Hotărâre nr. 20 din 18 noiembrie 2003

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articolul I

Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 16/1993, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.Articolul 17 va avea următorul cuprins:

Art. 17. – Grupurile parlamentare îşi aleg un lider, unul sau 2 vicelideri şi un secretar.

2.La articolul 18 alineatul (1) partea introductivă va avea următorul cuprins:

Art. 18. – (1) Liderul grupului are următoarele atribuţii:

3.La articolul 18 alineatul (1), litera a) se abrogă.

4.La articolul 18 alineatul (1), litera e) va avea următorul cuprins:

e)participă la şedinţele Biroului permanent, fără drept de vot;

5.La articolul 18 alineatul (1), litera j) se abrogă.

6.La articolul 18, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

(2)Viceliderul grupului îl înlocuieşte pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie, în baza mandatului.

7.La articolul 19, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 19. – (1) Liderul grupului prezintă Senatului denumirea acestuia, precum şi componenţa lui numerică şi nominală.

8.La articolul 26, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

(2)În vederea depunerii propunerilor, Senatul stabileşte numărul de locuri din Biroul permanent care revine fiecărui grup parlamentar.

(3)Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. (1) şi repartizate conform alin. (2) se fac de liderii grupurilor parlamentare. Propunerile se înaintează preşedintelui Senatului, care le va supune votului. Alegerea se face prin vot secret cu buletine.

9.La articolul 32 alineatul (1), litera e) va avea următorul cuprins:

e)primeşte proiectele de legi şi propunerile legislative şi decide:

–reţinerea proiectului şi sesizarea comisiilor permanente competente în vederea întocmirii rapoartelor sau avizelor în cazul în care Senatul este competent să dezbată şi să adopte ca primă Cameră sesizată, precum şi în cazul în care Senatul este sesizat de către Camera Deputaţilor;

–transmiterea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative Camerei Deputaţilor, în cazul în care aceasta este competentă să le dezbată şi să le adopte ca primă Cameră sesizată;

10.La articolul 32 alineatul (1), după litera e) se introduce o literă nouă, litera e^1), care va avea următorul cuprins:

e^1)dispune difuzarea proiectelor de legi, a propunerilor legislative şi a rapoartelor tuturor senatorilor, după îndeplinirea cerinţei prevăzute la lit. e);

11.La articolul 32 alineatul (1), litera f) va avea următorul cuprins:

f)întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Senatului şi programul de activitate, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, a preşedinţilor comisiilor permanente şi cu consultarea reprezentantului Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul;

12.La articolul 32 alineatul (1), litera h) se abrogă.

13.La articolul 32 alineatul (1), litera n) va avea următorul cuprins:

n)aprobă statul de funcţii şi regulamente pentru buna desfăşurare a activităţii serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general al Senatului.

14.Articolul 34 va avea următorul cuprins:

Art. 34. – Biroul permanent va invita la lucrările sale preşedinţii comisiilor parlamentare ori de câte ori consideră necesar.

15.La articolul 35 alineatul (1), litera h) va avea următorul cuprins:

h)poate sesiza Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constituţie*);

Notă *) Constituţia României a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.

16.Articolul 36 va avea următorul cuprins:

Art. 36. – (1) Vicepreşedinţii îndeplinesc atribuţiile stabilite de Biroul permanent sau încredinţate de preşedintele Senatului şi răspund, după caz, în faţa acestora şi de activitatea desfăşurată de comisiile permanente repartizate.

(2)Vicepreşedinţii conduc activitatea Biroului permanent şi a Senatului, la solicitarea preşedintelui sau, în absenţa acestuia, prin decizie.

(3)În perioada în care preşedintele Senatului asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României, atribuţiile preşedintelui Senatului se exercită de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat la propunerea preşedintelui.

17.Articolul 37 va avea următorul cuprins:

Art. 37. – (1) Secretarii îndeplinesc următoarele atribuţii, stabilite de Biroul permanent sau de Senat:

a)participă la conducerea operativă a şedinţelor în plen, alături de preşedintele Senatului, şi întocmesc lista înscrierilor la cuvânt în ordinea în care au fost făcute; prezintă preşedintelui propunerile, amendamentele şi orice alte comunicări adresate Senatului; ţin evidenţa prezenţei senatorilor la lucrări; verifică cvorumul de şedinţă şi efectuează apelul nominal din dispoziţia preşedintelui de şedinţă; prezintă Senatului rezultatul votului atunci când acest lucru se impune;

b)răspund de evidenţa hotărârilor adoptate;

c)supraveghează întocmirea stenogramelor şi verifică transmiterea lor spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a;

d)ţin evidenţa situaţiei proiectelor de legi şi a propunerilor legislative înregistrate la Senat;

e)ţin evidenţa avizelor necesare pentru propunerile legislative;

f)urmăresc evidenţa proiectelor de legi şi a propunerilor legislative retransmise de Camera Deputaţilor, pentru care Senatul decide în mod definitiv.

(2)Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-f) se îndeplinesc prin serviciile Senatului.

18.La capitolul I, după secţiunea a 3-a se introduce o secţiune nouă, secţiunea a 3^1-a, cu următorul cuprins:

Secţiunea a 3^1a

Competenţa Senatului

Art. 38^1. – Senatul, ca primă Cameră sesizată, are în competenţă spre dezbatere şi adoptare proiectele de legi şi propunerile legislative, în domeniile stabilite de art. 75 din Constituţie, după cum urmează:

1.toate proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare;

2.proiectele legilor organice prevăzute la:

a)art. 3 alin. (2) - Teritoriul;

b)art. 5 alin. (1) - Cetăţenia;

c)art. 12 alin. (4) - Simboluri naţionale;

d)art. 16 alin. (4) - Egalitatea în drepturi;

e)art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată;

f)art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică;

g)art. 55 alin. (3) - Apărarea ţării - încorporarea;

h)art. 73 alin. (3) - Categorii de legi - lit. a), b), d), f), g), h), i), j), m), p), r) şi s);

i)art. 83 alin. (3) - Preşedintele României - prelungirea mandatului;

j)art. 136 alin. (3), (4) şi (5) - Proprietatea;

k)art. 141 - Consiliul Economic şi Social.

Art. 38^2. – Senatul ia în dezbatere şi adoptare, în calitate de Cameră decizională, proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate de Camera Deputaţilor, la sesizarea acesteia, în domeniile stabilite la art. 75 din Constituţie, după cum urmează:

1.proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate ori acorduri;

2.proiectele legilor organice prevăzute la:

a)art. 31 alin. (5) - Dreptul la informaţie;

b)art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere;

c)art. 55 alin. (2) - Apărarea ţării - îndatoriri militare;

d)art. 58 alin. (3) - Avocatul Poporului - numirea şi rolul;

e)art. 73 alin. (3) - Categorii de legi - lit. e), k), l), n) şi o);

f)art. 79 alin. (2) - Consiliul Legislativ;

g)art. 102 alin. (3) - Guvernul - rolul şi structura;

h)art. 105 alin. (2) - Guvernul - incompatibilităţi;

i)art. 117 alin. (3) - Înfiinţarea de autorităţi administrative autonome;

j)art. 118 alin. (2) şi (3) - Sistemul de apărare;

k)art. 120 alin. (2) - Administraţia publică locală - principii de bază;

l)art. 123 alin. (3) - Prefectul;

m)art. 125 alin. (2) - Statutul judecătorilor;

n)art. 126 alin. (4) şi (5) - Instanţele judecătoreşti;

o)art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie;

p)art. 134 alin. (2) şi (4) - Consiliul Superior al Magistraturii - atribuţii;

r)art. 140 alin. (1) - Curtea de Conturi;

s)art. 142 alin. (5) - Curtea Constituţională - structura.

Art. 38^3. – Senatul desfăşoară lucrări împreună cu Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, potrivit Regulamentului şedinţelor comune, privind următoarele activităţi ce sunt în conformitate cu competenţele prevăzute de Constituţie:

a)primirea mesajului Preşedintelui României; aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat; declararea mobilizării totale sau parţiale; declararea stării de război; suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare; aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării; examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii; numirea Avocatului Poporului; stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora; îndeplinirea altor atribuţii care se exercită în şedinţă comună - art. 65 alin. (2) din Constituţie;

b)recunoaşterea circulaţiei şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene - art. 137 alin. (2) din Constituţie;

c)înnoirea cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament - art. 140 alin. (5) din Constituţie;

d)aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene - art. 148 alin. (1) din Constituţie;

e)aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord - art. 149 din Constituţie.

19.La articolul 45, litera b) va avea următorul cuprins:

b)conduce şedinţele comisiei, conform normelor stabilite în Regulamentul Senatului şi în regulamentul comisiei;

20.La articolul 53, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

(3)Rapoartele şi avizele vor cuprinde, pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei, şi părerile contrare, motivate, ale celorlalţi senatori din comisie, la cererea expresă a acestora, rezultatul votului şi menţionarea amendamentelor admise sau respinse în anexe separate.

21.La articolul 56 alineatul (2), punctele VII, VIII, IX, X, XI şi XIV vor avea următorul cuprins:

VII. Comisia pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională;

VIII. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi;

IX. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială;

X. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret;

XI. Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă;

..................................................................

XIV. Comisia pentru sănătate, ecologie şi sport.

22.La articolul 56, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

(3)Comisiile permanente elaborează regulamente proprii, care se aprobă de Biroul permanent. Acestea vor preciza şi domeniile lor de activitate.

23.La articolul 57, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

(2)Preşedintele Senatului şi senatorii, membri ai Guvernului, pot face parte din comisiile permanente pe durata exercitării acestor funcţii.

24.La articolul 60, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 60. – (1) Orice comisie permanentă care se consideră competentă cu privire la un proiect de lege, o propunere legislativă sau un amendament, trimise de Biroul permanent altei comisii, poate solicita Biroului permanent, cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru depunerea raportului, să-i fie transmise spre avizare.

25.La articolul 61, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 61. – (1) Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competenţa în fond a altei comisii, poate cere Biroului permanent transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative către acea comisie, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea la comisie.

26.La articolul 62, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 62. – (1) Comisia permanentă sesizată în fond primeşte şi analizează avizele celorlalte comisii care examinează proiectul de lege sau propunerea legislativă în termenul stabilit de Biroul permanent.

27.Articolul 63 va avea următorul cuprins:

Art. 63. – (1) La şedinţele comisiei, alături de membrii acesteia, au dreptul să participe senatorii şi deputaţii, în calitate de iniţiatori ai propunerilor legislative sau, în cazul în care comisia consideră necesar, şi autorii unor amendamente la proiecte de legi sau propuneri legislative aflate pe ordinea de zi a comisiei.

(2)La şedinţele comisiei sesizate în fond pot participa la dezbateri atât reprezentanţii comisiilor sesizate pentru avize, cât şi senatorii interesaţi.

(3)Numai membrii comisiilor permanente au drept de vot.

(4)Membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezenţa este obligatorie. Preşedintele comisiei va înştiinţa Guvernul, în termen util, despre data şedinţei şi ordinea de zi.

28.La articolul 64, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 64. – (1) În raportul comisiilor sesizate în fond se fac referiri motivate la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social ori al altor instituţii sau organisme care, potrivit legii, sunt competente să avizeze un proiect sau o propunere legislativă, precum şi la toate amendamentele din avizele primite, inclusiv cele prevăzute în punctul de vedere al Guvernului. În cazul propunerilor respinse se menţionează motivele avute în vedere.

29.La articolul 64, după alineatul (2) se introduc 4 alineate noi, alineatele (3)-(6), cu următorul cuprins:

(3)În toate cazurile raportul va cuprinde, în anexe distincte, amendamentele admise şi cele respinse de comisie, cu motivarea corespunzătoare, precizând Camera decizională pentru fiecare amendament admis sau respins.

(4)În cazul în care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de legi şi propuneri legislative, care au acelaşi obiect de reglementare, se întocmeşte un singur raport de admitere, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(3).

(5)Pentru fiecare dintre celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se întocmeşte raport de respingere.

(6)Prevederile alineatelor precedente se aplică şi ordonanţelor Guvernului, cu obligaţia de a fi prevăzute în raport şi măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţelor soluţionate.

30.Articolul 65 va avea următorul cuprins:

Art. 65. – Raportul comisiei sesizate în fond se depune la Biroul permanent în termenul stabilit de acesta. Termenul poate fi modificat, la cererea motivată a comisiei, fără a depăşi 15 zile de la data sesizării sale de către Biroul permanent în cazul ordonanţelor de urgenţă şi în cazul în care Senatul este prima Cameră sesizată.

31.Articolul 67 va avea următorul cuprins:

Art. 67. – (1) Dacă în urma dezbaterilor în plen sunt necesare modificări importante ale conţinutului proiectului sau propunerii legislative, preşedintele Senatului, la cererea oricărui senator sau a unui grup parlamentar, supune votului Senatului suspendarea dezbaterilor şi trimiterea proiectului spre reexaminare comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului în care Comisia urmează să se pronunţe şi să adopte raport suplimentar.

(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care Senatul dezbate prevederi ce intră în competenţa sa decizională, în condiţiile art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie.

32.Articolul 68 va avea următorul cuprins:

Art. 68. – (1) Comisiile permanente pot ţine şedinţe comune. În asemenea situaţii comisiile dezbat şi adoptă raport sau aviz comun.

(2)Biroul permanent poate stabili ca două sau mai multe comisii să dezbată şi să adopte raport comun asupra unui proiect de lege ori unei propuneri legislative.

33.La articolul 69, alineatele (1) şi (5) vor avea următorul cuprins:

Art. 69. – (1) Orice comisie permanentă poate iniţia o anchetă parlamentară, în limitele competenţelor sale materiale, privitoare la activitatea desfăşurată de un minister sau de altă autoritate publică centrală ori instituţii de sub autoritatea acestora.

.................................................................

(5)Prezenţa la audieri este obligatorie. Persoanele care, cu rea-credinţă, nu răspund solicitărilor comisiilor Senatului vor fi sancţionate potrivit legii.

34.Articolul 78 va avea următorul cuprins:

Art. 78. – (1) În timpul sesiunilor senatorii lucrează în şedinţe în plen, în comisii şi în grupuri parlamentare, precum şi în circumscripţiile electorale ori îndeplinesc alte activităţi dispuse de Senat.

(2)În afara sesiunilor, senatorii îşi pot desfăşura activitatea, din dispoziţia sau cu aprobarea Biroului permanent, în comisii permanente ori speciale, în grupuri parlamentare, în circumscripţiile electorale sau îndeplinesc alte sarcini dispuse de Senat.

35.Articolul 81 va avea următorul cuprins:

Art. 81. – (1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de legi, propuneri legislative, rapoarte, informări şi alte acte prevăzute de lege pentru a fi dezbătute de Senat, precum şi, după caz, întrebări, interpelări, declaraţii sau alte probleme propuse de Biroul permanent, de senatori ori de Guvern.

(2)La întocmirea şi aprobarea ordinii de zi în domeniul legislativ se va asigura prioritate dezbaterii ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, proiectelor de legi şi propunerilor legislative în procedură de urgenţă, proiectelor de legi şi propunerilor legislative care sunt în competenţa Senatului, ca primă Cameră sesizată, şi rapoartelor întocmite de comisiile de mediere.

36.La articolul 82, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

(3)Ordinea de zi şi programul de lucru se definitivează şi se adoptă la începutul fiecărei şedinţe, la propunerea Biroului permanent.

37.Articolul 83 va avea următorul cuprins:

Art. 83. – Proiectele de legi pentru ratificarea tratatelor internaţionale, precum şi rapoartele sau declaraţiile primuluiministru cu privire la politica Guvernului se înscriu în proiectul ordinii de zi şi se dezbat cu prioritate.

38.La articolul 84, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 84. – (1) Ordinea de zi poate fi modificată la propunerea Biroului permanent, la solicitarea unui grup parlamentar sau a unei comisii permanente, precum şi la cererea Guvernului pentru motive întemeiate şi urgente.

39.La capitolul II, titlul secţiunii a 3-a va avea următorul cuprins:

Procedura legislativă a Senatului

40.Articolul 85 va avea următorul cuprins:

Art. 85. – (1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, în conformitate cu art. 74 din Constituţie.

(2)Proiectele de legi iniţiate de Guvern şi propunerile legislative iniţiate de senatori, de deputaţi şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să fie însoţite de expunere de motive şi trebuie să fie redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole şi, după caz, pe capitole şi secţiuni.

(3)Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea către Senat a proiectului de lege ce intră în competenţa sa de adoptare, ca primă Cameră sesizată.

(4)Senatorii, deputaţii şi cetăţenii îşi exercită dreptul la iniţiativă legislativă prin transmiterea către Camera competentă a propunerii legislative, în scopul de a o dezbate şi adopta ca primă Cameră sesizată.

(5)Legile constituţionale pot fi iniţiate în condiţiile art. 150 şi 151 din Constituţie.

(6)Propunerile legislative formulate de senatori şi deputaţi, care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să fie însoţite de dovada solicitării informării Guvernului, înaintată prin preşedintele Senatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 111 din Constituţie.

41.După articolul 85 se introduc două articole noi, articolele 85^1 şi 85^2, care vor avea următorul cuprins:

Art. 85^1. – (1) Proiectele de legi şi propunerile legislative se supun spre dezbatere şi adoptare Senatului, ca primă Cameră sesizată, în condiţiile prevăzute la art. 75 din Constituţie. În cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Senat, ca primă Cameră sesizată, acestea se înregistrează şi se ţin în evidenţă. Acestea vor intra în procesul legislativ numai după primirea avizelor legale de la: Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic şi Social şi Curtea Constituţională.

(2)Pentru celelalte proiecte de legi şi propuneri legislative care se dezbat şi se adoptă, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţie, mai întâi de Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, competenţa decizională aparţine Senatului.

(3)Senatul, ca primă Cameră sesizată, se pronunţă asupra proiectelor de legi şi propunerilor legislative cu care este sesizat, în termen de 45 de zile de la data prezentării acestora în Biroul permanent. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile de la data prezentării în Biroul permanent.

(4)După adoptarea ori respingerea de către Senat, ca primă Cameră sesizată, a proiectului de lege sau a propunerii legislative, acestea se trimit Camerei Deputaţilor, care va decide definitiv.

(5)În cazul depăşirii termenelor prevăzute la alin. (3), proiectul de lege sau propunerea legislativă se consideră că a fost adoptată şi se înaintează Camerei Deputaţilor, care va decide definitiv.

Art. 85^2. – (1) În vederea încadrării în termenele prevăzute la art. 85^1 alin. (3) şi la art. 103, 103^1 şi 103^2, proiectele de legi şi propunerile legislative se înaintează Biroului permanent al Senatului, care dispune:

a)sesizarea comisiilor permanente competente pentru întocmirea avizelor sau a raportului, stabilind şi termenele de depunere a acestora;

b)transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative Camerei Deputaţilor, în cazul în care o comisie permanentă apreciază că Senatul nu este competent să dezbată şi să adopte proiectul ca primă Cameră sesizată. În aceste cazuri, avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este obligatoriu;

c)solicitarea avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social şi al altor instituţii sau organisme care, potrivit legii, au competenţa de avizare, dacă acesta nu a fost dat;

d)distribuirea către senatori a proiectelor sau propunerilor legislative, a avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social şi al altor instituţii ori organisme care, potrivit legii, au competenţa de avizare, a hotărârii Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de Constituţie, şi a punctului de vedere al Guvernului, în cazurile cerute de lege, pentru propunerile legislative, stabilind şi termenul de depunere a amendamentelor de către senatori, sub sancţiunea decăderii.

(2)Conflictul negativ şi conflictul pozitiv de competenţe între Senat şi Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, potrivit soluţiilor date de birourile permanente ale Camerelor, se rezolvă în conformitate cu prevederile regulamentului şedinţelor comune.

(3)Măsurile hotărâte de Biroul permanent se duc la îndeplinire de secretarul general, prin serviciile Senatului. Termenele prevăzute pentru toate operaţiunile reglementate în acest articol se stabilesc de către Biroul permanent, în funcţie de procedura ordinară sau procedura de urgenţă.

(4)În cazul în care Biroul permanent al Senatului constată că este competent să dezbată, secretarul general al Senatului trimite propunerea legislativă prevăzută la alin. (2) Curţii Constituţionale, pentru a proceda potrivit legii. Propunerile legislative făcute de cetăţeni se distribuie senatorilor şi sunt transmise comisiilor permanente competente, împreună cu hotărârea Curţii Constituţionale privind îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. În cazul în care Biroul permanent al Senatului hotărăşte că Senatul nu este competent să o dezbată ca primă Cameră sesizată, propunerea legislativă respectivă este transmisă Camerei Deputaţilor.

(5)Termenele prevăzute la alin. (1)-(3), precum şi cele prevăzute la art. 85 şi 85^1, pentru avize, rapoarte şi amendamente nu pot fi mai scurte de 5 zile calendaristice pentru procedura ordinară şi de 3 zile calendaristice pentru procedura de urgenţă.

42.După alineatul (1) al articolului 88 se introduce un alineat nou, alineatul (1^1), care va avea următorul cuprins:

(1^1)Iniţiatorul propunerii legislative poate să renunţe la aceasta până la înscrierea sa pe ordinea de zi a plenului Senatului. Biroul permanent ia act de renunţare.

43.Articolul 90 va avea următorul cuprins:

Art. 90. – Proiectele şi propunerile legislative, avizate potrivit art. 87 şi 89, se supun dezbaterii Senatului în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată de acesta. Înscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de legi şi a propunerilor legislative se face în cel mult 5 zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate în fond, în cazul în care Senatul este prima Cameră sesizată, şi în cel mult 10 zile, în celelalte situaţii prevăzute la art. 75 din Constituţie.

44.După articolul 101 se introduce, în cadrul secţiunii a 4-a a capitolului II, un articol nou, articolul 101^1, care va avea următorul cuprins:

Art. 101^1. – Proiectele de legi şi propunerile legislative se dezbat şi se adoptă cu procedură de urgenţă, de drept, în următoarele situaţii:

a)ordonanţe de urgenţă;

b)Senatul a adoptat, ca primă Cameră sesizată, o prevedere din proiectul de lege care intră în competenţa sa decizională, neînsuşită de Camera Deputaţilor şi întoarsă pentru o nouă dezbatere;

c)Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, în calitate de Cameră decizională, dar anumite prevederi din proiectul de lege adoptat sunt de competenţa decizională a Senatului.

45.La articolul 102, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

(2)Cererea pentru procedură de urgenţă se analizează de Biroul permanent şi, dacă este cazul, se supune aprobării Senatului în prima şedinţă de plen după înregistrarea acesteia. Aprobarea procedurii de urgenţă se face cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.

(3)Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei se dezbat şi se adoptă de Senat în procedură de urgenţă.

46.La articolul 103, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 103. – (1) Senatorii, grupurile parlamentare, comisiile permanente sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite de Biroul permanent. În acelaşi interval de timp, avizul Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social sau al altor autorităţi ori organisme care, potrivit legii, au competenţe de avizare se va trimite comisiei sesizate în fond.

47.La articolul 103, alineatul (5) se abrogă.

48.După articolul 103 se introduc două articole noi, articolele 103^1 şi 103^2, care vor avea următorul cuprins:

Art. 103^1. – Senatul se pronunţă în termen de 30 de zile asupra proiectelor de legi sau propunerilor legislative prevăzute la art. 101^1 lit. a) şi art. 102.

Art. 103^2. – În cazul ordonanţei de urgenţă, dacă Senatul nu se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, aceasta este considerată adoptată şi se trimite Camerei Deputaţilor.

49.La capitolul II, după secţiunea a 4-a se introduce o secţiune nouă, secţiunea a 4^1-a, cu următorul cuprins:

Secţiunea a 4^1a

Termene procedurale

Art. 104^1. – În perioadele de vacanţă parlamentară a Senatului proiectele de legi şi propunerile legislative se înregistrează la data depunerii lor, iar termenele procedurale de legiferare încep să curgă de la data reluării activităţii Senatului.

Art. 104^2. – Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, însoţite de avizele necesare.

Art. 104^3. – Termenele procedurale ale procesului legislativ curg pe zile lucrătoare în plen şi în comisiile permanente ale Senatului.

50.La articolul 106, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 106. – (1) Deputaţii, în calitate de iniţiatori ai propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi, precum şi membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora au acces la lucrările Senatului. Dacă li se solicită participarea, prezenţa membrilor Guvernului este obligatorie.

51.După alineatul (2) al articolului 107, se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3)Senatorilor absenţi nemotivat de la activităţile Senatului li se vor reţine din indemnizaţia lunară cota-parte corespunzătoare absenţei, precum şi diurna de deplasare corespunzătoare zilelor de absenţe. Reţinerea se va face pe baza evidenţei întocmite de departamentul de specialitate al serviciilor Senatului, avizată de secretarul Biroului permanent, însărcinat cu această atribuţie.

52.Articolul 110 va avea următorul cuprins:

Art. 110. – (1) Senatul adoptă legi, hotărâri, moţiuni simple şi alte acte cu caracter politic, în prezenţa majorităţii senatorilor.

(2)Înainte de votare liderii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului de şedinţă.

(3)În cazul în care cvorumul legal de şedinţă nu este întrunit, preşedintele Senatului suspendă şedinţa şi anunţă ziua şi ora de reluare a lucrărilor.

53.La articolul 117, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 117. – (1) Senatorii şi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea în dezbatere pentru care s-au înscris la cuvânt şi să respecte regulile deontologiei parlamentare. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul.

54.La articolul 120, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 120. – (1) Legile, hotărârile, moţiunile simple, precum şi celelalte acte cu caracter politic se adoptă de către Senat prin vot.

55.La articolul 121, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

(5)În cazul în care prin regulament nu se stabileşte o anumită procedură de vot obligatorie, procedura de vot se va hotărî de Senat, la propunerea preşedintelui.

56.La articolul 122, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

(2)După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele senatorilor care nu au răspuns la primul apel.

57.Articolul 123 va avea următorul cuprins:

"Art. 123. - Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui Senatului se aşază o urnă albă şi alta neagră. Senatorii vin în ordinea apelului la urne, după ce primesc de la secretari câte două bile, dintre care una albă şi una neagră, pe care le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă «vot pentru», iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă «vot contra»."

58.La articolul 129, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

(4)În cazul legilor constituţionale şi al legilor organice, când preşedintele constată, înainte de vot, că prezenţa senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amână votul, stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. O nouă amânare a votului nu poate depăşi 30 de zile.

59.Articolul 133 va avea următorul cuprins:

Art. 133. – Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Senat, ca primă Cameră sesizată, se semnează de preşedintele Senatului şi se înaintează Camerei Deputaţilor, Cameră decizională. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta.

60.După articolul 133 se introduce un articol nou, articolul 133^1, care va avea următorul cuprins:

Art. 133^1. – (1) Senatul se pronunţă asupra proiectelor de legi şi propunerilor legislative ce intră în competenţa sa, ca primă Cameră sesizată, în termen de 45 de zile. Pentru coduri sau alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. Asupra ordonanţelor de urgenţă Senatul se pronunţă în termen de 30 de zile de la depunere.

(2)În cazul depăşirii termenelor prevăzute la alin. (1) se consideră că proiectul de lege sau propunerea legislativă a fost adoptată în forma înaintată de iniţiator. În acest caz, adoptarea se anunţă în plenul Senatului, iar proiectul de lege sau propunerea legislativă se transmite, sub semnătura preşedintelui Senatului, către Camera Deputaţilor, care va decide definitiv.

(3)În cazurile prevăzute la alin. (2), dacă s-a adoptat raport şi s-au dat avize ori amendamente, acestea se înaintează anexat proiectului de lege sau propunerii legislative, ca material documentar.

61.La articolul 134, alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:

Art. 134. – (1) În cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat fără modificări un proiect de lege sau o propunere legislativă primită de la Camera Deputaţilor, aceasta va fi semnată de preşedintele Senatului, va fi depusă la secretarul general al Senatului în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale şi va fi transmisă Camerei Deputaţilor pentru îndeplinirea formalităţilor de promulgare.

................................................................

(3)Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face numai în zilele în care Senatul lucrează în plen şi se aduce la cunoştinţă senatorilor în aceeaşi zi, prin prezentare în şedinţa de plen şi prin afişare datată şi certificată la avizierul general de la sala de şedinţă. Senatorii îşi pot exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, potrivit legii.

62.Articolul 135 va avea următorul cuprins:

Art. 135. – (1) În cazul în care Senatul, ca primă Cameră sesizată, adoptă o prevedere care, potrivit dispoziţiilor Constituţiei, intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi Camera Deputaţilor este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă legea se întoarce la Senat, care va decide definitiv, în procedură de urgenţă.

(2)Dispoziţiile alin. (1) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată.

63.După articolul 135 se introduce un articol nou, articolul 135^1, care va avea următorul cuprins:

Art. 135^1. – În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă, respinsă anterior de Camera Deputaţilor, respingerea este definitivă, iar proiectul de lege sau propunerea legislativă nu mai poate fi readusă în discuţia acestuia în cursul aceleiaşi sesiuni parlamentare.

64.Articolul 136 va avea următorul cuprins:

Art. 136. – (1) În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constituţie, Senatul reexaminează prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale. Senatul dezbate, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, obiecţia de neconstituţionalitate şi hotărăşte asupra acesteia.

(2)Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări va cuprinde propuneri pentru punerea de acord a prevederilor declarate neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale. Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art. 97-101. Cu aprobarea Senatului, în urma dezbaterii raportului, în cuprinsul legii se operează şi corelările tehnico-legislative necesare.

(3)În cazul unei obiecţii de neconstituţionalitate asupra tratatelor sau altor acorduri internaţionale, invocate potrivit art. 146 lit. b) din Constituţie, procedura parlamentară se suspendă şi se reia după publicarea deciziei Curţii Constituţionale.

(4)În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constituţie, Senatul nu poate ratifica tratatul sau acordul internaţional declarat ca fiind neconstituţional.

(5)În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţie, dispoziţiile declarate neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile declarate neconstituţionale cu prevederile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

(6)Reexaminarea textelor declarate neconstituţionale se face întâi de prima Cameră sesizată.

65.La articolul 143, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

(3)În acelaşi mod se va proceda şi cu privire la celelalte acte adoptate de Parlament - hotărâri, moţiuni simple, acte cu caracter politic.

66.După articolul 143 se introduc două articole noi, articolele 143^1 şi 143^2, care vor avea următorul cuprins:

Art. 143^1. – Prevederile din această secţiune, privitoare la procedura de mediere, astfel cum sunt modificate şi completate, sunt aplicabile numai proiectelor de legi şi propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi a Parlamentului, până la data intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constituţiei - 29 octombrie 2003.

Art. 143^2. – Dispoziţiile prevăzute la art. 137-140 se aplică în mod corespunzător procedurii de revizuire a Constituţiei.

67.Articolul 148 va avea următorul cuprins:

Art. 148. – (1) Moţiunea simplă exprimă poziţia Senatului într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.

(2)Moţiunile simple pot fi iniţiate de cel puţin o pătrime din numărul senatorilor.

(3)Moţiunile simple trebuie să fie întocmite corespunzător actelor juridice ale Senatului şi să cuprindă motivarea şi dispozitivul. Moţiunile se depun la preşedintele de şedinţă, în plenul Senatului.

68.Articolul 149 va avea următorul cuprins:

Art. 149. – (1) Până la încheierea dezbaterii unei moţiuni simple semnatarii nu mai pot promova o altă moţiune în aceeaşi problemă.

(2)După primirea moţiunilor simple, care nu intră sub incidenţa art. 150 alin. (2), preşedintele Senatului le comunică de îndată Guvernului şi le aduce la cunoştinţă plenului, după care dispune afişarea la sediul Senatului şi distribuirea acestora senatorilor.

69.Articolul 150 va avea următorul cuprins:

Art. 150. – (1) Preşedintele Senatului stabileşte data dezbaterii moţiunii simple, care nu poate depăşi 6 zile de la depunerea acesteia, înştiinţând Guvernul asupra datei stabilite.

(2)Preşedintele Senatului nu va supune dezbaterii moţiunile simple care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 148 şi nici pe cele care vizează finalităţi specifice moţiunii de cenzură, prezentând Senatului motivele deciziei sale.

(3)Moţiunile simple privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai însoţite de avizul Comisiei pentru politică externă şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Această condiţie trebuie îndeplinită în termen de 3 zile de la depunerea moţiunii.

70.Articolul 151 va avea următorul cuprins:

Art. 151. – (1) După începerea dezbaterii moţiunii simple senatorii semnatari nu îşi pot retrage adeziunea la moţiune.

(2)La moţiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente.

(3)Dezbaterea se încheie prin supunerea la vot a moţiunii simple în plenul Senatului.

(4)Nici o moţiune simplă nu poate fi supusă votului înainte de dezbaterea ei.

71.Articolul 152 va avea următorul cuprins:

Art. 152. – (1) Dezbaterea moţiunii simple se face cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 105-119 şi se adoptă cu votul majorităţii senatorilor.

(2)Moţiunile simple adoptate de Senat se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi sunt obligatorii pentru Guvern şi membrii săi, precum şi pentru celelalte persoane vizate.

72.La articolul 153, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

(3)În plenul Senatului nu pot fi formulate întrebări care privesc probleme de interes personal ori particular, care urmăresc în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice sau tehnice ori care privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcţii publice.

73.Articolul 169 va avea următorul cuprins:

Art. 169. – Senatorii se bucură de imunitate parlamentară pe toată durata exercitării mandatului.

74.După articolul 169 se introduc două articole noi, articolele 169^1 şi 169^2, care vor avea următorul cuprins:

Art. 169^1. – Senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Art. 169^2. – (1) Senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru faptele care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi ori arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2)În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Senatului asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Senatul constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorităţii membrilor săi. Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată, prin ministrul justiţiei.

(3)Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Senatului de ministrul justiţiei. Săvârşirea ori descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.

(4)Preşedintele Senatului aduce cererea la cunoştinţă senatorilor în şedinţă publică, după care o trimite, de îndată, Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări spre examinare şi întocmirea raportului. Hotărârea comisiei se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor acesteia.

(5)Biroul permanent al Senatului supune spre dezbatere şi aprobare plenului raportul comisiei, temeinic motivat, în termen de 15 zile de la data depunerii lui.

(6)Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor Senatului.

75.Articolul 170 se abrogă.

76.Articolul 171 va avea următorul cuprins:

Art. 171. – Cererile de reţinere, de arestare sau de percheziţie se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.

77.La capitolul IV, secţiunea a 2-a - Incompatibilităţi, precum şi articolele 172-178 se abrogă.

78.Articolul 179 va avea următorul cuprins:

Art. 179. – (1) Senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Senatului, sub condiţia validării şi a depunerii jurământului.

(2)După constituirea legală a Senatului, fiecare senator va depune, în faţa plenului Senatului întrunit în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor: «Jur credinţă patriei mele, România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!

(3)Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă, aceasta putând fi înlocuită cu formula: «Jur pe onoare şi conştiinţă», care prefaţează jurământul."

79.Articolul 181 va avea următorul cuprins:

Art. 181. – Pe durata exercitării mandatului, senatorii şi membrii lor de familie beneficiază de paşaport diplomatic.

80.Articolul 185 va avea următorul cuprins:

Art. 185. – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, la sesizare, propune Biroului permanent diminuarea indemnizaţiei lunare şi a diurnei de deplasare, în funcţie de prezenţa senatorului la activitatea Senatului.

81.Articolul 186 va avea următorul cuprins:

Art. 186. – Pe durata exercitării mandatului de senator, contractul de muncă al persoanei în cauză se suspendă, cu excepţia cazurilor în care Biroul permanent decide altfel, la cererea senatorului, cu avizul unităţii şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului.

82.Articolul 187 va avea următorul cuprins:

Art. 187. – Nici un senator nu poate lipsi nemotivat de la şedinţele Senatului sau ale comisiei din care face parte şi de la celelalte activităţi specifice îndeplinirii mandatului de senator.

83.Articolul 189 se abrogă.

84.Articolul 191 va avea următorul cuprins:

Art. 191. – Constituie abateri disciplinare săvârşite de senatori următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni:

a)încălcarea dispoziţiilor privind îndatoririle senatorului prevăzute de Constituţie şi de legea statutului deputaţilor şi al senatorilor;

b)încălcarea jurământului de credinţă;

c)nerespectarea prevederilor Regulamentului Senatului;

d)exercitarea abuzivă a mandatului de senator;

e)comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de senator.

85.Articolul 192 va avea următorul cuprins:

Art. 192. – Abaterile de la deontologia parlamentară se sancţionează cu:

a)atenţionare;

b)chemarea la ordine;

c)retragerea cuvântului;

d)îndepărtarea din sală pe durata şedinţei;

e)avertisment public - scris;

f)interzicerea de a participa la lucrările Senatului pe o perioadă de cel mult 30 de zile calendaristice.

86.La articolul 197, alineatele (1), (2), (4), (6) şi (7) vor avea următorul cuprins:

Art. 197. – (1) Abaterile grave sau repetate, care implică aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 192 lit. e) şi f), se constată de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar din Senat sau din Camera Deputaţilor, a unui senator ori a unui deputat. Sesizarea se adresează preşedintelui Senatului.

(2)Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări soluţionează sesizarea înaintată de preşedintele Senatului în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la comisie. Soluţia comisiei se ia cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în şedinţă secretă.

.................................................................

(4)Biroul permanent soluţionează cauza în termen de 7 zile de la data primirii raportului, împreună cu dosarul cauzei. Hotărârea Biroului permanent se prezintă în şedinţă publică a plenului Senatului.

.................................................................

(6)Contestaţia se soluţionează de către plenul Senatului, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, în şedinţă secretă.

(7)Hotărârea plenului Senatului, dată asupra contestaţiei, este definitivă şi executorie şi se aduce la cunoştinţă publică în şedinţa de plen.

87.Articolul 198 va avea următorul cuprins:

Art. 198. – (1) În cazul aplicării sancţiunii prevăzute la art. 192 lit. f), senatorul în cauză nu beneficiază de drepturile băneşti şi materiale ce i s-ar cuveni pe durata interzicerii participării la lucrările Senatului.

(2)Senatorul sancţionat disciplinar în baza prevederilor art. 192 lit. e) şi f) nu poate reprezenta Senatul în relaţiile interne şi externe ale acestuia, pe o perioadă de 1 an de la data rămânerii definitive a sancţiunii.

88.Titlul capitolului VI va avea următorul cuprins:

Dispoziţii tranzitorii şi finale

89.După articolul 205 se introduce un articol nou, articolul 205^1, cu următorul cuprins:

Art. 205^1. – Prevederile articolelor privind medierea, precum şi ale articolelor privind dezbaterea în şedinţă comună a divergenţelor existente între Camere au caracter tranzitoriu, fiind aplicabile până la dezbaterea şi adoptarea, respectiv respingerea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative înscrise pe ordinea de zi a Senatului şi Camerei Deputaţilor până la data de 29 octombrie 2003, data intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constituţiei, cu excepţia prevederilor art. 143^2.

90.Articolul 206 se abrogă.

Articolul II

În tot cuprinsul Regulamentului Senatului, sintagmele: "preşedintele grupului parlamentar", "vicepreşedintele grupului parlamentar", precum şi sintagma "moţiune" se înlocuiesc cu sintagmele: "liderul grupului parlamentar", "viceliderul grupului parlamentar" şi "moţiune simplă".

Articolul III

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, comisiile permanente îşi adaptează regulamentele proprii, cu respectarea prevederilor art. 56 alin. (3) din Regulamentul Senatului.

Articolul IV

Regulamentul Senatului, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 18 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 18 noiembrie 2003.

Nr. 20.