Convenţie nr. 87 din 9 iulie 1948

Notă *) Traducere.

Conferinţa Generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, convocată la San Francisco de către Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi care s-a întrunit aici la 17 iunie 1948, în cea de a treizeci şi una sesiune a sa,

După ce a hotărît sa adopte sub forma unei convenţii diferite propuneri privitoare la libertatea sindicala şi la apărarea dreptului sindical, problema care constituie punctul 7 de pe ordinea de zi a sesiunii,

Considerind ca Preambulul Constituţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii enunta printre mijloacele susceptibile de a îmbunătăţi situaţia muncitorilor şi de a asigura pacea, "afirmarea principiului libertăţii sindicale",

Considerind ca Declaraţia de la Filadelfia a proclamat din nou ca "libertatea de exprimare şi de întrunire este o condiţie indispensabila a unui progres susţinut",

Considerind ca Conferinţa Internationala a Muncii, la cea de a 30-a sesiune a sa, a adoptat în unanimitate principiile care trebuie să stea la baza reglementării internaţionale,

Considerind ca Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, la cea de a doua sesiune a sa, şi-a insusit aceste principii şi a invitat Organizaţia Internationala a Muncii să-şi continue eforturile pentru a se putea adopta una sau mai multe convenţii internaţionale,

adopta astăzi noua iulie una mie noua sute patruzeci şi opt, convenţia de mai jos, care va fi denumita Convenţie privind libertatea sindicala şi apărarea dreptului sindical, 1948.

Partea ILibertatea sindicala

Articolul 1

Orice Membru al Organizaţiei Internaţionale a Muncii pentru care prezenta convenţie este în vigoare, se angajează să aplice dispoziţiile următoare:

Articolul 2

Muncitorii şi patronii, fără nici o deosebire, au dreptul fără autorizaţie prealabilă, sa constituie organizaţii la alegerea lor, precum şi să se afilieze la aceste organizaţii, cu singura condiţie de a se conformă statutelor acestora din urma.

Articolul 3

1.Organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul să-şi elaboreze statutele şi regulamentele administrative, să-şi aleagă liber reprezentanţii lor, să-şi organizeze gestiunea şi activitatea şi să-şi formuleze programul de acţiune.

2.Autorităţile publice trebuie să se abţină de la orice intervenţie de natura sa limiteze acest drept sau să-i împiedice exercitarea legală.

Articolul 4

Organizaţiile de muncitori şi patroni nu sînt supuse dizolvării sau suspendării pe cale administrativă.

Articolul 5

Organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul sa constituie federaţii şi confederatii precum şi să se afilieze acestora, şi orice organizaţie, federatie sau confederatie are dreptul să se afilieze la organizaţii internaţionale de muncitori şi patroni.

Articolul 6

Dispoziţiile articolelor 2, 3 şi 4 de mai sus, se aplică federaţiilor şi confederatiilor organizaţiilor de muncitori şi patroni.

Articolul 7

Dobindirea personalităţii juridice de către organizaţiile de muncitori şi patroni, federaţiile şi confederatiile lor, nu poate fi subordonata unor condiţii care ar pune în discuţie aplicarea dispoziţiilor articolelor 2, 3 şi 4 de mai sus.

Articolul 8

1.În exercitarea drepturilor care le sînt recunoscute de prezenta convenţie, muncitorii, patronii şi organizaţiile lor respective sînt obligaţi, ca după exemplul celorlalte persoane sau colectivităţi organizate, să respecte legalitatea.

2.Legislaţia naţionala nu va trebui sa prejudicieze şi nici să fie aplicată în asa fel încît sa prejudicieze garanţiile prevăzute de prezenta convenţie.

Articolul 9

1.Măsura în care garanţiile prevăzute în prezenta convenţie se vor aplica forţelor armate şi poliţiei va fi determinata de legislaţia naţionala.

2.Conform principiilor stabilite la paragraful 8 al articolului 19 al Constituţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificarea acestei convenţii de către un Membru nu va trebui considerată ca afectind orice lege, orice sentinta, orice obicei, sau orice acord deja existente care acorda membrilor forţelor armate şi poliţiei, garanţii prevăzute în prezenta convenţie.

Articolul 10

În prezenta convenţie, termenul "organizaţie" înseamnă orice organizaţie de muncitori şi patroni avînd drept scop sa promoveze şi sa apere interesele muncitorilor sau patronilor.

Partea a II-aApărarea dreptului sindical

Articolul 11

Orice Membru al Organizaţiei Internaţionale a Muncii pentru care prezenta convenţie este în vigoare, se angajează sa ia toate măsurile necesare şi corespunzătoare pentru a asigura muncitorilor şi patronilor libera exercitare a dreptului sindical.

Partea a III-aMăsuri diverse

Articolul 12

1.În ceea ce priveşte teritoriile menţionate în articolul 35 al Constituţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii, asa cum aceasta a fost modificată prin Instrumentul de amendament la Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii, 1946, cu excepţia teritoriilor menţionate la paragrafele 4 şi 5 ale articolului amintit, astfel modificat, orice Membru al Organizaţiei care ratifica prezenta convenţie trebuie să comunice Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii, odată cu ratificarea, sau în cel mai scurt timp posibil după ratificarea sa, o declaraţie făcînd cunoscut:

a)teritoriile pentru care se angajează să aplice dispoziţiile convenţiei fără modificări;

b)teritoriile pentru care se angajează să aplice dispoziţiile convenţiei cu modificări şi în ce consta aceste modificări;

c)teritoriile în care convenţia este inaplicabila şi în aceste cazuri, motivele pentru care nu este aplicabilă;

d)teritoriile pentru care îşi rezerva hotărîrea.

2.Angajamentele menţionate la alineatele a) şi b) ale paragrafului 1 din prezentul articol vor fi considerate ca parte integrantă a ratificării şi vor avea aceleaşi efecte.

3.Orice Membru va putea, printr-o noua declaraţie, sa renunţe la toate sau o parte din rezervele cuprinse în declaraţia sa anterioară în virtutea alineatelor b), c) şi d) ale paragrafului 1 al prezentului articol.

4.Orice Membru va putea, în cursul perioadelor cînd prezenta convenţie poate fi denunţată conform dispoziţiilor art. 16, sa comunice Directorului General o noua declaraţie care modifica în orice alta privinta termenii oricărei declaraţii anterioare şi face cunoscută situaţia în anumite teritorii.

Articolul 13

1.Atunci cînd problemele tratate de prezenta convenţie intră în sfera competintei proprii a autorităţilor unui teritoriu nemetropolitan, Membrul care răspunde de relaţiile internaţionale ale acestui teritoriu, de comun acord cu guvernul teritoriului respectiv, va putea sa comunice Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii o declaraţie de acceptare, în numele acestui teritoriu, a obligaţiilor prezentei convenţii.

2.O declaraţie de acceptare a obligaţiilor prezentei convenţii poate fi comunicată Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii:

a)de către doi sau mai mulţi Membri ai Organizaţiei pentru un teritoriu situat sub autoritatea lor comuna;

b)de către orice autoritate internationala răspunzătoare de administrarea unui teritoriu, în virtutea dispoziţiilor Cartei Naţiunilor Unite sau a oricărei alte dispoziţii în vigoare referitoare la acest teritoriu.

3.Declaraţiile comunicate Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii conform dispoziţiilor paragrafelor precedente ale prezentului articol trebuie să indice dacă dispoziţiile convenţiei vor fi aplicate pe teritoriu, cu sau fără modificare; cînd declaraţia arata ca dispoziţiile convenţiei se aplică sub rezerva unor modificări, ea trebuie să specifice în ce constau modificările amintite.

4.Membrul sau Membrii interesaţi ori autoritatea internationala interesată vor putea sa renunţe în întregime sau parţial, printr-o declaraţie ulterioară, la dreptul de a invoca o modificare indicată într-o declaraţie anterioară.

5.Membrul sau Membrii interesaţi ori autoritatea internationala interesată vor putea, în perioadele în cursul cărora convenţia poate fi denunţată conform dispoziţiilor articolului 16, sa comunice Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii, o noua declaraţie care modifica, în orice alta privinta, termenii oricărei declaraţi anterioare şi face cunoscută situaţia, în ceea ce priveşte aplicarea acestei convenţii.

Partea a IV-aDispoziţii finale

Articolul 14

Ratificarile formale ale prezentei convenţii vor fi comunicate Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrate de către acesta.

Articolul 15

1.Prezenta convenţie nu va obliga decît pe acei Membri ai Organizaţiei Internaţionale a Muncii a căror ratificare a fost înregistrată de Directorul General.

2.Ea va intră în vigoare după douasprezece luni de la înregistrarea ratificărilor a doi membri de către Directorul General.

3.După aceea, aceasta convenţie va intră în vigoare pentru fiecare Membru după 12 luni de la data înregistrării ratificării ei.

Articolul 16

1.Orice Membru care a ratificat prezenta convenţie poate să o denunţe la expirarea unei perioade de zece ani de la data intrării iniţiale în vigoare a convenţiei, printr-un act comunicat Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrat de acesta. Denunţarea nu va avea efect decît după un an de la înregistrarea ei.

2.Orice Membru care a ratificat prezenta convenţie, şi care în termen de un an de la expirarea perioadei de zece ani menţionată la paragraful precedent, nu va face uz de facultatea de denunţare prevăzută de prezentul articol, va fi legat pentru o noua perioada de zece ani şi după aceea, va putea sa denunţe prezenta convenţie la expirarea fiecărei perioade de zece ani în condiţiile prevăzute de prezentul articol.

Articolul 17

1.Directorul General al Biroului Internaţional al Muncii va notifica tuturor Membrilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, înregistrarea tuturor ratificărilor, declaraţiilor şi denuntarilor care-i vor fi comunicate de către Membrii Organizaţiei.

2.Notificînd Membrilor Organizaţiei înregistrarea celei de a doua ratificări care i-a fost comunicată, Directorul General va atrage atenţia Membrilor Organizaţiei asupra datei la care va intră în vigoare prezenta convenţie.

Articolul 18

Directorul General al Biroului Internaţional al Muncii va comunică Secretarului General al Naţiunilor Unite, pentru a fi înregistrate conform articolului 102 al Cartei Naţiunilor Unite, date complete în legătură cu toate ratificarile, declaraţiile şi actele de denunţare pe care le-a înregistrat conform articolelor precedente.

Articolul 19

La expirarea fiecărei perioade de zece ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenţii, Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va trebui să prezinte Conferintei Generale un raport privind aplicarea prezentei convenţii şi va hotărî dacă este cazul sa înscrie pe ordinea de zi a Conferintei problema revizuirii ei totale sau parţiale.

Articolul 20

1.În cazul în care Conferinţa ar adopta o noua convenţie privind revizuirea totală sau parţială a prezentei convenţii şi în afară de cazul cînd noua convenţie nu prevede altfel:

a)ratificarea de către un Membru al noii convenţii revizuite, va atrage de plin drept, neţinîndu-se seama de dispoziţiile art. 16 de mai sus, denunţarea imediata a prezentei convenţii, sub rezerva ca noua convenţie revizuită sa fi intrat în vigoare;

b)începînd de la data intrării în vigoare a noii convenţii revizuite, prezenta convenţie va inceta de a mai fi deschisă ratificării Membrilor.

2.Prezenta convenţie va rămîne în orice caz în vigoare în forma şi conţinutul sau pentru acei Membri care au ratificat-o şi care nu au ratificat convenţia revizuită.

Articolul 21

Versiunile franceza şi engleza ale textului prezentei convenţii sînt deopotrivă valabile.

──────────────