Hotărâre nr. 837 din 30 septembrie 2010

Având în vedere dispoziţiile art. 39-41 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 39 alin. (6) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Articolul I

Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 şi 814 bis din 29 noiembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 6, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

b)sancţiuni disciplinare rămase irevocabile în perioada supusă evaluării;.

2.La articolul 7, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 7. – (1) La analizarea criteriului formării profesionale continue a judecătorilor vor fi avuţi în vedere următorii indicatori:

a)disponibilitatea de a participa şi participarea la programele de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţiile de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională, inclusiv la cursuri de limbi străine şi cursuri pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator;

b)prezentarea de teme la învăţământ profesional, colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată;

c)studiul individual al legislaţiei, practicii şi doctrinei în materie;

d)studierea şi valorificarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.

3.La articolul 10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Indicatorii de evaluare a eficienţei activităţii de judiciar se raportează la volumul de activitate şi la complexitatea cauzelor soluţionate de procuror în perioada evaluată.

4.La articolul 14, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

d)apeluri şi recursuri retrase din motive imputabile procurorului;.

5.La articolul 16, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

b)sancţiuni disciplinare rămase irevocabile în perioada supusă evaluării;.

6.Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 17. – Îndeplinirea obligaţiei formării profesionale şi absolvirea unor cursuri de specializare se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a)disponibilitatea de a participa şi participarea la programele de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţiile de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională, inclusiv la cursuri de limbi străine şi cursuri pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator;

b)prezentarea de teme la învăţământ profesional, colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată;

c)studiul individual al legislaţiei, practicii şi doctrinei în materie;

d)studierea şi valorificarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.

7.Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 18. – (1) Activitatea desfăşurată de judecătorii care ocupă funcţii de conducere se evaluează prin următorii indicatori:

1.capacitatea de conducere şi organizare:

a)gestionarea resurselor umane şi materiale;

b)capacitatea de planificare a activităţilor;

c)repartizarea echilibrată şi echitabilă a atribuţiilor de serviciu;

d)organizarea eficientă în limita competenţelor legale a activităţii instanţei, incluzând problemele administrative, resursele şi dotările;

e)rezolvarea cu celeritate a lucrărilor specifice activităţii de conducere;

f)preocuparea pentru pregătirea profesională a judecătorilor şi a celorlalte categorii de personal;

g)gestionarea informaţiilor;

h)modul de îndeplinire a atribuţiilor specifice, prevăzute de legi şi regulamente;

2.capacitatea de control:

a)verificarea activităţii de grefă şi secretariat;

b)capacitatea de sesizare şi soluţionare a deficienţelor de orice fel;

c)managementul situaţiilor de criză;

3.capacitatea decizională şi asumarea răspunderii:

a)iniţiativa, promptitudinea şi rapiditatea în luarea deciziilor şi asumarea răspunderii;

b)supunerea spre dezbatere colegiului de conducere a problemelor generale de conducere ale instanţei;

c)rezistenţa la stres;

d)respectarea principiului distribuirii aleatorii a cauzelor;

4.comportamentul şi comunicarea:

a)comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii şi mass-media;

b)asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei;

c)transparenţa actului de conducere;

d)obiectivitatea şi imparţialitatea;

e)motivarea personalului;

f)asigurarea unui climat optim de muncă.

(2)Evaluarea indicatorilor prevăzuţi la alin. (1) se realizează inclusiv prin raportare la modul de implementare şi de îndeplinire a obiectivelor stabilite prin proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere prezentat de judecătorul evaluat în calitate de candidat pentru respectiva funcţie.

8.După articolul 18 se introduc trei noi articole, articolele 18^1, 18^2 şi 18^3, cu următorul cuprins:

Art. 18^1. – Integritatea judecătorilor care ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de indicatorii prevăzuţi la art. 6.

Art. 18^2. – La analizarea criteriului formării profesionale continue a judecătorilor care ocupă funcţii de conducere vor fi avuţi în vedere indicatorii prevăzuţi la art. 7.

Art. 18^3. – În situaţia în care judecătorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare va fi acordată câte o singură notă la indicatorii «integritate» şi «obligaţia formării profesionale continue».

9.După articolul 20 se introduce un nou articol, articolul 20^1, cu următorul cuprins:

Art. 20^1. – Evaluarea indicatorilor prevăzuţi la art. 19 şi 20 se realizează inclusiv prin raportare la modul de implementare şi de îndeplinire a obiectivelor stabilite prin proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere prezentat de procurorul evaluat în calitate de candidat pentru respectiva funcţie.

10.Articolul 21 se abrogă.

11.Articolul 23 se abrogă.

12.După articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 24^1, cu următorul cuprins:

"Art. 24^1. - În situaţia în care procurorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare va fi acordată câte o singură notă la indicatorii "integritate" şi "obligaţia formării profesionale continue"."

13.Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 25. – (1) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori, formate astfel:

a)pentru judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei supreme şi un membru supleant;

b)pentru judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea, din preşedintele instanţei sau, după caz, conducătorul parchetului, 2 judecători, respectiv 2 procurori, desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei sau parchetului, şi un membru supleant;

c)pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din conducătorul secţiei, direcţiei/serviciului, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;

d)pentru procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din procurorul şef al direcţiei, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;

e)pentru procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul şef al direcţiei, 2 procurori desemnaţi de colegiile de conducere şi un membru supleant.

(2)La instanţele sau parchetele la care în schema de personal este prevăzut un număr mai mare de 30 de judecători, respectiv 15 procurori, în comisiile de evaluare pot fi desemnaţi 2 membri supleanţi.

(3)Activitatea specifică funcţiei de judecător sau de procuror, desfăşurată de membrii comisiei de evaluare, inclusiv de membrii supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare de la instanţa ierarhic superioară sau unitatea de parchet ierarhic superioară celei la care funcţionează.

(4)Evaluarea celor 3 judecători - 2 membri desemnaţi şi un membru supleant - care fac parte din comisia de evaluare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de o comisie formată din 2 judecători cu grad profesional corespunzător, desemnaţi de secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.

(5)Evaluarea procurorilor care fac parte din comisiile de evaluare a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din comisia de evaluare a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi din comisia de evaluare a procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face de o comisie formată din 2 procurori cu grad profesional corespunzător, desemnaţi de secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.

(6)Activitatea specifică funcţiei de procuror desfăşurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curţile de apel va fi evaluată de o comisie de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant.

(7)Preşedintele fiecărei comisii este conducătorul instanţei sau parchetului. În situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei preşedintelui instanţei sau conducătorului unităţii de parchet, vicepreşedintele instanţei, respectiv adjunctul conducătorului parchetului care îl înlocuieşte exercită şi atribuţiile conferite de prezentul regulament.

(8)În situaţia încetării mandatului conducătorului instanţei sau parchetului, membru de drept şi preşedinte al comisiei, precum şi în situaţia în care acesta este numit sau delegat în funcţie de conducere, nu este necesară constatarea modificării componenţei comisiei de evaluare.

(9)La instanţele sau parchetele la care în schema de personal este prevăzut un număr mai mic de 10 judecători, respectiv procurori, evaluarea se face de comisia constituită la instanţa ierarhic superioară sau, după caz, la parchetul ierarhic superior.

(10)Evaluarea judecătorilor militari de la toate instanţele militare se face de o comisie constituită la nivelul Curţii Militare de Apel, formată din preşedintele acestei instanţe, 2 judecători desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant.

(11)Evaluarea procurorilor militari de la toate parchetele militare se face de o comisie constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel, formată din procurorul general al acestui parchet, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant, dintre procurorii care funcţionează la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel, indiferent de gradul profesional al acestora.

(12)Evaluarea judecătorilor şi procurorilor detaşaţi la alte instituţii decât instanţele şi parchetele se face conform prezentului regulament, după încetarea detaşării, la împlinirea a 3 ani de activitate efectivă ca judecător sau procuror, prin cumularea perioadei anterioare detaşării cu perioada ulterioară acesteia.

(13)În cazul judecătorilor sau procurorilor care pe parcursul perioadei de 3 ani îşi desfăşoară activitatea la instanţe sau parchete diferite, ca urmare a delegării ori detaşării sau transferului, comisia de evaluare va obţine datele şi informaţiile necesare pentru evaluare de la comisiile de evaluare constituite la instanţele sau parchetele la care aceştia şi-au desfăşurat activitatea în perioadele respective. Comisiile de evaluare constituite la instanţele sau parchetele la care judecătorul ori, după caz, procurorul şi-a desfăşurat activitatea înainte de a fi transferat, detaşat sau delegat au obligaţia de a transmite instanţei, respectiv parchetului la care funcţionează în prezent judecătorul ori procurorul evaluat dosarul de evaluare întocmit, inclusiv procesele-verbale anuale şi datele statistice.

(14)Evaluarea judecătorilor şi procurorilor transferaţi la terminarea unei perioade de evaluare, dar înainte de finalizarea raportului de evaluare, se va efectua de comisia de evaluare constituită la nivelul instanţei, respectiv al unităţii de parchet la care au funcţionat anterior datei transferului.

(15)Efectuarea evaluării activităţii profesionale a judecătorilor sau procurorilor care în cursul perioadei supuse evaluării s-au aflat în concediu pentru creşterea copilului se realizează doar după încetarea perioadei respective, la împlinirea a 3 ani de activitate efectivă ca judecător ori procuror, prin cumularea perioadei anterioare concediului cu perioada ulterioară acestuia.

(16)Comisia care evaluează vicepreşedinţii instanţei sau conducătorii adjuncţi ai parchetelor în situaţiile în care aceştia fac parte din comisia de evaluare şi exercită efectiv atribuţiile conferite membrului de drept, în cazurile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei preşedintelui instanţei ori conducătorului parchetului, va fi cea de la instanţa sau unitatea de parchet ierarhic superioară.

14.La articolul 26, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 26. – (1) Judecătorii şi procurorii, precum şi membrii supleanţi desemnaţi de colegiile de conducere sunt numiţi în comisiile de evaluare având în vedere următoarele criterii: pregătirea şi experienţa profesională, reputaţia de care se bucură, abilităţile de comunicare, precum şi rezultatul obţinut la ultima evaluare. Nu pot fi numiţi în comisiile de evaluare judecătorii şi procurorii care nu au fost evaluaţi în funcţia de judecător sau procuror ori cei care au fost sancţionaţi disciplinar, în mod irevocabil, în ultimii 3 ani.

15.La articolul 26, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:

(1^1)În cazul imposibilităţii constituirii comisiei de evaluare din cauza neîndeplinirii unuia dintre criteriile prevăzute la alin. (1) de către judecătorii sau procurorii care funcţionează la o instanţă ori un parchet, evaluarea se face de comisia constituită la instanţa ierarhic superioară sau, după caz, la parchetul ierarhic superior.

16.La articolul 26, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:

(2^1)Membrii comisiilor de evaluare sunt reînvestiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea colegiilor de conducere.

17.După articolul 26 se introduce un nou articol, articolul 26^1, cu următorul cuprins:

Art. 26^1. – (1) Colegiul de conducere al instanţei sau parchetului constată situaţia de incompatibilitate în care se află un membru al comisiei de evaluare şi dispune înlocuirea acestuia cu membrul supleant.

(2)Competenţa constatării situaţiilor de incompatibilitate între 2 sau mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul ori procurorul evaluat revine colegiului de conducere, indiferent care este numărul membrilor comisiei de evaluare cu privire la care se invocă incompatibilitatea.

(3)Competenţa constatării situaţiilor de incompatibilitate între 2 sau mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul ori procurorul evaluat, în ipoteza în care membrii comisiei sunt şi membri ai colegiului de conducere, revine colegiului de conducere al instanţei ierarhic superioare sau al unităţii de parchet ierarhic superioare celei la care funcţionează judecătorul ori procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare aflaţi în situaţii de incompatibilitate.

(4)În cazul constatării situaţiei de incompatibilitate între 2 ori mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat, evaluarea se va efectua de comisia de evaluare de la instanţa ierarhic superioară ori unitatea de parchet ierarhic superioară celei la care funcţionează judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare aflaţi în situaţii de incompatibilitate.

(5)Cererea prin care un membru al comisiei de evaluare solicită să se constate incompatibilitatea preşedintelui sau a membrilor comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei ierarhic superioare, respectiv al parchetului ierarhic superior, se soluţionează de colegiul de conducere al instanţei ierarhic superioare, respectiv al parchetului ierarhic superior la care este constituită comisia de evaluare competentă să efectueze evaluarea, fără participarea membrului comisiei de evaluare faţă de care se solicită să se constate incompatibilitatea.

18.Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 29. – (1) Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie în condiţiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar următoarele evaluări se fac la fiecare 3 ani, de regulă în luna februarie a anului următor. Evaluarea poate fi realizată şi în altă perioadă calendaristică, la cererea judecătorului sau procurorului, în măsura în care evaluarea este necesară pentru promovarea în funcţii de execuţie ori numirea în funcţii de conducere, însă numai după împlinirea intervalului de 2 sau 3 ani prevăzut de lege pentru efectuarea evaluării.

(2)Pentru judecătorii şi procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, evaluarea se face după 3 ani de la încetarea mandatului.

(3)Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, respectiv a procurorilor, care au îndeplinit şi funcţia de procuror, respectiv de judecător în perioada supusă evaluării, se va realiza în termen de 2 ani de la numirea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, prin decret al Preşedintelui României, conform dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

19.Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 31. – (1) Pentru fiecare judecător sau procuror se întocmeşte anual un proces-verbal în care se menţionează date privind eficienţa şi calitatea activităţii, date referitoare la integritate şi la formarea profesională continuă, evaluatorul şi evaluatul stabilind aspectele cu privire la care este necesară realizarea unui progres în perioada următoare, inclusiv recomandări cu privire la formarea profesională.

(2)Procesul-verbal anual de evaluare se aduce la cunoştinţa judecătorului sau a procurorului evaluat, sub semnătură.

(3)Recomandările de formare profesională vor fi comunicate Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu opţiunile judecătorilor şi procurorilor de participare la cursurile de formare continuă pentru anul următor.

20.La articolul 32, alineatele (3), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3)Pentru evaluarea calităţii redactării hotărârilor, comisia de evaluare, respectiv judecătorul evaluat, selecţionează fiecare, anual, un număr de cel puţin 10 hotărâri cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puţin mediu, pronunţate în diferite stadii procesuale, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată. Actele întocmite de judecător sau procuror, considerate de acesta şi de membrii comisiei relevante sub aspectul calităţii activităţii, se ataşează la raportul de evaluare în copie sau în format electronic ori sunt indicate prin menţionarea numărului lucrării.

(4)Pentru evaluarea calităţii redactării soluţiilor date de procuror, comisia de evaluare, respectiv procurorul evaluat, selecţionează fiecare, anual, un număr de cel puţin 10 soluţii adoptate pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată.

(5)Pentru evaluarea calităţii redactării actelor întocmite de procurorii care desfăşoară activitate în faza de cercetare judecătorească, comisia de evaluare, respectiv procurorul evaluat, selecţionează fiecare, anual, un număr de 10 lucrări - concluzii, motive de apel, motive de recurs - pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată.

21.Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 34. – (1) Interviul de evaluare reprezintă discuţia purtată între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare la finalul perioadei de evaluare, după efectuarea autoevaluării, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor şi informaţiilor necesare evaluării, cât şi cu privire la aspectele în legătură cu care judecătorul sau procurorul a formulat observaţii şi obiecţii. În perioada supusă evaluării, între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare pot avea loc periodic discuţii cu privire la orice aspecte privind procesul de evaluare.

(2)Refuzul persoanei evaluate de a întocmi fişa de autoevaluare şi de a se prezenta la interviu nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare şi finalizarea acesteia.

22.La articolul 35, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2)Raportul de evaluare cuprinde descrierea activităţilor desfăşurate de comisia de evaluare, fişa de evaluare, conform modelului corespunzător, aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, eventualele recomandări făcute judecătorului sau procurorului evaluat şi se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul se comunică judecătorului sau procurorului evaluat, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se ataşează la mapa profesională.

(3)Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului se acordă unul dintre următoarele calificative: «Foarte bine», «Bine», «Satisfăcător» sau «Nesatisfăcător». În situaţia în care judecătorul sau procurorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare se acordă un singur calificativ.

23.La articolul 36, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4)Calificativul se acordă în funcţie de media aritmetică a notelor obţinute de judecătorul sau procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare, inclusiv la indicatorii specifici funcţiilor de conducere, astfel:

–de la 9 (inclusiv) la 10 - calificativul «Foarte bine»;

–de la 7 (inclusiv) la 9 - calificativul «Bine»;

–de la 5 (inclusiv) la 7 - calificativul «Satisfăcător»;

–sub nota 5 - calificativul «Nesatisfăcător».

24.La articolul 37, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare, care, în termen de 3 zile, o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu raportul de evaluare, însoţit de copii ale documentelor avute în vedere la evaluare şi punctul de vedere al comisiei faţă de contestaţia formulată.

Articolul II

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă anexele nr. 1A, 1B, 2A, 2B, 2C, 2D şi 2E la Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 şi 814 bis din 29 noiembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul III

Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Consiliului Superior

al Magistraturii,

judecător Florica Bejinaru

Bucureşti, 30 septembrie 2010.

Nr. 837.