Decizie nr. 981 din 22 noiembrie 2012

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la imobilul cuprins în anexa nr. 1, poziţia nr. 13, excepţie invocată de Municipiul Oneşti, prin Primar, în Dosarul nr. 4.490/110/2010 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.046D/2012.

La apelul nominal se prezintă reprezentantul autorului excepţiei, doamna consilier juridic Irina Elena Anghel, precum şi partea Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor - "Româniafilm" Bucureşti, prin avocat, doamna Chirana Darlaiane, cu delegaţii depuse la dosar.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, au trecut în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale locale şi în administrarea consiliilor locale respective, la data intrării în vigoare a Legii nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

În speţă, în legătură cu imobilul prevăzut în anexa nr. 1, la poziţia 13, care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, a fost emisă o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Oneşti privind constatarea trecerii imobilului respectiv în domeniul public al Municipiului Oneşti şi, în consecinţă, a fost notificată Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor - "Româniafilm" (denumită, în continuare, R.A.D.E.F. - "Româniafilm"), în vederea încheierii protocolului reglementat de art. II pct. 5 din Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a intră în posesia imobilului. În urma refuzului R.A.D.E.F. - "Româniafilm", Municipiul Oneşti, prin Primar, a solicitat instanţei de judecată competente obligarea la încheierea protocolului de predare/primire, fiind pronunţată o hotărâre judecătorească în acest sens, dată la care imobilul în cauză se afla deja într-o stare avansată de degradare. În acest context a fost emisă ordonanţa de urgenţă criticată, prin care imobilul prevăzut în anexa nr. 1, la poziţia 13, care face parte integrantă din acest act normativ, este inclus în domeniul privat al statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - "Româniafilm", ceea ce, în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, echivalează cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) şi (3) şi art. 115 alin. (6) din Constituţie.

Reprezentantul părţii R.A.D.E.F. - "Româniafilm" solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că raţionamentul autorului excepţiei de neconstituţionalitate se întemeiază pe o premisă greşită, şi anume aceea potrivit căreia, la data emiterii ordonanţei de urgenţă criticate, sălile şi grădinile de spectacol cinematografic care fac obiectul de reglementare al acesteia se aflau în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. Dimpotrivă, Legea nr. 303/2008 prevedea o procedură complexă, respectiv încheierea unui protocol între primarul unităţii administrativ-teritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de către conducerea R.A.D.E.F. - "Româniafilm", în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, protocol care era asumat de consiliile locale respective, prin hotărâre, în vederea intabulării. În concluzie, numai după parcurgerea acestor etape, se poate aprecia că bunurile respective au intrat în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, iar nu în mod automat, prin efectul legii, astfel încât imobilele ce nu au fost preluate în termenul de 6 luni se află în continuare în proprietatea statului.

Se mai arată că ordonanţa de urgenţă criticată se referă la bunuri aflate în domeniul privat al statului, astfel încât nu sunt încălcate dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie, iar în ceea ce priveşte invocarea încălcării dreptului de proprietate publică al unităţii administrativ-teritoriale, arată că în domeniul public al acestora au intrat doar acele imobile care au făcut obiectul protocolului de predare-primire.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că actul normativ criticat încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 115 alin. (6) privind obiectul de reglementare al ordonanţelor de urgenţă şi ale art. 136 alin. (2) referitor la proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, fiind eludate şi prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, potrivit cărora trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Mai arată că ordonanţa de urgenţă criticată nu îndeplineşte criteriul de previzibilitate pe care orice text de lege trebuie să îl îndeplinească în vederea generării stabilităţii legislative inerente statului de drept.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 mai 2012, pronunţată în Dosarul nr. 4.490/110/2010, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la imobilul menţionat în anexa nr. 1, poziţia nr. 13, excepţie invocată de Municipiul Oneşti, prin Primar, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind obligarea la încheierea protocolului privind trecerea unor săli şi grădini de spectacol cinematografic în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că imobilul cu destinaţia de cinematograf, având denumirea "Oituz", situat în municipiul Oneşti, a intrat în proprietatea publică a acestei unităţi administrativ-teritoriale în temeiul articolului unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

În aceste condiţii, includerea aceluiaşi imobil în domeniul privat al statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - "Româniafilm", prin menţionarea acestuia la poziţia nr. 13 din anexa nr. 1 cuprinsă în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, echivalează cu un transfer silit de proprietate, cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la expropriere şi ale legii speciale, respectiv Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Se mai arată că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, astfel încât, în opinia autorului excepţiei, ordonanţa de urgenţă criticată a fost emisă cu exces de putere.

Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, aşa cum în mod expres se prevede în art. 3 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, legea constituie instrumentul juridic prin care se determină apartenenţa unui bun la domeniul public al statului, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 are tocmai scopul de a reglementa acest aspect.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, dat fiind faptul că motivele de neconstituţionalitate vizează aspecte de interpretare şi aplicare a legii în vigoare de către instanţa de judecată.

Se arată că actul normativ criticat reprezintă o măsură legislativă menită să satisfacă interesul public privind accesul la cultură, fiind adoptat în scopul revitalizării şi modernizării vieţii culturale, prin crearea unei reţele unitare de cinematografe. În fapt, la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, majoritatea autorităţilor administraţiei publice locale nu a întreprins măsurile procedurale pentru preluarea cinematografelor în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale, în decursul termenului de 6 luni instituit prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât legiuitorul a instituit interdicţia de a mai încheia astfel de protocoale de predare/primire între R.A.D.E.F. - "Româniafilm", pe de o parte, şi unităţile administrativ-teritoriale, pe de altă parte.

Avocatul Poporului arată că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că, aşa cum în mod expres se prevede în art. 3 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, legea constituie instrumentul juridic prin care se determină apartenenţa unui bun la domeniul public al statului, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 are tocmai scopul de a reglementa acest aspect.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl reprezintă prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 25 mai 2011, cu referire la imobilul menţionat în anexa nr. 1, poziţia nr. 13.

În realitate, în acord cu motivarea excepţiei, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la imobilul menţionat în anexa nr. 1, poziţia nr. 13.

Textul de lege criticat are următorul cuprins: "(1) Pentru sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, împreună cu terenurile şi bunurile mobile aferente, prevăzute în anexa nr. 1, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor «Româniafilm», începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă nu mai pot fi încheiate protocoale între primarul unităţii administrativ-teritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de către conducerea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor «Româniafilm», astfel cum prevăd dispoziţiile art. II pct. 5 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, cu modificările şi completările ulterioare. (...)

(4)Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă."

Textul de lege criticat face referire la prevederile art. II pct. 5 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 27 iulie 2006, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008, care au următoarea redactare: "5. Punerea în aplicare a dispoziţiilor pct. 1-4 se face pe baza unui protocol încheiat între primarul unităţii administrativ-teritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de către conducerea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor «România-Film», în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Protocolul încheiat va fi asumat de către consiliile locale respective prin hotărâre."

În Anexa nr. 1 - Lista sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic aflate în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "Româniafilm", la poziţia nr. 13 figurează imobilul cu denumirea cinematograful "Oituz", cu indicarea următoarelor menţiuni:

Se invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 115 alin. (6) privind obiectul de reglementare al ordonanţelor de urgenţă şi art. 136 alin. (2) şi (4) referitor la proprietatea publică şi la bunurile proprietate publică.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este întemeiată şi urmează a fi admisă, pentru următoarele considerente:

I. În ceea ce priveşte cadrul legal prin care au fost reglementate modalităţile de desfăşurare a activităţilor din domeniul cinematografiei, în general, precum şi administrarea bunurilor care fac parte din patrimoniul cinematografiei naţionale, în special, Curtea reţine următoarele:

1.Iniţial, potrivit prevederilor art. 65 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 4 august 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 27 iulie 2006, sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, precum şi terenurile aferente acestora se aflau în proprietatea privată a statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - "Româniafilm".

2.Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 15 februarie 2008, legiuitorul a modificat Legea nr. 328/2006 şi a instituit posibilitatea trecerii, prin hotărâre a Guvernului, a imobilelor cu destinaţia de cinematografe din domeniul privat al statului şi din administrarea R.A.D.E.F. - "Româniafilm" în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea autorităţilor publice locale.

3.Ulterior a fost adoptată Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008, prin care s-a prevăzut, în articolul unic pct. 8, că sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - "Româniafilm", împreună cu terenurile şi bunurile mobile aferente, trec (prin efectul legii, fără a mai fi necesară adoptarea unei hotărâri de Guvern) în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale locale, comunale,orăşeneşti, municipale şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, şi în administrarea consiliilor locale respective.

Potrivit aceloraşi dispoziţii legale, predarea imobilelor se face pe baza unui protocol încheiat între primarul unităţii administrativ-teritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de către conducerea R.A.D.E.F. - "Româniafilm" în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2008, şi aprobat de către consiliile locale respective prin hotărâre.

4.În acest context legislativ a fost emisă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, actul normativ criticat în prezenta cauză, potrivit căreia, începând cu data intrării ei în vigoare, nu mai pot fi încheiate protocoale între primarul unităţii administrativ-teritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de către conducerea R.A.D.E.F. - "Româniafilm", iar sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, împreună cu terenurile aferente acestora, libere de sarcini, trec din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - "Româniafilm".

II. În prezenta cauză, autorul excepţiei de neconstituţionalitate, municipiul Oneşti, prin primar, susţine că imobilul cu destinaţia de cinematograf, având denumirea "Oituz", situat în municipiul Oneşti, a intrat în proprietatea publică a municipiului în temeiul articolului unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

În aceste condiţii, în opinia autorului excepţiei, includerea aceluiaşi imobil în domeniul privat al statului şi în administrarea R.A.D.E.F. - "Româniafilm", prin menţionarea acestuia la poziţia nr. 13 din anexa nr. 1 cuprinsă în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, echivalează cu un transfer silit de proprietate, cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale şi legale referitoare la expropriere.

În vederea analizării acestor susţineri, Curtea observă că este necesară clarificarea regimului juridic al imobilelor respective la data emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, mai precis, dacă imobilele cu destinaţia de cinematografe au trecut în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale locale şi în administrarea consiliilor locale respective, prin efectul Legii nr. 303/2008, sau dacă transferul dreptului de proprietate s-a realizat numai ca efect al încheierii protocolului de predare/primire între unitatea administrativ-teritorială şi administratorul R.A.D.E.F. - "Româniafilm".

Asupra acestui aspect Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 269 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 aprilie 2010, statuâ nd că, "în conformitate cu prevederile art. II pct. 1 din aceeaşi lege (Legea nr. 328/2006, modificată prin Legea nr. 303/2008, subl. ns), sălile şi grădinile de spectacol cinematografic au trecut din domeniul privat al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale locale".

Mai mult, în legătură cu natura juridică a protocolului de predare/primire al acestor imobile, astfel cum acesta este reglementat prin dispoziţiile art. II pct. 5 din Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, s-a statuat, în decizia menţionată, că acesta reprezintă "modalitatea practică prin care unitatea administrativ-teritorială preia în proprietate publică şi spre administrare bunurile mobile şi imobile prevăzute la pct. 1-4 din actul normativ criticat", adică obligaţia de predare a acestor imobile.

Aşadar, în conformitate cu jurisprudenţa sa, Curtea constată că imobilele cu destinaţia de cinematografe au trecut, prin efectul Legii nr. 328/2006, modificată prin Legea nr. 303/2008, în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale, iar protocolul de predare/primire care se încheia, punctual, pentru fiecare imobil în parte, între unitatea administrativ-teritorială şi administratorul R.A.D.E.F. - "Româniafilm" nu avea natura juridică a unui titlu de proprietate, fiind, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii, modalitatea practică de preluare a acestor imobile.

Prin urmare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, prevăzând că nu mai pot fi încheiate astfel de protocoale de predare/primire şi menţionând expres că aceste imobile se află în continuare în proprietatea privată a statului, atribuie protocolului de predare/primire a acestor imobile efect translativ de proprietate, abrogând implicit dispoziţiile corespunzătoare ale Legii nr. 328/2006, modificată prin Legea nr. 303/2008.

În legătură cu acest aspect, referitor la ierarhia actelor normative, Curtea observă că dispoziţiile art. 115 alin. (5) teza finală din Constituţie prevăd în mod expres că ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice are natura juridică a unei legi organice, aspect consacrat şi în jurisprudenţa Curţii (spre exemplu, Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011), potrivit căreia, o ordonanţă de urgenţă care reglementează în materia legii organice poate abroga o lege organică.

De asemenea, Curtea constată că potrivit prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local.

Curtea constată însă că emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, fără a ţine seama de efectele juridice deja produse de reglementarea anterioară şi fără respectarea regimului juridic al proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale, în general, precum şi a procedurii de trecere din domeniul public al acestora în domeniul public al statului, în special, este de natură să conducă la înfrângerea principiului securităţii raporturilor juridice civile, ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate a normei legale, în condiţiile existenţei unor soluţii legislative contradictorii.

În acord cu jurisprudenţa sa, (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 570 din 29 mai 2012 şi nr. 615 din 12 iunie 2012, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 18 iunie 2012, şi, respectiv, nr. 454 din 6 iulie 2012), Curtea reţine că principiul securităţii raporturilor juridice civile constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, astfel cum acesta este consacrat în mod expres prin dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală.

Cu privire la acest aspect, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că principiul securităţii raporturilor juridice decurge implicit din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi constituie unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept. În acest sens sunt hotărârile din 20 octombrie 2011 sau din 6 decembrie 2007, pronunţate în cauzele Nejdet Şahin şi Perihan Şahin împotriva Turciei, paragraful 56, respectiv Beian împotriva României (nr. 1), paragraful 39.

De asemenea, prin Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunţată în Cauza Păduraru împotriva României, (paragraful 92), instanţa de la Strasbourg a statuat că "[...] odată ce Statul adoptă o soluţie, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate şi coerenţă rezonabile pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică şi incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluţii".

Astfel, Curtea constată că, potrivit prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Nerespectarea acestei proceduri legale este de natură să contravină şi dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor şi art. 136 alin. (2) referitoare la proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

În ceea ce priveşte dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 115 alin. (6) teza finală referitoare la obiectul de reglementare al ordonanţelor de urgenţă, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, dat fiind faptul că aceste dispoziţii din Legea fundamentală se referă la interzicerea reglementării, prin ordonanţă de urgenţă, a unor măsuri de trecere silită a unor bunuri din proprietatea privată în proprietatea publică, iar nu, aşa cum este cazul în prezenta cauză, la o trecere din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul privat al statului.

Curtea nu poate reţine nici incidenţa dispoziţiilor art. 136 alin. (4) din Constituţie, referitor la exercitarea prerogativelor dreptului de proprietatea publică, respectiv darea în administrare, în folosinţă gratuită, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică, situaţii diferite de ipoteza normativă a prevederilor legale criticate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la imobilul cuprins în anexa nr. 1 poziţia nr. 13, excepţie invocată de municipiul Oneşti, prin primar, în Dosarul nr. 4.490/110/2010 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile referitoare la imobilul menţionat la poziţia nr. 13 din anexa nr. 1 care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Prezenta decizie se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2012.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie