea, incluziunea socială, protecţia şi promovarea drepturilor copiilor, ocuparea etc.

Prin grupul tehnic de lucru, constituit la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, se va susţine derularea acţiunilor Strategiei în conformitate cu Calendarul general pentru implementarea Strategiei.

Ministerul Justiţiei

Pentru buna administrare a justiţiei ca serviciu public, Ministerul Justiţiei, în realizarea actului de justiţie pentru copii, în acord cu Strategia de reformă a sistemului judiciar, dar şi cu Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 şi Planul operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2016, are menirea de a continua demersurile necesare reformei instituţionale a instanţelor judecătoreşti în sensul acţionării cu prioritate în vederea înfiinţării la nivelul întregului teritoriu al ţării de secţii ori complete specializate pentru minori şi familie.

În vederea realizării unui cadru legislativ coerent în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, Ministerul Justiţiei are drept de iniţiativă legislativă în realizarea unor dispoziţii procedurale speciale, simplificate, în domeniul justiţiei pentru copii, de natură a se circumscrie unor garanţii procesuale acordate copiilor, corespunzător standardelor româneşti şi europene în materia respectării drepturilor copilului.

Prin departamentele şi instituţiile aflate în subordine, Ministerul Justiţiei este un actor important în implementarea Strategiei. Departamentele şi instituţiile ce vor interveni în acest sens sunt:

1.Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate, având un rol deosebit de important în acordarea serviciilor de asistenţă psihosocială şi medicală a copiilor şi adolescenţilor în scopul resocializării şi reintegrării în societate, aflaţi în custodia acestora.

2.Direcţia Naţională de Probaţiune, structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiţiei, constituită în temeiul Legii nr. 252/2013, cu modificările şi completările ulterioare, care îşi exercită atribuţiile la nivel central şi în cele 42 de structuri teritoriale, denumite servicii de probaţiune.

Prin raportare la minori, serviciile de probaţiune au prerogativa:

a)de a sprijini organele judiciare în procesul de individualizare şi executare a măsurilor educative, prin întocmirea referatelor de evaluare;

b)de a coordona procesul de supraveghere a respectării uneia dintre următoarele măsuri educative neprivative de libertate stabilite de instanţă faţă de minor: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de săptămână, asistarea zilnică;

c)de a coordona procesul de supraveghere a minorilor faţă de care a fost înlocuită măsura educativă privativă de liberate cu măsura asistării zilnice;

d)de a acorda consiliere psihologică şi alte forme de asistenţă victimelor infracţiunilor.

Ministerul Public

În cadrul activităţii judiciare, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, atribuţie particularizată prin dispoziţii speciale prevăzute de Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală, precum şi în alte acte normative speciale.

Atribuţiile Ministerului Public exercitate prin procurori în temeiul legii se referă - printre altele - la apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor şi se exercită prin mijloace judiciare sau complementare activităţii judiciare, constând în: promovarea acţiunilor civile adresate instanţelor judecătoreşti în temeiul dispoziţiilor art. 45 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare; participarea la judecarea cauzelor penale ori civile în care sunt implicaţi minori; supravegherea punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti care se referă la minori.

Ministerul Afacerilor Interne, prin instituţiile aflate în subordine sau în coordonare

Rolul personalului Ministerului Afacerilor Interne este esenţial în sesizarea şi intervenţia în situaţiile de abuz, neglijare şi exploatare a copilului, inclusiv cele de violenţă în familie îndreptată împotriva copilului, această instituţie specializată a statului având atribuţii în sesizarea autorităţii administraţiei publice locale prevăzute de lege pentru a interveni în cazurile în care drepturile şi interesele copilului sunt puse în pericol.

În aplicarea justiţiei pentru copii este recunoscut rolul organelor de poliţie în intervenţie, alături de ceilalţi parteneri relevanţi, în cadrul unor echipe multidisciplinare şi interinstituţionale de abordare sistemică a problematicii drepturilor copilului.

Organele de poliţie au competenţă să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile pentru săvârşirea unor fapte de natură să lezeze drepturile şi libertăţile civile ale copilului ori să prejudicieze interesele acestuia.

8.1.Implicarea societăţii civile

Reprezentanţii societăţii civile, organizaţiile neguvernamentale, consorţiile, colegiile şi asociaţiile profesionale, universităţile şi alte instituţii de învăţământ, institutele de cercetare etc. vor avea un aport semnificativ în implementarea Strategiei.

Organizaţiile neguvernamentale care au ca misiune sănătatea mintală vor participa activ la implementarea Strategiei prin pilotarea de servicii de promovare, prevenire şi intervenţii specializate şi la formarea continuă a specialiştilor din domeniul sănătăţii mintale. Organizaţiile neguvernamentale au un rol esenţial în acţiunile de susţinere şi promovare pentru sănătate mintală a copilului şi adolescentului.

Rolul organismelor internaţionale (Comisia Europeană, Reprezentanţa UNICEF România şi alte agenţii ale Naţiunilor Unite etc.) şi al reprezentanţilor altor state, prin intermediul ambasadelor, este unul cu dublă semnificaţie, atât de partener, constant pe parcursul reformei, cât şi de cofinanţator în vederea susţinerii reformei şi implicit în implementarea Strategiei prezente.

Totodată, prin sprijinul oferit, un rol deosebit îl vor avea consorţiile, colegiile şi asociaţiile profesionale în validarea, elaborarea şi formarea specialiştilor pentru utilizarea instrumentelor de lucru specifice depistării precoce şi reabilitării copiilor şi adolescenţilor aflaţi în risc sau cu tulburări de sănătate mintală. De asemenea vor susţine formarea continuă a specialiştilor în acord cu obiectivele Strategiei, vor participa la acţiunile de elaborare a standardelor de servicii şi vor promova obiectivele Strategiei în cadrul comunităţii lor ştiinţifice.

8.2.Măsuri organizatorice

La nivel central, ministerele de resort şi celelalte instituţii şi autorităţi responsabile vor fi reprezentate în Grupul de lucru creat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului. Componenţa grupului de lucru este alcătuită din reprezentanţi ai instituţiilor responsabile în implementarea Strategiei, dar şi reprezentanţi ai societăţii civile şi asociaţii profesionale. Grupul de lucru se va reuni lunar, semestrial, anual şi ori de câte ori va fi nevoie.

9.Abrevieri

CPM - Cancelaria Prim-Ministrului

ONG - organizaţie neguvernamentală

MS - Ministerul Sănătăţii

CNSMLA - Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog

CSM - centru de sănătate mintală

PNSM - Programul naţional de sănătate mintală

SPAS - serviciul public asistenţă socială

DGASPC - direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului

MJ - Ministerul Justiţiei

MP - Ministerul Public

ANP - Administraţia Naţională a Penitenciarelor

DNP - Direcţia Naţională de Probaţiune

MAI - Ministerul Afacerilor Interne

MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

ANPDCA - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie

ANPD - Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi

MENCS - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

ISMB - Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti

ISJ - inspectorat şcolar judeţean

CJRAE - centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională

CMBRAE - Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

CCD - casa corpului didactic

CNASR - Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România

OAMGMAMR - Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România

Anexă

la strategie

STRATEGIA NAŢIONALĂ

pentru sănătatea mintală a copilului

şi adolescentului 2016-2020

CALENDAR GENERAL PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

3.2.1.Promovarea sănătăţii mintale a copilului şi adolescentului. Obiective specifice

3.2.1.1.Conştientizarea populaţiei la nivel naţional cu privire la starea de bine a copiilor şi adolescenţilor şi a sănătăţii mintale a acestora

Font 7

┌─────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐

│ ACTIVITĂŢI │ INSTITUŢII │ PARTENERI │ TERMEN │ SURSE BUGETARE │ BUGET │

│ │ RESPONSABILE │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│a) Derularea de campanii naţionale, regionale│- MS │- ANP │- Trim. I 2017 │- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│şi locale de promovare a sănătăţii mintale a │ │- CNSMLA │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│copilului şi adolescentului şi a dezvoltării │ │- CPM │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│socioemoţionale a copiilor prin educarea │ │- ONG-uri │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│publicului larg, părinţilor şi familiilor ├───────────────┤ ├───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│prin mijloace de informare în masă │- MENCS │ │ │- PIN-uri │ │

│(mass-media, pliante, postere, site │ - ISJ/ISMB │ │ │- Fonduri structurale │ │

│instituţii) │ - CJRAE/CMBRAE│ │ │- ONG-uri │ │

│ │ - CCD │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│b) Organizarea de seminare educaţionale │- MS │- CNSMLA │- Trim. IV 2017│- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│adresate părinţilor, familiilor şi cadrelor │ │- MMFPSPV/ │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│didactice, medicilor de familie, medicilor │ │ANPDCA │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│şcolari şi asistenţilor medicali şcolari, │ │- ONG-URI │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│asistenţilor sociali, asistenţilor medicali ├───────────────┤- Colegii/ ├───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│comunitari, mediatorilor sanitari, │- MENCS │Asociaţii │ │- Bugetul de stat │ │

│mediatorilor şcolari etc. privind promovarea │ - ISJ/ISMB │profesiona-│ │- Fonduri structurale │ │

│sănătăţii mintale a copiilor şi │ - CJRAE/CMBRAE│le │ │- ONG-uri │ │

│adolescenţilor în sistemul de educaţie │ - CCD │ │ │ │ │

│coordonate şi susţinute de către specialişti │ │ │ │ │ │

│acreditaţi │ │ │ │ │ │

└─────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘

3.2.1.2.Promovarea şi dezvoltarea factorilor protectori ai sănătăţii mintale a copiilor şi a părinţilor acestora

Font 7

┌─────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐

│ ACTIVITĂŢI │ INSTITUŢII │ PARTENERI │ TERMEN │ SURSE BUGETARE │ BUGET │

│ │ RESPONSABILE │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│a) Elaborarea modulelor de psihologie a │- MS/CNSMLA │- CPM │- Trim. II 2018│- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│copilului cu focalizare pe managementul │ │- MMFPSPV/ │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│comportamental, dezvoltarea competenţelor │ │ANPDCA │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│sociale şi emoţionale, vocaţionale şi │ │- MJ/ANP │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│sănătatea mintală a copilului şi │ │- MENCS │ │- Bugetul de stat │ │

│adolescentului din formarea iniţială a │ │- Consor- │ │- Fonduri structurale │ │

│cadrelor didactice, medicilor de familie, │ │ţiul │ │- ONG-uri │ │

│medicilor pediatri, medicilor şcolari şi │ │Universi- │ │ │ │

│asistenţilor medicali şcolari, a personalului│ │taria │ │ │ │

│medical şi de reintegrare socială din │ │- Colegii/ │ │ │ │

│sistemul penitenciar, asistenţilor medicali │ │Asociaţii │ │ │ │

│comunitari şi asistenţilor sociali, │ │profesio- │ │ │ │

│acreditate │ │nale │ │ │ │

│ │ │- ONG-uri │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│b) Elaborarea unui curriculum de formare în │- MS/CNSMLA │- CPM │- Trim. II 2018│- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│psihiatrie pediatrică, psihologia copilului │ │- ANP │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│şi adolescentului şi consilierea părinţilor │ │- MMFPSPV/ │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│pentru medicii de familie, medicii pediatri │ │ANPDCA │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│şi personalul medical şi de reintegrare ├───────────────┤- Consor- ├───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│socială din sistemul penitenciar de către │- MENCS │ţiul │ │- Bugetul de stat │ │

│specialişti acreditaţi │ - ISJ/ISMB │Universi- │ │- Fonduri structurale │ │

│ │ - CJRAE/CMBRAE│taria │ │- ONG-uri │ │

│ │ - CCD │- Colegii/ │ │ │ │

│ │ │Asociaţii │ │ │ │

│ │ │profesio- │ │ │ │

│ │ │nale │ │ │ │

│ │ │- ONG-uri │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│c) Organizarea de cursuri de formare, │- MS/CNSMLA │- MS │- Trim. I 2018 │- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│acreditate, în dezvoltare cognitivă, socială,│ │- CPM │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│emoţională, vocaţională, motorie, management │ │- MJ/ANP │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│comportamental şi psihoeducaţia părinţilor │ │- Colegii/ │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│pentru cadrele didactice, asistenţii │ │Asociaţii │ │- POCU │ │

│maternali, consilierii şcolari, asistenţii ├───────────────┤profesio- ├───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│sociali, asistenţii medicali, asistenţi │- MENCS │nale │ │- Bugetul de stat │ │

│medicali şcolari, asistenţii medicali │ - ISJ/ISMB │- ONG-uri │ │- Fonduri structurale │ │

│comunitari şi alte categorii de profesionişti│ - CJRAE/CMBRAE│- OAMGMAMR │ │ │ │

│care intră în contact cu copilul │ - CCD │- CNASR │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│d) Organizarea de sesiuni de formare │- Institutul │- MS/CNSMLA│ │- Bugetul de stat │ │

│acreditate în psihologia copilului şi │Naţional al │- MP │ │- Fonduri structurale │ │

│adolescentului pentru procurorii şi │Magistraturii │- CPM │ │ │ │

│judecătorii specializaţi în soluţionarea │ │- Consor- │ │ │ │

│cauzelor cu minori │ │ţiul │ │ │ │

│ │ │Universi- │ │ │ │

│ │ │taria │ │ │ │

│ ├───────────────┤- Colegii/ ├───────────────┤ ├──────────────────────┤

│ │- MJ/ANP │Asociaţii │ │ │ │

│ ├───────────────┤profesio- ├───────────────┤ ├──────────────────────┤

│ │- MENCS │nale │ │ │ │

│ │ - ISJ/ISMB │- ONG-uri │ │ │ │

│ │ - CJRAE/CMBRAE│ │ │ │ │

│ │ - CCD │ │ │ │ │

└─────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ Indicatori: │

│ 1. număr de campanii naţionale şi locale de promovare a sănătăţii mintale; │

│ 2. număr de cadre didactice instruite în dezvoltarea cognitivă, socială, emoţională, vocaţională, motorie şi management │

│ comportamental al copiilor; │

│ 3. număr de părinţi care au avut acces la servicii de informare, instruire şi consiliere a părinţilor; │

│ 4. număr de medici de familie, personal medical şi de reintegrare socială din sistemul penitenciar, medici şcolari şi medici pediatri│

│ formaţi în dezvoltarea cognitivă, socială, emoţională, vocaţională, motorie şi de management comportamental; │

│ 5. număr de asistenţi sociali, asistenţi maternali şi alt personal din sistemul de protecţie a copilului instruiţi în dezvoltarea │

│ cognitivă, socială, emoţională, vocaţională, motorie şi management comportamental al copiilor; │

│ 6. număr de asistenţi medicali, asistenţi medicali şcolari şi asistenţi comunitari instruiţi în dezvoltarea cognitivă, socială, │

│ emoţională, vocaţională, motorie şi management comportamental al copiilor; │

│ 7. număr de procurori şi judecători instruiţi în psihologia copilului şi adolescentului; │

│ 8. număr de specialişti acreditaţi. │

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

3.2.2.Dezvoltarea serviciilor de identificare timpurie şi de intervenţie timpurie adresate copiilor şi adolescenţilor cu risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală, dificultăţi socioemoţionale şi comportamentale. Obiective specifice

3.2.2.1.Identificarea timpurie a copiilor şi a adolescenţilor cu risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală

Font 7

┌─────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐

│ ACTIVITĂŢI │ INSTITUŢII │ PARTENERI │ TERMEN │ SURSE BUGETARE │ BUGET │

│ │ RESPONSABILE │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│a) Crearea şi administrarea unei baze de date│- MS/CNSMLA │- MS/DGAMSP│- Trim. I 2017 │- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│la nivelul CNSMLA pe baza datelor furnizate │ │- MENCS │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│din sistemul de sănătate, social, educaţie şi│ │- MMFPSPV/ │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│justiţie │ │ANPDCA │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│ │ │- ANPD │ │- Bugetul de stat │ │

│ │ │- MJ/ANP │ │- Fonduri structurale │ │

│ │ │- MJ/DNP │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│b) Realizarea screeningului precoce al │- MS/DGAMSP │- MMFPSPV/ │- Trim. IV 2016│- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│factorilor de risc cu rol în dezvoltarea │- MS/CNSMLA │ANPDCA │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│tulburărilor de sănătate mintală la copil la │ │- Asociaţii│ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│nivelul cabinetelor medicului de familie, │ │profesio- │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│cabinetelor medicale şcolare şi medicului │ │nale │ │- Bugetul de stat │ │

│pediatru (copii din familii cu risc în care │ │- ONG-uri │ │- Fonduri structurale │ │

│este prezentă violenţa verbală şi fizică, │ │ │ │ │ │

│abuzul de alcool şi consumul de substanţe │ │ │ │ │ │

│psihotrope, boli psihice şi somatice cronice │ │ │ │ │ │

│ale părinţilor, familii dezorganizate, │ │ │ │ │ │

│sărăcie extremă, copii din sistemul de │ │ │ │ │ │

│servicii sociale, copii cu boli somatice │ │ │ │ │ │

│cronice, copii cu factori de risc │ │ │ │ │ │

│individuali) │ │ │ │ │ │

└─────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘

3.2.2.2.Identificarea timpurie a dificultăţilor socioemoţionale şi comportamentale ale copiilor şi adolescenţilor

Font 7

┌─────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐

│ ACTIVITĂŢI │ INSTITUŢII │ PARTENERI │ TERMEN │ SURSE BUGETARE │ BUGET │

│ │ RESPONSABILE │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│a) Identificarea timpurie a dificultăţilor │- MS/CNSMLA │-MS/DSP-uri│- Trim. IV 2016│- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│socioemoţionale şi comportamentale ale │ │- ONG-uri │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│copiilor şi adolescenţilor la nivelul │ │- Asociaţii│ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│cabinetelor medicului de familie, ale │ │profesio- │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│cabinetelor medicale şcolare şi al medicului │ │nale │ │ │ │

│pediatru prin screening ├───────────────┤ ├───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│ │- MENCS │ │ │- Bugetul de stat │ │

│ │ - ISJ/ISMB │ │ │ │ │

│ │ - CJRAE/CMBRAE│ │ │ │ │

│ │ - CCD │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│b) Identificarea timpurie a dificultăţilor │ │- MS/CNSMLA│ │- Bugetul de stat │ │

│socioemoţionale şi comportamentale ale │ │- CMBRAE │ │- Fonduri structurale │ │

│copiilor şi adolescenţilor la nivelul │ │- CJRAE │ │- ONG-uri │ │

│grădiniţelor şi şcolilor, cu sprijinul │ │- ONG-uri │ │ │ │

│cadrelor didactice şi a consilierului şcolar,│ │- Colegii/ │ │ │ │

│acţiune coordonată de către specialiştii │ │Asociaţii │ │ │ │

│centrelor judeţene de resurse şi asistenţă │ │profesio- │ │ │ │

│educaţională (CJRAE), respectiv a Centrului │ │nale │ │ │ │

│Municipiului Bucureşti de Resurse şi │ │ │ │ │ │

│Asistenţă Educaţională (CMBRAE), prin │ │ │ │ │ │

│evaluare psihosomatică şi alte instrumente │ │ │ │ │ │

│validate ştiinţific │ │ │ │ │ │

└─────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘

3.2.2.3.Intervenţii precoce adresate copiilor şi adolescenţilor cu risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală şi dificultăţi socioemoţionale şi comportamentale

Font 7

┌─────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐

│ ACTIVITĂŢI │ INSTITUŢII │ PARTENERI │ TERMEN │ SURSE BUGETARE │ BUGET │

│ │ RESPONSABILE │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│Crearea unui mecanism de intervenţie timpurie│- MS/CNSMLA │- MMFPSPV/ │- Trim. II 2019│- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│integrat adresat copiilor cu dificultăţi │ │ANPDCA │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│socioemoţionale şi comportamentale, în care │ │- DSP-uri │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│cadrele didactice, personalul medico-sanitar │ │- APL-uri │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│din cabinetele medicale şcolare, specialiştii│ │- ONG-uri │ │ │ │

│din cadrul centrelor de sănătate mintală, │ │- Asociaţii│ │ │ │

│asistenţii medicali comunitari, asistenţii │ │profesio- │ │ │ │

│sociali/specialiştii din cadrul Serviciului ├───────────────┤nale ├───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│Public de Asistenţă Socială (SPAS) de la │- MENCS │ │ │- Bugetul de stat │ │

│nivelul municipiului, oraşelor şi comunelor │ - ISJ/ISMB │ │ │- Fonduri structurale │ │

│şi/sau DGASPC să acţioneze împreună │ - CJRAE/CMBRAE│ │ │ │ │

│ │ - CCD │ │ │ │ │

└─────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘

3.2.2.4.Identificarea şi intervenţia integrată timpurie adresate copiilor cu tulburare de spectru autist (TSA)

Font 7

┌─────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐

│ ACTIVITĂŢI │ INSTITUŢII │ PARTENERI │ TERMEN │ SURSE BUGETARE │ BUGET │

│ │ RESPONSABILE │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│a) Realizarea screeningului tulburării de │- MS/CNSMLA │- MENCS │- Trim. IV 2016│- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│spectru autist de către medicul de familie, │ │- MMFPSPV/ │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│medicul şcolar şi medicul pediatru │ │ANPDCA │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/ │

│ │ │- MS/ │ │psihiatrică (PNSM) │2016-2020 │

│ │ │DSP-uri │ │- Bugetul de stat │ │

│ │ │- APL-uri │ │- Fonduri structurale │ │

│ │ │- Colegii/ │ │- ONG-uri │ │

│ │ │Asociaţii │ │ │ │

│ │ │profesio- │ │ │ │

│ │ │nale │ │ │ │

│ │ │- ONG-uri │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│b) Elaborarea şi implementarea unui mecanism │- MS/CNSMLA │- MMFPSPV/ │- Trim. II 2019│- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│integrat de intervenţie pentru copiii şi │ │ANPDCA │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│adolescenţi diagnosticaţi cu tulburare de │ │- ONG-uri │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│spectru autist şi alte tulburări mintale │ │- Asociaţii│ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│asociate, care să asigure cooperarea activă │ │profesio- │ │ │ │

│şi continuă între toţi furnizorii de servicii│ │nale │ │ │ │

│sociale şi educaţionale (SPAS, DGASPC, centre├───────────────┤ ├───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│TSA, cadre didactice, unităţi de învăţământ, │- MENCS │ │ │- Bugetul de stat │ │

│inspectorate şcolare, furnizori privaţi de │ - ISJ/ISMB │ │ │ │ │

│servicii terapeutice) │ - CJRAE/CMBRAE│ │ │ │ │

│ │ - CCD │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│c) Organizarea de cursuri de formare continuă│- MS/CNSMLA │- MENCS │- Trim. IV 2018│- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│acreditate în identificarea şi recunoaşterea │ │- CMR │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│timpurie a semnelor de risc pentru tulburarea│ │- OAMGMAMR │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│de spectru autist (TSA), adresate medicilor │ │- CNASR │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│psihiatri, medicilor de familie, medicilor │ │- DSP-uri │ │- Bugetul de stat │ │

│pediatri, medicilor şcolari, asistenţilor │ │- APL-uri │ │- Fonduri structurale │ │

│medicali şcolari, asistenţilor medicali │ │- ONG-uri │ │- POCU │ │

│comunitari, asistenţilor sociali şi cadrelor │ │- Colegii/ │ │ │ │

│didactice │ │Asociaţii │ │ │ │

│ │ │profe- │ │ │ │

│ │ │sionale │ │ │ │

└─────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘

3.2.2.5.Identificarea şi intervenţia adresată psihopatologiei mamei şi psihopatologiei tulburărilor de sănătate mintală la sugar şi la copilul mic

Font 7

┌─────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐

│ ACTIVITĂŢI │ INSTITUŢII │ PARTENERI │ TERMEN │ SURSE BUGETARE │ BUGET │

│ │ RESPONSABILE │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│a) Elaborarea unor ghiduri privind depistarea│- MS/CNSMLA │- CPM │- Trim. II 2018│- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│şi managementul depresiei postpartum adresate│ │- MMFPSPV/ │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│specialiştilor din sistemul sanitar, │ │ANPDCA │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│asistenţilor medicali comunitari, │ │- CMR │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│asistenţilor sociali şi altor categorii │ │- OAMGMAMR │ │- Fonduri structurale │ │

│profesionale (pentru medicii de familie, │ │- CNASR │ │ │ │

│asistentele de la cabinetul de medicină de │ │- ONG-uri │ │ │ │

│familie, medicilor neonatologi şi asistentele│ │- Consor- │ │ │ │

│de neonatologie, medicilor pediatri şi │ │ţiul │ │ │ │

│asistentele de pediatrie), precum şi │ │Universi- │ │ │ │

│asistentelor medicale comunitare şi │ │taria - │ │ │ │

│asistenţilor sociali de la nivelul SPAS şi │ │Colegii/ │ │ │ │

│DGASPC │ │Asociaţii │ │ │ │

│ │ │profesi- │ │ │ │

│ │ │onale │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│b) Elaborarea unor ghiduri privind depistarea│- MS/CNSMLA │- CPM │- Trim. II 2018│- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│şi managementul tulburărilor de sănătate │ │- MMFPSPV/ │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│mintală la sugar şi la copilul mic pentru │ │ANPDCA │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│medicii de familie, asistentele de la │ │- ONG-uri │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│cabinetul de medicină de familie, medicii │ │- Consor- │ │- Fonduri structurale │ │

│neonatologi şi asistentele de neonatologie, │ │ţiul │ │ │ │

│medicii pediatri şi asistentele de pediatrie,│ │Universi- │ │ │ │

│precum şi pentru asistentele medicale │ │taria │ │ │ │

│comunitare şi asistenţii sociali de la │ │- Colegii/ │ │ │ │

│nivelul SPAS şi DGASPC │ │Asociaţii │ │ │ │

│ │ │profesi- │ │ │ │

│ │ │onale │ │ │ │

│ │ │- CMR │ │ │ │

│ │ │- OAMGMAMR │ │ │ │

│ │ │- CNASR │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│c) Elaborarea şi implementarea unui mecanism │- MS/CNSMLA │- MMFPSPV/ │- Trim. I 2019 │- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│integrat de intervenţie adresată patologiei │ │ANPDCA │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│mamei şi patologiei tulburărilor de sănătate │ │- ONG-uri │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│mintală la sugar şi la copilul mic, pentru │ │ │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│furnizorii de servicii medicopsihosociale │ │ │ │- Bugetul de stat │ │

│ │ │ │ │- Fonduri structurale │ │

│ │ │ │ │- ONG-uri │ │

└─────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘

3.2.2.6.Prevenţia tulburărilor de anxietate şi a depresiei copiilor şi adolescenţilor la risc

Font 7

┌─────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐

│ ACTIVITĂŢI │ INSTITUŢII │ PARTENERI │ TERMEN │ SURSE BUGETARE │ BUGET │

│ │ RESPONSABILE │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│Organizarea de seminare psihoeducaţionale, │- MS/CNSMLA │- MMFPSPV/ │- Trim. IV 2017│- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│adresate copiilor, adolescenţilor şi │ │ANPDCA │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│părinţilor copiilor la risc de a dezvolta │ │- ONG-uri │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│depresie şi anxietate, susţinute de către │ │- Colegii/ │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│specialişti acreditaţi ├───────────────┤Asociaţii ├───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│ │- MENCS │profe- │ │- Bugetul de stat │ │

│ │ - ISJ/ISMB │sionale │ │- Fonduri structurale │ │

│ │ - CJRAE/CMBRAE│ │ │- ONG-uri │ │

│ │ - CCD │ │ │ │ │

└─────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘

3.2.2.7.Prevenţia şi intervenţiile timpurii în comportamentul agresiv fizic şi verbal al copilului şi adolescentului

Font 7

┌─────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐

│ ACTIVITĂŢI │ INSTITUŢII │ PARTENERI │ TERMEN │ SURSE BUGETARE │ BUGET │

│ │ RESPONSABILE │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│a) Sesiuni de formare, prin cursuri │MENCS │- MS/CNSMLA│ │- Bugetul de stat │ │

│acreditate, realizate cu sprijinul ISMB şi │ - ISJ/ISMB │- ISMB │ │- Fonduri structurale │ │

│ISJ, adresate cadrelor didactice, prin care │ - CJRAE/CMBRAE│- ISJ │ │- ONG-uri │ │

│să abordeze complex comportamentul agresiv │ - CCD │- ONG-uri │ │ │ │

│fizic şi verbal al elevilor din perspectiva │ │- Colegii/ │ │ │ │

│funcţionării lor globale (dezvoltare │ │Asociaţii │ │ │ │

│cognitivă, socială, emoţională, vocaţională, │ │profe- │ │ │ │

│motorie şi a managementului comportamental) │ │sionale │ │ │ │

│corelată cu funcţionarea familială şi socială│ │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│b) Sesiuni educaţionale, adresate copiilor, │- MENCS │- CNSMLA │ │- Bugetul de stat │ │

│adolescenţilor, părinţilor şi cadrelor │ - ISJ/ISMB │- ISMB │ │- Fonduri structurale │ │

│didactice, realizate în şcoli prin ISMB şi │ - CJRAE/CMBRAE│- ISJ │ │- ONG-uri │ │

│ISJ, pentru reducerea agresivităţii şi a │ - CCD │- ONG-uri │ │ │ │

│comportamentului bazat pe intimidare │ │- Colegii/ │ │ │ │

│intenţionată │ │Asociaţii │ │ │ │

│ │ │profe- │ │ │ │

│ │ │sionale │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│c) Elaborarea şi implementarea unui mecanism │- MENCS │- MS/CNSMLA│ │- Bugetul de stat │ │

│integrat de intervenţie în situaţiile de │ - ISJ/ISMB │- CPM │ │- Fonduri structurale │ │

│intimidare intenţionată, care să implice │ - CJRAE/CMBRAE│- MMFPSPV/ │ │- ONG-uri │ │

│cadrele didactice, medicul şcolar, asistentul│ - CCD │ANPDCA │ │ │ │

│medical şcolar, personalul medical şi de │ │- MJ/ANP │ │ │ │

│reintegrare socială din sistemul penitenciar,│ │- MJ/DNP │ │ │ │

│poliţistul comunitar, ofiţerul de probaţiune,│ │- ONG-uri │ │ │ │

│DGASPC/SPAS atât pentru victimă, cât şi │ │ │ │ │ │

│pentru agresor │ │ │ │ │ │

└─────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│Indicatori: │

│ │

│1. număr de copii identificaţi cu risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală; │

│2. număr de părinţi care au avut acces la servicii de informare, educare şi consiliere; │

│3. număr de programe de promovare a sănătăţii mintale şi de prevenţie a tulburărilor psihice, adresate copiilor la risc; │

│4. număr de specialişti instruiţi din cadrul sistemului sanitar, educaţional şi social; │

│5. număr de copii depistaţi cu tulburare de spectru autist; │

│6. număr de copii depistaţi cu tulburări de sănătate mintală care au beneficiat de servicii de specialitate integrate; │

│7. număr de specialişti instruiţi în depistarea şi managementul tulburărilor de sănătate mintală ale mamei, sugarului şi copilului mic; │

│8. număr de cadre didactice, copii şi adolescenţi şi părinţi instruiţi în abordarea complexă a comportamentului agresiv fizic şi verbal │

│al elevilor, în managementul comportamental şi în reducerea agresivităţii şi a comportamentului bazat pe intimidare intenţionată; │

│9. număr de specialişti care au urmat programe acreditate. │

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

3.3.Dezvoltarea serviciilor de tratament şi intervenţii specializate, educaţionale şi psihologice, adresate copiilor şi părinţilor cu tulburări de sănătate mintală. Obiective specifice

3.3.1.Dezvoltarea serviciilor specializate integrate în cadrul centrelor de sănătate mintală

Font 7

┌─────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐

│ ACTIVITĂŢI │ INSTITUŢII │ PARTENERI │ TERMEN │ SURSE BUGETARE │ BUGET │

│ │ RESPONSABILE │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│a) Elaborarea standardelor pentru serviciile │- MS/CNSMLA │- CPM │- Trim. I 2019 │- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│comunitare şi intervenţii specializate │ │- MMFPSPV/ │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│integrate │ │ANPDCA │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│ │ │ │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│ ├───────────────┤ ├───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│ │- MENCS │ │ │- Bugetul de stat │ │

│ │ - ISJ/ISMB │ │ │ │ │

│ │ - CJRAE/CMBRAE│ │ │ │ │

│ │ - CCD │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│b) Stabilirea traseului copilului şi │- MS/CNSMLA │- CPM │- Trim. I 2017 │- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│adolescentului în reţeaua de servicii │ │- MJ/DNP │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│specializate integrate (servicii medico- │ │- MMFPSPV/ │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│psihologice, educaţionale, sociale, justiţie)│ │ANPDCA │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│ ├───────────────┤ ├───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│ │- MENCS │ │ │- Bugetul de stat │ │

│ │ - ISJ/ISMB │ │ │ │ │

│ │ - CJRAE/CMBRAE│ │ │ │ │

│ │ - CCD │ │ │ │ │

│ ├───────────────┤ ├───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│ │- MJ/ANP │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│c) Elaborarea procedurilor de lucru şi a │- MS/CNSMLA │- MS │- Trim. III │- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│responsabilităţilor specifice ale fiecărui │ │- MJ/DNP │2017 │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│serviciu │ │- MMFPSPV/ │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/2016- │

│ │ │ANPDCA │ │psihiatrică (PNSM) │2020 │

│ ├───────────────┤ ├───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│ │- MENCS │ │ │- Bugetul de stat │ │

│ │ - ISJ/ISMB │ │ │ │ │

│ │ - CJRAE/CMBRAE│ │ │ │ │

│ │ - CCD │ │ │ │ │

│ ├───────────────┤ ├───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│ │- MJ/ANP │ │ │ │ │

└─────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘

3.3.2.Dezvoltarea în cadrul centrelor de sănătate mintală a serviciilor de evaluare şi intervenţie în sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor

Font 7

┌─────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐

│ ACTIVITĂŢI │ INSTITUŢII │ PARTENERI │ TERMEN │ SURSE BUGETARE │ BUGET │

│ │ RESPONSABILE │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│a) Instruirea echipei multidisciplinare din │- MS/CNSMLA │- CPM │- Trim. II 2017│- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│centrele de sănătate mintală în implementarea│ │- Consor- │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│intervenţiilor validate ştiinţific în │ │ţiul Uni- │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/ │

│tulburările de sănătate mintală, adresate │ │versitaria │ │psihiatrică (PNSM) │2016-2020 │

│copilului şi părinţilor acestuia, cu │ │- Colegii/ │ ├────────────────────────┤ │

│sprijinul specialiştilor acreditaţi │ │Asociaţii │ │- Fonduri structurale │ │

│ │ │profesio- │ │- POCU │ │

│ │ │nale │ │ │ │

│ │ │- ONG-uri │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│b) Dezvoltarea serviciilor medico-psihologice│- MS │- CPM │- Trim. II 2018│- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│şi a serviciilor de consiliere şi │ │- MS/CNSMLA│ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│psihoterapie a părinţilor din zonele │ │- Consor- │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/ │

│defavorizate ai căror copii au o tulburare de│ │ţiul Uni- │ │psihiatrică (PNSM) │2016-2020 │

│sănătate mintală, conform art. 22 din Legea │ │versitaria │ ├────────────────────────┤ │

│sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor│ │- Colegii │ │- Bugetul de stat │ │

│cu tulburări psihice nr. 487/2002, │ │şi │ │ │ │

│republicată │ │asociaţii │ │ │ │

│ │ │profesio- │ │ │ │

│ │ │nale │ │ │ │

│ │ │- ONG-uri │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│c) Dotarea centrelor de sănătate mintală │- MS │- MS/CNSMLA│- Trim. II 2017│ - Programul naţional de│- Buget global estimat│

│conform Ordinului ministrului sănătăţii │ │- CPM │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│nr. 375/2006 privind înfiinţarea, organizarea│ │- Consor- │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/ │

│şi funcţionarea centrelor de sănătate mintală│ │ţiul Uni- │ │psihiatrică (PNSM) │2016-2020 │

│dar şi cu instrumente de evaluare şi │ │versitaria │ ├────────────────────────┤ │

│intervenţie, validate ştiinţific şi │ │- Colegii/ │ │- Bugetul de stat │ │

│acreditarea profesioniştilor care vor utiliza│ │Asociaţii │ │- Fonduri structurale │ │

│instrumentele pentru asigurarea serviciilor │ │profesio- │ │ │ │

│de reabilitare, în conformitate cu actul │ │nale │ │ │ │

│normativ mai sus menţionat │ │- ONG-uri │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│d) Înfiinţarea de noi centre de sănătate │- MS │- MS/CNSMLA│- Trim. I 2019 │- Programul naţional de │- Buget global estimat│

│mintală (de copii sau mixte) în cadrul │ │- CPM │ │sănătate mintală şi │(PNSM) │

│spitalelor generale sau de monospecialitate │ │ │ │profilaxie în patologia │8.335 mii lei/ │

│în judeţele în care acestea nu există │ │ │ │psihiatrică (PNSM) │2016-2020 │

│ │ │ │ ├────────────────────────┤ │

│ │ │ │ │- Bugetul de stat │ │

└─────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘

3.3.3.Dezvoltarea şi implementarea intervenţiilor educaţionale adresate copiilor cu tulburări de sănătate mintală în cadrul grădiniţelor, şcolilor şi unităţilor de deţinere (centre educative, centre de detenţie) pentru delincvenţi juvenili

Font 7

┌─────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐

│ ACTIVITĂŢI │ INSTITUŢII │ PARTENERI │ TERMEN │ SURSE BUGETARE │ BUGET │

│ │ RESPONSABILE │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│a) Dezvoltarea serviciilor de intervenţie │- MJ/ANP │- MS/CNSMLA│Trim. IV 2018 │ │ │

│educaţională în tulburări de sănătate mintală│ │- MMFPSPV/ │2016-2020 │ │ │

│la nivelul grădiniţelor şi şcolilor, al │ │ANPDCA │ │ │ │

│instituţiilor care custodiază minori care au ├───────────────┤- MJ/DNP ├───────────────┤ ├──────────────────────┤

│săvârşit infracţiuni, coordonate de către │- MENCS │ │ │ │ │

│specialiştii centrelor de asistenţă │ - ISJ/ISMB │ │ │ │ │

│psihopedagogică │ - CJRAE/CMBRAE│ │ │ │ │

│ │ - CCD │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│b) Dotarea cabinetelor din cadrul grădiniţe- │- MJ/ANP │- MS/CNSMLA│Trim. IV 2018 │- Bugetul de stat │2 centre educative │

│lor şi şcolilor, respectiv a unităţilor de │ │- MJ/DNP │Până la │- Fonduri structurale │2 centre de detenţie │

│deţinere pentru delincvenţii juvenili cu │ │- MMFPSPV/ │finalizarea │ │Cost licenţă: 500 lei │

│instrumente de evaluare şi intervenţie │ │ANPDCA │implementării │ │Sumă estimată 500 lei │

│validate ştiinţific │ │- Colegii/ │Strategiei │ │x 4 unităţi = │

│ │ │Asociaţii │(2020) │ │2.000 lei │

│ │ │profesio- │ │ │ │

│ │ │nale │ │ │ │

│ ├───────────────┤ ├───────────────┤ ├──────────────────────┤

│ │- MENCS │ │ │ │ │

│ │ - ISJ/ISMB │ │ │ │ │

│ │ - CJRAE/CMBRAE│ │ │ │ │

│ │ - CCD │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│c) Formarea şi acreditarea psihologilor │ │ │ │ │ │

│pentru utilizarea instrumentelor de evaluare.│- MENCS │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│d) Organizarea unor sesiuni de formare │- MJ/ANP │- MS/CNSMLA│Trim. II 2018 │- Bugetul de stat │Direcţia Medicală │

│acreditate adresate educatorilor, │ │- Consor- │Trim. II 2019 │- Fonduri structurale │35 persoane x │

│profesorilor, medicilor şi asistentelor │ │ţiul Uni- │2016-2020 │- POCU │2.400 lei │

│medicale şcolare, personalului medical şi de │ │versitaria │Periodic, până │ │cost curs = 84.000 lei│

│reintegrare socială din sistemul penitenciar,│ │- Colegii/ │la finalizarea │ │Direcţia Reintegrare │

│consilierilor şcolari şi consilierilor de │ │Asociaţii │implementării │ │Socială │

│probaţiune în recunoaşterea tulburărilor de │ │profesio- │Strategiei │ │40 persoane x 2.500 │

│sănătate mintală a copilului şi în │ │nale │(2020) │ │lei cost curs = │

│intervenţiile educaţionale adresate acestor │ │ │ │ │100.000 lei │

│copii la clasă sau grupă/colectiv │ │ │ │ │Sumă estimată 84.000 │

│ │ │ │ │ │lei + 100.000 lei = │

│ │ │ │ │ │184.000 lei │

│ ├───────────────┤ │ │ ├──────────────────────┤

│ │- MJ/DNP │ │ │ │Direcţia Naţională de │

│ │ │ │ │ │Probaţiune │

│ │ │ │ │ │(90 consilieri x │

│ │ │ │ │ │5 zile de curs) │

│ │ │ │ │ │Suma estimată: │

│ │ │ │ │ │272.250 lei │

│ ├───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│ │- MENCS │ │ │ │ │

│ │ - ISJ/ISMB │ │ │ │ │

│ │ - CJRAE/CMBRAE│ │ │ │ │

│ │ - CCD │ │ │ │ │

└─────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘

3.3.4.Dezvoltarea serviciilor şi intervenţiilor complexe adresate copiilor cu tulburări severe de sănătate mintală, în cadrul instituţiilor care custodiază minori

Font 7

┌─────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐

│ ACTIVITĂŢI │ INSTITUŢII │ PARTENERI │ TERMEN │ SURSE BUGETARE │ BUGET │

│ │ RESPONSABILE │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│a) Implementarea unor proceduri de prevenire │- MJ/ANP │- Colegii/ │Trim. III 2019 │- Bugetul de stat │ │

│şi management al comportamentului agresiv şi │- MJ/DNP │Asociaţii │2016-2020 │- Fonduri structurale │ │

│violent de către toţi angajaţii instituţiilor│ │profesio- │ │ │ │

│care custodiază şi serviciile care │ │nale │ │ │ │

│supraveghează minori, cu sprijinul │ │- MMFPSPV/ │ │ │ │

│specialiştilor în domeniu acreditaţi │ │ANPDCA │ │ │ │

│ │ │- ONG-uri │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│b) Elaborarea standardelor de servicii pentru│- MJ/ANP │- MS │Trim. II 2018 │- Bugetul de stat │ │

│asistenţa psihiatrică acordată minorilor care│ │- MJ/DNP │2016-2020 │- Fonduri structurale │ │

│au săvârşit fapte penale, cu sprijinul │ │- MMFPSPV/ │ │ │ │

│specialiştilor în domeniu acreditaţi │ │ANPDCA │ │ │ │

│ │ │- CPM │ │ │ │

│ │ │- Colegii/ │ │ │ │

│ │ │Asociaţii │ │ │ │

│ │ │profesio- │ │ │ │

│ │ │nale │ │ │ │

└─────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘

3.3.5.Dezvoltarea serviciilor specializate în intervenţia în situaţii de criză în cadrul secţiilor şi în unităţile de deţinere pentru delincvenţii juvenili/servicii de probaţiune

Font 7

┌─────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐

│ ACTIVITĂŢI │ INSTITUŢII │ PARTENERI │ TERMEN │ SURSE BUGETARE │ BUGET │

│ │ RESPONSABILE │ │ │ │ │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│a) Elaborarea unui ghid de proceduri în │- MJ/ANP │- MS/CNSMLA│Trim. IV 2018 │- Fonduri structurale │ │

│intervenţiile în situaţii de criză, cu │ │- Colegii/ │2016-2017 │- ONG-uri │ │

│sprijinul specialiştilor acreditaţi │ │Asociaţii │ │ │ │

│ │ │profesio- │ │ │ │

│ │ │nale │ │ │ │

│ ├───────────────┤ │ │ ├──────────────────────┤

│ │- MJ/DNP │ │ │ │67.500 lei │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│b) Organizarea unor sesiuni de formare │- MJ/ANP │- MS/CNSMLA│Trim. I 2018 │- Bugetul de stat │Direcţia Medicală │

│acreditate a specialiştilor din cadrul │ │- MMFPSPV/ │Trim. II 2019 │- Fonduri structurale │35 persoane x 2.400 │

│echipelor de intervenţie │ │ANPDCA │2016-2020 │ │lei cost curs = 84.000│

│ │ │- Colegii/ │Periodic, până │ │lei │

│ │ │Asociaţii │la finalizarea │ │Direcţia Reintegrare │

│ │ │profesio- │implementării │ │Socială │

│ │ │nale │Strategiei │ │20 persoane x 2.500 │

│ │ │ │(2020) │ │lei cost curs = 50.000│

│ │ │ │ │ │lei │

│ │ │ │ │ │Sumă estimată │

│ │ │ │ │ │84.000 lei + 50.000 │

│ │ │ │ │ │lei = 134.000 lei │

│ ├───────────────┤ │ │ ├──────────────────────┤

│ │- MJ/DNP │ │ │ │Direcţia Naţională de │

│ │ │ │ │ │Probaţiune │

│ │ │ │ │ │(90 consilieri x │

│ │ │ │ │ │5 zile de curs) │

│ │ │ │ │ │Suma estimată: │

│ │ │ │ │ │272.250 lei │

├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

│c) Promovarea online a ghidului de proceduri │- MJ/ANP │- MS/CNSMLA│Trim. III 2018 │ │ │

│în intervenţiile în situaţii de criză (site, │- MJ/DNP │- CPM │2016-2020 │ │ │

│web instituţii şi parteneri) pentru │ │- MMFPSPV/ │ │ │ │

│specialişti │ │ANPDCA │ │ │ │

└─────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│Indicatori: │

│ 1. număr de servicii de evaluare complexă: psihiatrică, psihologică, logopedică, educaţională care funcţionează la standardele de │

│ calitate elaborate de către instituţiile responsabile; │

│ 2. număr de servicii specializate în intervenţii validate ştiinţific pentru copiii cu tulburări de sănătate mintală; │

│ 3. număr de echipe de intervenţie în criză care funcţionează la nivelul standardelor elaborate de către instituţiile responsabile; │

│ 4. număr de specialişti acreditaţi. │

│ 5. număr de centre de sănătate mintală (de copii sau mixte) în cadrul spitalelor generale sau de monospecialitate în judeţele în care│

│ acestea nu există. │

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘