Decizie nr. 1.179 din 15 septembrie 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, excepţie ridicată de Vanka Erzsebet-Zsuzsa şi Vanka Alexandru-Gimel în Dosarul nr. 2.607/296/2009 al Tribunalului Satu Mare - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.726D/2010.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2010.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 199/Ap din 19 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.607/296/2009, Tribunalul Satu Mare - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de apelanţii Vanka ErzsebetZsuzsa şi Vanka Alexandru-Gimel într-o cauză având ca obiect apelul declarat de aceştia împotriva Sentinţei civile nr. 1.658 din 10 martie 2010, pronunţată de Judecătoria Satu Mare, prin care a fost respinsă excepţia tardivităţii plângerilor formulate de aceştia, având ca obiect rectificarea înscrierilor în cartea funciară.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece, "pe lângă faptul că reprezintă anumite interese ale politicului, contrare bunei funcţionări şi independenţei justiţiei şi contrare drepturilor justiţiabililor, contravin şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, aducând atingere dreptului la un proces echitabil". Susţin că este inexplicabilă prorogarea succesivă şi inutilă a unor termene, motivată de "lipsa de fonduri", în condiţiile în care la fiecare instanţă judecătorească există dotare cu aparatură folosită la înregistrarea proceselor penale, neexistând niciun impediment în folosirea acesteia şi pentru înregistrarea şedinţelor de judecată în procesele civile, cu atât mai mult cu cât acestea se judecă în aceleaşi săli ca şi procesele penale.

Totodată, susţin că textul de lege criticat contravine şi art. 1 alin. (5), art. 61, art. 73 alin. (3) lit. l) şi art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece situaţia reglementată de acesta nu mai poate fi caracterizată drept extraordinară, având în vedere cele 5 amânări consecutive pe parcursul a 6 ani de la adoptarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

În final, solicită Curţii Constituţionale să aibă în vedere considerentele Deciziei nr. 109/2010, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, deoarece elementele cuprinse în nota de fundamentare nu sunt de natură să justifice adoptarea ordonanţei de urgenţă, în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4) din Constituţie.

Tribunalul Satu Mare - Secţia civilă consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens deciziile nr. 492/2010 şi nr. 1.385/2009 ale Curţii Constituţionale, prin care aceasta a statuat că prorogarea unor termene, cum este cel din cauza de faţă, a fost dispusă în vederea unei bune administrări a justiţiei ca serviciu public, ţinând seama, aşa cum rezultă din motivarea acestei ordonanţe, de gravele consecinţe de ordin procedural care ar putea apărea în activitatea de judecată din cauza inexistenţei suportului tehnic necesar şi care ar putea fi invocate în cadrul proceselor pe rolul instanţelor de judecată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare a Curţii, dispoziţiile art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009.

Textul de lege criticat prevede următoarele: "Termenul prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, de la care se aplică dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la înregistrarea şedinţelor de judecată, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2011."

Dispoziţiile art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, la care se referă dispoziţiile de lege criticate, au următorul cuprins: "Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor în comunicare se aplică de la 1 ianuarie 2010."

Ulterior sesizării Curţii Constituţionale a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2010 privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 16 decembrie 2010, care la art. V prevede următoarele: "Termenul prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, de la care se aplică dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la înregistrarea şedinţelor de judecată, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2012."

În concluzie, Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2010 privind unele măsuri financiar-bugetare.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 61 privind rolul Parlamentului, ale art. 73 alin. (3) lit. l) privind reglementarea prin lege organică a organizării şi funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi şi ale art. 115 alin. (4) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, precum şi dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra normei de lege referitoare la prorogarea termenului prevăzut de art. 13 din Legea nr. 304/2004, privind înregistrarea şedinţelor de judecată, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie invocate şi în prezenta cauză, prin Decizia nr. 492 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 11 iunie 2010.

Cu acel prilej, Curtea a reţinut că ordonanţa de urgenţă în discuţie prorogă unele termene în vederea unei bune administrări a justiţiei ca serviciu public, ţinând seama, aşa cum rezultă din motivarea acestei ordonanţe, de gravele consecinţe de ordin procedural care ar putea apărea în activitatea de judecată din cauza inexistenţei suportului tehnic necesar şi care ar putea fi invocate în cadrul proceselor pe rolul instanţelor de judecată, iar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare este neîntemeiată.

Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte, Curtea constată, pentru aceleaşi motive, că şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2010 privind unele măsuri financiar-bugetare este neîntemeiată, dispoziţiile criticate nefiind contrare art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.

În plus, Curtea constată că susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie, privind reglementarea prin lege organică a organizării şi funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi, nu sunt întemeiate. Astfel, pe de o parte, potrivit art. 115 din Constituţie, pe calea unei ordonanţe de urgenţă se pot reglementa norme care ţin de domeniul legii organice, iar, pe de altă parte, dispoziţiile de lege criticate nu constituie norme de organizare judecătorească referitoare la compunerea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, ci reguli de procedură propriu-zisă, art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, făcând parte din titlul I "Dispoziţii generale", cap. III intitulat "Dispoziţii generale privind procedura judiciară".

Prin urmare, Curtea constată că prevederile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2010 nu încalcă nici dispoziţiile constituţionale ale art. 61 privind rolul Parlamentului, ale art. 73 alin. (3) lit. l) şi ale art. 115 alin. (4) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2010 privind unele măsuri financiar-bugetare, excepţie ridicată de Vanka Erzsebet-Zsuzsa şi Vanka Alexandru-Gimel în Dosarul nr. 2.607/296/2009 al Tribunalului Satu Mare - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 septembrie 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean