Decizie nr. 802 din 3 iulie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Toader Ignat în Dosarul nr. 22/107/2005 al Tribunalului Alba - Secţia penală.

La apelul nominal răspunde avocatul Vasile Ghere, pentru autorul excepţiei şi pentru Societatea Comercială "Stoian Ignat" - S.R.L. din Jidvei, cu împuternicire avocaţială la dosar, avocatul Ana Elena Haţegan, pentru partea Mihai Cornel Muntean, cu împuternicire avocaţială la dosar, precum şi consilierul juridic Mircea Ungurean, pentru Societatea Comercială "Jidvei" - S.R.L. - Filiala Alba, cu delegaţie la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Avocatul autorului excepţiei Toader Ignat şi al părţii Societatea Comercială "Stoian Ignat" - S.R.L. arată că procedura de citare cu societatea pe care o reprezintă nu este legal îndeplinită, deoarece aceasta a fost citată prin Casa de Insolvenţă Transilvania, care nu mai este lichidatorul judiciar al Societăţii Comerciale "Stoian Ignat" - S.R.L.

Avocatul părţii Mihai Cornel Muntean şi consilierul juridic al Societăţii Comerciale "Jidvei" - S.R.L. - Filiala Alba lasă la aprecierea instanţei constituţionale.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că procedura de citare este legal îndeplinită, întrucât Societatea Comercială "Stoian Ignat" - S.R.L. a fost citată şi la sediul său din localitatea Jidvei.

Curtea, deliberând, constată că procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.073D/2008, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică, ridicată de Radu Cristian Zbârcea în Dosarul nr. 6.367/271/2007 al Judecătoriei Oradea - Secţia penală.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.231D/2008, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică, ridicată de Dorel Golea în Dosarul nr. 1.113/278/2007 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penală.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.232D/2008 şi nr. 1.234D/2008, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate identice, ridicate de Adrian Aron Stencoane în dosarele nr. 67/243/2006 şi nr. 115/97/2005 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penală.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererilor depuse în dosarele nr. 1.232D/2008 şi nr. 1.234D/2008 de către apărătorul autorului excepţiei, avocatul Liliana Mariana Jurj, prin care acesta solicită acordarea unui termen de judecată după 1 septembrie 2009, întrucât este în concediu de odihnă. În acest sens, a anexat acestor cereri împuternicirile avocaţiale. De asemenea, în Dosarul nr. 1.234D/2008, autorul excepţiei a depus o cerere de amânare, pentru lipsă de apărare, din aceleaşi motive.

Având cuvântul asupra cererilor de amânare, reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune acordării unui termen de judecată.

Curtea, deliberând, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborate cu cele ale art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge cererile de amânare a cauzei.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 965D/2008, nr. 1.073D/2008, nr. 1.231D/2008, nr. 1.232D/2008 şi nr. 1.234D/2008, având în vedere faptul că sunt îndeplinite cerinţele conexării prevăzute de art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Avocatul autorului excepţiei Toader Ignat şi al părţii Societatea Comercială "Stoian Ignat" - S.R.L. arată că se opune conexării, întrucât excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în celelalte dosare pot avea motivări diferite.

Avocatul părţii Mihai Cornel Muntean şi consilierul juridic al Societăţii Comerciale "Jidvei" - S.R.L. - Filiala Alba nu se opun conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.073D/2008, nr. 1.231D/2008, nr. 1.232D/2008 şi nr. 1.234D/2008 la Dosarul nr. 965D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Avocatul autorului excepţiei Toader Ignat şi al părţii Societatea Comercială "Stoian Ignat" - S.R.L. solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, deoarece dispoziţiile de lege criticate instituie discriminări între inculpaţi, în funcţie de momentul intrării în vigoare a Legii nr. 241/2005. Arată, de asemenea, că partea pe care o reprezintă nu a putut beneficia de dispoziţiile de lege criticate, deoarece Direcţia Generală a Finanţelor Publice Alba s-a constituit târziu parte civilă.

Avocatul părţii Mihai Cornel Muntean solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât aceasta vizează probleme de aplicare a legii. Totodată, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 932/2006 şi depune concluzii scrise în acest sens.

Consilierul juridic al Societăţii Comerciale "Jidvei" - S.R.L. - Filiala Alba solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât cuantumul prejudiciului a fost cunoscut încă din faza urmăririi penale. Depune concluzii scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, potrivit căreia primul termen de judecată este primul termen după intrarea în vigoare a Legii nr. 241/2005. De asemenea, arată că judecătorul cauzei va interpreta care este primul termen de judecată la care fac referire dispoziţiile de lege criticate.

Având cuvântul în replică, avocatul autorului excepţiei Toader Ignat şi al părţii Societatea Comercială "Stoian Ignat" - S.R.L. arată că interpretarea sintagmei "primul termen de judecată" nu se poate lăsa la latitudinea judecătorului.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 22/107/2005, Tribunalul Alba - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Toader Ignat în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.

Prin Încheierea din 7 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 6.367/271/2007, Judecătoria Oradea - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Radu Cristian Zbârcea în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.

Prin Încheierea din 24 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.113/278/2007, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dorel Golea în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.

Prin încheierile din 24 aprilie 2008, pronunţate în Dosarul nr. 67/243/2006 şi nr. 115/97/2005, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Adrian Aron Stencoane în dosarele cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unor cauze penale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii întrucât se aplică numai în cazurile în care prejudiciul a fost acoperit de inculpat, iar nu şi în cazul în care acoperirea pagubei s-a făcut de o altă persoană, de exemplu de către persoana responsabilă civilmente. Totodată, aceste dispoziţii instituie discriminări faţă de alte categorii de inculpaţi, de exemplu cei care au fost trimişi în judecată şi au avut primul termen de judecată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 241/2005. Mai arată că, prin reglementarea unor cauze de nepedepsire şi de reducere a pedepsei în favoarea unor persoane în funcţie de stadiul în care se află procesul penal, se instituie un privilegiu în favoarea celor care dispun de sume de bani şi pot acoperi imediat prejudiciul. De asemenea, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate încalcă principiul prezumţiei de nevinovăţie, deoarece, pentru a beneficia de nepedepsire sau de reducerea pedepsei, inculpatul este obligat să se declare vinovat şi să accepte necondiţionat pretenţiile părţii civile.

Tribunalul Alba - Secţia penală şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile criticate din Legea nr. 241/2005 nu instituie discriminări, fiind astfel constituţionale.

Judecătoria Oradea - Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece cauza de impunitate prevăzută de dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de acestea.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale întrucât legiuitorul a urmărit recuperarea cu rapiditate a prejudiciului, stimulând persoanele care îşi îndeplinesc în cursul urmăririi penale obligaţiile la cheltuielile publice.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale deoarece referirea la "primul termen de judecată" creează premisele unei discriminări între infractorii care au săvârşit infracţiuni de evaziune fiscală sub imperiul legii vechi, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 241/2005, şi au avut un prim termen de înfăţişare şi cei care au fost trimişi în judecată după intrarea în vigoare a legii noi, deşi au săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală în temeiul legii vechi.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, cu următorul conţinut:

(1)În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.

(2)Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1).

Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a pronunţat în numeroase cauze asupra constituţionalităţii prevederilor art. 10 din Legea nr. 241/2005. De exemplu, prin Decizia nr. 932/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, Curtea a statuat că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege organică infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi constituţionale, legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât şi condiţiile răspunderii juridice pentru această faptă.

Totodată, principiul egalităţii în drepturi nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor infracţiunilor, iar reglementarea unui regim sancţionator în funcţie de acoperirea prejudiciului cauzat prin infracţiunea săvârşită este expresia firească a principiului constituţional menţionat, care impune ca la aceleaşi situaţii juridice să se aplice acelaşi regim, iar la situaţii juridice diferite tratamentul juridic să fie diferenţiat.

Curtea, examinând critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea principiului aplicării legii penale mai favorabile, a reţinut că orice lege se aplică numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, care are efecte şi asupra raporturilor juridice penale sau contravenţionale născute anterior intrării sale în vigoare. În consecinţă, Curtea a constatat că, în speţa examinată, primul termen de judecată poate fi considerat cel imediat următor datei intrării în vigoare a Legii nr. 241/2005, indiferent de faza în care se află judecarea procesului penal.

De asemenea, prin Decizia nr. 318/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 9 mai 2006, Curtea a reţinut că faptul că de reducerea limitelor pedepsei prevăzute de lege beneficiază numai învinuitul ori inculpatul care acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, nu are semnificaţia îngrădirii liberului acces la justiţie. Cel în cauză are posibilitatea de a se adresa instanţelor judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost încălcate şi de a beneficia de toate garanţiile procesuale prevăzute de lege, inclusiv în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, în deplină concordanţă cu imperativele dreptului la un proces echitabil.

Neintervenind elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţiile, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Referitor la susţinerile autorului excepţiei privind încălcarea prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituţie, Curtea reţine că acestea sunt neîntemeiate, deoarece, dacă este îndeplinită condiţia prevăzută de textul criticat, "limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate", urmând ca instanţa de judecată, în caz de condamnare, să stabilească pedeapsa în cadrul acestor limite. Prin urmare, nu se poate susţine că inculpatul este obligat să se declare vinovat, nesocotindu-se astfel prezumţia de nevinovăţie, şi să accepte necondiţionat pretenţiile părţii civile.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 24 privind dreptul la apărare, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Toader Ignat în Dosarul nr. 22/107/2005 al Tribunalului Alba - Secţia penală, de Radu Cristian Zbârcea în Dosarul nr. 6.367/271/2007 al Judecătoriei Oradea - Secţia penală, de Dorel Golea în Dosarul nr. 1.113/278/2007 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penală şi de Adrian Aron Stencoane în dosarele nr. 67/243/2006 şi nr. 115/97/2005 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iulie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean