referitoare la interpretarea art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, modificată și completată prin art. I din Legea nr. 288/2018
Dosar nr. 285/1/2023
| Mariana Constantinescu | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal - președintele completului |
| Luiza Maria Păun | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Alina Pohrib | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ionel Barbă | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Daniel Gheorghe Severin | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Andreea Marchidan | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Carmen Maria Ilie | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Horațiu Pătrașcu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ionel Florea | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Decebal Constantin Vlad | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Elena Diana Tămagă | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Adrian Remus Ghiculescu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Emilia Claudia Vișoiu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispozițiilor art. 520 alin. (6) din Codul de procedură civilă și art. 34 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 3 aprilie 2023 (Regulamentul Î.C.C.J.).
Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, președintele Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulamentul Î.C.C.J.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 12.578/3/2021, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând următoarele:
(i)domnul judecător Decebal Constantin Vlad a întocmit raportul asupra chestiunii de drept, prin care se propune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării;
(ii)raportul a fost comunicat părților din dosarul în care a fost formulată sesizarea, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă;
(iii)la dosar a fost depus punct de vedere cu privire la raportul asupra chestiunii de drept formulat de recurentul-reclamant din dosarul în care a fost formulată sesizarea, prin avocat, prin care arată că sesizarea este admisibilă și trebuie interpretată în sensul că poate avea calitatea de beneficiar al compensației lunare aferente chiriei, în vederea achitării ratei/fracțiunii de rată aferentă creditului ipotecar/imobiliar contractat, de la data intrării în vigoare a legii - 9 decembrie 2018, și funcționarul public cu statut special - polițist care a încheiat un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării locuinței, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, și care îndeplinea, la momentul dobândirii imobilului, condițiile pentru decontarea chiriei.
În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, constată următoarele:
I. Titularul și obiectul sesizării
Prin Încheierea din 2 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 12.578/3/2021, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, modificată și completată prin art. I din Legea nr. 288/2018, se interpretează în sensul că poate avea calitatea de beneficiar al compensației lunare aferente chiriei, în vederea achitării ratei/fracțiunii de rată aferentă creditului ipotecar/ imobiliar contractat, de la data intrării în vigoare a legii - 9 decembrie 2018, și funcționarul public cu statut special - polițist care a încheiat un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării locuinței, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, și care îndeplinea, la momentul dobândirii imobilului, condițiile pentru decontarea chiriei?
Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal cu nr. 12.578/3/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.), a solicitat anularea actului administrativ înregistrat cu nr. 888.490 din 26.03.2021 la Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației (M.A.I. - D.G.C.T.I.), prin care a fost respinsă cererea sa pentru compensarea lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului, începând cu data Raportului de solicitare nr. 827.109 din 22.02.2021, și recunoașterea dreptului de a beneficia de compensația lunară pentru chirie, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni de rată aferentă creditului, începând cu data raportului de solicitare mai sus menționat, cu consecința obligării pârâtului la emiterea unui nou act administrativ.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul M.A.I. a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, arătând, în esență, că reclamantul nu poate beneficia de compensația lunară, având în vedere faptul că, la 9 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 288/2018, acesta deținea o locuință în proprietate personală, potrivit Contractului de vânzare-cumpărare nr. 984 din 24.05.2018. Pentru achitarea prețului prevăzut în contractul de vânzare-cumpărare sus-menționat, reclamantul a încheiat, la aceeași dată, și Contractul de credit ipotecar nr. C2202/126/1507689 din 24.05.2018. Sentința pronunțată de prima instanță
Prin Sentința civilă nr. 5.904 din 13 octombrie 2021, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea reclamantului indicată la paragraful 8 din prezenta decizie, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul București a avut în vedere, în esență, faptul că refuzul pârâtului de a acorda compensația solicitată este legal, în raport cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 31 și 32 din Legea nr. 360/2002, forma în vigoare în luna noiembrie 2018, ale art. I din Legea nr. 288/2018 de completare a dispozițiilor art. 31 anterior menționat, aplicabile de la 9.12.2018.
Prima instanță a reținut că încheierea contractului de vânzare-cumpărare și a contractului de credit ipotecar identificate la paragraful 9 din prezenta decizie a avut loc la 24.05.2018, dată la care Legea nr. 360/2002 nu prevedea dreptul polițistului de a solicita compensația lunară pentru chirie, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului, ci doar dreptul la compensarea chiriei lunare.
Începând cu 9 decembrie 2018, data intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, pentru acordarea compensației lunare aferente creditului este necesară întrunirea următoarelor două condiții: polițistul să îndeplinească condițiile de acordare a compensației pentru chirie prevăzute de art. 31 alin. (1) și (1^1) și să contracteze un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe. Prima instanță a reținut că cea de-a doua condiție impusă de legiuitor este una viitoare și nu se referă la situația polițistului care are un credit sau care a contractat un credit. Folosirea verbului la viitor - „contractează“ - duce la interpretarea că voința legiuitorului a fost aceea de acordare a acestei facilități polițiștilor care vor contracta credite după apariția legii, și nu celor care au contractat astfel de credite.
Împotriva sentinței menționate la paragraful 10 din prezenta decizie a formulat recurs reclamantul A., prin care a solicitat casarea sentinței și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.
În motivare, recurentul a invocat, în esență, faptul că instanța de fond a apreciat, în mod eronat, că prin cererea de chemare în judecată a solicitat aplicarea retroactivă a prevederilor referitoare la acordarea compensației lunare pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului, în conformitate cu prevederile art. 31 coroborate cu cele ale art. 32 din Legea nr. 360/2002.
De asemenea, recurentul a învederat că, la 24.05.2018, a cumpărat un apartament în municipiul București, conform Contractului de vânzare-cumpărare nr. 984 din 24.05.2018, contractând pentru plata acestuia un credit ipotecar (Contractul nr. C2202/126/1507689 din 24.05.2018, cu plata în rate pentru o perioadă de 360 de luni, Actul adițional nr. 1 din 10.04.2020 la acesta, precum și Contractul de ipotecă nr. 985 din 24.05.2018). În baza prevederilor legale invocate a solicitat, prin Raportul înregistrat la M.A.I. - D.G.C.T.I. cu nr. 827109 din 22.02.2021, acordarea acestui sprijin financiar, făcând dovada îndeplinirii condițiilor legale, fapt dovedit de documentele justificative atașate raportului în cauză.
Conform prevederilor art. 5 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005 privind stabilirea cuantumului și condițiilor de acordare a compensației lunare pentru chirie cuvenite polițiștilor (H.G. nr. 284/2005): „Compensația lunară pentru chirie se acordă începând cu data înregistrării raportului la secretariatul unității“. Prin urmare, nu se poate deduce că solicitarea dreptului s-a făcut în mod retroactiv (începând cu 24.05.2018), ci solicitarea s-a făcut de la data înregistrării raportului personal la Secretariatul M.A.I. - D.G.C.T.I., respectiv 22.02.2021, pentru viitor, pe durata care a mai rămas din credit.
Instanța de fond a reținut în mod nelegal și discriminatoriu faptul că doar polițiștii care achiziționează un imobil după luna decembrie 2018 pot beneficia de acest sprijin, nu și cei care au achiziționat anterior, deși legiuitorul nu a prevăzut acest drept ca fiind aplicabil doar pentru viitor, de la intrarea în vigoare a textului de lege.
Având în vedere conținutul și cronologia reglementărilor, este evident că art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 a fost adoptat în vederea concretizării măsurii de sprijin reglementate de art. 32 din același act normativ. Astfel, art. 32 existent în forma inițială a Legii 360/2002, deci din anul 2002, arată că statul sprijină polițistul în construirea sau cumpărarea unei locuințe. În condițiile în care, ulterior, respectiv în anul 2018, s-a introdus art. 31 alin. (1^2), conform căruia se suportă de către stat o parte din rata creditului contractat de către polițist pentru cumpărarea unei locuințe, este evident că aceasta este o măsură de sprijin dintre cele la care se referă art. 32 menționat anterior.
Ca urmare a modificărilor pe care Legea nr. 288/2018 le-a adus Legii nr. 360/2002, art. 32 s-a operaționalizat, în sensul în care a devenit posibilă acordarea sprijinului prevăzut de lege în situația cumpărării unei locuințe proprietate personală, sprijin de care niciunul dintre polițiștii aflați în activitate nu a putut beneficia până la momentul adoptării Legii nr. 288/2018.
Indiferent de data contractării creditului, efortul financiar depus este același, iar momentul efectuării acestui efort este, de asemenea, același, respectiv cel în care se achită rata aferentă creditului contractat (având în vedere faptul că a beneficiat de acordarea compensației pentru chirie din momentul încadrării în M.A.I., respectiv anul 2010, conform documentelor atașate). Scopul achitării respectivei rate este, de asemenea, identic, respectiv acela de a rambursa creditul contractat pentru cumpărarea unei locuințe. O altă interpretare ar conduce la diferențe nejustificate de tratament, neexistând deosebiri relevante între situația unei persoane care a contractat un credit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, dar îl plătește integral sau parțial ulterior, și cea a unei persoane care l-a contractat ulterior.
Recurentul a mai arătat că, la momentul contractării creditului, respectiv 24.05.2018, beneficia de plata compensației pentru chirie (conform Dispoziției directorului general al D.G.P.M.B. nr. 13.351/B din 25.08.2017 emise în baza Contractului de închiriere nr. 2.225.625 din 11.08.2017). Or, în acest caz, rezultă îndeplinirea condițiilor stipulate de lege, potrivit noilor modificări aduse Legii nr. 360/2002 începând cu 6.12.2018 prin Legea nr. 288/2018, față de împrejurarea că a achiziționat locuința printr-un credit ipotecar, deoarece nu deținea locuință proprietate personală în localitatea în care își are sediul unitatea la care este încadrat, respectiv M.A.I. - D.G.C.T.I.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 31 alin. (1),alin. (1^1), alin. (1^2) și următoarele, art. 32 din Legea nr. 360/2002, Legea nr. 288/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative, Hotărârea Guvernului nr. 284/2005 privind stabilirea cuantumului și condițiilor de acordare a compensației lunare pentru chirie cuvenite polițiștilor.
Intimatul-pârât M.A.I. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
În motivare a arătat, în esență, că data nașterii dreptului în discuție este data modificării legislației, dată la care legiuitorul a intervenit și a instituit posibilitatea acordării compensației lunare pentru chirie pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului imobiliar, respectiv 9.12.2018. Astfel, situația juridică a recurentului nu poate fi analizată prin prisma noii legi, câtă vreme acesta a contractat un credit imobiliar anterior acestei date, devenind, în consecință, proprietar al unui imobil.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept menționate la paragraful 7 din prezenta decizie.
Având în vedere chestiunea de drept supusă dezlegării, prevederile din dreptul intern supuse interpretării sunt cele ale art. 31 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 288/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative (denumită în continuare Legea nr. 360/2002), și anume:
Articolul 31
(1)Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul și care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensație pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.
(1^1)Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are domiciliul, dar care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensația lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului afacerilor interne, însușite de către conducătorul unității din care face parte polițistul, la solicitarea acestuia.
(1^2)Polițistul care îndeplinește condițiile de acordare
a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) și (1^1) și care
contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.
(1^3)În situația prevăzută la alin. (1^2), compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situația prevăzută la alin. (1) și (1^1) și pentru situația prevăzută la alin. (1^2), caz în care polițistul optează pentru una dintre aceste situații.
(1^4)Pentru persoanele prevăzute la alin. (1^2), sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe.
(2)Soțul sau soția polițistului mutat/mutată în interesul serviciului în altă localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă și a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soțul sau soția, are dreptul la o indemnizație lunară de 50% din salariul de bază al polițistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activități aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
(3)«abrogat»
(4)De indemnizația lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază și soțul sau soția care, la data mutării polițistului, era înscris/ înscrisă, în condițiile legii, ca șomer, dar numai după expirarea termenului de plată a ajutorului de șomaj, stabilit prin lege.
(5)Cuantumul compensației prevăzute la alin. (1) și condițiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.
IV. Punctul de vedere al părților cu privire la chestiunea de dreptA. Punctul de vedere al recurentului-reclamant A.
Potrivit punctului de vedere formulat de recurentul-reclamant se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu dezlegarea chestiunii de drept.
În ceea ce privește fondul chestiunii de drept, în opinia recurentului, în interpretarea corectă a art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, așa cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 288/2018, beneficiar al compensației lunare aferente chiriei, în vederea achitării ratei/fracțiunii de rată aferentă creditului ipotecar/imobiliar contractat, de la data intrării în vigoare a legii - 9 decembrie 2018, este și funcționarul public cu statut special - polițist care a încheiat un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării locuinței, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, și care îndeplinea, la momentul dobândirii imobilului, condițiile pentru decontarea chiriei.
Se susține că interpretarea redată în cadrul paragrafului anterior rezultă din formularea „contractează“ din Legea nr. 288/2018, care nu poate primi interpretarea de „va contracta“. Dacă aceasta era intenția legiuitorului, ar fi menționat expres că aceste prevederi nu se aplică contractelor de credit aflate în derulare.
Recurentul a precizat că art. 31 din Legea nr. 360/2002 prevedea, anterior modificării prin Legea nr. 288/2018, dreptul polițistului de a beneficia de compensația pentru chirie de până la 50% din salariul de bază, reglementând, totodată, condițiile de acordare a beneficiului atât pentru chirie, cât și pentru rata de credit, care se menține în același cuantum prevăzut pentru chirie.
Completarea adusă art. 31 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 prin Legea nr. 288/2018 prin alin. (1^2)-(1^4), stabilește numai modalitatea concretă în care drepturile se materializează, dreptul existând încă de la intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2002. O altă interpretare ar conduce la situații discriminatorii între persoanele care au achiziționat locuința înainte și cele care au achiziționat locuința după intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018, refuzând astfel un drept de sprijin din partea statului pentru polițiștii care au achiziționat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, care sunt trimiși să își desfășoare activitatea acolo unde statul are nevoie, uneori în alte localități decât cele de domiciliu.
Recurentul invocă, de asemenea, Decizia Curții Constituționale nr. 86 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 15 iunie 2022, ca fiind în concordanță cu voința legiuitorului, care rezultă chiar din expunerea de motive a Proiectului de lege nr. 288/2018.B. Punctul de vedere al intimatului-pârât M.A.I.
Potrivit punctului de vedere al intimatului-pârât M.A.I., în cauză nu este necesară pronunțarea, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a unei hotărâri prealabile în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă.
Intimatul apreciază că legislația incidentă este lămuritoare, în sensul că beneficiază de compensația lunară pentru chirie polițistul care îndeplinește condițiile acordării compensației lunare pentru chirie potrivit art. 31 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 360/2002 și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe.
Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.
Astfel, primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, dat fiind faptul că dosarul, având ca obiect recurs, se află pe rolul Curții de Apel București, competentă să judece cauza în ultimă instanță.
Cea de-a treia condiție de admisibilitate este îndeplinită, întrucât dezlegarea chestiunii de drept privind sfera de aplicabilitate a beneficiului reglementat de art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 288/2018, constituie premisa soluționării problematicii puse în discuția instanței de recurs, respectiv stabilirea pe cale judecătorească a caracterului nejustificat al refuzului exprimat de M.A.I. de a acorda compensația lunară aferentă chiriei, în vederea achitării ratei/fracțiunii de rată aferentă creditului ipotecar/imobiliar contractat, de la data intrării în vigoare a legii - 9 decembrie 2018, și funcționarului public cu statut special - polițist, care a încheiat un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării locuinței, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, și care îndeplinea, la momentul dobândirii imobilului, condițiile pentru decontarea chiriei.
Instanța de trimitere consideră că este deopotrivă îndeplinită condiția noutății chestiunii de drept, având în vedere faptul că, până la data pronunțării încheierii de sesizare, chestiunea de drept nu primise o rezolvare pe cale jurisprudențială, practica judiciară indicată în cadrul dosarului fiind insuficientă pentru a se considera că, la nivelul instanțelor, s-ar fi conturat interpretări clare ale acestei dispoziții legale. Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acesteia și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.B. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării
Cu privire la fondul chestiunii de drept supuse dezlegării, potrivit punctului de vedere al instanței de trimitere, sensul dispozițiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, modificată și completată prin art. I din Legea nr. 288/2018, este acela de a recunoaște beneficiul compensației lunare aferente chiriei de la data intrării în vigoare a modificării, respectiv 9.12.2018, tuturor funcționarilor publici cu statut special - polițiști, care au obligația achitării de rate în temeiul unui contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării locuinței.
Condiția esențială pentru calitatea de beneficiar al acestei compensații este aceea ca, la data încheierii contractului de credit ipotecar/imobiliar, funcționarul public cu statut special - polițist să fi îndeplinit condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) și (1^1) ale art. 31 din Legea nr. 360/2002, astfel cum au fost modificate prin art. I din Legea nr. 288/2018. Altfel spus, pentru stabilirea calității de beneficiar al compensației menționate, nu prezintă relevanță data încheierii contractului de credit ipotecar/imobiliar pentru achiziționarea locuinței (înainte sau după 9.12.2018), ci împrejurarea ca, la momentul achiziționării locuinței, funcționarul public cu statut special - polițist să fi fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea de domiciliu și să nu fi deținut locuință personală în acea localitate, nici el, nici soția/soțul acestuia/acesteia, sau să fi fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea de domiciliu, dar să nu fi deținut locuință proprietate personală în acea localitate nici el, nici soția acestuia, iar pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate să se fi apreciat că poate beneficia de compensația lunară pentru chirie.
Împrejurarea că funcționarul public cu statut special - polițist a încheiat contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării locuinței anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 nu determină excluderea acestuia de la beneficul compensației reglementate de art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 (forma în vigoare începând cu 9.12.2018), motivat de încălcarea principiului neretroactivității legii. Astfel, legea se aplică doar de la momentul intrării în vigoare și în privința efectelor viitoare (compensația aferentă ratei de credit, pentru perioada ulterioară datei de 9.12.2018, rată datorată în derularea unui contract de credit ipotecar/imobiliar încheiat anterior) ale unei situații trecute (încheierea contractului de vânzare-cumpărare a unei locuințe, dublată de contractarea unui contract de credit ipotecar/imobiliar pentru achitarea prețului). Or, în aceste condiții, nu se poate reține că ar fi vorba despre o aplicare retroactivă a dispozițiilor legale în situația acordării compensației aferente ratelor de credit scadente ulterior datei de 9.12.2018, achitate în temeiul unor contracte încheiate anterior acestei date.
Recunoașterea acestui beneficiu începând cu 9.12.2018 este condiționată de îndeplinirea condițiilor pentru acordarea compensației pentru chirie la momentul încheierii contractului de credit ipotecar/imobiliar pentru achiziționarea unei locuințe, iar nu de data încheierii contractului de credit. Prin urmare, nu prezintă relevanță, în ceea ce privește stabilirea calității de beneficiar al compensației în privința funcționarului public cu statut special - polițist, data încheierii contractului de credit (anterior datei de 9.12.2018 sau ulterior acestei date), ci îndeplinirea condițiilor pentru acordarea compensației pentru chirie, prevăzute în mod expres de art. 31 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 360/2002, la momentul încheierii contractului de credit.
În sensul celor expuse anterior, instanța de trimitere a reținut și considerentele Curții Constituționale expuse în cadrul Deciziei nr. 86 din 3 martie 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 15 iunie 2022.
Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că dispozițiile art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, modificată și completată prin art. I din Legea nr. 288/2018, se interpretează în sensul că beneficiar al compensației lunare aferente chiriei, în vederea achitării ratei/fracțiunii de rată aferentă creditului ipotecar/imobiliar contractat, este, de la data intrării în vigoare a legii - 9 decembrie 2018, și funcționarul public cu statut special - polițist care a încheiat un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării locuinței, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, și care îndeplinea, la momentul dobândirii imobilului, condițiile pentru decontarea chiriei.
Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul curților de apel Cluj (Decizia civilă nr. 1.089 din 3 noiembrie 2022 - Dosarul nr. 1.559/100/2021; Decizia nr. 298 din 15 martie 2021 - Dosarul nr. 3.978/117/2019; Decizia civilă nr. 703 din 25 iunie 2020 - Dosarul nr. 4.179/117/2019; Decizia civilă nr. 889 din 26 septembrie 2022 - Dosarul nr. 2.427/100/2021; Decizia civilă nr. 1.117 din 9 noiembrie 2022 - Dosarul nr. 1.637/112/2022; Decizia civilă nr. 975 din 12 octombrie 2022 - Dosarul nr. 2.445/112/2021; Decizia civilă nr. 1.170 din 16 noiembrie 2022 - Dosarul nr. 786/112/2022; Decizia civilă nr. 1.167 din 16 noiembrie 2022 - Dosarul nr. 3.586/112/2021; Decizia civilă nr. 703 din 25 iunie 2020 - Dosarul nr. 4.179/117/2019; Decizia civilă nr. 109 din 27 ianuarie 2022 - Dosarul nr. 677/112/2021; Decizia civilă nr. 550 din 12 mai 2022 - Dosarul nr. 1.548/100/2021; Decizia nr. 298 din 15 martie 2021 - Dosarul nr. 3.978/117/2019; Decizia civilă nr. 633 din 27 mai 2021 - Dosarul nr. 4.352/117/2019; Decizia civilă nr. 604 din 23 mai 2022 - Dosarul nr. 1.547/100/2021, toate pronunțate de Secția a III-a contencios administrativ și fiscal) și Ploiești (Decizia nr. 239 din 11 martie 2020 - Dosarul nr. 2.641/105/2019, pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal) și la cel al tribunalelor Bihor (Sentința nr. 746/CA din 17 noiembrie 2022 - Dosarul nr. 2.748/111/2022, pronunțată de Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, nedefinitivă, recursul formulat fiind pe rolul Curții de Apel Oradea, în procedură prealabilă), Brăila (Sentința nr. 331/Fca din 20 octombrie 2022 - Dosarul nr. 1.102/113/2022, pronunțată de Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal; nedefinitivă - recurs declarat la 4.01.2023), Iași^1 (Sentința civilă nr. 987 din 22 decembrie 2021 - Dosarul nr. 3.838/99/2021, pronunțată de Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal), Giurgiu^2 (Sentința civilă nr. 323 din 12 iulie 2022 - Dosarul nr. 501/122/2022, pronunțată de Secția civilă), Maramureș (Sentința civilă nr. 227 din 2 martie 2022 - Dosarul nr. 1.559/100/2021, pronunțată de Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, definitivă). În același sens a fost exprimat și punctul de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, al următoarelor instanțe: curțile de apel București - Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, tribunalele București, Buzău, Ilfov, Hunedoara și Teleorman.
^1 Hotărârea este pronunțată într-o speță care vizează aplicarea dispozițiilor similare ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 288/2018, și a celor ale Hotărârii Guvernului nr. 1.867/2005 privind stabilirea cuantumului și condițiilor de acordare a compensației lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale, completată prin Hotărârea Guvernului nr. 350/2020 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.867/2005 privind stabilirea cuantumului și condițiilor de acordare a compensației lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale.
^2 Hotărârea este pronunțată într-o speță care vizează aplicarea dispozițiilor similare ale Legii nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, care a intrat în vigoare la 2 august 2019.
În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost expuse argumentele de mai jos.
Legea nr. 288/2018 nu are norme tranzitorii de aplicare, astfel că devin aplicabile regulile generale de aplicare a legii civile în timp, prevăzute de art. 6 alin. (6) din Codul civil. Din acest punct de vedere nu prezintă relevanță data încheierii contractului de credit pentru achiziționarea locuinței, respectiv faptul că acesta a fost încheiat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, efectele actului normativ producându-se doar pentru viitor, pentru ratele scadente ulterior intrării sale în vigoare, în speță, de la momentul solicitării.
Textul art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 288/2018, nu distinge sub aspectul temporal al contractării creditului, esențial fiind ca, la acel moment, polițistul să fi îndeplinit condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie. Simplul fapt că legea folosește timpul prezent, referindu-se la polițistul care „contractează“ un credit, nu poate, prin el însuși, să justifice acordarea compensației doar acelor polițiști care au încheiat un contract de credit anterior intrării în vigoare a legii. Și aceasta cu atât mai mult cu cât un astfel de tratament ar fi unul discriminatoriu, neexistând nicio justificare pentru care, deși polițiștii din ambele categorii sunt supuși aceluiași efort financiar al achitării ratelor de credit, momentul efectuării acestui efort este același, scopul achitării ratelor de credit este, de asemenea, identic (acela de a rambursa creditul contractat pentru cumpărarea unei locuințe), totuși acest sprijin financiar să fie acordat doar celor care au contractat creditul ulterior datei de 9 decembrie 2018, nu și celor care l-au contractat anterior.
Valoare normativă are însuși textul legal, astfel încât nu este decisivă, în economia cauzei, invocarea expunerii de motive din preambulul Legii nr. 288/2018. Dacă legiuitorul a urmărit cu adevărat să acorde compensația doar polițiștilor care au încheiat contracte ulterior intrării în vigoare a acestei legi, ar fi trebuit să prevadă expres acest lucru, chiar în textul legii, dând astfel posibilitatea de a se declanșa, anterior sau ulterior intrării în vigoare a acesteia, un control de constituționalitate prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituția României, republicată. Neprocedând astfel și lăsând loc unor interpretări, acestea trebuie analizate în conformitate cu legea fundamentală, iar nu în conformitate cu expunerea de motive.
Este irelevant, în speță, să se stabilească dacă art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 a fost sau nu adoptat în aplicarea art. 32 alin. (1) din aceeași lege, întrucât acest lucru nu poate influența interpretarea textului în discuție într-o manieră care să nu creeze discriminări.
Prevederile art. 2 lit. b) sau ale art. 3 lit. a) din H.G. nr. 284/2005 nu pot impieta asupra unui drept consacrat legal, în caz contrar încălcându-se principiul egalității în fața legii, ce presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite.
Prin aplicarea textului alin. (1^2) al art. 31 din Legea nr. 360/2002 inclusiv în cazul contractelor de credit încheiate anterior modificărilor introduse prin Legea nr. 288/2018 nu se realizează o aplicare retroactivă a dispozițiilor legale, dat fiind faptul că textul dispune numai pentru viitor, urmând a fi aplicat de la data intrării în vigoare a legii. O lege retroactivează atunci când se aplică pentru situații trecute, nu și atunci când se aplică pentru efectele viitoare ale situațiilor trecute. În speță, legea ar retroactiva doar dacă recurentului i s-ar acorda beneficiul pentru plata ratelor de credit pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 288/2028, nu și dacă i se acordă acestuia beneficiul pentru ratele aferente unei perioade ulterioare acestui moment.
În ceea ce privește condiția ca polițistul care solicită acordarea beneficiului să nu dețină o locuință în proprietate personală, la data solicitării sprijinului, interpretarea corectă este aceea ca polițistul să nu dețină în proprietate un alt imobil, nu cel pentru achiziția căruia s-a încheiat contractul de credit. O interpretare contrară ar lăsa neaplicat beneficiul prevăzut de art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 câtă vreme, conform uzanțelor bancare, contractul de credit se încheie și creditul este acordat doar începând cu data achiziționării imobilului. Prin urmare, sprijinul în discuție nu s-ar putea solicita niciodată înainte ca polițistul să dețină în proprietate imobilul, deoarece, înainte de acel moment, nici creditul nu ar fi contractat.
Din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 86 din 3 martie 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului (paragraful 34) rezultă că interpretarea instanței constituționale este în sensul că, potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, nu sunt instituiți ca destinatari ai normei doar polițiștii care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, iar norma juridică nu îi exclude de la acordarea compensației lunare pentru chirie pe polițiștii care contractează un astfel de credit anterior intrării în vigoare a legii menționate.
Într-o altă orientare jurisprudențială s-a apreciat că dispozițiile art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, modificată și completată prin art. I din Legea nr. 288/2018, se interpretează în sensul că beneficiar al compensației lunare aferente chiriei, în vederea achitării ratei/fracțiunii de rată aferentă creditului ipotecar/imobiliar contractat, este, de la data intrării în vigoare a legii - 9 decembrie 2018, doar funcționarul public cu statut special - polițist care a încheiat un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării locuinței ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 și care îndeplinea, la momentul dobândirii imobilului, condițiile pentru decontarea chiriei.
Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul curților de apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal (Decizia nr. 2.704 din 2 noiembrie 2022 - Dosar nr. 2.740/93/2021); Bacău, Brașov (Decizia nr. 99/R din 11 februarie 2021 - Dosarul nr. 1.874/85/2019 și Decizia nr. 980/R din 12 noiembrie 2019 - Dosarul nr. 1.011/62/2019, ambele pronunțate de Secția de contencios administrativ și fiscal), Constanța (deciziile nr. 86/CA din 27 ianuarie 2021, nr. 180/CA din 11 martie 2020 și nr. 258 din 25 mai 2020, pronunțate de Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal), Craiova (Decizia nr. 2.295 din 26 octombrie 2022 - Dosar nr. 1.087/63/2022, pronunțată de Secția contencios administrativ și fiscal), Iași (Decizia nr. 266 din 19 aprilie 2022 - Dosar nr. 3.838; Decizia nr. 793 din 7 decembrie 2022, ambele pronunțate de Secția contencios administrativ și fiscal), Ploiești (Decizia nr. 866 din 8 iunie 2022 - Dosar nr. 1.433/114/2020, pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal), Suceava (deciziile nr. 706 din 12 octombrie 2022 - Dosar nr. 1.765/86/2021, nr. 290 din 20 aprilie 2021 - Dosar nr. 1.165/86/2020 și nr. 506 din 8 septembrie 2020 - Dosar nr. 1.846/40/2019*, pronunțate de Secția de contencios administrativ și fiscal); al tribunalelor Bacău, Harghita (Sentința nr. 1.534 din 19 decembrie 2022 - Dosar nr. 1.283/96/2022, pronunțată de Secția civilă, definitivă prin neexercitarea căii de atac), Maramureș (sentințele nr. 342 din 16 martie 2021 - Dosar nr. 1.798/100/2020^3, nr. 1.677 din 7 decembrie 2021 - Dosar nr. 1.547/100/2021; nr. 1.678 din 7 decembrie 2021 - Dosar nr. 1.548/100/2021, nr. 1.443 din 17 decembrie 2020 - Dosar nr. 763/100/2020, pronunțate de Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, casate de Curtea de Apel Cluj, care, în rejudecare, a admis acțiunile), Ialomița (Sentința 1.167/F din 25 octombrie 2021 - Dosar nr. 629/98/2021, pronunțată de Secția civilă, nedefinitivă). În același sens a fost exprimat și punctul de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, al Curții de Apel Târgu Mureș și al tribunalelor Galați și Covasna.
^3 Hotărârea vizează o speță în care sunt aplicabile dispozițiile similare ale Legii nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare.
În susținerea acestei orientări jurisprudențiale, au fost formulate considerentele expuse în continuare.
Din prevederile art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 288/2018, rezultă că, pentru ca un polițist să poată beneficia de plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe, este necesar ca polițistul să îndeplinească condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) și (1^1) ale aceluiași articol, la data intrării în vigoare a prevederilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002. Condiția nu este îndeplinită în cazul în care polițistul deține deja o locuință proprietate personală în localitatea în care își desfășoară activitatea, locuință achiziționată prin contract de vânzare-cumpărare încheiat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018.
În condițiile în care, în perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, respectiv luna decembrie 2018, recurentul nu avea dreptul la decontarea chiriei în temeiul art. 31 alin. (1) și (1^1), în favoarea acestuia nu s-a putut naște nici dreptul la decontarea ratei aferente achiziționării locuinței, începând cu luna decembrie 2018, întrucât acordarea acestui drept era condiționată de îndeplinirea, la momentul intrării în vigoare a noii prevederi legale, a condițiilor de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) și (1^1). Pentru a beneficia de acest drept și polițistul care a contractat un credit în vederea cumpărării unei locuințe înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018, era necesar ca legea să prevadă, în mod expres, că de acest drept vor beneficia și polițiștii care au cumpărat anterior un imobil cu plata prețului prin intermediul unui credit ipotecar/imobiliar.
Instanțele judecătorești nu au competența de a acorda un drept în lipsa unei prevederi legale în acest sens, chiar dacă ar constata o situație de discriminare (deciziile Curții Constituționale nr. 818, nr. 819, nr. 820 și nr. 821 din 3 iulie 2008, publicate în Monitorul Oficial, al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008).
În reglementarea condițiilor pentru acordarea compensației, legiuitorul a folosit timpul prezent al verbului („contractează“), aspect care denotă intenția de a recunoaște acest beneficiu doar persoanelor care îndeplinesc cerințele pentru plata compensației pentru chirie la momentul intrării în vigoare a actului normativ.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului este în sensul că politica salarială a personalului bugetar este atributul exclusiv al statului, cuantumul drepturilor salariale fiind legat de nivelul resurselor bugetului din care se achită, statul bucurându-se de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor sale în acest domeniu (Hotărârea din 8 decembrie 2009, Wieczorek c. Poloniei, paragraful 59; Hotărârea din 19 decembrie 1989, Mellacher c. Austriei; Hotărârea din 8 noiembrie 2006, Kechko c. Ucrainei). Se invocă totodată Decizia Curții Constituționale nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006.
Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată, legea nu produce efecte retroactiv.
Nici jurisprudența Curții Constituționale a României, potrivit căreia legea nouă s-ar aplica tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi, nu este aplicabilă în cauză în sensul solicitat, deoarece textul legal reglementează dreptul de a beneficia de compensarea lunară a chiriei, drept pe care reclamantul l-a pierdut anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, astfel că textul nu îi este aplicabil în raport cu conținutul beneficiului acordat.
Curțile de apel Alba Iulia, București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice și Timișoara și tribunalele București, Călărași, Ilfov și Teleorman au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu a fost identificată jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție
În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate repere relevante cu privire la chestiunea de drept pusă în discuție.
Prin Decizia nr. 86 din 3 martie 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 15 iunie 2022, instanța de contencios constituțional a reținut:
33.Curtea observă că prevederile art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 au fost introduse în cuprinsul acestui act normativ prin Legea nr. 288/2018, care a intrat în vigoare la 9 decembrie 2018 și instituie condiții privind dreptul polițistului la compensația lunară pentru chirie, în situația contractării unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe. Astfel, polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit art. 31 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 360/2002, constând, în esență, în a nu deține locuință proprietate personală în localitatea în care își are sediul unitatea de poliție la care este încadrat, nici el și nici soția/soțul acestuia, și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului.
34.Raportat la criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că acestea nu relevă un fine de neconstituționalitate, de vreme ce textele de lege criticate, astfel cum sunt redactate, nu instituie ca destinatari ai normei doar polițiștii care contractează un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 și nici nu îi exclud de la acordarea compensației lunare pentru chirie pe polițiștii care contractează un astfel de credit anterior intrării în vigoare a legii menționate.
35.În aceste condiții, Curtea constată că, în realitate, problema supusă spre examinare nu este una de constituționalitate, ci una de interpretare și aplicare a legii, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu poate face obiectul unui control de constituționalitate. Astfel, nu intră în atribuțiile Curții Constituționale să interpreteze și să aplice dispozițiile legale criticate, acesta fiind atributul instanțelor judecătorești, care, în caz de litigiu, prin analiza elementelor de fapt și de drept specifice fiecărei cauze, au competența de a verifica îndeplinirea tuturor condițiilor legale pentru acordarea compensației lunare pentru chirie.
În jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene nu au fost identificate repere relevante în privința chestiunii de drept.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, la momentul respectiv, practică judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării.
Prin raportul asupra chestiunii de drept, întocmit conform art. 520 alin. (7) coroborat cu art. 516 alin. (7) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că, în cauza de față, nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din același cod, pentru declanșarea mecanismului privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, propunându-se soluția respingerii, ca inadmisibilă, a sesizării.
Prealabil analizării în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este ținută să verifice dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă.
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, au fost decelate, pe cale jurisprudențială, următoarele condiții de admisibilitate necesar a fi îndeplinite cumulativ:
(i)existența unei cauze aflate în curs de judecată;
(ii)cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza;
(iii)instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță;
(iv)ivirea unei chestiuni de drept veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată;
(v)chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă;
(vi)asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
Astfel fiind, procedura sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, privită ca mecanism procedural nou și ca parte a reformării sistemului procesual civil, are drept scop uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, așa încât, spre deosebire de recursul în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară intervenită deja în rândul instanțelor judecătorești, ea are semnificația unui remediu a priori care urmărește să preîntâmpine practica judiciară neunitară.
În vederea atingerii scopului menționat, legiuitorul a instituit sus-amintitele condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, conturând, prin urmare, cadrul legal al instituției analizate.
Pentru a se conchide asupra noutății chestiunii de drept este necesar a se observa scopul legiferării acestei instituții procesuale a hotărârii prealabile ca mecanism de unificare a practicii judiciare, anume acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori), spre deosebire de mecanismul recursului în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în practica instanțelor judecătorești (control a posteriori).
Semnificativă, sub acest aspect, este verificarea existenței și dezvoltării unei jurisprudențe în materia ce face obiectul sesizării, precum și a condiției ca asupra acestei chestiuni Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat.
În cauză se constată că, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost înregistrat cu nr. 426/1/2023 recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava, având ca obiect aceeași chestiune de drept cu cea dedusă soluționării în dosarul de față, respectiv:
Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, introduse prin art. I din Legea nr. 288/2018, în sensul de a se stabili dacă dreptul la compensația lunară
pentru chirie poate fi recunoscut polițiștilor care au încheiat contractele de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018
Prin urmare, în cadrul prezentei analize, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept va avea în vedere, cu prioritate, informația de la paragraful anterior, față de care se reține că, în speță, nu este îndeplinită condiția de admisibilitate, expres prevăzută de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia chestiunea de drept supusă dezlegării nu trebuie să facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
De altfel, din analiza jurisprudenței instanțelor de judecată expusă în cadrul secțiunii a VI-a a prezentei decizii rezultă că problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile a mai fost anterior dedusă judecății pe rolul instanțelor naționale de fond și de recurs.
Astfel, instanțele judecătorești au fost învestite cu soluționarea unor cereri de chemare în judecată cu un obiect identic cauzei înregistrate pe rolul instanței de trimitere, iar în contextul soluționării acestor cereri s-a pus, în mod unanim, problema interpretării dispozițiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, introduse prin art. I din Legea nr. 288/2018, în sensul de a se stabili dacă dreptul la compensația lunară pentru chirie poate fi recunoscut și polițiștilor care au încheiat contractele de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018.
Faptul că jurisprudența, în aplicarea acestor dispoziții legale, s-a conturat și nu mai este vorba despre o chestiune de drept nouă rezultă din analiza hotărârilor judecătorești transmise la dosar de către curțile de apel.
În aceste condiții, existența unei practici judiciare a instanțelor naționale determină pierderea caracterului de noutate a chestiunii de drept supuse analizei.
Instanțele de judecată au procedat deja la interpretarea și aplicarea normelor juridice considerate ca prezentând dificultăți, astfel că Înalta Curte de Casație și Justiție reține că obiectul sesizării nu îndeplinește condiția noutății nici din această perspectivă.
Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept reprezintă un mecanism menit să preîntâmpine apariția unei practici neunitare în aplicarea și interpretarea legii de către instanțele judecătorești, iar, după cum s-a arătat, problema de drept ce se solicită a fi dezlegată în speță a mai fost, anterior, dedusă judecății.
Prin urmare, existența unei practici judiciare conturate relevă faptul că nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, întrucât scopul preîntâmpinării practicii neunitare nu mai poate fi atins, chestiunea de drept care a suscitat-o nefiind una nouă, ci una soluționată deja în jurisprudență.
În considerarea argumentelor expuse, constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 519, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 2 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 12.578/3/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, modificată și completată prin art. I din Legea nr. 288/2018, se interpretează în sensul că poate avea calitatea de beneficiar al compensației lunare aferente chiriei, în vederea achitării ratei/fracțiunii de rată aferentă creditului ipotecar/imobiliar contractat, de la data intrării în vigoare a legii - 9 decembrie 2018, și funcționarul public cu statut special - polițist care a încheiat un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării locuinței, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, și care îndeplinea la momentul dobândirii imobilului condițiile pentru decontarea chiriei?
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE SECȚIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Judecător MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Elena-Mădălina Ivănescu
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
