Ordin nr. 27 din 2 martie 1999

Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,

vazand Nota nr. 65.052 din 18 februarie 1999 a Direcţiei protecţia plantelor şi carantina fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei,

având în vedere prevederile Legii nr. 5/1982 privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor şi regimul pesticidelor, cu modificările ulterioare, precum şi Directiva 69/465/CEE privind lupta împotriva nematozilor cu chisti ai cartofului,

ţinând seama de faptul ca nematozii cu chisti ai cartofului (Globodera spp.) reprezintă un grup de daunatori deosebit de periculosi, constituind un risc permanent de diminuare a productiilor de cartof şi de răspândire pe noi suprafeţe,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 6/1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei,

emite următorul ordin:

Articolul 1

Cultivarea cartofului de samanta se va face numai pe suprafeţele pentru care se eliberează autorizaţii de producător de către inspectoratele judeţene pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi de inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, prin care se atesta ca suprafeţele respective sunt libere de Globodera spp.

Articolul 2

(1)Controlul pentru depistarea nematozilor cu chisti şi inventarierea suprafeţelor contaminate se vor face prin recoltarea probelor de sol conform Instrucţiunilor privind depistarea nematozilor cu chisti ai cartofului - Globodera spp., elaborate de Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara, prevăzute în anexa.

(2)Carantinarea suprafeţelor contaminate se va face prin delimitarea acestora, la propunerea inspectoratelor judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, cu confirmarea Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara şi cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.

(3)Suprafeţele contaminate se vor decarantina numai dacă în urma controalelor oficiale au fost găsite libere de Globodera spp.

Articolul 3

Producţia de cartof de samanta de pe suprafeţele găsite contaminate va fi utilizata în mod obligatoriu pentru consum colectiv sau pentru industrializare.

Articolul 4

Circulaţia cartofului de pe suprafeţele contaminate se va face cu respectarea normelor de carantina fitosanitara.

Articolul 5

Pe suprafeţele contaminate nu se pot cultiva:

a)cartofi;

b)nici o planta destinată replantarii (radacinoase, puieţi, bulboase etc.).

Articolul 6

Este interzisă deţinerea de chisti de Globodera spp. de către orice persoană juridică sau fizica.

Articolul 7

(1)Se pot autoriza derogări:

a)de la măsurile prevăzute la art. 5 şi 6, pentru scopuri ştiinţifice, teste şi activităţi de selecţie;

b)de la prevederile art. 5 lit. a), pentru cultivarea pe parcelele contaminate a următoarelor culturi:

(i)cartoful de consum din soiuri rezistente la patotipurile de Globodera spp. (identificate pe parcelele respective), după o rotaţie de minimum 4 ani şi sub protecţia de nematicide subvenţionate integral;

(îi) cartoful, altul decât cel de samanta, cu condiţia ca acesta să fie recoltat înainte de maturizarea nematodului cu chisti al cartofului;

(iii)cartoful, altul decât cel de samanta, dacă solul a fost dezinfectat prin mijloace adecvate.

(2)Autorizarea derogarilor prevăzute la alin. (1) se face numai atunci când se garantează că nu prejudiciază cu nimic combaterea nematozilor cu chisti (Globodera spp.) şi că nu exista nici un risc în ceea ce priveşte răspândirea acestora.

Articolul 8

Un soi de cartof trebuie considerat rezistent la un patotip particular al nematodului cu chisti al cartofului, dacă, atunci când acest soi este cultivat, apare o descrestere naturala şi anuală a populaţiei acelui patotip.

Articolul 9

Direcţia protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara, inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara şi inspectoratele judeţene pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Articolul 10

Prezentul ordin intră în vigoare după 20 de zile de la publicarea lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul agriculturii

şi alimentaţiei,

Ştefan Pete,

secretar de stat

Anexa 1

INSTRUCŢIUNI

privind depistarea nematozilor cu chisti ai cartofului (Globodera spp.)

Controlul pentru depistarea nematozilor cu chisti ai cartofului (Globodera spp.) se executa în timpul perioadei de vegetaţie în culturi, precum şi pe suprafeţele ce urmează a fi cultivate cu cartof.

Controlul executat în timpul perioadei de vegetaţie în culturi se face prin analiza plantelor şi a probelor de sol. Examinarea plantelor da posibilitatea să se evalueze atât aspectul părţii aeriene, cat şi numărul de chisti de pe rădăcini, care se observa uşor cu ochiul liber, mai ales în perioada infloritului.

Organizarea şi coordonarea acţiunilor de control şi de recoltare a probelor de sol se vor face de către direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti prin inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, respectiv al municipiului Bucureşti. La aceste acţiuni vor participa, de asemenea, inspectorii aprobatori din inspectoratele judeţene pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor, precum şi producătorii de cartof de samanta (societăţi, staţiuni, institute, cultivatori din sectorul privat). Toţi factorii interesaţi (proprietari şi distribuitori) vor primi dispoziţii concrete, cu termene şi raspunderi precise. Rezultatele analizelor se vor transmite de către inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara unităţilor cultivatoare numai după confirmarea lor de către Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara.

Recoltarea, ambalarea, etichetarea şi expedierea probelor de sol pentru analize de laborator

Ridicarea probelor de sol se face:

1.de pe suprafeţe pe care se cultiva cartof de samanta în toate verigile de înmulţire atât în anul în curs, cat şi în anul premergător culturii;

2.de pe suprafeţe destinate producerii cartofului pentru consum în anul în curs, cu următoarele precizări:

a)de pe suprafeţele la care s-a folosit material de plantat din import;

b)de pe suprafeţele pe care anterior s-a depistat nematodul şi care după cel puţin 4 ani revin în asolament cu cartof de consum din soiuri rezistente la specia şi patotipul identificat.

La acestea se vor ridica probe şi în anul premergător culturii.

Perioada de ridicare a probelor:

a)15 mai-15 iulie, direct din culturile de cartof;

b)până la 30 septembrie, de pe suprafeţele pe care urmează să se cultive cartof în anul următor.

Probele de sol se ridica de la nivelul sistemului radicular al plantei (10-30 cm) cu o scafa sau cu o sonda cilindrică cu diametrul de 2-3 cm.

Probele se vor ridica pe diagonala (simpla, dubla), în zigzag, suveica etc., în funcţie de mărimea şi de forma parcelei.

O proba medie de sol de 0,250-0,300 kg trebuie să fie alcătuită din minimum 30 de prize (sau puncte de sondare), fiecare priza având aproximativ 10 g sol.

Numărul de probe medii ridicate de pe fiecare parcela este în funcţie de suprafaţa acesteia şi de categoria biologica cultivată:

1.de pe parcelele cu suprafeţe de până la 0,5 ha se ridica o singura proba medie;

2.pentru fiecare hectar se ridica doua probe medii;

3.când parcela are o suprafaţa mai mare, numărul de probe este progresiv, raportat la 1 ha (de exemplu: la 20 ha se ridica 40 de probe medii, fiecare proba fiind constituită din 30 de prize);

4.pentru parcelele cultivate cu cartof din categorii biologice superioare (clone, seminţe de prebaza, seminţe de baza clasa superelita), precum şi pentru controlul în vederea decarantinarii, numărul probelor medii se dublează pentru fiecare hectar.

Probele de sol se pun în pungi din polietilena care se leagă, iar în partea rămasă libera se indoaie şi se pune eticheta impaturita, după care se leagă din nou.

Etichetele trebuie să conţină următoarele date:

1.denumirea/numele şi sediul/adresa proprietarului;

2.denumirea parcelei;

3.numărul de cadastru;

4.suprafaţa parcelei;

5.numărul probei (la proba nr. 1 se identifica punctul de pornire: drum, vecini, reper concret);

6.felul culturii (cartof de samanta, inclusiv categoria biologica, sau cartof de consum);

7.ultimul an de cultura a cartofului;

8.numele şi prenumele celui care a ridicat proba;

9.data ridicării probei.

Pentru fiecare parcela probele se ambaleaza separat.

Probele vor fi însoţite de un centralizator al tuturor parcelelor din care s-au ridicat, care va conţine datele înscrise pe etichetele care însoţesc fiecare proba.