Ordin nr. 52 din 25 martie 2002

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

având în vedere:

● art. 8 alin. 4 din Legea petrolului nr. 134/1995;

● art. 70 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 134/1995, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/1996, cu modificările ulterioare;

● Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 216/2000 privind reglementarea situaţiei juridice a conductelor magistrale şi a instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor anexe, aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, aprobată şi modificată prin Legea nr. 254/2001,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 368/1999 privind reorganizarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

emite prezentul ordin.

Articolul 1

Se aprobă normativele şi prescripţiile tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, prevăzute în anexele nr. 1-6 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Agenţiei Naţionale

pentru Resurse Minerale,

Maria Iuliana Stratulat

Anexa 1

DEFINIŢII

1.Acord petrolier - actul juridic încheiat potrivit prevederilor Legii petrolului nr. 134/1995 între autoritatea competentă - Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale - şi o persoană juridică română sau străină, în vederea realizării de operaţiuni petroliere.

2.Condensat - amestec de hidrocarburi lichide, la presiune atmosferica, rezultat din reducerea presiunii şi temperaturii gazelor provenite din zăcăminte.

3.Distanta de protecţie - distanta minima care asigura accesul în vederea exploatării Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, precum şi în vederea realizării interventiilor la acesta; se măsoară din axul conductei de o parte şi de alta a acesteia.

4.Distanta de siguranţă - distanta minima care trebuie asigurata în vederea menţinerii gradului de securitate al obiectivelor din cadrul Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului şi vecinătăţi; se măsoară din axul conductei la punctul cel mai apropiat al unei instalaţii, construcţii etc. sau ca distanta între punctele cele mai apropiate a doua instalaţii, construcţii etc.

5.Etan - fractie lichidă, sub presiune, obţinută din procesul de deetanizare a gazelor, cuprinzând un amestec de hidrocarburi C(1) 'f7 C(4), predominant fiind etanul.

6.Gazolina - fracţiune petrolieră lichidă, sub presiune, cuprinzând hidrocarburi C(1) 'f7 C(15), rezultată din degazolinarea gazelor prin diferite procedee.

7.G.P.L. (gaz petrolier lichefiat) - etan, gazolina.

8.Sistemul naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului - cuprinde totalitatea conductelor magistrale care asigura colectarea ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului din perimetrele de exploatare şi din import şi dirijarea la unităţile de prelucrare şi la export, precum şi toate instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente acestora.

9.Titular de acord petrolier - orice persoană juridică, română sau străină, autorizata să efectueze operaţiuni petroliere în virtutea unui acord petrolier.

10.Ţiţei - lichid provenit din zăcăminte, de culoare neagra bruna, cu reflexe verzui, cu miros specific, constituit dintr-un amestec foarte complex de hidrocarburi gazoase, lichide şi solide cu caracter parafinos, naftenic şi aromatic.

11.Zona de protecţie - suprafaţa delimitata de distanta de protecţie a conductei, pe ambele părţi, de-a lungul acesteia.

12.Zona de siguranţă - suprafaţa delimitata de cea mai mare distanta minima de siguranţă a conductei, pe ambele părţi, de-a lungul acesteia.

Anexa 2

DISTANTA DE SIGURANŢA - ZONA DE SIGURANŢA

1.Distanţele minime de siguranţă au fost stabilite pe baza intensităţii radiatiei termice, a zonarii mediilor cu pericol de explozie, prescripţiilor tehnice în domeniu, precum şi a altor elemente impuse de lege ori considerate necesare.

2.Distanţele minime de siguranţă dintre instalaţiile tehnologice componente ale Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului şi diferite obiective industriale, administrative şi sociale învecinate acestuia sunt prevăzute în anexa nr. 5 la ordin.

Obiectivele învecinate instalaţiilor componente ale Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului se împart în:

● obiective aparţinând industriei de petrol şi gaze (conducte, instalaţii tehnologice în aer liber, instalaţii cu foc deschis, facle);

● obiective aparţinând Sistemului naţional de transport al energiei electrice (instalaţii, linii şi cabluri electrice);

● linii de cale ferată;

● drumuri;

● construcţii sociale, industriale şi administrative;

● centre populate şi locuinţe individuale;

● unităţi militare;

● poligoane de tragere şi depozite de exploziv;

● balastiere în râuri;

● depozite de furaje;

● hidrocentrale;

● termocentrale;

● centrale atomoelectrice.

Obiectivele aparţinând Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului se împart în:

● conducte subterane şi supraterane de ţiţei şi condensat;

● conducte subterane şi supraterane de gazolina;

● conducte subterane şi supraterane de etan;

● staţii de pompare a ţiţeiului şi condensatului;

● staţii de pompare a gazolinei;

● staţii de pompare a etanului;

● rampe de încărcare a ţiţeiului şi condensatului;

● rampe de încărcare a gazolinei;

● depozite de produse clasele III b, IV b;

● depozite de produse clasele I, II, III a, IV a;

● depozite de gaze lichefiate (gazolina şi etan).

3.Distanţele minime de siguranţă în interiorul şi între instalaţiile tehnologice componente ale Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului sunt prevăzute în anexa nr. 6 la ordin.

Obiectivele, instalaţiile, construcţiile şi utilitatile aparţinând Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului se împart în:

● conducte de ţiţei şi condensat;

● conducte de gazolina;

● conducte de etan;

● staţii de pompare a ţiţeiului şi condensatului;

● staţii de pompare a gazolinei;

● staţii de pompare a etanului;

● rampa de încărcare a ţiţeiului şi condensatului;

● rampa de încărcare a gazolinei;

● depozite de ţiţei şi condensat;

● depozite de gazolina şi etan;

● rezervoare;

● baterii de cazane;

● incalzitoare;

● coşuri de gaze;

● decantoare pentru scurgeri tehnologice;

● staţii de pompare de apa pentru incendiu;

● rezervoare de apa pentru incendiu;

● depozite de materiale solide;

● depozite de ambalaje combustibile;

● schimbatoare de căldura;

● braune;

● instalaţii de recuperare a vaporilor;

● construcţii industriale şi civile, instalaţii auxiliare de diverse grade de rezistenta la foc;

● împrejmuire.

4.Distanta cea mai mare de siguranţă pentru conductele de ţiţei şi condensat este de 250 m de o parte şi de alta a axului conductei sau de câte 250 m de fiecare parte a axelor conductelor de margine în cazul unui fascicul de conducte instalate în şanţ comun.

5.Distanta cea mai mare de siguranţă pentru conductele de etan şi gazolina este de 500 m de o parte şi de alta a axului conductei sau de câte 500 m de fiecare parte a axelor conductelor de margine în cazul unui fascicul de conducte instalate în şanţ comun.

6.Zona de siguranţă este delimitata de distanta de siguranţă a conductei sau fasciculului de conducte, pe ambele părţi, de-a lungul acestuia.

7.Zona de siguranţă a conductelor va fi supravegheată de operatorul de camp al titularului de acord petrolier.

8.Pentru orice obiectiv social, industrial sau militar ce va fi amplasat în zona de siguranţă trebuie obţinut avizul titularului de acord petrolier. Acesta are obligativitatea verificării şi înregistrării distantelor minime de siguranţă stabilite în conformitate cu anexa nr. 5 la ordin. Când apar neconcordante se va refuza avizul sau va fi solicitat proiectantul pentru găsirea unor măsuri suplimentare de protecţie, care vor necesita aprobarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

9.Zona de siguranţă a unei conducte va fi înscrisă în mod obligatoriu pe placutele indicatoare care marchează traseul conductei şi care se vor monta în acelaşi timp cu conducta.

Anexa 3

DISTANTA DE PROTECŢIE - ZONA DE PROTECŢIE

1.Distanta de protecţie este de 5 m de o parte şi de alta a axului conductei sau de câte 5 m de fiecare parte a axelor conductelor de margine în cazul unui fascicul de conducte instalate în şanţ comun.

2.Zona de protecţie este suprafaţa delimitata de distanta de protecţie a conductei sau a fasciculului de conducte, pe ambele părţi, de-a lungul acestuia.

3.Zona de protecţie a conductelor va fi supravegheată de operatorul de camp al titularului de acord petrolier.

În zona de protecţie sunt interzise următoarele:

● efectuarea oricăror lucrări de construcţii şi montaj, chiar cu caracter provizoriu, cu excepţia celor de deservire a conductei respective;

● instalarea taberelor de camp;

● montarea oricăror reţele electrice sau telefonice, cu excepţia celor de deservire a conductei respective;

● plantarea culturilor cu rădăcini mai mari de 50 cm.

4.Zona de protecţie a unei conducte va fi înscrisă în mod obligatoriu pe placutele indicatoare care marchează traseul conductei.

Anexa 4

REGLEMENTĂRI

privind accesul titularului de acord petrolier în zona

de siguranţă şi în zona de protecţie

1.Sistemul naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului face parte din domeniul public de interes naţional şi este de importanţă strategică.

2.Pentru a asigura întreţinerea Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului şi pentru a elimina apariţia posibilelor pericole în exploatarea acestuia se stabilesc zone de protecţie şi de siguranţă în conformitate cu dispoziţiile ordinului.

3.Dreptul de acces în zona de protecţie şi de siguranţă este diferenţiat în funcţie de natura operaţiunilor ce urmează să se efectueze, astfel:

● permanent, pentru verificarea zilnica a stării traseului şi a echipamentelor montate pe conducta, pentru verificarea stării izolatiei conductelor şi a sistemului de protecţie catodica, cu informarea anuală a proprietarilor de terenuri;

● ocazional, pentru lucrări de intervenţie şi reparaţii în caz de avarii, cu anunţarea, pentru fiecare situaţie, a proprietarilor de terenuri.

4.În cazul interventiilor ocazionale unităţile specializate/titularul de acord petrolier de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului vor lua măsuri de limitare, pe cat posibil, a pagubelor aduse dreptului de proprietate asupra terenurilor.

5.Operaţiunile petroliere ce trebuie efectuate în limitele zonelor de protecţie şi de siguranţă constituie lucrări de utilitate publică, iar terenurile necesare pentru aceste operaţiuni, precum şi construcţiile situate pe astfel de terenuri pot face obiectul exproprierii pentru cauza de utilitate publică, în condiţiile legii. Operaţiunile petroliere se.efectuează numai în cadrul zonelor de siguranţă şi de protecţie stabilite de autoritatea competentă.

6.Asupra terenurilor necesare operaţiunilor petroliere ce trebuie să fie realizate în afară zonelor de protecţie şi de siguranţă, altele decât cele declarate de utilitate publică, prevăzute la pct. 5, precum şi asupra terenurilor necesare lucrărilor de exploatare şi oricăror alte operaţiuni pe care acestea le implica, inclusiv cele privind asigurarea exploatării şi protecţiei Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, se instituie, în favoarea titularului operaţiunilor, un drept de servitute legală.

7.Exercitarea dreptului de servitute legală se face contra plăţii unei rente anuale către proprietarii terenurilor afectate, de către unităţile specializate/titularul de acord petrolier de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului.

Durata servituţii legale este cea a operaţiunilor petroliere, iar terenurile ce urmează să fie afectate vor fi determinate, în ceea ce priveşte suprafeţele şi proprietarii, după principiul celei mai mici atingeri posibile aduse dreptului de proprietate.

8.Accesul la terenurile afectate de servitutea legală se stabileşte prin negocieri între unităţile specializate/titularii acordurilor petroliere de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului şi proprietarii de terenuri, cu respectarea principiului egalităţii de tratament şi al echităţii.

9.Orice neintelegeri între unităţile specializate/titularii acordurilor petroliere de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului şi proprietarii terenurilor se soluţionează de către instanţele judecătoreşti competente, potrivit legii.

10.Dacă statul vinde bunurile expropriate în condiţiile pct. 2, foştii proprietari sau, după caz, succesorii lor au drept de preempţiune, scop în care vor fi înştiinţaţi despre condiţiile vânzării, pe cale administrativă sau prin publicitate.

11.Obţinerea folosinţei terenurilor necesare amplasării unor noi conducte ale Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului se realizează pe baza acordului deţinătorilor şi cu plata despăgubirilor cuvenite de către unităţile specializate/titularii acordurilor petroliere de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, în condiţiile legii.

12.Unităţile specializate/titularii acordurilor petroliere de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului au dreptul sa realizeze lucrări de intervenţii la conducte numai cu anunţarea proprietarului terenului. Despăgubirile ce vor fi plătite de către unităţile specializate/titularul de acord petrolier de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului pentru intervenţiile executate în caz de avarii se stabilesc ulterior, prin negocieri cu proprietarul terenului. Orice neintelegeri între unităţile specializate/titularii acordurilor petroliere de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului şi proprietarii terenurilor se soluţionează de către instanţele judecătoreşti competente, potrivit legii.

13.Pentru orice paguba produsă proprietarii terenurilor vor fi despăgubiţi, cuantumul despăgubirilor fiind stabilit prin negocieri cu unităţile specializate/titularul de acord petrolier de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, care au/a provocat paguba. În cazul în care nu se ajunge la înţelegere, litigiul se soluţionează pe cale judecătorească.

14.Accesul în terenurile necesare remedierii deranjamentelor în caz de avarii şi executarea unor lucrări de întreţinere la Sistemul naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, care au caracter urgent şi care se executa într-o perioada de până la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al deţinătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, se va proceda conform legislaţiei în vigoare.

Anexa 5

Notă *) În sensul normativelor P.E. 104/93 şi P.E. 106/95, toate elementele amplasate deasupra solului ale conductei îngropate vor fi tratate drept conducte supraterane.

Legenda şi explicaţii:

(a) Pentru produsele din clasele IIIb şi IVb distanţele prevăzute se pot reduce cu 25%. Reducerile se vor stabili prin proiect.

(b) Fac excepţie rezervoarele de combustibil ale centralelor termice.

(c) Distanta de 100 m se referă la facle cu înălţimi până la 60 m inclusiv. Pentru facle cu înălţimi mai mari de 60 m distanta se stabileşte prin proiect în funcţie de importanţă obiectivului invecinat.

(d) Pentru conducte subterane se considera distanta minima pe orizontala dintre fundaţia celui mai apropiat stalp sau element al prizei de pământ şi peretele conductei, iar pentru conducte supraterane se considera distanta minima pe orizontala dintre axul liniei şi peretele conductei.

(e) Distanta se poate reduce în cazuri speciale până la 2 m, cu condiţia prevederii prin proiect a unor măsuri suplimentare de siguranţă în conformitate cu normativul P.E. 106/95.

(f) Distanta se poate reduce în limitele stabilite de normativele P.E. 104/93 şi P.E. 106/95, cu condiţia luării unor măsuri suplimentare de siguranţă, fundamentate prin proiect.

(g) Se interzice traversarea L.E.A. În cazuri excepţionale se admit astfel de traversari, cu condiţia prevederii prin proiect a unor măsuri suplimentare de siguranţă, în conformitate cu normativele P.E. 104/93 şi P.E. 106/95.

(h) În cazul protejării cablului în tuburi, distanta poate fi marita prin proiect la 2 m, în conformitate cu normativul P.E. 107/95.

(i)Distanta în plan vertical dintre cablu şi conducta poate fi redusă până la 0,25 m numai în cazul protejării cablului în tuburi pe toată lungimea intersecţiei plus câte 0,5 m în fiecare parte, în conformitate cu normativul P.E. 107/95.

(j) De regula, conducta se pozeaza deasupra cablului. În caz contrar, fie conducta, fie cablul (de regula ultimul care se pozeaza) se introduce în tub de protecţie pe o lungime de 0,8 m de fiecare parte a intersecţiei.

Tubul va fi prevăzut la capete cu rasuflatori. Unghiul minim de traversare este de 60°. Detaliile vor fi stabilite prin proiect în conformitate cu normativul P.E. 107/95.

(k) Distanţele fata de linia de cale ferată se pot reduce cu acordul Direcţiei generale infrastructura din cadrul Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, pe baza unei documentaţii fundamentate întocmite de proiectant în conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 158/1996.

(l) Intersecţiile conductelor cu linii de cale ferată se realizează conform STAS 9312-87, cu acordul Direcţiei generale infrastructura din cadrul Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, pe baza unei documentaţii fundamentate întocmite de proiectant în conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 158/1996.

(m) Distanţele dintre conducte şi drumuri se pot reduce prin proiect, cu acordul Direcţiei generale a infrastructurilor terestre, Administraţiei Naţionale a Drumurilor şi al direcţiei regionale de drumuri şi poduri, până la limita zonei de siguranţă la drumuri, în limita a:

–1,50 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului;

–2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu;

–3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea până la 5,00 m inclusiv;

–5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea mai mare de 5,00 m.

(n) Intersecţiile dintre conducte şi drumuri se vor proiecta conform STAS 9312-87. Proiectul va fi avizat de Direcţia generală a infrastructurilor terestre, Administraţia Naţionala a Drumurilor şi de direcţia regionala de drumuri şi poduri, pe baza unei documentaţii fundamentate întocmite de proiectant în conformitate cu Ordinului ministrului transporturilor nr. 158/1996.

(o) Proiectul va fi avizat de Ministerul Apărării Naţionale în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 62/1996.

(p) Proiectul va fi avizat de Compania Naţionala "Apele Române" - S.A. la depăşirea limitei zonei de protecţie, în conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996.

(r) Proiectul va fi avizat de Compania Naţionala "Apele Române" - S.A. la traversarea apelor de suprafaţa, în conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996 şi cu ordinele ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 148/1997 şi nr. 277/1997.

T - tehnologic.

H(st) - înălţimea stalpului.

În sensul N.D. nr. 278/1986, distanta minimala de siguranţă reprezintă limita minima care trebuie asigurata în vederea menţinerii gradului de securitate al instalaţiilor.

Distanţele prevăzute în anexa nr. 6 se considera şi se măsoară:

–pentru localităţi, de la limita construibila (intravilan);

–pentru construcţii izolate, de la punctul cel mai apropiat al construcţiei;

–pentru întreprinderi industriale, depozite, staţii de compresoare etc., de la punctul cel mai apropiat al imprejmuirii;

–pentru drumuri, din axul drumului;

–de la piciorul taluzului, la căile ferate în rambleu şi de la muchia taluzului, pentru cele în debleu;

–pentru podurile de linii de cale ferată sau de drumuri distanţele minime se considera ca şi pentru linia de cale ferată sau categoria de drum respectiva, de la marginea podului.

Distanţele minime fata de orice construcţie specială necuprinsă în tabelul de mai sus se vor stabili prin proiect.

Anexa 6

Legenda şi explicaţii:

(a) Distanta se poate reduce la 10 m atunci când capacitatea totală de hidrocarburi lichefiate nu depăşeşte 70 mc sau la 5 m atunci când rezervoarele de hidrocarburi lichefiate sunt subterane.

Când capacitatea depozitului de G.P.L. este mai mare de 4.000 mc, distanta minima este de:

–40 m între mantaua rezervorului G.P.L. şi rezervorul de hidrocarburi lichide clasa a II-a;

–25 m între mantaua rezervorului G.P.L. şi rezervorul de hidrocarburi lichide clasele a III-a şi a IV-a.

D - diametrul celui mai mare rezervor vecin.

Distanta minima fata de orice construcţie specială necuprinsă în tabel se va stabili prin proiect.