Lege Nr. 12 din 26 iulie 1974

Sporirea producţiei de peste prin utilizarea intensiva a suprafeţelor piscicole existente, valorificarea mai buna a terenurilor ce nu pot avea alta folosinţă agricolă şi care se preteaza pentru amenajări piscicole, necesita reglementarea unitară a exploatării, precum şi stabilirea unor reguli de baza privind atribuţiile şi răspunderile pentru dezvoltarea pisciculturii şi pescuitului în ţara noastră.

În acest scop, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

În Republica Socialistă România piscicultura şi pescuitul reprezintă o activitate economică principala pentru valorificarea superioară a apelor naturale şi a celor amenajate în scop piscicol.

Articolul 2

Apele naturale, curgătoare şi stătătoare de pe întreg teritoriul Republicii Socialiste România, inclusiv apele maritime interioare şi marea teritorială, cît şi terenurile acoperite cu apa ca urmare a indiguirilor sau bararilor de vai - heleşteie, iazuri, lacuri de acumulare -, care servesc sau oferă condiţii pentru înmulţirea, creşterea şi pescuitul peştelui, crustaceelor sau altor animale acvatice, sînt considerate, în sensul prezentei legi, bazine piscicole.

De asemenea, sînt considerate ca făcînd parte temporar din bazinele piscicole apele de pe zonele inundabile, numai pe perioada pînă la retragerea viiturilor, dacă oferă condiţiile prevăzute la alineatul precedent.

Bazinele piscicole se împart, din punct de vedere al exploatării, în bazine amenajate şi bazine naturale. Acestea pot fi grupate pe zone sau complexe distincte avînd denumiri proprii.

Helesteiele, iazurile, lacurile de acumulare, apele curgătoare de munte în care s-au executat lucrări de amenajări piscicole şi pastravariile sînt bazine piscicole amenajate.

Celelalte bazine piscicole sînt considerate bazine piscicole naturale.

Articolul 3

Prin fond piscicol se înţelege totalitatea populaţiei piscicole şi a celorlalte resurse naturale de hrana constituite din fauna şi flora acvatica a bazinelor piscicole.

Articolul 4

Bazinele piscicole şi fondul piscicol din acestea sînt proprietate de stat. Se exceptează fondul piscicol din bazinele piscicole aflate pe terenurile proprietatea cooperativelor agricole de producţie.

Folosirea bazinelor piscicole în alte scopuri decît cele arătate la art. 1 se poate face numai pe bază de decret prezidential.

Terenurile care nu pot fi folosite economic pentru producţia agricolă şi se preteaza pentru amenajări piscicole se vor destina cu prioritate în acest scop.

Capitolul 2Dezvoltarea pisciculturii

Articolul 5

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor identifica şi delimita toate terenurile mlastinoase, sărăturate şi alte terenuri neproductive apte pentru piscicultura, în scopul creării de noi crescatorii şi pepiniere piscicole pe baza unui program de amenajări, avînd răspunderea executării acestuia.

Unităţile piscicole de stat cărora li se vor atribui potrivit legii terenurile prevăzute în alineatul precedent şi cooperativele agricole de producţie deţinătoare de asemenea terenuri sînt obligate să le amenajeze, direct sau prin cooperare, pentru piscicultura conform prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socială.

Articolul 6

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii şi Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului răspund de efectuarea studiilor, cercetărilor, experimentarilor şi de elaborarea proiectelor şi realizarea lor, asigurind aplicarea celor mai eficiente tehnologii, instalaţii, utilaje şi aparatura şi de pregătirea cadrelor, în vederea realizării într-o conceptie unitară a programului de dezvoltare a pisciculturii şi pescuitului.

Articolul 7

Unităţile piscicole de stat şi cooperativele agricole de producţie pe ale căror terenuri sînt situate bazine piscicole denumite în continuare unităţi piscicole, sînt obligate:

a)sa înfiinţeze şi sa dezvolte direct sau prin cooperare pepiniere piscicole care să asigure materialul de populare, pentru bazinele piscicole amenajate şi naturale;

b)sa imbunatateasca tehnologia de producere şi creştere a puietului şi de selecţionare a speciilor de peşti cu valoare economică ridicată, sa aclimatizeze noi specii de peşti şi sa extindă creşterea peştelui în amestec de specii, în condiţiile legii, pe baza concluziilor rezultate din studii, cercetări şi experimentari, efectuate de către unităţile de cercetare;

c)sa introducă tehnologii noi de folosire a furajelor şi ingrasamintelor şi sa mecanizeze operaţiunile de exploatare piscicolă;

d)să execute lucrări curente de întreţinere a canalelor şi girlelor de alimentare, a izvoarelor de apa şi a zonelor de pescuit;

e)să execute lucrări de amenajare, protecţie şi salvare a fondului piscicol din lacuri, balti şi ape de munte;

f)sa ia măsuri pentru combaterea epizootiilor şi a dăunătorilor fondului piscicol;

g)sa organizeze exploatarea crescatoriilor piscicole în asa fel încît să asigure valorificarea peştelui viu şi proaspăt în tot timpul anului;

h)sa valorifice producţia marfa de peste planificata la fondul de stat.

Articolul 8

Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au în subordine unităţi ce construiesc şi exploatează baraje hidroenergetice şi lacuri de acumulare pentru regularizarea debitelor de apa, irigaţii sau agrement, sînt obligate să asigure executarea lucrărilor necesare dezvoltării pisciculturii şi pescuitului, potrivit avizelor ce se vor emite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor pentru apele de şes şi colinare şi, respectiv, de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii pentru apele de munte.

Articolul 9

Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile economice de stat şi cooperatiste care folosesc apa din bazine piscicole în alte scopuri decît cel piscicol sînt obligate:

a)sa instaleze dispozitive care să împiedice intrarea peştelui din bazinele piscicole în sistemul de alimentare cu apa pentru irigaţii şi industrii, conform avizului organelor judeţene de specialitate;

b)sa ia măsuri pentru curăţirea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare;

c)să asigure debitul de apa necesar dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de lacurile de acumulare potrivit documentaţiilor tehnico-economice aprobate;

d)sa construiască în apele curgătoare pinteni pentru abaterea apei, trecatori pentru peste şi orice alte lucrări necesare pentru protecţia peştelui.

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii vor stabili condiţiile tehnice de executare a lucrărilor prevăzute la lit. a)-d) şi vor urmări respectarea lor.

Articolul 10

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii răspund de protecţia şi dezvoltarea speciilor valoroase de peşti - sturioni, scrumbie de Dunăre, chefal şi lostrita - şi vor adopta tehnologii moderne de creştere, bazate pe studii şi cercetări ştiinţifice, în care scop vor lua măsuri pentru:

a)amenajarea de zone naturale de reproducere a sturionilor;

b)înfiinţarea de staţiuni pentru producerea puietului de sturioni şi de lostrita;

c)aclimatizarea, în condiţiile legii, de noi specii de sturioni adaptabili creşterii în apele Dunării şi cele salmastre;

d)organizarea de centre pentru înmulţirea şi creşterea chefalului;

e)executarea de construcţii pentru împiedicarea evadării pestilor valorosi în Marea Neagra.

Articolul 11

Ministerul Energiei Electrice are obligaţia să asigure la noile baraje hidroenergetice pe Dunăre executarea concomitenta a unor construcţii speciale care să permită trecerea reproducatorilor de sturioni şi a scrumbiilor din aval în amonte de baraje, precum şi pentru prevenirea distrugerii peştelui.

Articolul 12

Unităţile deţinătoare de bazine piscicole răspund de asigurarea pazei armate şi protecţia fondului piscicol în condiţiile prevăzute de lege.

Capitolul 3Exercitarea pescuitului

Articolul 13

Prin pescuit în sensul prezentei legi, se înţelege prinderea peştelui şi a celorlalte vietuitoare acvatice pe bază de autorizaţie în locuri, perioade, cu unelte şi în dimensiunile permise de lege, în scop industrial, ştiinţific sau sportiv.

Articolul 14

Prin pescuit industrial se înţelege prinderea peştelui şi a celorlalte vietuitoare acvatice de către personalul autorizat al unităţilor economice care exploatează bazinele piscicole.

Articolul 15

Pescuitul oricăror specii de peste sau altor animale acvatice în scopuri ştiinţifice, pentru cultura artificiala sau repopularii, cît şi pentru protecţia fondului piscicol, se poate efectua în orice timp, loc şi cu orice unelte sau metode, cu autorizarea prealabilă, după caz, a Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor sau a Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.

Articolul 16

Prin pescuit sportiv se înţelege pescuitul efectuat în scop de agrement de orice persoană, membru al Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, pe bază de permis eliberat de aceasta, pentru bazinele şi zonele piscicole pe care le are în folosinţă.

De asemenea, pescuitul sportiv poate fi exercitat pe bază de autorizaţie eliberata de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii pentru bazinele aflate în administrarea directa a unităţilor din subordine, cu excepţia pastravariilor, cu plata taxelor legale.

Pescuitul sportiv se va exercita în condiţiile prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 17

Exercitarea pescuitului de orice fel în bazinele piscicole se va face cu respectarea următoarelor reguli:

A. Perioadele şi zonele de prohibitie a pescuitului

Se interzice pescuitul oricăror specii de peste, crustacee, moluste şi alte vietuitoare acvatice, după cum urmează:

a)în apele colinare, de şes şi Dunăre cu delta sa, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie pînă la 30 iunie;

b)în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc şi lacurile litorale, în perioada de la 1 aprilie pînă la 30 iunie. În stufariile din Complexul Razelm-Sinoe şi în faţa acestora pe o distanta de 50 metri spre larg, precum şi în lacul Zmeica, în tot cursul anului;

c)în Dunăre în faţa girlelor, canalelor şi privalelor de alimentare a baltilor, pe o distanta de cîte 500 metri de ambele părţi ale gurilor de vărsare, cît şi în interiorul acestora, în perioada de la 15 martie pînă la 15 iunie;

d)la gura de vărsare în Dunăre a rîurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt şi Jiu, pe o distanta de 1 kilometru de ambele părţi ale gurilor şi pe cursul acestor riuri pe o distanta de 10 kilometri de la confluenta, în perioada de la 1 martie pînă la 1 iulie;

e)în faţa gurii Dunării - meleaua Sfîntu Gheorghe - pînă la Ciotic, în perioada de la 1 aprilie pînă la 31 iulie; în aval de Ciotic, pe baza cercetărilor ce se vor efectua, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor va fixa anual zone de prohibitie a pescuitului cu taliene;

f)cu navoadele de orice tip în delta şi lunca inundabila a Dunării în perioada de la 15 aprilie pînă la 15 septembrie, iar în Complexul Razelm-Sinoe şi ghiolurile Belciuc şi Erenciuc în perioada de la 1 aprilie pînă la 1 octombrie;

g)în apele de munte, pentru pastravul indigen, fîntînel şi coregon, în perioada de la 15 septembrie pînă la 30 aprilie; pentru pastravul curcubeu, lipan şi lostrita în perioada de la 1 ianuarie pînă la 31 mai.

B. Limitarea pescuitului anumitor specii de peste

Se interzice pescuitul:

a)sturionilor şi a scrumbiei în tot cursul anului în faţa gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adîncime de 5 kilometri în largul marii şi pe un coridor lat de 2 kilometri socotit cît 1 kilometru de o parte şi de alta a axului bratelor Sfîntu Gheorghe şi Sulina. În faţa bratului Chilia, lăţimea coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul bratului, iar spre nord pînă la limita apelor teritoriale române;

b)sturionilor în tot cursul anului, cu carmace şi carmacute în senalul Dunării, inclusiv bratele sale, iar în zona litorala în perioada de la 15 februarie pînă la 15 mai cu carmace şi ohane; c) sturionilor în următoarele locuri şi perioade:

–în sectorul de la Marea Neagra pînă la gura Prutului, în perioada de la 15 martie pînă la 15 aprilie;

–în sectorul de la gura Prutului pînă la gura Timocului, în perioada de la 15 aprilie pînă la 15 mai;

–în sectorul gura Timocului pînă la Cladova, în perioada de la 15 mai pînă la 30 iunie;

d)scrumbiei de Dunăre în următoarele locuri şi perioade:

–în sectorul de la Marea Neagra pînă la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, în perioada de la 15 martie pînă la 1 mai;

–în sectorul Ceatalul Ismail-Vadul Oii, cîte 20 de zile consecutive, în perioada de la 1 aprilie pînă la 15 mai;

–în sectorul Vadul Oii pînă la gura Timocului, 30 de zile consecutive, în perioada de la 15 aprilie pînă la 1 iulie;

e)lostritei, fără autorizaţie specială eliberata de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii;

f)cu momeli metalice şi peşti artificiali în riurile populate cu lostrita.

C. Uneltele şi metodele de pescuit interzise

Se interzice folosirea următoarelor unelte şi metode de pescuit:

a)setci fixe în zona litoralului marin;

b)setci şi ave de orice tip în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc şi lacurile litorale;

c)pescuitul electric, cu materii explozive, precum şi cu substanţe narcotice de orice fel;

d)pescuitul reproducatorilor în timpul perioadei de prohibitie, prin orice metode, sau distrugerea icrelor de peste, în aceeaşi perioadă, în zonele de reproducere naturala;

e)pescuitul puietului şi al reproducatorilor de peste din pepiniere şi crescatorii piscicole, în alte scopuri decît repopularea ori pescuitul industrial;

f)pescuitul sturionilor sub dimensiunea legală în alte scopuri decît repopularea;

g)prinderea peştelui cu unelte de pescuit din plasa, în apele de munte.

Articolul 18

Perioadele de prohibitie a pescuitului prevăzute la art. 17 lit. A pot fi prelungite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor pentru apele colinare, de şes şi Dunăre cu delta sa şi de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii pentru apele de munte, în funcţie de condiţiile hidrometeorologice.

Ministerele prevăzute la alineatul precedent pot interzice în tot anul sau în anumite perioade pescuitul unor specii de peste, în scopul protecţiei şi refacerii fondului piscicol.

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor va putea, în condiţii hidroclimatice cu totul excepţionale, sa devanseze sau sa prelungească datele de prohibitie a pescuitului, mentinind numărul total de zile prevăzute la art. 17 lit. A lit. a)-f) şi art. 17 lit. B lit. d).

Articolul 19

Pentru apele curgătoare care constituie frontiera de stat, perioadele de prohibitie şi regulile de pescuit vor fi stabilite în concordanta cu convenţiile internaţionale încheiate cu celelalte state riverane.

Articolul 20

Se interzice:

a)mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare aşezate în raza bazinelor piscicole;

b)aşezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare pe mai mult de două treimi din lăţimea rîurilor, girlelor sau canalelor pescaresti;

c)recoltarea stufului, papurii, rogozului sau ierbii din bazinele piscicole, fără autorizarea unităţii piscicole;

d)circulaţia cu ambarcatiuni cu motor în bazinele piscicole din delta şi lunca Dunării şi Complexul de lacuri Razelm-Sinoe. Se exceptează circulaţia pe căile navigabile şi cele de acces la localităţile care nu au alte cai de comunicaţie şi circulaţia cu ambarcatiuni de către organele Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi a celor ce au autorizarea specială a Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor pentru aceste zone;

e)circulaţia cu autovehicule, scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor de munte, precum şi circulaţia cu ambarcatiuni cu motor în lacurile naturale de munte fără autorizaţia Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii;

f)închiderea cu garduri, prispe sau cu unelte de pescuit de orice fel a girlelor de legătură, a baltilor şi terenurilor inundabile, dacă prin aceasta se împiedica accesul pestilor în timpul viiturilor de apa, precum şi scurgerea apelor din ele. Fac excepţie închiderile pescaresti şi stuficole din delta şi lunca Dunării în perioadele de viituri, în locurile şi condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor;

g)introducerea la pasunat a animalelor, adapatul acestora şi circulaţia cu orice mijloace de transport în incinta şi pe digurile heleşteelor , iazurilor, pepinierelor şi pastravariilor, în orice perioada, fără autorizaţia unităţii piscicole. În celelalte bazine amenajate şi în bazinele piscicole naturale, introducerea la pasunat a animalelor şi adapatul acestora în perioada de prohibitie a pescuitului sînt permise numai în locurile stabilite şi marcate de unităţile piscicole;

h)oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgătoare sau scurgerea ei în parte sau în întregime în orice scop, fără acordul unităţii piscicole;

i)reducerea debitului de apa în bazine piscicole dacă prin aceasta se periclitează existenta faunei piscicole;

j)deschiderea, închiderea sau obstruarea canalelor din bazinele piscicole şi manipularea instalaţiilor hidrotehnice de orice fel, în alt mod decît cel stabilit prin norme tehnice de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor;

k)distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor şi canalelor pescaresti, taluzurilor şi malurilor inierbate;

l)introducerea altor specii de peşti decît cele existente în bazinele piscicole, fără avizul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, respectiv al Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii;

m)efectuarea lucrărilor de foraje hidrogeologice în bazine piscicole fără autorizarea unităţii piscicole;

n)deţinerea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale, virse, de către persoanele fizice neautorizate.

Articolul 21

Dimensiunile minime ale pestilor şi altor animale acvatice care pot fi pescuite şi dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit sînt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 22

Unităţile piscicole vor delimita şi marca cu semne vizibile zonele de protecţie a peştelui unde pescuitul este interzis sau sînt aplicabile alte norme restrictive. De asemenea, Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi va marca, delimita şi afişa condiţiile şi zonele în care se exercită pescuitul sportiv.

Capitolul 4Organizarea activităţii piscicole şi de pescuit

Articolul 23

Îndrumarea unitară a activităţii piscicole se exercită de către Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor; îndrumarea activităţii piscicole în apele de munte se exercită împreună cu Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.

Răspunderea pentru activitatea piscicolă în apele colinare, de şes şi maritime revine Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, iar pentru apele de munte, Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, care împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor asigură realizarea programului de dezvoltare a pisciculturii şi pescuitului prevăzut în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.

Articolul 24

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii răspund de administrarea şi exploatarea fondului piscicol proprietate de stat, potrivit repartizării bazinelor piscicole stabilită prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Bazinele piscicole proprietate de stat repartizate Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor vor fi administrate direct de întreprinderi piscicole de stat judeţene, cu excepţia bazinelor piscicole din Delta Dunării aflate în administrarea directa a unităţilor din subordinea Centralei "Delta Dunării"; cele repartizate Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, de către inspectoratele silvice judeţene.

Acolo unde suprafeţele piscicole nu justifica înfiinţarea de întreprinderi potrivit alineatului precedent şi pînă la amenajarea suprafeţelor care să permită organizarea unei întreprinderi specializate, se vor organiza ferme în cadrul întreprinderilor piscicole din judeţele limitrofe.

Articolul 25

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii pot da în folosinţă piscicolă Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi bazine sau zone din bazinele piscicole naturale.

Atribuirea acestora se face pe bază de contracte, încheiate pe durata determinata în funcţie de amenajările şi alte lucrări prevăzute la art. 7 ce urmează a se executa de către asociaţie.

Contractele încheiate pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează valabilitatea, urmînd a fi adaptate potrivit prevederilor legii.

Pentru bazinele piscicole date în folosinţă se vor defalca din planul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi al Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii sarcini de plan pentru Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, privind livrarea peştelui către organizaţiile socialiste în raport cu posibilităţile de exercitare a pescuitului industrial în aceste bazine şi ţinînd seama de cerinţele dezvoltării pescuitului sportiv.

Articolul 26

Pentru îndrumarea şi controlul activităţii piscicole se înfiinţează, în cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, Inspecţia de stat pentru piscicultura şi pescuit.

Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de stat pentru piscicultura şi pescuit se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

Capitolul 5Raspunderi şi sancţiuni

Articolul 27

Încălcarea dispoziţiilor din prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă.

Articolul 28

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă:

a)pescuitul electric, cu materii explozive, precum şi cu substanţe narcotice de orice fel;

b)pescuitul reproducatorilor în timpul perioadei de prohibitie prin orice metode, sau distrugerea icrelor de peste în aceeaşi perioadă, în zonele de reproducere naturala;

c)pescuitul puietului şi al reproducatorilor de peste din pepiniere şi crescatorii piscicole în alte scopuri decît repopularea ori pescuitul industrial;

d)pescuitul sturionilor sub dimensiunea legală, în alte scopuri decît repopularea;

e)reducerea debitului de apa în zone sau bazine piscicole în scopul recoltarii ilicite a peştelui;

f)procurarea în condiţii ilicite a peştelui şi icrelor în zonele de pescuit;

g)deţinerea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale, virse, de către persoanele fizice neautorizate.

Tentativa se pedepseşte în cazul infracţiunilor prevăzute la lit. a)-e).

Distrugerea icrelor de peste în perioada de prohibitie în zonele de reproducere naturala, săvîrşită din culpa, se pedepseşte cu închisoare de la o luna la 1 an sau cu amendă.

Articolul 29

Faptele prevăzute la art. 28 lit. a), b), c) d) şi e) dacă sînt săvîrşite în timpul nopţii, ori de 2 sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 4 ani.

Tentativa se pedepseşte.

Articolul 30

Constatarea faptelor ce constituie infracţiunile prevăzute la art. 28 şi 29 se face, în afară de organele de urmărire penală, şi de împuterniciţii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor pentru toate bazinele piscicole, împuterniciţii Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii pentru bazinele piscicole repartizate acestui minister şi de împuterniciţii Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi pentru bazinele şi zonele de bazine date în folosinţă acesteia, care, pe baza actelor încheiate, vor sesiza organele de urmărire penală.

Articolul 31

Faptele care constituie contravenţii la normele de pescuit şi protecţia fondului piscicol şi sancţiunile aplicabile se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. Sancţiunile contravenţionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice.

Capitolul 6Dispoziţii finale

Articolul 32

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii şi Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi vor putea acorda premii celor care se vor evidenţia în mod deosebit în combaterea braconajului, constatarea contravenţiilor şi sesizarea comiterii infracţiunilor prevăzute în prezenta lege.

Articolul 33

Pescarii încadraţi în unităţile piscicole din delta şi lunca Dunării, Complexul Razelm-Sinoe şi apele litorale, care au realizat individual planul lunar de producţie, au dreptul de a cumpara, în luna următoare, de la unităţile unde sînt angajaţi, pentru consum propriu, următoarele cantităţi de peste, cu excepţia sturionilor:

–10 kilograme peste lunar, pescarii care activează în baltile luncii şi deltei Dunării, precum şi în Complexul Razelm-Sinoe;

–15 kilograme de peste lunar, pescarii care activează în apele litorale.

Cumpărarea se face la preţ de producţie.

De drepturile prevăzute la alineatele precedente beneficiază şi personalul navigant care deserveşte brigazile de pescuit, dacă brigada din care face parte şi-a realizat planul lunar de producţie pe luna respectiva.

Articolul 34

Utilizarea apei din bazinele naturale şi lacurile de acumulare existente, pentru creşterea peştelui, se face în mod gratuit. Utilizarea apei pentru piscicultura în lacurile de acumulare ce se vor construi se va face în condiţiile prevăzute în documentaţiile tehnico-economice avizate, după caz, de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor sau Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.

Articolul 35

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

Articolul 36

Decretul nr. 43/1954 pentru reglementarea pescuitului şi protecţia fondului piscicol, republicat în Buletinul Oficial nr. 25 din 20 februarie 1969; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 184/1954 privind reglementarea pescuitului, administrarea şi exploatarea bazinelor piscicole, protecţia şi paza fondului piscicol, publicată în Colecţia de hotărîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 11 din 13 februarie 1954; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 525/1954 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind regulile de pescuit publicate în Colecţia de hotărîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 22 din 21 aprilie 1954, modificată prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2264/1954 şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga.

Anexa 1

Cuprinzînd condiţiile de exercitare a pescuitului sportiv

Pescuitul sportiv este permis numai în cursul zilei de la răsăritul şi pînă la apusul soarelui, după cum urmează:

a)în apele de munte curgătoare şi stătătoare numai cu o singura undita cu cel mult 2 cirlige sau cu o lanseta;

b)în riurile colinare, de şes, lacurile interioare şi în riurile de frontieră, pe tot cursul Dunării, inclusiv bratele sale, şi în bazinele amenajate date în folosinţă Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cîte 2 cirlige fiecare;

c)în Marea Neagra cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cîte 10 cirlige fiecare sau 2 taparine cu cîte 10 cirlige.

Pescuitul sportiv se practica de pe mal în apele curgătoare, iar în apele stătătoare, inclusiv Marea Neagra, de pe mal şi din barca; în timpul iernii pescuitul sportiv se poate practica şi de pe gheaţa.

La pescuitul sportiv se folosesc momeli naturale şi artificiale. La pescuitul în apele de munte cu salmonide, stabilite de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, sînt permise numai momeli artificiale.

În timpul unei zile de pescuit sportiv se pot prinde de către o persoană cel mult 10 bucăţi în total din speciile pastrav indigen, curcubeu, fîntînel, lipan şi coregon în apele de munte cu salmonide. În celelalte ape curgătoare şi stătătoare din zona colinară şi de şes, Dunăre, Marea Neagra şi apele de munte fără salmonide, se pot prinde cel mult 3 kilograme sau numai un singur peste dacă greutatea lui depăşeşte 3 kilograme.

Anexa 2

Cuprinzînd dimensiunile minime ale pestilor şi altor animale acvatice care pot fi pescuite, precum şi dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit

Dimensiunile minime - în centimetri - ale pestilor şi altor animale acvatice care pot fi pescuite în bazine piscicole sînt următoarele:

–crap 30

–salau 35

–platica 20

–lin 20

–vaduvita 20

–babusca 15

–rosioara 15

–caras 12

–caracuda 15

–batca 15

–cosac 20

–morunas 20

–mreana 25

–mreana vinata 15

–scobar 20

–clean 20

–sabita 16

–oblete 10

–pastrav 20

–lipan 25

–lostrita 65

–coregon 20

–sprot 7

–aterina 7

–gingirica 7

–scrumbie Dunăre 17

–hamsie 7

–morun 170

–nisetru 140

–pastruga 100

–viza 100

–sip 110

–cega 40

–chefal mic 10

–chefal mijlociu 16

–chefal mare 24

–scrumbie albastra mica 12

–scrumbie albastra mare 20

–stavrid 10

–rizeafca mica 10

–rizeafca mare 15

–cambula 20

–calcan 35

–raci 9

–scoica de riu 8

–broaste 30 grame bucata

Măsurarea peştelui pentru toate speciile se face de la virful botului pînă la baza cozii.

Puietul şi peştele sub dimensiunea minima din speciile stabilite la alin. 1 va fi deversat obligatoriu în apa, în stare vie.

La pescuitul industrial efectuat în toate baltile din delta şi lunca inundabila a Dunării, Complexul Razelm-Sinoe, lacurile litorale, baltile şi lacurile interioare şi în riuri, pentru toate uneltele admise la pescuit, se permite un procent de peste sub dimensiunile minime de cel mult 10% socotit la numărul de bucăţi.

La pescuitul cu vintire şi taliene de balta se admite un procent de peste sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numărul de bucăţi.

În cazul pescuirii peştelui sub dimensiunile legale în procente mai mari decît cele admise, unităţile care au în exploatare bazine piscicole sînt obligate sa sisteze pescuitul în aceste locuri sau sa înlocuiască uneltele de pescuit cu alte unelte cu ochiuri mai mari.

La pescuitul marin se admite un procent de peste sub dimensiunile legale din totalul cantităţii pescuite, de 5% pentru scrumbia de Dunăre şi 20% pentru chefal, stavrid şi scrumbie albastra.

Celelalte specii nemenţionate la alin. 1 sînt libere la pescuit la orice dimensiune.

În cazul cînd se constată că unele cantităţi de peste au fost pescuite sub dimensiunile prevăzute la alin. 1, acestea vor fi primite la centrele de colectare care au obligaţia sa înştiinţeze în cel mult 24 ore organele Inspecţiei de stat pentru piscicultura şi pescuit, în vederea stabilirii împrejurărilor în care a fost efectuat pescuitul şi a luării de măsuri imediate care să conducă la înlăturarea repetarii unor astfel de situaţii.

Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sînt următoarele:

a)24 milimetri la Dunăre, balti, lacuri, riuri colinare şi de şes şi în delta Dunării; b) 40 milimetri în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc şi lacurile litorale; c) 7 milimetri la pescuitul marin de coasta.