Decizie nr. 402 din 19 martie 2009

Acsinte Gaspar - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Asociaţia de Proprietari nr. 30 din Slatina în Dosarul nr. 3.569/311/2008 al Judecătoriei Slatina.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 decembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.569/311/2008, Judecătoria Slatina a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Excepţia a fost ridicată de Asociaţia de Proprietari nr. 30 din Slatina într-o cauză civilă ce are ca obiect cererea de evacuare a autoarei excepţiei din spaţiul comun "uscătorie".

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile criticate sunt contrare principiilor şi drepturilor consacrate de dispoziţiile constituţionale şi prevederile actelor internaţionale invocate, întrucât nu dau posibilitatea coproprietarilor să dispună de cota ce le revine din proprietatea comună. Astfel, arată că, potrivit prevederilor criticate, pentru a utiliza proprietatea comună le este necesar acordul majorităţii proprietarilor membri ai asociaţiei şi al proprietarilor direct afectaţi de vecinătate, nefiind luată în considerare opţiunea fiecărui proprietar în parte.

Judecătoria Slatina apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 39 din Legea nr. 230/2007 stabilesc condiţiile în care proprietatea comună poate fi utilizată de către terţi, fiind reglementate limite ale dreptului de proprietate în cazul bunurilor aflate în coproprietate forţată şi perpetuă, în blocurile de locuinţe, în care sunt constituite asociaţii de proprietari, în condiţiile legii. Totodată, reţine faptul că alin. 1 teza a doua al art. 44 din Constituţie prevede că limitele şi conţinutul dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Astfel, apreciază că limitele aduse prin lege dreptului de proprietate asupra părţilor dintr-o clădire cu mai multe locuinţe, destinate folosirii în comun de către toţi proprietarii, se justifică constituţional.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 39 din Legea nr. 230/2007 sunt constituţionale. În acest sens, face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 734/2008 în care s-a reţinut constituţionalitatea textului de lege criticat raportat la dispoziţiile art. 44 din Constituţie. Totodată, apreciază că prevederile criticate nu sunt de natură să îngrădească dreptul părţilor interesate de a beneficia de toate garanţiile procesuale menite să le asigure dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 39 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, având următorul conţinut: "Proprietatea comună poate fi utilizată de către terţi, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majorităţii proprietarilor membri ai asociaţiei şi al proprietarilor direct afectaţi de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosinţă sau de concesiune."

Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare şi ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată, precum şi a dispoziţiilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât şi în asociere cu alţii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra dispoziţiilor art. 39 din Legea nr. 230/2007 s-a mai pronunţat, de exemplu, prin deciziile nr. 734 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, şi nr. 1.068 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 8 decembrie 2007, reţinând că acestea stabilesc condiţiile în care proprietatea comună poate fi utilizată de către terţi, şi anume cu acordul majorităţii proprietarilor membri ai asociaţiei şi al proprietarilor direct afectaţi de vecinătate.

În cauză, se pune problema stabilirii limitelor dreptului de proprietate în cazul bunurilor aflate în coproprietate forţată şi perpetuă (condominium pro indiviso) în blocurile de locuinţe, în care, potrivit legii, se constituie asociaţii de proprietari.

Sub acest aspect, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Constituţie, care consacră garantarea dreptului de proprietate privată, prevăd în teza a doua că atât limitele, cât şi conţinutul acestui drept "sunt stabilite de lege". Rezultă, în mod evident, că limitele aduse prin lege dreptului de proprietate asupra părţilor destinate folosirii în comun de către toţi proprietarii dintr-o clădire cu mai multe locuinţe se justifică constituţional prin asigurarea posibilităţii efective de administrare, folosire, întreţinere şi exploatare a imobilului în interesul tuturor proprietarilor de locuinţe din acel imobil.

Mai mult, în măsura în care textul de lege criticat prevede expres manifestarea acordului tuturor proprietarilor direct afectaţi de vecinătate ca o condiţie peremptorie a utilizării de către terţi a spaţiilor proprietate comună, Curtea a constatat că, în cauza dedusă controlului, nu operează nicio îngrădire a dreptului de proprietate al acestora.

Atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor amintite sunt pe deplin valabile şi în cauza de faţă, neintervenind elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii în această materie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Asociaţia de Proprietari nr. 30 din Slatina în Dosarul nr. 3.569/311/2008 al Judecătoriei Slatina.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 martie 2009.

PREŞEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu