Decizie nr. 85 din 30 aprilie 1997

Ioan Muraru - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Popa - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Raul Petrescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunţarea asupra recursului declarat de Sava Goiu Nicolae împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 110 din 8 octombrie 1996*).

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 22 aprilie 1997, în prezenta părţilor şi a reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 30 aprilie 1997.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Decizia nr. 110 din 8 octombrie 1996, Curtea Constituţională a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă, invocată de Sava Goiu Nicolae. Soluţia s-a fundamentat pe Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, prin care s-a statuat ca prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică hotărârilor pronunţate înainte de 26 iulie 1993, data intrării în vigoare a Legii nr. 59/1993.

Autorul excepţiei a declarat recurs împotriva acestei decizii, motivul de casare fiind acela ca decizia atacată încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, pentru ca ".... un recurs în anulare promovat împotriva unei hotărâri judecătoreşti pronunţate anterior datei de 26 iulie 1993 va fi respins nu pe motiv de neconstituţionalitate, ci ca inadmisibil, deoarece infrange principiul retroactivitatii legii civile".

Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepţia a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului şi al Guvernului.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca recursul declarat împotriva Deciziei nr. 110 din 8 octombrie 1996 este neîntemeiat, având în vedere ca prevederile recursului în anulare, astfel cum este reglementat de Codul de procedură civilă, au făcut obiectul unor decizii definitive ale Curţii Constituţionale, care, potrivit dispoziţiilor art. 145 alin. (2) din Constituţie, preluate de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Constituţionale, sunt obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Recursul în anulare a fost reintrodus în Codul de procedură civilă prin Legea nr. 59/1993, fiind reglementat de art. 330-330^4 sub titlul "Căile extraordinare de atac".

Hotărârile judecătoreşti definitive, pronunţate anterior datei de 26 iulie 1993, când a intrat în vigoare Legea nr. 59/1993, au putut fi atacate de procurorul general pe calea recursului extraordinar, care putea fi soluţionat şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 59/1993, în condiţiile stabilite la art. V alin. 5 din această lege, iar prin art. V alin. 6, astfel cum a fost completat prin Legea nr. 65/1993, părţilor li s-a dat posibilitatea sa atace ele cu recursul prevăzut în Legea nr. 59/1993, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia, hotărârile rămase definitive în perioada 30 iunie 1992 - 26 iulie 1993.

Tot acest ansamblu de reglementare, cu caracter tranzitoriu, are semnificatia imposibilităţii aplicării dispoziţiilor procesuale relative la recursul în anulare, hotărârilor pronunţate anterior datei la care Legea nr. 59/1993 a intrat în vigoare, adică 26 iulie 1993.

În aceste condiţii, Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 96/1996 ca dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă ar fi neconstituţionale, doar dacă s-ar aplica hotărârilor pronunţate anterior datei de 26 iulie 1993, pentru ca s-ar încalcă principiul neretroactivitatii legii, prevăzut în art. 15 alin. (2) din Constituţie.

Aceasta soluţie nu este contrară principiilor stabilite prin Decizia nr. 9/1994, asa după cum susţine recurentul, deoarece şi în cuprinsul considerentelor acesteia s-a reţinut ca dispoziţiile procesuale sunt, în principiu, de imediata aplicare şi deci dreptul relativ la exercitarea căilor de atac este fixat de legea în vigoare în momentul pronunţării.

Prin decizia recurată se face trimitere la Decizia nr. 96/1996, care are caracter obligatoriu potrivit art. 145 alin. (2) din Constituţie şi în care s-a reţinut ca textul art. 330^1 din Codul de procedură civilă îşi conserva constituţionalitatea în sensul arătat, evitandu-se astfel orice alte interpretări care ar avea drept rezultat aplicarea lui retroactivă, contrar art. 15 alin. (2) din Constituţie. Ca urmare, nu poate fi primită susţinerea recurentului relativă la respingerea recursului în anulare ca inadmisibil, pentru ca inadmisibilitatea nu este o problemă de constituţionalitate, singurul aspect care interesează contenciosul constituţional fiind raportarea prevederilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă la dispoziţiile art. 15 alin (2) din Constituţie.

Faţa de cele arătate, Decizia nr. 110/1996 este temeinica şi legală, neexistand motive care să determine casarea ei.

În temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. c) şi ale art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 25 şi ale art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Sava Goiu Nicolae împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 110 din 8 octombrie 1996.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică din 30 aprilie 1997.

Notă *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 110 din 8 octombrie 1996 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 6 martie 1997.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu