Lege Nr. 29 din 29 decembrie 1967 Republicată

Notă *) Republicare în temeiul art. XXXIII din Decretul Consiliului de Stat nr. 396 din 7 decembrie 1976, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 113 din 21 decembrie 1976, dîndu-se articolelor o noua numerotare.

Legea nr. 29/1967 cu privire la dezvoltarea activităţii de educaţie fizica şi sport a fost publicată în Buletinul Oficial nr. 114 din 29 decembrie 1967.

În scopul dezvoltării educaţiei fizice şi sportului şi avînd în vedere hotărîrile Conferintei pe ţara a miscarii sportive din 28-29 iulie 1967,

Marea Adunarea Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Educaţia fizica şi sportul în Republica Socialistă România constituie activităţi de interes naţional.

Educaţia fizica şi sportul contribuie la menţinerea şi întărirea sănătăţii, creşterea capacităţilor fizice şi intelectuale, buna folosire a timpului liber, dezvoltarea armonioasă fizica şi morala a populaţiei.

În vederea realizării acestor obiective statul sprijină dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului.

Articolul 2

Coordonarea şi îndrumarea unitară a activităţii de educaţie fizica şi sport, în vederea infaptuirii politicii partidului şi statului în acest domeniu, revin Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, organ central de specialitate, cu caracter obştesc.

În întreprinderi şi instituţii sarcina de a organiza activitatea sportiva de masa revine sindicatelor; în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, sindicatele răspund de dezvoltarea sportului de performanţă din întreprinderi şi instituţii.

În şcoli, instituţii de învăţămînt superior şi la sate, activitatea sportiva de masa este organizată de Uniunea Tineretului Comunist.

Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor organizează activitatea sportiva de masa a elevilor din şcolile generale.

Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului organizează procesul de educaţie fizica în învăţămîntul de toate gradele, sprijină activitatea sportiva de masa în rindul tineretului şcolar şi universitar; în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului răspunde de dezvoltarea sportului de performanţă în şcoli şi în instituţiile de învăţămînt superior.

Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne răspund de pregătirea fizica a militarilor; în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, asigura dezvoltarea activităţii sportive de performanţă în cluburile şi asociaţiile sportive ce le aparţin.

La realizarea obiectivelor privind dezvoltare activităţii de educaţie fizica şi a sportului participa, de asemenea, Ministerul Sănătăţii, Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie, Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, organele locale ale administraţiei de stat, Ministerul Turismului precum şi alte organe şi organizaţii de stat şi obşteşti.

Sarcinile fundamentale ale organelor şi organizaţiilor care au atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului sînt: atragerea maselor de oameni ai muncii, îndeosebi a tineretului, în practicarea sistematica a exerciţiilor fizice şi sportului, dezvoltarea tot mai larga a sportului de masa, cultivarea talentelor şi îmbunătăţirea performantelor sportive.

În îndeplinirea sarcinilor privind dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului, Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, precum şi organele de stat şi organizaţiile obşteşti specificate în acest articol, îşi desfăşoară activitatea în strinsa colaborare.

Capitolul 2Organizarea activităţii de educaţie fizica şi sport

Secţiunea IConsiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport şi consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport

Articolul 3

Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport este investit de stat cu atribuţiile prevăzute în prezenta lege.

Articolul 4Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport are următoarele

atribuţii:

a)stabileşte planurile de perspectiva, orientarea şi conţinutul educaţiei fizice şi sportului de masa şi de performanţă;

b)exercita îndrumarea de specialitate a activităţii de educaţie fizica şi a sportului de masa;

c)răspunde de activitatea sportiva de performanţă şi de buna reprezentare a sportului românesc în competitiile sportive internaţionale;

d)emite norme cu privire la: sistemul competitional; pregătirea, perfecţionarea şi atribuţiile antrenorilor, instructorilor, arbitrilor şi altor cadre tehnice; planificarea şi gospodărirea fondurilor destinate activităţii sportive; legitimarea, transferarea şi clasificarea sportivilor; acordarea de titluri, distincţii şi diplome; profilul, functionalitatea şi regimul de administrare a bazelor sportive destinate competiţiilor oficiale, precum şi cu privire la alte activităţi de educaţie fizica şi sport. Cu acordul Ministerului Finanţelor şi al Ministerului Muncii, emite norme cu privire la drepturile materiale şi stimularea sportivilor, specialiştilor şi tehnicienilor.

Normele emise de Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport au caracter obligatoriu pentru toate organele şi organizaţiile care au atribuţii în domeniul activităţii de educaţie fizica şi sport;

e)conduce şi îndrumă activitatea federaţiilor sportive; stabileşte normele generale de funcţionare a federaţiilor sportive;

f)elaborează, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului şi Ministerul Sănătăţii, planurile de cercetare ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului; organizează activitatea de informare şi documentare de specialitate;

g)împreună cu Ministerul Sănătăţii urmăreşte respectarea normelor igienico-sanitare în activitatea sportiva, la bazele de antrenamente şi competitii; face propuneri cu privire la specializarea şi perfecţionarea medicilor care lucrează în domeniul educaţiei fizice şi sportului; h) desfăşoară propaganda în domeniul educaţiei fizice şi sportului; răspunde de presa sportiva şi de editarea publicaţiilor de specialitate;

i)se preocupa de pregătirea şi perfecţionarea antrenorilor, instructorilor, arbitrilor şi a altor cadre tehnice necesare activităţii de educaţie fizica şi sport;

j)întocmeşte bugetul propriu. Fondurile necesare activităţii Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport şi a unităţilor subordonate sînt asigurate din dotatii de la bugetul de stat, beneficiile nete ale concursurilor de pronosticuri sportive, subvenţii pentru investiţii de la Uniunea Generală a Sindicatelor, venituri de la manifestatii sportive şi din activitatea unităţilor subordonate, alte venituri;

k)întocmeşte, ca titular de investiţii, planul propriu de dezvoltare a bazei materiale. Împreună cu alte organe şi organizaţii centrale de stat şi obşteşti care au atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului elaborează planul general de dezvoltare a bazei materiale a activităţii sportive; acorda asistenţa tehnica de specialitate în construirea bazelor sportive realizate de alte organe şi organizaţii de stat şi obşteşti; urmăreşte respectarea destinaţiei bazelor sportive, orice modificare a destinaţiei neputindu-se face decît cu acordul sau; face propuneri ministerelor producătoare cu privire la calitatea, sortimentele şi cantitatea materialelor şi echipamentului necesar activităţii de educaţie fizica şi sport, avizează prototipurile acestora;

l)stabileşte şi dezvolta relaţii cu organizaţii sportive internaţionale şi din alte tari;

m)poate cere organelor şi organizaţiilor de stat şi obşteşti date, informări şi alte materiale în legătură cu activitatea de educaţie fizica şi sport;

n)exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Articolul 5

În colaborare cu organele şi organizaţiile de stat şi obşteşti care au sarcini în domeniul educaţiei fizice şi sportului emite norme generale cu privire la funcţionarea cluburilor şi asociaţiilor sportive, precum şi la folosirea de către acestea a mijloacelor băneşti.

Articolul 6

În scopul analizarii întregii activităţi de educaţie fizica şi sport şi pentru stabilirea măsurilor necesare în vederea dezvoltării continue a acesteia, se organizează conferinţe pe ţara ale miscarii sportive.

Conferinţele pe ţara sînt constituite din cadre de specialitate, sportivi, membrii Consiliului Naţional şi ai consiliilor locale pentru educaţie fizica şi sport, delegaţi ai federaţiilor, cluburilor şi asociaţiilor sportive, reprezentanţi ai organelor şi organizaţiilor care au sarcini în domeniul educaţiei fizice şi sportului.

Articolul 7

Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport este alcătuit din membri desemnaţi în Conferinţa pe ţara a miscarii sportive şi din membri reprezentanţi ai organelor şi organizaţiilor centrale de stat şi obşteşti care au atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului, desemnaţi de către conducerile acestora.

Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport se întruneşte periodic pentru a dezbate modul în care se îndeplinesc sarcinile stabilite de Conferinţa pe ţara pentru dezvoltarea generală a educaţiei fizice şi sportului.

Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport alege dintre membrii săi biroul executiv, compus din preşedinte, prim-vicepreşedinte, cinci vicepreşedinţi, doi secretari şi membri.

Biroul executiv este organul de conducere colectivă al consiliului; între şedinţele acestuia el asigura aducerea la îndeplinire a hotărîrilor consiliului şi exercită conducerea operativă a activităţii.

Biroul executiv prezintă periodic Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport dări de seama asupra activităţii desfăşurate.

Articolul 8

Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport are următoarea structura organizatorică:

a)Secţia sport de performanţă şi pregătire olimpica;

b)Secţia sport de masa şi economică.

Secţiile se constituie potrivit normelor prevăzute în art. 5 din Decretul nr. 103/1973 privind stabilirea normelor unitare de organizare a ministerelor şi a celorlalte organe centrale de stat, devenit Legea nr. 33/1973.

Structura organizatorică pe compartimente de muncă şi numărul maxim de posturi din aparatul Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, al federaţiilor sportive şi al Comitetului Olimpic Roman sînt cele prevăzute în anexa nr. 1 a*) şi anexa nr. 1 b*), care fac parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 9

Numărul maxim de posturi din aparatul consiliilor locale pentru educaţie fizica şi sport este prevăzut în anexa nr. 2*) la lege.

Notă *) Anexele au fost comunicate instituţiilor interesate.

Articolul 10

Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport are unităţi de studii şi documentare, de pregătire sportiva, întreprinderi şi organizaţii economice.

Articolul 11

În unităţile administrativ-teritoriale funcţionează consilii locale pentru educaţie fizica şi sport, care-şi desfăşoară activitatea sub conducerea Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport.

Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport sînt organe de specialitate, cu caracter obştesc, care îndeplinesc în unităţile administrativ-teritoriale atribuţiile prevăzute la art. 4, adaptate prin hotărîre a Consiliului de Miniştri în mod corespunzător pentru a fi exercitate pe plan local.

Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport sînt alcătuite din membri desemnaţi în conferinţe ale miscarii sportive din unitatea administrativ-teritorială respectiva şi din reprezentanţi desemnaţi de organele şi organizaţiile locale de stat şi obşteşti care au atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului.

Conferinţele miscarii sportive din unităţile administrativ-teritoriale sînt constituite din cadre de specialitate, sportivi, membrii consiliilor locale pentru educaţie fizica şi sport respective, delegaţi ai comisiilor pe ramura de sport, ai cluburilor şi asociaţiilor sportive, reprezentanţi ai organelor şi organizaţiilor locale de stat şi obşteşti care au atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului.

Conferinţele locale ale miscarii sportive analizează stadiul de îndeplinire a hotărîrilor adoptate şi stabilesc măsuri corespunzătoare dezvoltării în continuare a activităţii de educaţie fizica şi sport din unitatea administrativ-teritorială respectiva.

Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport îşi aleg din rindul lor un birou format din preşedinte, vicepreşedinţi şi membri, care asigura aducerea la îndeplinire a hotărîrilor consiliului şi exercită atribuţiile acestuia între şedinţe, prezentindu-i dări de seama asupra activităţii desfăşurate.

Consiliul Naţional va stabili consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport care pot avea aparat propriu.

Articolul 12

Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport şi consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport sînt persoane juridice.

Secţiunea IIFederaţiile sportive

Articolul 13

Federaţiile sportive sînt organe republicane de specialitate pe ramuri de sport, cu caracter obştesc.

Federaţiile sportive se ocupa de dezvoltarea ramurilor de sport, exercita îndrumarea lor de specialitate, organizează sistemul competitional republican, selectioneaza şi pregătesc loturile sportive naţionale, asigura perfecţionarea cunoştinţelor profesionale a antrenorilor.

Federaţiile reprezintă ramurile de sport din Republica Socialistă România în organismele internaţionale pe ramuri de sport.

Federaţiile sportive sînt persoane juridice, în condiţiile legii. Federaţiile se organizează şi funcţionează pe bază de statut propriu întocmit în conformitate cu normele generale stabilite de Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport.

Federaţiile sportive îşi desfăşoară activitatea pe baza planurilor şi bugetelor proprii.

Fondurile pentru asigurarea activităţii federaţiilor provin din: subvenţii acordate de Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, încasări de la manifestatii sportive şi alte venituri.

Organul de conducere al fiecărei federaţii este comitetul federaţiei ales în conferinţa pe ţara a ramurii de sport respective.

Comitetul fiecărei federaţii alege din rindurile sale biroul federaţiei, care exercită atribuţiile acestuia între şedinţele sale, prezentindu-i dări de seama asupra activităţii desfăşurate.

Secţiunea IIIAsociaţiile şi cluburile sportive

Articolul 14

Asociaţiile sportive sînt organizaţii obşteşti în care se desfăşoară activitatea de masa în domeniul educaţiei fizice şi sportului; în asociaţiile sportive pot funcţiona şi secţii de performanţă.

Cluburile sportive sînt organizaţii obşteşti în care se desfăşoară, îndeosebi, activitate sportiva de performanţă.

Cluburile şi asociaţiile sportive sînt persoane juridice, în condiţiile legii.

Asociaţiile şi cluburile sportive se organizează în întreprinderi, instituţii, unităţi de învăţămînt, unităţi militare, cooperative, comune şi oraşe. Ele sînt conduse de consilii, alese în adunări constituite din membri ai acestor organizaţii.

Asociaţiile şi cluburile sportive îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentelor, planurilor şi bugetelor proprii.

În cadrul asociaţiilor şi cluburilor sportive activitatea se desfăşoară în secţii pe ramuri de sport.

Organizaţiile sindicale răspund de desfăşurarea activităţii asociaţiilor şi cluburilor sportive din întreprinderi şi instituţii, iar organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist, de activitatea asociaţiilor sportive de la sate.

Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport răspund de activitatea cluburilor teritoriale; conducerile instituţiilor de învăţămînt superior şi Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, de cluburile universitare, iar celelalte organe sau instituţii centrale, de activitatea cluburilor organizate în cadrul lor.

Capitolul 3Rolul organizaţiilor obşteşti şi atribuţiile organelor de stat în domeniul educaţiei fizice şi sportului

Secţiunea IRolul organizaţiilor obşteşti în domeniul educaţiei fizice şi sportului

Articolul 15

Uniunea Generală a Sindicatelor:

a)desfăşoară munca de atragere a maselor largi de oameni ai muncii la practicarea sistematica a exerciţiilor fizice şi sportului;

b)organizează prin asociaţiile sportive din întreprinderi şi instituţii, activitatea de educaţie fizica şi sport de masa, parte integrantă a activităţii sindicale;

c)colaborează cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport în dezvoltarea sportului de performanţă din întreprinderi şi instituţii;

d)organizează, în colaborare cu Uniunea Tineretului Comunist şi Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, competitii sportive, concursuri pe ramuri de producţie şi alte manifestări sportive;

e)asigura mijloace materiale necesare activităţii asociaţiilor şi cluburilor sportive din întreprinderi şi instituţii.

Articolul 16

Uniunea Tineretului Comunist:

a)organizează activitatea sportiva de masa în şcoli şi instituţii de învăţămînt superior, cu sprijinul conducerii acestora;

b)organizează, prin asociaţiile sportive săteşti, activitatea sportiva de masa de la sate, inclusiv în întreprinderile agricole de stat şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii; c) sprijină activitatea sportiva organizată de sindicate în întreprinderi şi instituţii, precum şi activitatea cluburilor sportive universitare;

d)dezvolta în rindul tineretului turismul, sporturile tehnico-aplicative şi alte activităţi sportive recreative;

e)participa la organizarea campionatelor şcolare şi universitare;

f)organizează, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, activitatea de educaţie fizica şi sport în taberele de odihnă pentru elevi şi studenţi;

g)se preocupa de amenajarea unor baze sportive.

Articolul 17

Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor:

a)organizează activitatea sportiva de masa în rindul elevilor şcolilor generale, cu sprijinul conducerii acestora; participa la organizarea campionatelor din şcolile generale;

b)organizează, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, activităţi de educaţie fizica şi sport în tabere de odihnă şi colonii.

Articolul 18

Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie:

a)sprijină desfăşurarea activităţii sportive de masa în cooperativele agricole de producţie;

b)urmăreşte asigurarea condiţiilor materiale necesare dezvoltării activităţii sportive în cooperativele agricole de producţie.

Articolul 19

Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti:

a)sprijină asociaţiile sportive ale cooperaţiei meşteşugăreşti în organizarea activităţii sportive de masa a membrilor cooperatori şi a familiilor lor; colaborează cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport în dezvoltarea sportului de performanţă din cooperatia mestesugareasca;

b)asigura condiţiile materiale necesare activităţii cluburilor şi asociaţiilor sportive ale cooperaţiei meşteşugăreşti.Secţiunea II Atribuţiile organelor de stat în domeniul educaţiei fizice şi sportului

Articolul 20

Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului:

a)întocmeşte planurile şi programele de educaţie fizica din învăţămîntul de toate gradele şi ale institutelor de învăţămînt superior care pregătesc cadre în domeniul educaţiei fizice, cu consultarea Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport. Răspunde de buna desfăşurare şi eficienta procesului de educaţie fizica în învăţămînt;

b)organizează, împreună cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport şi Uniunea Tineretului Comunist, campionatele republicane şcolare şi universitare şi asigura pregătirea şi participarea elevilor şi studenţilor la tabere de instruire sportiva, la diferite competitii interne şi internaţionale;

c)colaborează cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport în vederea dezvoltării sportului de performanţă din şcoli şi facultăţi; organizează şi asigura condiţiile necesare desfăşurării activităţii cluburilor sportive universitare, a şcolilor sportive şi liceelor cu program de educaţie fizica;

d)sprijină activitatea sportiva de masa ce se desfăşoară în rindul elevilor şi studenţilor;

e)sprijină Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport în pregătirea şi perfecţionarea diferitelor cadre de specialitate;

f)se îngrijeşte de dezvoltarea bazei materiale necesare desfăşurării activităţii de educaţie fizica şi sport de masa şi de performanţă în învăţămînt, construirea şi amenajarea unor sali de educaţie fizica şi a unor terenuri şi complexe sportive în aer liber pentru elevi şi studenţi.

Articolul 21

Ministerul Sănătăţii:

a)asigura controlul şi asistenţa medico-sanitară a celor cuprinşi în activitatea sportiva competitionala oficială, precum şi dirijarea medico-sportiva a componentilor loturilor sportive naţionale; elaborează împreună cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport normele igienico-sanitare pentru activitatea de educaţie fizica şi sport;

b)organizează şi asigura condiţiile necesare funcţionarii unităţilor medico-sportive.

Articolul 22

Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne:

a)răspund de pregătirea fizica a militarilor; b) în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport asigura dezvoltarea activităţii sportive de performanţă în cluburile şi asociaţiile sportive ce le aparţin; c) asigura condiţiile materiale necesare desfăşurării activităţii cluburilor, asociaţiilor şi centrelor de antrenament ce le aparţin;

d)asigura condiţii pentru ca sportivii de performanţă care îndeplinesc stagiul militar să-şi poată continua pregătirea sportiva conform cerinţelor metodice de instruire.

Articolul 23

Organele locale ale administraţiei de stat:

a)includ în planurile de sistematizare ale oraşelor şi comunelor, în cartiere, pe lîngă şcoli şi instituţii de învăţămînt superior, spaţiile destinate amenajării bazelor sportive şi terenurilor de joc pentru copii;

b)asigura întreţinerea şi gospodărirea bazelor sportive care se afla în administrarea lor;

c)asigura fonduri pentru echipament, inventar, pregătire şi participare la competitii, precum şi pentru organizarea taberelor de instruire sportiva şi a taberelor de odihnă ale elevilor;

d)asigura finanţarea întregii activităţi a şcolilor sportive şi a liceelor cu program de educaţie fizica.

Articolul 24

Celelalte ministere şi organe centrale ale administraţiei de stat:

a)asigura condiţiile de organizare a activităţii de educaţie fizica şi sport în rindul elevilor din şcolile sistemului lor; b) sprijină din punct de vedere material desfăşurarea activităţii sportive din cadrul instituţiei centrale respective, precum şi din întreprinderile şi instituţiile în subordine.

Capitolul 4Dispoziţii finale

Articolul 25

Statul aloca fonduri de investiţii pentru construirea şi amenajarea de baze sportive, acorda dotatii de la buget şi terenuri necesare activităţii sportive.

Articolul 26

Administrarea şi folosirea bazelor sportive se vor reglementa prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Articolul 27

În comune se organizează comitete de sprijinire a activităţii sportive, alcătuite din reprezentanţi ai organelor locale ale administraţiei de stat, cooperativelor agricole de producţie, întreprinderilor agricole de stat, staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, şcolilor.

Anexa 3*)

Notă *) Anexa nr. 3 a fost introdusă prin art. II din Decretul nr. 79/1974.

I. Norme de structura pentru unităţile de educaţie fizica şi sport

1.Activitatea de educaţie fizica şi sport se organizează pe următoarele tipuri de unităţi:

A) Unităţi sportive

a)asociaţii; b) cluburi; c) Centrul republican de pregătire a loturilor naţionale; d) centre de iniţiere; e) centre de antrenament.

B) Consilii locale

–consilii judeţene, municipale, orăşeneşti şi de sector din municipiul Bucureşti pentru educaţie fizica şi sport.

C) Alte unităţi

a)baze sportive;

b)complexe sportive;

c)administraţii de baze sportive; d) centre de deservire sportiva; e) centre de prestări de servicii sportive; f) Întreprinderea economică de administrare a bazelor sportive Bucureşti.

2.Structurile organizatorice-tip pentru unităţile de educaţie fizica şi sport sînt cele prevăzute în anexele nr. 3 a) - 3 h)**), care fac parte integrantă din prezenta lege.

Notă **) Anexele au fost comunicate instituţiilor interesate.

A) Unităţi sportive

a)Asociaţii sportive

Asociaţiile sportive sînt organizaţii obşteşti, cu personalitate juridică, în care se desfăşoară activitatea de masa şi de performanţă în domeniul educaţiei fizice şi sportului.

Asociaţiile sportive pot fi organizate în unităţi economice, instituţii de învăţămînt, unităţi militare, organizaţii de masa şi obşteşti, ministere şi alte organe centrale şi locale, precum şi în oraşe, comune şi sate, cu cel puţin 50 de membri. Asociaţiile sportive sînt subordonate atît organelor şi organizaţiilor de stat şi obşteşti cu atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului, cît şi Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport.

Asociaţiile sportive sînt conduse de consilii alese în adunări generale sau conferinţe ale acestora.

Consiliul asociaţiei este alcătuit din preşedinte, care este şi preşedintele asociaţiei, vicepreşedinţi, un secretar şi membri.

Asociaţiile sportive care au peste 3.000 de membri sau 5 secţii pe ramura de sport participante în competitiile oficiale, cu cel puţin 150 de sportivi, pot retribui funcţia de secretar.

b)Cluburi sportive

Cluburile sportive sînt organizaţii obşteşti, cu personalitate juridică, în care se desfăşoară activitatea sportiva de performanţă.

Cluburile sportive se organizează cu una sau mai multe ramuri de sport, în unităţi economice, instituţii de învăţămînt, unităţi militare, organizaţii de masa şi obşteşti, ministere şi alte organe centrale şi locale, precum şi în oraşe şi comune.

Cluburile sportive sînt subordonate atît ministerelor, organizaţiilor centrale şi locale de care aparţin, cît şi Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport.

Cluburile sportive cu o ramura de sport se pot organiza dacă au un număr de cel puţin 60 de sportivi (seniori, juniori şi copii), iar cele cu mai multe ramuri de sport, dacă au cel puţin 150 de sportivi. Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport poate aproba organizarea unor cluburi sportive şi cu un număr mai mic de sportivi la ramurile de sport cu particularităţi deosebite.

Cluburile sportive sînt conduse de consilii alese în adunări generale sau conferinţe ale acestora. Conducerea operativă a activităţii se asigura de biroul clubului, alcătuit din preşedinte, care este şi preşedintele consiliului şi al clubului, ajutat de vicepreşedinţi, un secretar şi membri.

Cluburile sportive cu pînă la 5 ramuri de sport pot retribui preşedintele sau un vicepreşedinte; cluburile cu 6-10 ramuri de sport pot retribui preşedintele şi un vicepreşedinte; cluburile cu peste 10 ramuri de sport, care au secţii şi sportivi de valoare internationala, pot retribui preşedintele şi 2 vicepreşedinţi.

c)Centrul republican de pregătire a loturilor naţionale

Centrul republican de pregătire a loturilor naţionale este o unitate de specialitate, cu personalitate juridică, subordonata Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, prin care se asigura pregătirea la un nivel superior a componentilor loturilor reprezentative, în scopul realizării obiectivelor de performanţă stabilite.

Prin centru se realizează, în mod unitar, îndrumarea şi controlul metodico-ştiinţific şi medico-sportiv al pregătirii, se organizează activitatea politica şi educativă a sportivilor şi cadrelor tehnice şi se asigura condiţiile organizatorice şi materiale necesare bunei desfăşurări a procesului de pregătire.

Centrul este organizat pe ramuri de sport şi compartimente de muncă (educaţie, materiale şi echipament, economico-financiar etc.) şi îşi desfăşoară activitatea cu personal retribuit permanent sau temporar (prin scoatere din producţie sau detasarea unor antrenori care pregătesc loturile pentru anumite acţiuni internaţionale).

Pentru rezolvarea unor sarcini deosebite ale pregătirii şi activităţii politice şi educative va fi folosit un activ obştesc, format din cadre cu înaltă calificare.

Activitatea Centrului republican de pregătire a loturilor naţionale este condusă de un director.

În scopul folosirii mai eficiente a cadrelor de specialitate, a bazei materiale, precum şi pentru legarea mai strinsa a cercetării ştiinţifice de problemele practice ale pregătirii sportivilor de înaltă performanta, Centrul republican de pregătire a loturilor naţionale, Centrul de cercetări ştiinţifice şi documentare tehnica şi Centrul de medicina sportiva îşi vor desfăşura activitatea sub conducerea unui consiliu, care va cuprinde pe reprezentanţii celor trei unităţi. Preşedintele acestui consiliu va fi directorul Centrului republican de pregătire a loturilor naţionale.

d)Centre de iniţiere

Centrele de iniţiere sînt unităţi în care se desfăşoară activitatea de însuşire a diferitelor sporturi de către copii, tineri sau adulti, în vederea practicării lor.

e)Centre de antrenament

Centrele de antrenament sînt unităţi în care se desfăşoară activitatea de pregătire, pentru sportul de performanţă, a copiilor şi tinerilor cu aptitudini în practicarea diferitelor discipline sportive.

Centrele de iniţiere şi centrele de antrenament funcţionează pe lîngă asociaţii, cluburi, consilii locale pentru educaţie fizica şi sport, administraţii de baze sportive şi alte unităţi.

Centrele de iniţiere se organizează cu cel puţin 30 de persoane, constituite în grupe sau echipe, iar centrele de antrenament se organizează cu cel puţin 20 de sportivi.

B) Consilii locale

Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport se organizează în fiecare judeţ, municipiu, oraş şi sector al municipiului Bucureşti.

Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport sînt alcătuite din membri aleşi în conferinţa miscarii sportive din unitatea administrativ-teritorială respectiva, cadre cu munci de răspundere şi reprezentanţi ai organelor şi organizaţiilor locale de stat şi obşteşti care au atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului.

Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport desemnează, dintre membrii lor, birourile executive.

Biroul executiv este alcătuit din preşedinte, prim-vicepreşedinte, vicepreşedinţi, secretari şi membri.

Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport pot retribui următoarele funcţii de conducere:

–la consiliile judeţene şi al municipiului Bucureşti: prim-vicepreşedintele, 1-2 secretari şi contabilul şef;

–la consiliile municipale, orăşeneşti şi la sectoarele municipiului Bucureşti: prim-vicepreşedintele.

3.În funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a unităţilor sportive şi locale poate cuprinde:

Structura activităţii sportive

La asociaţii, cluburi sportive şi Centrul republican de pregătire a loturilor naţionale:

–secţii pe ramuri de sport;

–cercuri sportive;

–cabinete metodice;

–cabinete de medicina sportiva.

La consilii locale pentru educaţie fizica şi sport:

–comisii pe ramuri de sport;

–comisii pe probleme de specialitate;

–cabinete metodice.

Structura funcţională

–birouri.

Secţiile pe ramuri de sport se organizează pentru desfăşurarea activităţii instructiv-educative şi de perfecţionare a sportivilor şi pot cuprinde una sau mai multe grupe (echipe) de acelaşi nivel sau de nivele diferite din aceeaşi ramura de sport, în funcţie de valoarea sportivilor şi de condiţiile materiale. Secţiile sînt conduse de un birou format din activ obştesc.

Secţiile ramura de sport se pot organiza:

–la asociaţiile sportive cu un număr de cel puţin 10 membri care participa la activitatea sportiva de masa sau într-o competiţie oficială;

–la cluburile sportive cu un număr de cel puţin 30 de sportivi (seniori, juniori sau copii) care participa într-un campionat oficial;

–la Centrul republican de pregătire a loturilor naţionale, cu un număr de cel puţin 10 sportivi componenţi ai loturilor naţionale;

–la centre de antrenament, cu un număr de cel puţin 20 de sportivi pentru perfecţionarea sportiva.

Cercurile sportive se organizează în cadrul asociaţiilor sportive, pe locuri de muncă, cu cel puţin 5 persoane. Conducerea cercurilor sportive se asigura cu activ obştesc.

Cabinetele metodice asigura îndrumarea şi asistenţa în problemele tehnice sportive, educative, biofiziologice şi psihologice, pe care le solicita organizarea eficienta a educaţiei fizice şi sportului de masa şi de performanţă, precum şi perfecţionarea profesională a cadrelor de specialitate.

Cabinetele metodice se organizează pe lîngă consiliile judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru educaţie fizica şi sport şi cluburi sportive şi îşi desfăşoară activitatea cu personal retribuit şi activ obştesc din domeniul educaţiei fizice şi sportului şi al stiintelor ajutatoare: antrenori, profesori, medici, ingineri, biochimisti, sociologi, psihologi etc.

Cabinetele de medicina sportiva se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor Decretului nr. 296/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unităţile sanitare.

Comisiile pe ramuri de sport asigura îndrumarea, dezvoltarea şi organizarea activităţii de pregătire şi competitionala specifică fiecărei ramuri sportive. Ele se organizează pe lîngă consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport şi funcţionează cu activ obştesc.

Comisiile pe probleme de specialitate sînt compartimente de muncă comune mai multor ramuri de sport (sporturi individuale, jocuri sportive, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor, propaganda şi educaţie, materiale şi echipament sportiv, construcţii de baze sportive etc.), organizate pe lîngă unităţile sportive.

La consiliile judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru educaţie fizica şi sport, comisiile îşi desfăşoară activitatea cu personal încadrat în munca şi activ obştesc şi pot retribui un şef de comisie, dacă sînt cel puţin 5 persoane retribuite.

Comisiile organizate pe lîngă celelalte unităţi sportive îşi desfăşoară activitatea cu activ obştesc.

Birourile se constituie potrivit normelor prevăzute la art. 9 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unităţile economice.

C) Alte unităţi

a)Bazele sportive sînt unităţi fără personalitate juridică, organizate pentru desfăşurarea activităţii sportive de pregătire şi competitionala şi pot fi conduse de un şef de baza.

b)Complexele sportive sînt unităţi fără personalitate juridică care cuprind o grupare de construcţii sportive destinate antrenamentelor şi competiţiilor sportive, amplasate în acelaşi loc sau în locuri diferite şi pot fi conduse de un şef de complex.

Bazele şi complexele sportive se pot organiza pe lîngă unităţi sportive, unităţi economice, instituţii de învăţămînt, unităţi militare, organizaţii de masa şi obşteşti, ministere şi alte organe centrale şi locale, precum şi în oraşe, comune şi sate.

c)Administraţiile de baze sportive sînt unităţi cu personalitate juridică prin care se realizează administrarea, întreţinerea şi amenajarea bazelor sportive şi complexelor sportive proprii, precum şi prestarea de servicii specifice activităţii de educaţie fizica şi sport (organizarea de cantonamente, tabere, competitii interne şi internaţionale).

d)Centrele de deservire sportiva sînt unităţi fără personalitate juridică care asigura organizarea unor activităţi şi condiţiile materiale necesare practicării unor exercitii sau ramuri de sport, în scopul dezvoltării fizice şi menţinerii sănătăţii populaţiei.

e)Centrele de prestări de servicii sportive sînt unităţi fără personalitate juridică şi se organizează potrivit normelor de structura specifice aprobate pentru activitatea de gospodărie comunală şi locativă, avînd ca scop punerea la dispoziţia populaţiei, contra cost, a unor materiale şi echipamente, baze sportive, precum şi alte servicii.

f)Întreprinderea economică de administrare a bazelor sportive Bucureşti este unitate economică cu personalitate juridică prin care se realizează administrarea, întreţinerea şi amenajarea bazelor sportive de interes naţional, executarea unor lucrări de construcţii, extinderi şi modernizări, producerea de materiale şi echipament sportiv destinate loturilor reprezentative, precum şi prestarea de servicii specifice activităţii de educaţie fizica şi sport (organizarea de cantonamente, tabere, competitii interne şi internaţionale).

Întreprinderea se organizează potrivit următoarei structuri:

Structura activităţii de producţie

–ateliere de producţie;

–loturi de construcţii-montaj, reparaţii, întreţinere şi amenajare de baze sportive;

–baze şi complexe sportive;

–centre de iniţiere;

–unităţi de alimentaţie şi unităţi de prestaţii hoteliere pentru sportivi;

–centre de prestări de servicii sportive.

Structura funcţională

–birouri;

–servicii.

Atelierele de producţie se constituie potrivit normelor prevăzute la art. 4 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unităţile economice.

Loturile de construcţii-montaj, reparaţii, întreţinere şi amenajări de baze sportive se constituie potrivit normelor de structura specifice aprobate pentru unităţile de construcţii-montaj.

Unităţile de alimentaţie şi unităţile de prestaţii hoteliere pentru sportivi se constituie potrivit normelor de structura specifice aprobate pentru activitatea de comerţ interior şi turism.

Birourile şi serviciile se constituie potrivit normelor prevăzute la art. 9 şi 10 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unităţile economice.

II. Personalul din unităţile de educaţie fizica şi sport

Personalul din unităţile de educaţie fizica şi sport se compune din următoarele categorii:

A) Personal de specialitate sportiva

a)personal de conducere;

b)personal de execuţie de specialitate.

B) Personal din aparatul funcţional şi de deservire

a)personal de conducere; b) personal de execuţie de specialitate;

c)personal de execuţie administrativ; d) personal de deservire; e) muncitori.

III. Nomenclatorul funcţiilor specifice de conducere şi de execuţie

(de specialitate şi administrative)

A) Funcţii de conducere

a)Consilii locale pentru educaţie fizica şi sport:

–prim-vicepreşedinte;

–secretar;

–şef de comisie.

b)Cluburi sportive:

–preşedinte;

–vicepreşedinte.

c)Asociaţii sportive:

–secretar.

d)Baze şi complexe sportive:

–şef de complex sportiv;

–şef de baza sportiva.

B) Funcţii comune de execuţie

–antrenor categoria I, II, III, IV;

–instructor principal; instructor;

–organizator principal de acţiuni sportive; organizator de acţiuni sportive.

Funcţiile comune de conducere şi de execuţie pentru personalul tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ sînt cele prevăzute în Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unităţile economice.

În cazuri justificate, pe baza reglementărilor în vigoare, se vor putea folosi şi unele funcţii specifice altor ramuri sau sectoare de activitate care se dovedesc a fi necesare în activitatea de educaţie fizica şi sport.

Numărul posturilor din unităţile de educaţie fizica şi sport se stabileşte de Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport sau de ministere şi alte organe centrale şi locale, potrivit criteriilor de normare prevăzute la pct. IV din prezenta anexa.

Consiliul de Miniştri va stabili echivalarea funcţiilor existente cu cele prevăzute în prezentul nomenclator.

IV. Criterii de normare pentru personalul din unităţile sportive

Cluburi, asociaţii sportive şi centre

1.Antrenor :

–1 post la o grupa sau echipa de

nivel I, cu cel puţin 10 sportivi care

participa în sistemul divizionar A sau

la competitii similare acestuia;

–1 post la o grupa sau echipa de

nivel II, cu cel puţin 15 sportivi care

participa în sistemul divizionar B,

sistemul de calificare, divizia C la

fotbal, precum şi la alte competitii

similare acestora;

–1 post la cel puţin 30 de sportivi

organizaţi într-o grupa sau echipa de

nivel III, specializată în pregătirea

copiilor, juniorilor şi tineretului,

selecţionaţi pentru activitatea

sportiva de performanţă. La acest nivel

sînt încadrate şi grupele sau echipele

din sistemul competitional local,

divizii sau campionate judeţene,

municipale sau orăşeneşti, ai căror

sportivi depăşesc vîrsta stabilită

pentru juniori şi tineret;

–1 post de antrenor sau instructor la

cel puţin 30 de persoane participante

la centre de iniţiere, centre de

deservire sportiva sau activitatea de

modelism.

Stabilirea numărului de sportivi cu care lucrează un antrenor, diferenţiat pe ramuri de sport, precum şi gradarea grupelor sau echipelor pe nivele, se vor face potrivit normativelor elaborate de Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport. Pentru anumite probe şi sportivi de valoare deosebită, Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport va putea aproba încadrarea de antrenori pentru un număr mai mare de sportivi decît cel prevăzut în criteriile de mai sus.

2.Instructor:

–pentru activitatea - 1 post la 1.500 de persoane

de educaţie fizica încadrate în munca sau

şi sport de masa locuitori înscrişi în

asociaţiile sportive de

cartier;

–pentru activitatea - 1 post ]a cel puţin 4 secţii

sportiva de pe ramura de sport cu

performanta minimum 10 norme de antrenori,

în funcţie de valoarea

secţiilor;

–1 post la Centrul republican

de pregătire a loturilor

naţionale;

–pentru activitatea - 1 post la fiecare radioclub

de radioamatori judeţean.

3.Maestru de balet şi - cîte 1 post la fiecare secţie

pianist corepetitor: feminina de gimnastica

sportiva sau moderna.

4.Organizator de - 1 post pe unitate la cluburile

acţiuni sportive: de fotbal;

–1 post pe unitate, dacă are

cel puţin 5 secţii de

performanta participante în

campionatele republicane.

5.Masor:

–1-3 posturi pe unitate,

stabilite diferenţiat de

C.N.E.F.S., în funcţie de

numărul şi valoarea secţiilor;

–1 post la o secţie de fotbal

din campionatul categoriei A

sau B.

6.Personal

economic-administrativ:

–contabil şef - 1 post la fiecare club

sportiv;

–contabil, casier - 2 posturi la fiecare club

sportiv de categoria I;

–1 post la fiecare asociaţie

sportiva cu cel puţin 5 secţii

de performanţă participante

în sistemul competitional

republican;

–secretar-dactilograf - 1 post pe unitate;

sau dactilograf

–îngrijitor, curier, - 1 post pe unitate;

portar

–magaziner - 1 post la fiecare club

sportiv;

–1 post la fiecare asociaţie

sportiva de categoria I.

7.Baze şi complexe

sportive:

a)personal tehnic,

economic, de alta

specialitate şi

administrativ:

–contabil şef complex - 1 post la fiecare complex

de categoria I;

–tehnician - 1 post la fiecare baza

sportiva;

–organizator de - 1 post la fiecare complex

acţiuni sportive sportiv;

–contabil, casier, - 1 post pe unitate;

funcţionar

administrativ sau

altele asemănătoare

–magaziner - 1 post pentru fiecare baza

sportiva care deserveşte

minimum 200 de sportivi.

b)personal de deservire:

–amenajator de baza - 1 post (pe tura) pentru:

sportiva - 5.000 mp teren gazonat sau

1.500-2.000 mp teren cu

zgura sau sala de sport;

–bazin de inot şi polo,

baza nautica sau hipica,

patinoar artificial;

–1.000 mp pîrtie schi.

–muncitor necalificat - 1 post la fiecare 700 mp de

întreţinere baza sportiva

(pe tura);

–1 post la fiecare 100 cuiere

pentru vestiare (pe tura);

–1 post pentru o pista de

popice (pe tura);

–cîte 1 post pentru fiecare

instalatie de tir (pe tura);

–armurier - 1 post pe unitate;

–frigoriferist - 1 post la o instalatie de

frig cu 1-3 compresoare

(pe tura);

–marangoz - 1 post la 30 de

ambarcatiuni;

–conducător

ambarcatiuni - 1 post la fiecare baza

nautica;

–îngrijitor lot

calarie şi crescator,

îngrijitor cabaline - 1 post la 4 cai.

Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport va stabili, în funcţie de aceste criterii, norme diferenţiate pe tipuri de baze şi complexe sportive şi pe categorii de personal, în raport cu volumul activităţii şi specificul fiecărui loc de muncă.

Numărul altor categorii de muncitori calificaţi care asigura întreţinerea şi repararea bazelor sportive şi a materialului şi echipamentului sportiv va fi stabilit în funcţie de volumul activităţii, pe baza normelor de muncă specifice fiecărei meserii.

Numărul posturilor de paza de la bazele şi complexele sportive se stabileşte potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport poate avea în subordine unităţi cu alt specific, care se organizează potrivit normelor de structura aprobate pentru ramura din care fac parte.