Lege nr. 59 din 15 aprilie 1999

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Articolul unic

Se ratifica Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Ierusalim la 3 august 1998.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 22 februarie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TARACILA

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 29 martie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PAULA IVANESCU

ACORD

între Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor

Guvernul României şi Guvernul Statului Israel, denumite în continuare părţi contractante,

dorind sa intensifice cooperarea economică în avantajul reciproc al ambelor tari,

intentionand sa creeze condiţii favorabile pentru dezvoltarea investiţiilor investitorilor unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante,

şi

recunoscând ca promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor pe baza prezentului acord vor conduce la stimularea iniţiativei în afaceri şi vor spori prosperitatea în ambele state,

au convenit cele ce urmează:

Articolul 1Definiţii

1.În sensul prezentului acord:

a)Termenul investiţii va cuprinde orice fel de active realizate în conformitate cu legile şi cu reglementările legale ale părţii contractante pe teritoriul căreia se face investiţia, incluzând, dar nelimitandu-se la:

(i)drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi orice alte drepturi reale;

(îi) drepturi decurgând din acţiuni, obligaţiuni şi din alte categorii de participari legale la societăţi comerciale;

(iii)drepturi de creanta băneşti şi în alte active, precum şi referitoare la orice activitate având o valoare economică;

(iv)drepturi derivate din goodwill, drepturi în domeniul proprietăţii intelectuale, procedee tehnice şi know-how;

(v)concesiuni de afaceri, acordate prin lege sau în virtutea unui contract, inclusiv concesiuni pentru prospectarea, cultivarea, extractia sau exploatarea de resurse naturale.

b)O modificare a formei în care activele sunt investite sau reinvestite, în conformitate cu legile şi reglementările legale ale părţii contractante pe teritoriul căreia se face investiţia, nu afectează caracterul lor de investiţii în înţelesul acestui acord.

c)Termenul investitor va desemna:

Cu privire la România:

–orice persoană fizica care, în conformitate cu legea în vigoare, are cetăţenia română, precum şi orice persoană juridică constituită potrivit legii române şi care îşi are sediul social în România;

Cu privire la Statul Israel:

(i)persoane fizice care dobândesc statutul de cetăţean sau de rezident permanent al Statului Israel în conformitate cu legea în vigoare a Statului Israel; sau

(îi) societăţi comerciale, inclusiv corporatii, firme sau asociaţii, înregistrate sau constituite în conformitate cu legea Statului Israel.

Cu privire la persoanele fizice - o persoană care are atât cetăţenie israeliana, cat şi cetăţenie română, care investeste în Israel, nu va fi considerată un investitor român, în sensul acestui acord.

Cu privire la persoanele juridice - o persoană juridică, constituită în conformitate cu legislaţia română şi având sediul principal în România, care este controlată, fie direct, fie indirect, de cetăţeni israelieni, nu va fi considerată un investitor român, în sensul acestui acord.

d)Termenul venituri va cuprinde suma produsă de o investiţie, incluzând, dar nelimitandu-se la: dividende, profit, dobânda, câştiguri de capital, redevenţe şi onorarii.

e)Termenul teritoriu va cuprinde teritoriul statului fiecărei părţi contractante, inclusiv marea teritorială, precum şi platoul continental şi zona economică exclusiva, asupra cărora statul respectiv îşi exercită, în conformitate cu legislaţia interna şi cu dreptul internaţional, suveranitatea, drepturile suverane sau jurisdicţia.

Articolul 2Promovarea şi protejarea investiţiilor

1.Fiecare parte contractantă, pe teritoriul sau, va incuraja şi va crea condiţii favorabile pentru investiţiile investitorilor celeilalte părţi contractante şi va admite astfel de investiţii, conform dreptului sau de a-şi exercită prerogativele conferite de propriile legi.

2.Investiţiilor făcute de investitorii fiecărei părţi contractante li se va acorda un tratament just şi echitabil şi ele se vor bucura de întreaga protecţie şi securitate pe teritoriul celeilalte părţi contractante. Nici una dintre părţile contractante nu va împiedica în vreun fel, prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii, conducerea, menţinerea, utilizarea, valorificarea sau dreptul de a dispune de investiţiile de pe teritoriul sau de către investitorii celeilalte părţi contractante.

3.Fiecare parte contractantă se angajează să asigure mijloace eficiente de sustinere a pretenţiilor şi de aplicare a drepturilor în legătură cu prezentul acord, autorizaţiile pentru investiţii şi proprietăţi. Nici una dintre părţile contractante nu va împiedica dreptul investitorilor celeilalte părţi contractante de a avea acces la instanţele judecătoreşti, tribunalele şi instituţiile sale administrative, precum şi la orice alte organisme care exercită puteri judiciare.

4.Fiecare parte contractantă va publică toate legile şi reglementările legale, care au legătură sau care afectează pe teritoriul sau investiţiile investitorilor celeilalte părţi contractante.

Articolul 3Tratamentul naţiunii celei mai favorizate

1.Nici una dintre părţile contractante nu va supune, pe teritoriul sau, investiţiile sau veniturile investitorilor celeilalte părţi contractante unui tratament mai puţin favorabil decât cel care este acordat investiţiilor sau veniturilor propriilor investitori sau investiţiilor ori veniturilor investitorilor oricărui stat terţ.

2.Nici una dintre părţile contractante nu va supune, pe teritoriul sau, investitorii celeilalte părţi contractante unui tratament mai puţin favorabil decât cel care este acordat propriilor săi investitori sau investitorilor unui stat terţ, în ceea ce priveşte conducerea, menţinerea, utilizarea, valorificarea sau dreptul de a dispune de investiţiile lor.

3.Prevederile acestui articol nu vor fi interpretate în sensul de a obliga o parte contractantă sa extindă asupra investitorilor celeilalte părţi contractante beneficiul vreunui tratament, preferinta sau privilegiu rezultând din:

a)orice acord internaţional sau aranjament referitor, în totalitate sau în principal, la impozitare sau orice legislaţie interna referitoare, în totalitate sau în principal, la impozitare; sau b) orice uniune vamală sau economică existenta, orice acord privind o zona de comerţ liber sau orice acord internaţional similar la care orice parte contractantă este sau ar putea deveni parte.

Articolul 4Despăgubirea pentru pierderi

1.Investitorilor unei părţi contractante, ale căror investiţii de pe teritoriul celeilalte părţi contractante suferă pierderi ca urmare a unui război sau a altui conflict armat, a unei revoluţii, unei stări naţionale de urgenta, revolte, insurectii, rascoale sau a altor evenimente similare de pe teritoriul ultimei părţi contractante, li se va acorda de către aceasta din urma parte contractantă, în ceea ce priveşte restituirea, despăgubirea, compensarea sau alta reglementare, un tratament nu mai puţin favorabil decât cel pe care ultima parte contractantă îl acorda propriilor săi investitori sau investitorilor oricărui stat terţ. Plăţile rezultate vor fi liber transferabile.

2.Fără a încalcă prevederile paragrafului 1 al acestui articol, investitorilor unei părţi contractante care, în oricare dintre situaţiile la care s-a referit acest paragraf, suferă pierderi pe teritoriul celeilalte părţi contractante, rezultând din:

a)rechizitionarea proprietăţii lor de către forţele sau autorităţile acesteia; sau b) distrugerea proprietăţii lor de către forţele sau autorităţile sale, care nu a fost cauzată de acţiuni de lupta sau nu a fost cerută de necesitatea situaţiei, li se va acorda restituirea sau despăgubirea adecvată. Plăţile rezultate vor fi liber transferabile.

Articolul 5Exproprierea şi despăgubirea

1.Investiţiile efectuate de investitorii unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante nu vor fi naţionalizate, expropriate sau supuse unor măsuri având un efect echivalent cu naţionalizarea sau cu exproprierea (în continuare: expropriere), exceptând:

a)utilitatea publică legată de necesităţile interne ale acelei părţi contractante;

b)pe o baza nediscriminatorie; şi c) contra unei despăgubiri prompte, adecvate şi efective.

2.Despăgubirea:

a)va fi egala cu valoarea de piaţa a investiţiei expropriate, imediat înaintea exproprierii sau înainte ca exproprierea iminenta sa devină cunoscută public, oricare dintre ele survine prima;

b)va include dobânda, asa cum este prevăzut de lege, până la data plăţii; şi c) va fi efectuată fără întârziere, fiind efectiv realizabila şi liber transferabila.

3.În situaţia în care valoarea de piaţa nu poate fi stabilită cu usurinta, despăgubirea va fi determinata pe baza unor principii echitabile, ţinându-se seama, inter alia, de capitalul investit, de aprecierea şi deprecierea acestuia, de veniturile curente, de valoarea de înlocuire şi de alţi factori relevanti.

4.Investitorii afectaţi vor avea dreptul, în conformitate cu legea părţii contractante care face exproprierea, la o revizuire prompta a cazului lor, efectuată de către o autoritate judecătorească sau de către o alta autoritate independenta a acelei părţi contractante, precum şi la evaluarea investiţiei lor, în conformitate cu principiile enunţate în acest paragraf.

Articolul 6Transferurile valutare

1.Fiecare parte contractantă, pe teritoriul căreia s-au făcut investiţiile de către investitorii celeilalte părţi contractante, va garanta acelor investitori transferul liber al plăţilor referitoare la aceste investiţii în valută liber convertibilă, îndeosebi, dar nu exclusiv, al:

a)capitalului şi sumelor suplimentare necesare pentru menţinerea şi dezvoltarea investiţiei;

b)veniturilor, în conformitate cu art. 1 lit. d) din acest acord;

c)sumelor pentru rambursarea împrumuturilor curente, contractate şi documentate, cu referire directa la o anumită investiţie;

d)sumelor rezultate din vânzarea totală sau parţială, din înstrăinarea sau lichidarea unei investiţii;

e)despăgubirilor prevăzute la art. 4 şi 5;

f)câştigurilor cetăţenilor unei părţi contractante, care au permisiunea sa lucreze, în conformitate cu legile şi cu reglementările legale în vigoare, legate de o investiţie de pe teritoriul celeilalte părţi contractante.

2.Transferurile vor fi efectuate fără întârziere nejustificată în valută convertibilă în care a fost investit iniţial capitalul sau în orice alta valuta convertibilă agreată de investitor şi de partea contractantă respectiva, la cursul de schimb aplicabil la data transferului, în conformitate cu reglementările legale de schimb valutar în vigoare ale părţii contractante pe teritoriul căreia a fost facuta investiţia şi cu condiţia ca investitorul să îşi fi îndeplinit toate obligaţiile fiscale.

În cazul în care reglementările legale de schimb valutar ale unei părţi contractante se modifica, acea parte contractantă garantează ca acele modificări nu vor afecta drepturile de repatriere a investiţiilor şi a veniturilor, ci acestea vor rămâne în vigoare asa cum au fost în momentul în care a fost efectuată investiţia. Totuşi, dacă respectivele modificări vor oferi investiţiilor şi veniturilor condiţii mai favorabile decât cele care au fost în vigoare în momentul efectuării investiţiei, condiţiile cele mai favorabile vor prevala.

3.Părţile contractante se obliga sa acorde transferurilor la care se face referire în paragrafele 1 şi 2 ale acestui articol un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat transferurilor referitoare la investiţiile efectuate de investitorii oricărui stat terţ.

Articolul 7Reglementarea diferendelor relative la investiţii dintre o parte contractantă şi un investitor

1.Orice diferend între o parte contractantă şi un investitor al celeilalte părţi contractante privind o investiţie a acelui investitor de pe teritoriul primei părţi contractante va fi soluţionat, pe cat posibil, pe cale amiabila, prin consultări şi negocieri între părţile la diferend.

2.Dacă apare un astfel de diferend şi nu poate fi rezolvat pe cale amiabila sau într-un alt mod în termen de 6 luni de la notificarea scrisă a existenţei diferendului, atunci investitorul afectat poate institui proceduri de reglementare, prin adresarea unei cereri:

–fie instanţei judecătoreşti competente a părţii contractante pe teritoriul statului unde a fost efectuată investiţia;

–fie arbitrajului internaţional, în conformitate cu prevederile paragrafului 3 al acestui articol.

Atunci când investitorul a supus diferendul spre soluţionare instanţei judecătoreşti competente a părţii contractante pe teritoriul căreia investiţia a fost facuta sau arbitrajului internaţional, investitorul va avea dreptul să îşi retragă cererea de la procedura aleasă şi să prezinte diferendul spre soluţionare celeilalte proceduri, cu condiţia sa nu mai fi fost data încă o hotărâre definitivă şi obligatorie.

3.În cazul arbitrajului internaţional, la alegerea investitorului interesat, diferendul poate fi supus spre soluţionare Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (denumit în continuare Centrul), constituit pe baza Convenţiei pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii dintre state şi persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965.

4.Dacă investitorul alege arbitrajul internaţional, partea contractantă care este parte la diferend consimte prin aceasta supunerea spre soluţionare a diferendului relativ la investiţie unui astfel de arbitraj.

5.Partea contractantă care este o parte la diferend, oricând pe durata procedurilor în curs pentru soluţionarea diferendelor relative la investiţii, nu va putea sa folosească, ca apărare, imunitatea sa sau faptul ca investitorul a primit despăgubire ca urmare a unui contract de asigurare, care acoperă integral sau parţial paguba sau pierderea respectiva.

6.Nici o parte contractantă nu va urmări pe cai diplomatice vreun diferend transmis Centrului, în afară de cazul în care:

a)secretarul general al Centrului sau o comisie de conciliere ori un tribunal arbitral, constituit de acesta, decide ca diferendul nu este sub jurisdicţia Centrului; sau b) cealaltă parte contractantă refuza să se supună unei hotărâri date de un tribunal arbitral.

7.Toate hotărârile arbitrale vor fi definitive şi obligatorii pentru părţile la diferend.

8.Toate sumele primite ca rezultat al reglementării vor fi liber transferabile.

Articolul 8Reglementarea diferendelor dintre părţile contractante

1.Diferendele dintre părţile contractante privind interpretarea sau aplicarea prevederilor acestui acord vor fi reglementate pe cai diplomatice.

2.Dacă cele doua părţi contractante nu pot ajunge la o înţelegere în termen de 6 luni de la notificarea diferendului, diferendul va fi supus, la cererea oricărei părţi contractante, unui tribunal arbitral format din 3 membri. Fiecare parte contractantă va desemna câte un arbitru, iar aceşti 2 arbitri vor numi un preşedinte care va fi cetăţean al unui stat terţ.

3.Dacă una dintre părţile contractante nu şi-a desemnat arbitrul şi nu a dat curs invitatiei celeilalte părţi contractante de a face aceasta desemnare în termen de doua luni, arbitrul va fi desemnat, la cererea acelei părţi contractante, de către preşedintele Curţii permanente de arbitraj.

4.Dacă ambii arbitri nu ajung la o înţelegere în ceea ce priveşte alegerea preşedintelui în termen de doua luni de la desemnarea lor, acesta va fi numit, la cererea oricărei părţi contractante, de către preşedintele Curţii permanente de arbitraj.

5.Dacă, în cazurile specificate la paragrafele 3 şi 4 ale acestui articol, preşedintele Curţii permanente de arbitraj este împiedicat să îşi exercite funcţia respectiva sau dacă este cetăţean al oricărei părţi contractante, numirea va fi facuta de către vicepreşedinte, iar dacă acesta din urma este împiedicat să îşi exercite funcţia respectiva sau dacă este cetăţean al oricărei părţi contractante, numirea va fi facuta de către judecătorul cu cea mai mare funcţie din cadrul Curţii, care nu este cetăţean al vreunei părţi contractante.

6.Sub rezerva altor dispoziţii date de părţile contractante, tribunalul îşi va determina propria procedura.

7.Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a desemnat şi cele ale reprezentării sale în procedurile de arbitraj. Cheltuielile pentru preşedinte şi celelalte cheltuieli vor fi suportate în mod egal de părţile contractante.

8.Hotărârile tribunalului sunt definitive şi obligatorii pentru fiecare parte contractantă.

Articolul 9Subrogarea

Dacă o parte contractantă sau agenţia desemnată de aceasta (în continuare: prima parte contractantă) face o plata în contul unei despăgubiri date cu privire la o investiţie de pe teritoriul celeilalte părţi contractante (în continuare: a doua parte contractantă), a doua parte contractantă va recunoaşte:

a)transferul către prima parte contractantă, pe baza legii sau a unei tranzacţii legale, al tuturor drepturilor şi pretenţiilor părţii despagubite şi faptul ca prima parte contractantă este indreptatita la acelaşi tratament cu privire la drepturi şi pretenţii ca şi partea despagubita; şi b) ca prima parte contractantă este indreptatita sa exercite astfel de drepturi şi sa susţină astfel de pretenţii în virtutea subrogarii şi pentru orice plata primită ca urmare a unor astfel de drepturi şi pretenţii, în aceeaşi măsura ca şi partea despagubita.

Orice plati primite în valută neconvertibila de prima parte contractantă, ca urmare a drepturilor şi pretenţiilor dobândite, vor fi liber utilizabile de către prima parte contractantă pentru efectuarea oricărei cheltuieli apărute pe teritoriul celei de a doua părţi contractante.

Articolul 10Aplicarea altor reguli

Dacă prevederile legii oricărei părţi contractante sau obligaţiile potrivit dreptului internaţional, existente în prezent sau care vor fi stabilite în viitor între părţile contractante în completarea prezentului acord, conţin reguli, fie generale, fie specifice, care indreptatesc investiţiile investitorilor celeilalte părţi contractante la un tratament mai favorabil decât este prevăzut de prezentul acord, asemenea reguli, în măsura în care vor fi mai favorabile, vor prevala asupra prezentului acord.

Articolul 11Domeniul de aplicare

1.Prezentul acord se va aplica investiţiilor de pe teritoriul unei părţi contractante, efectuate în conformitate cu legile şi cu reglementările legale ale acesteia de către investitorii celeilalte părţi contractante fie înainte, fie după intrarea în vigoare a acestui acord.

2.Totuşi diferendele care au apărut anterior intrării în vigoare a prezentului acord vor fi soluţionate în conformitate cu prevederile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Ierusalim la 2 septembrie 1991.

Articolul 12Intrarea în vigoare

1.Fiecare parte contractantă va notifica celeilalte părţi contractante despre îndeplinirea procedurilor cerute pentru intrarea în vigoare a acestui acord. Prezentul acord va intra în vigoare la data ultimei notificări.

2.Fără a încalcă prevederile paragrafului 2 al art. 11 din acest acord, de la data intrării sale în vigoare prezentul acord va înlocui Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Ierusalim la 2 septembrie 1991.

Articolul 13Valabilitatea şi expirarea

Acest acord va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 10 ani. Ulterior el va continua să fie în vigoare până la expirarea termenului de 12 luni de la data la care oricare parte contractantă va notifica în scris celeilalte părţi contractante despre încetarea valabilităţii sale. În ceea ce priveşte investiţiile efectuate în timpul valabilităţii acordului, prevederile sale vor continua să fie valabile cu privire la aceste investiţii pentru o perioadă de 10 ani de la data expirării şi fără a prejudicia aplicarea în continuare a regulilor generale de drept internaţional.

Drept care subsemnaţii, pe deplin autorizaţi la aceasta de respectivele lor guverne, au semnat acest acord.

Semnat la Ierusalim la 3 august 1998, data care corespunde zilei de 11 AV. 5758, în doua exemplare originale, în limbile română, ebraica şi engleza, toate cele trei texte fiind egal autentice. În caz de divergenţe de interpretare, textul în limba engleza va prevala.

Pentru Guvernul României,

PRIM-MINISTRU

RADU VASILE

Pentru Guvernul Statului Israel,

PRIM-MINISTRU

BENJAMIN NETANYAHU