Decizie nr. 22 din 21 ianuarie 2003

Nicolae Popa - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (3) şi (4), art. 68 alin. (1), precum şi ale art. 108 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Agromec" - S.A. Horia în Dosarul nr. 133C/Com/2002 al Curţii de Apel Constanta.

La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (3) şi art. 68 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicată, ca devenită inadmisibila şi a dispoziţiilor art. 108 ca fiind inadmisibila. Totodată, considera ca excepţia de neconstituţionalitate privind art. 67 alin. (4) din aceeaşi lege este neîntemeiată, deoarece nu are legătură cu art. 54 din Constituţie, invocat în susţinerea acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 7 mai 2002, pronunţată în Dosarul nr. 133C/Com/2002, Curtea de Apel Constanta a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (3) şi (4), ale art. 68 alin. (1), precum şi ale art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Agromec" - S.A. Horia.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenta, ca textele criticate instituie o discriminare în ceea ce priveşte "dreptul la vot egal al creditorilor, ceea ce influenţează măsurile luate de către judecătorul sindic" referitor la planul de reorganizare a societăţii. Dispoziţiile art. 67 alin. (3) din Legea nr. 64/1995, republicată, potrivit cărora numai creditorii ale căror creanţe nu sunt contestate vor fi îndreptăţiţi sa voteze cu privire la plan, sunt considerate de către autorul excepţiei ca fiind contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, care prevăd egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice.

Aceeaşi inegalitate, susţine autorul excepţiei, rezultă şi din examinarea dispoziţiilor art. 67 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, republicată, raportată la art. 68 alin. (1) din aceeaşi lege, "unde se prevede că planul va fi confirmat de judecătorul sindic dacă cel puţin două dintre categoriile de creditori menţionaţi la art. 67 alin. (4) accepta planul". Se susţine, în motivarea excepţiei, existenta unei inegalitati între creditorii având garanţii reale, creditorii menţionaţi la art. 108 pct. 3 şi creditorii chirografari.

În acest context se invoca, pe lângă încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1), şi încălcarea dispoziţiilor art. 54 din Constituţie privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor.

Curtea de Apel Constanta considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele constituţionale invocate se referă la egalitatea cetăţenilor şi la exercitarea drepturilor de către aceştia, iar nu la drepturile diverselor categorii de comercianţi. De asemenea, referitor la dispoziţiile art. 68 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicată, instanţa apreciază "echitabil ca planul de reorganizare sau de lichidare să fie confirmat numai dacă el este acceptat de creditorii cei mai importanti, pentru considerentul ca numai aceştia sunt în măsura sa aprecieze dacă acel plan corespunde sau nu intereselor lor legitime, precum şi dacă este de natura sa garanteze recuperarea creanţelor".

În legătură cu neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicată, instanţa a reţinut ca soluţionarea cauzei nu depinde de dispoziţiile acestui text, întrucât obiectul recursului aflat pe rolul instanţei îl constituie o hotărâre prin care nu a fost confirmat un plan de reorganizare. Cu toate acestea, instanţa nu a dispus, conform dispoziţiilor art. 23 alin. (6), coroborate cu cele ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, respingerea ca inadmisibila a excepţiei cu privire la textul art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicată, ci, dimpotriva, a sesizat Curtea Constituţională şi cu privire la aceasta excepţie de neconstituţionalitate.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arata ca susţinerea autorului excepţiei "decurge dintr-o gresita interpretare a dispoziţiilor legale invocate şi netinand seama de spiritul acestora. Votarea unui plan de reorganizare propus de subiectele prevăzute la art. 59 alin. (1) din lege se realizează de către toţi creditorii care şi-au depus cererile de admitere a creanţelor asupra averii debitorului în termenul stabilit de judecătorul sindic, potrivit art. 33 din lege, şi ale căror creanţe au fost verificate şi admise în mod definitiv în tabelul creanţelor prevăzute la art. 98 din lege". O interpretare contrară, în sensul celor susţinute de autorul excepţiei, ar constitui, potrivit punctului de vedere al Guvernului, "o încălcare a spiritului prevederilor art. 67 alin. (3) din lege şi a principiului general de drept lt; lt;actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat gt; gt;, consacrat şi de art. 978 din Codul civil". Referindu-se şi la jurisprudenta şi doctrina de specialitate, Guvernul arata ca acestea "sunt constante în a susţine aceasta interpretare, neexistand îndoieli în ceea ce priveşte faptul ca votarea planului de reorganizare urmează a fi realizată doar după ce contestaţiile împotriva declaraţiilor de creanta depuse de creditori au fost soluţionate definitiv". În consecinţa, arata Guvernul, "toţi creditorii aflaţi în aceeaşi situaţie (creanţe verificate şi admise) se bucura de egalitate de tratament, în deplin acord cu prevederile art. 16 din Constituţie şi cu jurisprudenta constanta a Curţii Constituţionale".

Referitor la invocarea încălcării dispoziţiilor art. 54 din Constituţie, care consacra principiul bunei-credinţe în exercitarea drepturilor constituţionale de către titularii acestora, Guvernul considera excepţia inadmisibila, "întrucât prevederile constituţionale respective nu au legătură cu soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti".

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 67 alin. (4), care prevăd votarea pe categorii de creanţe, se apreciază de către Guvern ca "acestea realizează o punere în practica a politicii legiuitorului de protecţie specială a unor anumite categorii de titulari de creanţe, cum ar fi cele izvorâte din contracte de muncă sau din obligaţii de întreţinere, care, datorită cuantumului de obicei scăzut, s-ar afla în pericol de a fi dezavantajate în ipoteza includerii acestora în categoria creanţelor chirografare generale". De altfel, susţine Guvernul, "votul pe categorii de creanţe este o practica uzitata în mod curent în tari cu tradiţie, precum S.U.A. sau Germania".

Relativ la dispoziţiile art. 108 din lege, Guvernul susţine ca, "fiind vorba de ordinea de satisfacere a diferitelor categorii de creanţe stabilite de lege, iar nu de votarea şi confirmarea planului de reorganizare, [...] excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată". Se mai arata ca în acest caz nu poate fi vorba de încălcarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor sau a exercitării cu bunacredinta a drepturilor şi libertăţilor constituţionale. În speta privilegiile sunt acordate anumitor categorii de creditori, deci nu poate fi vorba de încălcarea principiului egalităţii în drepturi, care "trebuie privită pentru persoanele care fac parte dintr-o anumită categorie, aflate în situaţii similare".

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, îl constituie dispoziţiile art. 67 alin. (3) şi (4), art. 68 alin. (1) şi ale art. 108 din Legea nr. 64 din 22 iunie 1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, având următorul cuprins:

–Art. 67 alin. (3) şi (4): "(3) Numai creditorii ale căror creanţe nu sunt contestate vor fi îndreptăţiţi sa voteze cu privire la plan.

(4)Următoarele categorii de creditori vor vota separat:

a)creditorii având garanţii reale;

b)creditorii menţionaţi la art. 108 pct. 3 şi 6;

c)creditorii chirografari." ;

–Art. 68 alin. (1): "Un plan va fi confirmat de judecătorul-sindic, dacă cel puţin două dintre categoriile de creditori menţionate la art. 67 alin. (4) accepta planul." ;

–Art. 108: "Creanţele vor fi plătite, atât în cazul lichidării unor bunuri din averea debitorului pe bază de plan, cat şi în cazul falimentului, în următoarea ordine:

1.taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata retributiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 9, art. 17 alin. (1), art. 21 şi ale art. 22, sub rezerva celor prevăzute la art. 69 alin. (3);

2.creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate de bănci în perioada de reorganizare, precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului, în condiţiile art. 74;

3.creanţele izvorâte din contracte de muncă, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;

4.creanţele statului provenite din impozite, taxe, amenzi şi din alte sume ce reprezintă venituri publice, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finanţele publice;

5.în condiţiile art. 106 alin. (3), creanţele garantate cu garanţii reale asupra bunurilor;

6.creanţele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenta;

7.creanţele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoana fizica;

8.creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum şi din chirii;

9.alte creanţe chirografare."

Ordonanţa Guvernului nr. 38 din 30 ianuarie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, a adus unele modificări şi completări tuturor textelor criticate pentru neconstituţionalitate. Potrivit art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, aceasta "intră în vigoare după 180 zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. III, care intră în vigoare la data publicării". Astfel, textele legale criticate pentru neconstituţionalitate, în vigoare ulterior datei de 14 iunie 2002 când a fost sesizată Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate, au, în urma modificării şi completării, potrivit art. I din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, următorul cuprins:

–Art. 67 alin. (3) şi (4): "(3) Nu vor fi incluse în cvorum şi nu vor participa la votarea asupra planului de reorganizare, propus de debitorul persoana fizica, creanţele al căror titular este soţ, ruda sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu debitorul.

(4)Fiecare creanta beneficiază de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercita în categoria de creanţe din care face parte creanta respectiva.";

–Art. 68 alin. (1): "La data stabilită, un plan va fi confirmat de către judecătorul-sindic, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

A. cel puţin două dintre categoriile de creanţe menţionate la art. 67 alin. (5) accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu condiţia ca cel puţin una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;

B. fiecare categorie defavorizată de creanţe care a respins planul, precum şi fiecare creanta care a respins planul vor fi supuse unui tratament corect şi echitabil prin plan.

Tratament corect şi echitabil exista atunci când:

a)nici una dintre categoriile care resping planul şi nici o creanta care respinge planul nu primesc mai puţin decât ar fi primit în cazul falimentului;

b)nici o categorie sau nici o creanta aparţinând unei categorii nu primeşte mai mult decât valoarea totală a creanţei sale;

c)în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nici un asociat, acţionar sau categorie de creanţe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptante nu primeşte nimic. Se considera ca asociaţii sau actionarii nu primesc nimic şi în cazul în care planul prevede că aceştia vor primi o valoare cel mult egala cu o noua contribuţie financiară pe care au efectuat-o în favoarea debitorului, până la data confirmării planului, cu titlu irevocabil şi nesupusa vreunei alte condiţii decât cea a confirmării planului." ;

–Art. 108 partea introductivă şi pct. 1-5, 10 şi 11:

Creanţele vor fi plătite, în cazul falimentului, în următoarea ordine:

1.taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 9, art. 17 alin. (1), art. 21, art. 22 şi ale art. 62 alin. (3), sub rezerva celor prevăzute la art. 69 alin. (3);

2.creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate de societăţile bancare după deschiderea procedurii, precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii;

3.creanţele izvorâte din raporturi de muncă, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;

4.creanţele bugetare;

5.în condiţiile art. 106 alin. (3), creanţele garantate cu ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare, ori drepturi de retenţie, de orice fel; [...]

10.creanţele subordonate, în următoarea ordine de preferinta:

a)creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar detinand cel puţin 10% din capitalul social;

b)creanţele izvorand din acte cu titlu gratuit;

11.creanţele asociaţilor sau acţionarilor persoanei juridice debitoare, derivând din dreptul rezidual al calităţii lor, în conformitate cu prevederile legale şi statutare.

Critica de neconstituţionalitate se bazează pe susţinerea ca prin inegalitatea instituită în raporturile dintre diferite categorii de creditori sunt incalcate dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 54, care au următorul cuprins:

–Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";

–Art. 54: "Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu buna-credinţa, fără sa încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi."

Examinând textele criticate ale Legii nr. 64/1995, republicată, comparativ cu cele modificate şi completate prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, Curtea retine următoarele:

Dispoziţiile art. 67 alin. (3) din lege, în actuala lor redactare, nu mai preiau dispoziţia criticata de autorul excepţiei referitoare la votarea planurilor de reorganizare numai de către creditorii ale căror creanţe nu sunt contestate. În aceste condiţii, existând diferenţe esenţiale între cele doua reglementări, Curtea constata, în temeiul dispoziţiilor art. 23 alin. (1) coroborate cu cele ale alin. (6) din acelaşi articol al Legii nr. 47/1992, republicată, ca excepţia de neconstituţionalitate a textului respectiv a devenit inadmisibila, întrucât dispoziţia criticata nu mai este în vigoare.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 68 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicată, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, acestea diferă în totalitate faţă de dispoziţia în vigoare la data formulării excepţiei de neconstituţionalitate. În actuala redactare a textului sunt, în mod evident, asigurate condiţii pentru "un tratament corect şi echitabil" prin planul de reorganizare, inlaturandu-se astfel elementele de inegalitate şi discriminare invocate prin critica de neconstituţionalitate. În aceasta situaţie, Curtea constata ca dispoziţia criticata nu mai este în vigoare şi, în consecinţa, excepţia a devenit inadmisibila, conform dispoziţiilor art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, republicată.

Cu privire la dispoziţiile art. 108 din lege, parţial modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, Curtea observa ca acestea reglementează aspecte ale lichidării bunurilor din averea debitorului, după deschiderea procedurii falimentului, referindu-se în mod concret la distribuirea într-o anumită ordine a fondurilor obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, respectiv la ordinea de plată a creanţelor, în cazul falimentului. Aceste reglementări nu au legătură cu soluţionarea recursului aflat pe rolul Curţii de Apel Constanta împotriva Încheierii din 14 noiembrie 2001 pronunţate de Tribunalul Constanta - judecătorul-sindic, prin care a fost respinsă cererea de confirmare a planului de reorganizare propus de debitoarea Societatea Comercială "Agromec" - S.A. Horia - autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Întrucât, conform dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională decide asupra excepţiei de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare de care depinde soluţionarea cauzei, Curtea constata, potrivit alin. (6) din acelaşi articol, ca excepţia este inadmisibila.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 67 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, republicată, în forma sa anterioară modificării se prevedea ca "vor vota separat:

a)creditorii având garanţii reale;

b)creditorii menţionaţi la art. 108 pct. 3 şi 6;

c)creditorii chirografari". În redactarea în vigoare reglementarea este mai precisa, dar asemănătoare, prevăzându-se ca fiecare creanta beneficiază de un drept de vot pe care titularul acestuia îl exercita în categoria de creanţe din care face parte creanta respectiva. În consecinţa, dispoziţia legală criticata a fost preluată, în principiu, în noua redactare, Curtea urmând sa examineze, în conformitate cu jurisprudenţa sa, excepţia referitoare la dispoziţiile art. 67 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002.

Analizând excepţia de neconstituţionalitate sub acest aspect, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată.

Pe de o parte, art. 67 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, nu încalcă principiul egalităţii în drepturi consacrat de art. 16 alin (1) din Constituţie. Acest principiu, prevăzut şi de art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum este aplicat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu are semnificatia uniformitatii, fiind posibila reglementarea unor tratamente juridice diferite, aplicabile în situaţii diferite, justificată în mod raţional şi obiectiv. Or, în cauza Curtea retine ca natura diferita a creanţelor reprezintă o asemenea justificare a exercitării dreptului de vot cu privire la planul de reorganizare pentru fiecare categorie de creanţe. De altfel, problema creanţelor privilegiate se pune şi în legătură cu alte dispoziţii legale (de exemplu, art. 1722-1726 din Codul civil), fără a se considera ca aceasta diferentiere ar fi neconstitutionala.

Pe de altă parte, atât dispoziţiile art. 16 alin. (1), cat şi cele ale art. 54 din Constituţie, privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi autorităţilor publice şi, respectiv, exercitarea cu buna-credinţa a drepturilor şi libertăţilor constituţionale, nu au legătură cu reglementarea specială în materia reorganizării judiciare şi a falimentului, care se aplică comercianţilor aflaţi în insolventa, asa cum precizează dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 64/1995, republicată, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002.

Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1.Respinge, ca devenită inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (3) şi art. 68 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Agromec" - S.A. Horia în Dosarul nr. 133C/Com/2002 al Curţii de Apel Constanta.

2.Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicată, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.

3.Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, republicată, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta