pentru managementul situaţiilor de urgenta în caz de inundaţii
Notă *) Aprobat prin Ordinul nr. 1.178 din 2 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 22 februarie 2006.
M A N U A L U L P R E F E C T U L U I
pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații
1.GENERALITĂŢI
Riscul producerii inundaţiilor datorită ploilor abundente şi topirii bruşte a zăpezii se datorează, pe de o parte, caracteristicilor cursurilor de apă din România, amplasării unor importante obiective în zone inundabile, iar pe de altă parte insuficienţei lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Astfel de riscuri există îndeosebi în bazinele hidrografice ale: Bârladului, Siretului, Sucevei, Moldovei, Bistriţei, Trotuşului, Putnei şi Milcovului, Râmnicului, Buzăului, Ialomiţei, Argeşului şi Dâmboviţei, Teleormanului şi râului Vedea, Oltului, Jiului, Cemei, Nerei, Caraşului, Timişului, Begăi, Mureşului, Crişurilor, Barcăului, Someşurilor, Tisei şi Vişeului, Arieşului, Tâmavelor.
Riscul producerii unor inundaţii bruşte şi unor dezastre de proporţii, poate conduce la posibile avarii ori distrugeri ale construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor provocând pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale.
Tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă:
a)inundaţii, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe versanţi;
b)inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice;
c)fenomene meteorologice periculoase: ploi torenţiale, ninsori abundente, furtuni şi viscole, depuneri de gheaţă, chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, grindină şi secetă (hidrologică).
Smit expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:
a)populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;
b)obiectivele sociale;
c)capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);
d)barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente;
e)căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de telecomunicaţii şi altele;
f)mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor şi altele). Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale este o activitate de interes naţional având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.
2.PREVEDERI CADRU ŞI ATRIBUŢII
Managementul situaţiilor de urgenţă se realizează prin:
a)măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţii;
b)măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări grave;
c)măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.
Prin gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, se înţelege identificarea şi monitorizarea, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc.
Ministerul Administraţiei şi Internelor coordonează gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, la nivel central, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar la nivel teritorial, prin inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene, constituite conform legii.
Măsurile de limitare, înlăturare sau contracarare a efectelor tipurilor de risc constituie o obligaţie pentru organele administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în acest domeniu şi pentru toate persoanele juridice şi fizice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a bătrânilor, copiilor şi a altor categorii defavorizate.
Acţiunile operative de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase ş1 accidentelor la construcţii hidrotehnice se organizează de Comitetele Judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru situaţii de urgenţă, care funcţionează pe lângă prefecturi, şi de comitetele comunale, orăşeneşti şi municipale pentru situaţii de urgenţă, conduse de primari.
Comitetele judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru situaţii de urgenţă sunt constituite prin ordin al prefectului şi îşi desfăşoară activitatea pe baza planurilor anuale elaborate de secretariatele tehnice permanente.
Evaluarea situaţiilor de urgenţă produse în judeţ, stabilirea măsurilor şi acţiunilor specifice pentru gestionarea acestora şi urmărirea îndeplinirii lor revine Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă.
Centrul operaţional din cadrul Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă organizează şi asigură secretariatul tehnic permanent al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă.
Elaborarea strategiei şi concepţiei de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, revine Comitetului Ministerial pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, care se subordonează Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
Monitorizarea situaţiilor de urgenţă, evaluarea informaţiilor, înştiinţarea, avertizarea, prea/armarea, alertarea la nivel naţional, precum şi coordonarea aplicării unitare a măsurilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă sunt asigurate de Centrul Operativ pentru situaţii de urgenţă, organ tehnic cu activitate permanentă, constituit în cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Aplicarea strategiei şi coordonarea tehnică de specialitate, la nivel naţional, al bazinelor hidrografice şi judeţelor, a acţiunilor preventive şi operative pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice este asigurată de către Administraţia Naţională ăApele Române" şi unităţile sale teritoriale.
Asigurarea continuităţii activităţilor de prevenire şi coordonare tehnică de specialitate se asigură pnn:
–Centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă constituite la nivelul Administraţiei Naţionale "Apele Române", Direcţiilor de Ape şi Sistemelor de Gospodărire a Apelor, sub conducerea directă a directorului general şi respectiv a directorilor.
–Grupuri de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, care se constituie în cadrul fiecărui Comitet judeţean, din specialiştii cooptaţi cu responsabilităţi în acest domeniu, fiind conduse de directorii Sistemelor de Gospodărire a Apelor.
Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean este numit prin Ordinul prefectului de constituire al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi este alcătuit din reprezentanţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor, Agenţiei de Protecţie a Mediului, Comisariatului judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, ale S.C. HIDROELECTRICA S.A., Regiei Naţionale a Pădurilor, Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, altor deţinători de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, Centrelor meteorologice regionale sau Serviciilor regionale de prognoză a vremii, Staţiilor meteorologice judeţene (după caz), cooptaţi în cadrul Comitetului judeţean în calitate de consultanţi.
Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în caz de pericol şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localităţilor şi a obiectivelor din aval de baraje, în caz de accidente la acestea şi a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.
Coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare şi a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranţă a acestora, se realizează de către Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice, constituită din reprezentanţi ai ministerelor, ai operatorilor economici interesaţi şi ai instituţiilor publice interesate şi care funcţionează pe lângă Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum şi efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziţia Administraţiei Naţionale ăApele Române".
Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosinţă obiective în zone ce pot fi afectate de acţiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la construcţiile hidrotehnice, au obligaţia să asigure întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.
În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice datorită viiturilor, deţinătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligaţia să le refacă sau să le repare în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare execuţiei putând fi asigurate din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau din alte surse.
În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice ca urmare a acţiunii persoanelor fizice sau juridice, acestea au obligaţia să le refacă în cel mai scurt timp, din surse proprii.
În scopul asigurării stabilităţii şi integrităţii digurilor, barajelor şi a altor lucrări de apărare împotriva acţiunilor distructive ale apelor, se interzic:
a)extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca şi din zonele de protecţie a acestora;
b)plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje şi pe alte lucrări de apărare;
c)păşunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate lucrări hidrotehnice şi în zonele de protecţie a acestora;
d)realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări de artă.
Cu acordul Administraţiei Naţionale ăApele Române" sunt permise:
a)depozitarea de materiale şi executarea de construcţii pe diguri, baraje şi în zona altor lucrări de apărare;
b)circulaţia cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de acţiuni;
c)traversarea sau străpungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicaţii, cu alte construcţii sau instalaţii care pot slăbi rezistenţa lucrărilor sau pot împiedica acţiunile de apărare.
Declararea unui areal ca zona de risc natural se face prin hotărâre a Consiliului Judeţean în aza hărţilor de risc natural avizate.
In zonele de risc natural, delimitate geografic şi declarate astfel conform legii, se instituie măsuri specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor, care se cuprind în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, constituind totodată şi baza întocmirii planurilor de protecţie şi intervenţie împotriva dezastrelor.
Administraţia Naţională "Apele Române", în vederea îndeplinirii obiectului său de activitate, are, printre altele, şi următoarele atribuţii:
–exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, aflat în administrarea sa;
–monitorizarea hidrologică, hidrogeologică şi de calitate a resurselor de apă, precum şi
elaborarea diagnozelor şi prognozelor;
–avertizarea şi realizarea măsurilor de prevenire, combatere şi înlăturare a efectelor inundaţiilor, prin lucrările proprii de gospodărire a apelor;
–avertizarea şi participarea la aplicarea măsurilor pentru prevenirea, combaterea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor şi a poluărilor accidentale;
–avizarea, autorizarea şi controlul folosinţelor de apă, al lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele, indiferent de deţinător, în condiţiile legii;
–asigurarea activităţii de inspecţie şi aplicarea de sancţiuni conform prevederilor legale în domeniu.
–repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, care se află în administrarea Administraţiei Naţionale ăApele Române", cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;
–refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, care se află în administrarea Administraţiei Naţionale ăApele Române", afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite.
Activităţi specifice care se îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin la inundaţii şi responsabilităţi:
1.Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora
–monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apelor acestora: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor si Administraţia Naţională «Apele Române»;
–monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: administratorul acestora, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Economiei şi Comerţului, Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare;
–monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Ministerul Mediului ş1 Gospodăririi Apelor, Administraţia Naţională de Meteorologie.
2.Informarea, înştiinţarea şi avertizarea
a)Informarea şi educarea preventivă a populaţiei: Ministerul Administraţiei ş1 Internelor/autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin instituţiile de învăţământ, Ministerul Sănătăţii, mass-media
b)Înştiiţarea autorităţilor Administraţiei Publice:
asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor
specifice- Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
asupra producerii situaţiilor de urgenţă: administratorii obiectivelor sursă de risc, sau, după caz, administratorii proprietăţilor afectate
c)Avertizarea populaţiei
–prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Centrele operaţionale ale Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;
–prin mass-media.
3.Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor
–pentru intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei şi Internelor/ Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
–pentru punere la dispoziţie, conform legii, a unor resurse materiale şi umane: Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale;
–asigurarea finanţării măsurilor de protecţie a infrastructurilor critice: Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul de resort şi patronatele
4.Comunicaţii şi informatica
5.Căutarea, descarcerarea şi salvarea persoanelor
6.Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate
–asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administraţiei şi Internelor/ Autoritatea administraţiei publice locale
–asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor/ fiecare unitate administrativ-teritorială locală
–instalarea taberelor de evacuaţi: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
–recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate, pentru bunurile proprii
–evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ş1 autorităţile administraţiei publice locale
–evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu: MCC ş1 autorităţile administraţiei publice locale
7.Acordarea asistenţei medicale de urgenţă
8.Prevenirea îmbolnăvirilor în masă
9.Neutralizarea efectelor materialelor periculoase
1O. Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse
–asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor/ şi autorităţile administraţiei publice locale
–transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a apelor: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - Administraţia Naţională "Apele Române", Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale-Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare
11.Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate-deţinătorii de lucrări
12.Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate
–asigurarea apei şi hranei pentru persoane:
–în primele 72 de ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă: Ministerul Administraţiei şi Internelor/ autorităţile administraţiei publice locale
13.Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate
Ministerul Administraţiei şi Internelor/ autorităţile administraţiei publice locale şi alţii
14.Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilităţi
15.Efectuarea depoluării şi decontaminării
–supravegherea gradului de contaminare în mediul urban şi rural, evaluarea efectelor şi realizarea decontaminării: Ministerul Administraţiei şi Internelor/ administraţia publică locală
16.Menţinerea şi restabilirea ordiniii publice
17.Logistica intervenţiilor
–asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin: fiecare organ al administraţiei publice centrale de specialitate pe domeniul lui de activitate, precum şi pentru obiectivele din coordonare/ subordine sau de sub autoritatea acestuia
18.Reabilitarea zonei afectate
19.Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri şi asistenţă socială ş1 religioasă
–acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie, operatori economici, instituţii şi unităţi administrativ teritoriale afectate: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor / autorităţile administraţiei publice locale şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
Activitatea de protecţie civilă din România este coordonată de primul-ministru, care conduce această activitate prin ministrul administraţiei şi internelor, în calitate de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
La nivelul instituţiilor publice centrale şi locale, activitatea de protecţie civilă este condusă de către preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă, constituite potrivit legii, iar la nivelul operatorilor economici, de către conducătorii acestora.
La toate nivelurile de competenţă, în structurile cu activitate permanentă sau temporară din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă se constituie structuri specializate în domeniul protecţiei civile.
La nivelul municipiilor, al oraşelor, al comunelor, al instituţiilor publice şi al operatorilor economici cuprinşi în clasificarea din punct de vedere al protecţiei civile, se încadrează personal de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale asigură stabilirea şi integrarea măsurilor de protecţie civilă în planurile şi programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează la nivel naţional, judeţean şi local şi urmăresc realizarea acestora.
Măsurile şi acţiunile de prevenire din planurile de protecţie civilă se planifică şi se execută prioritar de către toate autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, potrivit competenţelor acestora.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale poartă întreaga răspundere pentru asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei afectate de urmările situaţiilor de urgenţă.
Asigurarea condiţiilor se realizează prin serviciile de urgenţă, serviciile publice de gospodărie comunală, instituţii şi operatori economici, inclusiv prin utilizarea, în condiţiile legii, a bunurilor din rezervele de stat şi a serviciilor şi bunurilor puse la dispoziţie de organizaţii neguvernamentale române sau de comunităţile locale şi populaţia din zonele neafectate, de state şi organizaţii străine ori cu caracter internaţional.
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
Conform Legii nr.481/2004 privind protecţia civilă prefectul are următoarele atribuţii principale:
–Aprobă planurile operative şi de pregătire pe linia protecţiei civile şi planificarea exerciţiilor şi a altor activităţi desfăşurate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale;
–Urmăreşte îndeplinirea măsurilor de protecţie civilă la nivelul unităţii administrativ teritoriale;
–Dispune, potrivit legii, instituirea stării de alertă, activarea sau folosirea, după caz, a formaţiunilor de intervenţie;
–Aprobă schema cu riscurile teritoriale întocmite de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă;
–Asigură condiţii pentru buna desfăşurare şi integrarea activităţii forţelor de intervenţie din alte judeţe sau al chipelor internaţionale, după caz, sosite în unitatea administrativ-teritorială în scopul limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor;
–Prezintă Consiliului judeţean sau Consiliului general al Municipiului Bucureşti, după caz, propuneri de completare a sistemului de înştiinţare şi alarmare a populaţiei, a fondului de adăpostire, a bazei materiale şi alte măsuri de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului;
–Exercită controlul aplicării măsurilor în situaţie de protecţie civilă.
Prefecţii şi primarii au următoarele atribuţii specifice pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale:
a)asigură condiţiile de funcţionare a permanenţei la primării, oficii poştale şi posturi de poliţie;
b)asigură mijloacele necesare înştiinţării şi alarmării populaţiei din zonele de risc ce pot fi afectate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
c)coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
d)asigură întocmirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
e)asigură organizarea acţiunilor de limitare şi de înlăturare a efectelor inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, acordarea primului ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu apă şi alimente, asistenţa sanitară a persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;
j)stabilesc, împreună cu operatorii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative pentru identificarea şi înhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şi utilităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu apă, energie electrică şi gaze naturale;
g)centralizează datele privind urmările inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale şi întocmesc rapoarte operative şi de sinteză potrivit modelelor din anexe pe care le transmit, după caz, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Comitetului ministerial al MMGA, Inspectoratului Judeţean pentru situaţii de urgenţă;
h)asigură fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare, pentru acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice proprii şi întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona localităţilor;
i)asigură realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albia majoră a cursurilor de apă, din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor;
j)urmăreşte întocmirea hărţilor de risc la inundaţii a localităţilor atât din revărsări de cursuri de apă cât şi din scurgeri de pe versanţi şi introducerea lor în Planurile de Urbanism General şi respectarea regimului de construcţii în zonele inundabile, conform prevederilor Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -Secţiunea V-Zone de risc natural.
ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN PERIOADA
1.PREGĂTIRE - PREVENIRE
Măsurile de intervenţie operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, ce se elaborează pe judeţe, localităţi şi de către utilizatorii de apă potenţial poluatori, precum şi la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente si la nivel bazinal.
Elaborarea planurilor de apărare se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului şi a restricţionării regimului de construcţii în zonele inundabile.
Se elaborează:
–plan de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale al comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă prin grija primarilor;
–plan judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă prin grija prefecţilor;
–plan bazinal de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, întocmit de către Direcţiile de Ape ale Administraţiei Naţionale ăApele Române".
Conţinutul cadru al Planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice al Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă este prezentat în anexă.
Totodată, fiecare instituţie sau agent economic trebuie să aibă un plan propriu de apărare în situaţii de urgenţă generate de inundaţii, pentru personalul şi partimoniul individual.
Deţinătorii de baraje a căror avariere poate conduce la pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale întocmesc Planuri de avertizare-alarmare a obiectivelor şi localităţilor situate în aval. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă organizează periodic instruiri ale prefecţilor, subprefecţilor, preşedinţilor Consiliilor judeţene şi primarilor pe probleme de management al situaţiilor de urgenţă.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă organizează, periodic, exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi de intervenţii la dezastre. În scopul verificării sistemului de înştiinţare şi alarmare din localităţi, instituţii publice şi operatori economici, periodic, se execută exerciţii de alarmare publică.
Prevenirea populaţiei şi protecţia acestora şi a bunurilor materiale se asigură printr-un ansamblu de măsuri, constând din: înştiinţare şi alarmare, evacuare, adăpostire, protecţie şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice.
Mijloacele de alarmare specifice se instalează în locurile stabilite de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene.
Evacuarea se execută pe baza planurilor întocmite în acest scop.
Organizarea, pregătirea şi asigurarea fortelor, mijloacelor şi a materialelor de interventie
Comitetele locale, operatorii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase, deţinătorii de lucrări hidrotehnice, precum şi utilizatorii de apă potenţiali poluatori au obligaţia de a organiza şi asigura apărarea acestor obiective cu forţe şi mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condiţiile concrete care pot apărea.
Toţi factorii au obligaţia să constituie formaţii de intervenţie nominalizate, înzestrate cu mijloace şi materiale de intervenţie potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale.
Formaţiile de intervenţie locale vor fi instruite de către specialişti din cadrul comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, pe categorii de risc, pentru cunoaşterea exactă a atribuţiilor ce le revin în diferite situaţii de urgenţă.
Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă au obligaţia să constituie formaţii dotate cu mijloace de intervenţie pentru sprijinirea Comitetelor locale, în cazul în care este depăşită capacitatea de intervenţie a acestora, potrivit legii.
Comitetele judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, împreună cu Comitetul ministerial din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor vor organiza anual simulări de fenomene hidrometeorologice periculoase, de avarii la construcţii hidrotehnice şi de poluări accidentale, pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional pentru aceste tipuri de riscuri, vor efectua exerciţii aplicative pentru verificarea pregătirii formaţiilor, funcţionării sistemelor de avertizare-alarmare şi a modului de folosire a mijloacelor şi materialelor de intervenţie, precum şi instruiri ale personalului implicat în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc specifice.
Deţinătorii de lucrări de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor vor efectua verificări periodice în vederea asigurării condiţiilor tehnice şi funcţionale corespunzătoare ale acestora.
Se va verifica funcţionalitatea dispozitivelor hidromecanice, a aparaturii de măsură şi control, a comportării construcţiilor, precum şi buna funcţionare a sistemelor hidrometrice, de telecomunicaţie şi a surselor de energie de rezervă. De asemenea, se vor verifica existenţa materialelor şi mijloacelor de intervenţie potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, modul în care sunt depozitate şi se vor lua măsurile ce se impun în toate aceste direcţii.
Comitetul ministerial, prin Centrul operativ şi Comitetele judeţene, vor efectua anual verificări privind starea tehnică a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi întreţinerea cursurilor de apă, a rigolelor şi şanţurilor de scurgere în localităţi, dispunând măsuri obligatorii pentru unităţile deţinătoare şi administraţia publică locală.
Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi deţinătorii de construcţii hidrotehnice au obligaţia să asigure instalarea şi exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice sau hidrometrice necesare cunoaşterii şi urmăririi mărimilor caracteristice locale de apărare şi asigurarea corelaţiei acestora cu cele zonale.
Întreţinerea şi exploatarea dispozitivelor se fac în conformitate cu instrucţiunile aprobate de Comitetul Ministerial al MMGA, iar transmiterea datelor şi măsurătorilor se asigură de către deţinători.
Pentru asigurarea transmiterii informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor de la unităţile meteorologice şi hidrologice la Comitetele judeţene şi locale şi la Comitetul ministerial, prin planurile operative de apărare se stabilesc mijloacele de telecomunicaţii ce vor fi folosite, la care se va asigura permanenţa.
La judeţe permanenţa va fi asigurată de către Centrele operaţionale din cadrul Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, la municipii, oraşe şi comune permanenţa va fi asigurată prin
grija Comitetelor locale, iar la obiectivele sociale şi economice periclitate, prin grija conducătorilor acestora.
Pentru asigurarea fluxului informaţional decizional operativ între Comitetele judeţene şi locale, pot fi folosite şi mijloacele de telecomunicaţii ale posturilor de poliţie, unităţilor militare şi ahe mijloace de telecomunicaţii disponibile.
Conţinutul planului de avertizare-alarmare a populaţiei, obiectivelor economice şi sociale situate în aval de lacuri de acumulare, în caz de accidente la construcţii hidrotehnice, este prevăzut în anexa nr.1.6.
Conţinutul rapoartelor operative ce se transmit zilnic de către Comitetele locale prin primării şi de la centrele operative ale unităţilor judeţene ce monitorizează efecte ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase, la Comitetele judeţene prin Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi de la Comitetul judeţean, prin Grupul de suport tehnic, la Centrul Operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - pe timpul producerii fenomenelor periculoase este prevăzut în anexa nr. 1.7.
Conţinutul raportului de sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale este prevăzut în anexa nr. 1.8.
2.ÎNŞTIINŢAREA, AVERTIZAREA ŞI ALARMAREA
Protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor culturale se realizează printr-un ansamblu de activităţi constând în: înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare, adăpostire, evacuare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice.
Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau de serviciile de urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile care monitorizează sursele de risc.
Avertizarea populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.
Prealarmara se realizează prin transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.
Alarmarea populaţiei se realizează de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele specifice, pe baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.
Mijloacele de avertizare şi alarmare specifice se instalează în locurile stabilite de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi de serviciile de urgenţă profesioniste.
Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul României, la solicitarea expresă a preşedinţilor/şefilor structurilor pentru situaţii de urgenţă.
Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea primarului localităţii, a conducătorului instituţiei publice sau a agentului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora.
Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi operatori economici se verifică periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii.
Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare şi alertare cu încălcarea prevederilor legale şi a normelor tehnice este interzisă.
Stabilirea pragurilor de apărare
Starea de alertă generată de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale se declanşează în momentul în care se constată apari.fia fenomenului periculos sau când probabilitatea de apari.ţie este stabilită prin prognoză.
Pe parcursul gestionării situaţiilor de urgenţă se pot deosebi trei etape care diferă între ele prin gradul de pericol prezentat. Ele sunt declanşate la atingerea unor praguri critice (criterii de avertizare), specifice fenomenului analizat (inundaţii, fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase, comportarea în timp a construcţiilor hidrotehnice) şi care sunt precizate în instrucţiuni speciale.
a)Situaţia de atenţie are semnificaţia unei situaţii deosebite şi nu reprezintă neapărat un pericol.
Consecinţele intrării în situaţia de atenţie sunt:
–îndesirea observaţiilor şi măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului şi pentru prognoza evoluţiei sale;
–verificarea construcţiilor cu rol de apărare şi urmărirea asigurării condiţiilor de scurgere a apelor mari;
–informarea despre posibilitatea producerii unei poluări accidentale.
b)Situaţia de alarmă este caracterizată printr-o evoluţie a fenomenelor în direcţia în care poate conduce la un anume pericol (de exemplu: creşterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apă, creşterea debitelor infiltrate prin construcţiile hidrotehnice de retenţie şi a antrenării de materiale din corpul acestora, creşterea intensităţii precipitaţiilor sau a vitezei vântului, poluări accidentale confirmate care necesită intervenţii şi altele).
Declanşarea stării de alarmă conduce La intrarea în situaţia operativă a comitetelor pentru situaţii de urgenţă. Activităţile desfăşurate sunt atât activităţi menite să stăpânească fenomenul, cât şi activităţi pregătitoare pentru eventualitatea declanşării situaţiei de pericol.
c)Situaţia de pericol este declanşată în momentul în care pericolul devine iminent şi este necesară luarea unor măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor inundaţiilor (evacuarea populaţiei, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, restricţii de circulaţie pe unele drumuri şi poduri, precum şi pe căile navigabile), precum şi pentru combaterea poluărilor accidentale cu efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de calitate a apei, distrugerea faunei şi ihtiofaunei, a mediului înconjurător şi altele, sau care depăşesc teritoriul de competenţă).
Trecerea şi revenirea de la o stare la alta se pot face în funcţie de evoluţia fenomenelor.
Mărimile caracteristice de apărare împotriva inundaţiilor sunt:
a)mărimi zonale de avertizare, stabilite la staţiile hidrometrice şi la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, pentru precipitaţii, niveluri sau debite;
b)mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub formă de niveluri sau debite. Posturile avertizoare fac parte din reţeaua naţională de hidrologie şi meteorologie şi trebuie să fie amplasate La o distanţă suficientă de obiectivul avertizat, pentru a putea fi luate măsurile necesare prestabilite prin planurile de apărare.
Mărimile caracteristice de apărare definite în caz de inundaţii, sunt:
A. Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă:
–cota fazei I de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;
–cota fazei a II-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;
–cota fazei a III-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic.
B. Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă:
–cota de atenţie - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, în care se pot organiza acţiunile de apărare sau de evacuare;
–cota de inundaţie - nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;
–cota de pericol - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.
C. Pentru acumulări:
a)fazele I, II şi III de apărare sunt stabilite în funcţie de nivelul apei în lac şi se calculează de proiectant în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenţie (NNR) şi Cota creastă deversor.
D. Pentru comportarea barajelor:
a)pragurile critice sunt stabilite de proiectant pentru fiecare obiectiv pe baza instrucţiunilor aprobate de Comitetul Ministerial în funcţie de:
–nivelul apei în lac, când acesta depăşeşte cota crestei deversorului;
–atingerea unor valori limită în comportarea construcţiei astfel:
–pragul de atenţie - valorile unora dintre parametrii se apropie sau chiar depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată;
–pragul de alertă - modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare;
–pragul de pericol - barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei.
În cazul pericolului de inundaţii prin aglomerarea gheţurilor şi revărsarea apelor, se stabilesc
următoarele mărimi caracteristice:
–faza I - atunci când gheaţa se desprinde şi sloiurile se scurg pe cursul de apă;
–faza a II-a - atunci când sloiurile de gheaţă formează îngrămădiri;
–faza a III-a - atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare (baraje de gheaţă).
Mărimile caracteristice zonale şi locale de apărare se stabilesc o dată cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte şi orice modificare survenită în intervalul de valabilitate a planurilor de apărare, se pune de acord cu Direcţiile de Ape din cadrul Administraţiei Naţionale
,,Apele Române" şi se reactualizează în planurile de apărare, la toate nivelurile.
Pragurile critice de apărare pentru fenomenele meteorologice periculoase se stabilesc prin instrucţiuni elaborate de către Administraţia Naţională de Meteorologie şi se aprobă de către Comitetul ministerial al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.
'
DESFĂŞURATE PE TlMPUL
În cazul prognozării atingerii pragurilor critice sau la atingerea intempestivă a acestora, se iau următoarele măsuri:
–Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă:
a)declară, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertă la nivelul judeţului sau în mai multe localităţi din judeţ, în zonele periclitate şi verifică asigurarea permanenţei la comitetele locale;
b)asigură prin Centrul operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, transmiterea avertizărilor şi prognozelor la toate localităţile şi obiectivele din zonele afectabile şi urmăreşte măsurile luate de comitetele locale, deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, operatorii economici specializaţi, unităţile poluatoare, etc.;
c)dispune urmărirea permanentă a evoluţiei factorilor de risc specifici şi informează prin rapoarte operative Comitetul ministerial prin Grupul de suport tehnic şi Comitetul Naţional asupra situaţiei concrete din teren;
d)concentrează mijloacele şi forţele de intervenţie în zonele critice pentru consolidarea sau supraînălţarea lucrărilor hidrotehnice, îndepărtarea blocajelor de gheţuri de pe cursurile de apă, combaterea poluărilor accidentale, pentru ajutorarea Comitetelor locale în acţiunile de limitare a efectelor inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
e)asigură coordonarea tehnică, prin intermediul Grupurilor de suport tehnic, a acţiunilor de intervenţie operativă;
f)execută evacuarrea şi salvarea persoanelor, a bunurilor materiale şi a animalelor;
g)asigură cazarea, aprovizionarea cu alimente, apă şi asistenţă medicală pentru populaţia sinistrată;
h)asigură adăpostirea, hrănirea şi asistenţa veterinară a animalelor evacuate, în cazul depăşirii capacităţii de intervenţie a Comitetelor locale.
–Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă:
a)asigură permanenţa la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor şi avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului judeţean şi pentru transmiterea informaţiilor privind evoluţia fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate şi măsurilor suplimentare necesare;
b)folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a populaţiei şi obiectivelor aflate în zonele de risc la inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi şi accidente la construcţii hidrotehnice, aşa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum şi a populaţiei aflate în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase şi a poluărilor accidentale;
c)declanşează acţiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din:
–supravegherea permanentă a wnelor de risc;
–dirijarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie;
–supraînălţarea şi consolidarea digurilor şi a malurilor, în funcţie de cotele maxime prognozate;
–evacuarea preventivă a oamenilor şi animalelor şi punerea în siguranţă a bunurilor ce nu pot fi evacuate, prin ridicare la cote superioare sau prin ancorare;
d)iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori şi gheţuri, în special în wnele podurilor rutiere şi de cale ferată, prizelor de apă, de evacuare a apei din incinte;
e)asigură participarea forţelor de intervenţie alcătuite din localnici la acţiunile operative desfăşurate de specialiştii unităţilor deţinătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;
f)localizează apele revărsate, precum şi pe cele provenite din infiltraţii şi scurgeri de pe versanţi şi le dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitaţional sau prin pompare;
g)asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populaţiei în perioadele deficitare.
–Deţinătorii de lucrări de gospodărire a apelor
a)aplică regulile de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor prevăzute în regulamentele de exploatare la ape mari şi pentru perioadele deficitare;
b)supraveghează continuu barajele, digurile şi instalaţiile de evacuare a apelor mari şi alte lucrări hidrotehnice şi urmăresc aparatura de măsură şi control pentru verificarea comportării lucrărilor hidrotehnice şi luarea măsurilor preventive care se impun;
c)execută lucrări de intervenţie în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor hidrotehnice;
d)limitează extinderea deteriorărilor de diguri sau baraje din materiale locale, prin executarea de lucrări provizorii;
e)anunţă obiectivele social-economice interesate asupra manevrelor ce se efectuează la construcţiile hidrotehnice şi care pot produce pagube în zonele de influenţă;
f)iau măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în zona de influenţă, în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice, utilizând în acest scop sistemele de avertizare alarmare;
g)asigură funcţionarea fluxului informaţional decizional de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, mărind frecvenţa transmiterilor de informaţii, prognoze şi avertizări către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare;
h)transmit informaţii despre efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase şi despre măsurile luate.
La acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de inundaţii participă unităţi militare şi formaţiuni de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza, alte formaţiuni şi cetăţeni.
Conducerea activităţilor de intervenţie se realizează prin reţeaua centrelor operaţionale şi operative sau a punctelor de comandă existente la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi la instituţiile publice şi operatorii economici.
Conducerea nemijlocită a operaţiunilor de intervenţie se asigură de comandantul acţiunii, împuternicit potrivit legii, care poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către grupa operativă şi punctul operativ avansat.
Grupa operativă se constituie, prin ordin al prefectului, din personal cu putere de decizie şi specialişti ai serviciilor de urgenţă ale autorităţilor administraţiei publice, ai operatorilor economici şi instituţiilor implicate în gestionarea situaţiei de urgenţă.
Punctul operativ avansat este mobil şi se asigură de către serviciul de urgenţă profesionist sau de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, printr-o autospecială echipată şi încadrată corespunzător. În funcţie de amplasamentul faţă de zona afectată, rolul punctului operativ poate fi preluat de centrul operaţional.
Până la sosirea la faţa locului a comandantului acţiunii, conducerea operaţiunilor se asigură de comandantul sau de şeful formaţiunii de intervenţie din serviciul de urgenţă, cu sprijinul reprezentanţilor autorităţii administraţiei publice locale sau al patronului, după caz.
Coordonarea elaborării şi derulării programelor de recuperare, reabilitare sau de restaurare pe timpul situaţiilor de urgenţă se asigură de către reprezentanţii autorităţilor, instituţiilor sau ai operatorilor economici stabiliţi de comitetele pentru situaţii de urgenţă competente.
Evacuarea - este o măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, operatori economici, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi operatorilor economici.
Evacuarea în cazul dezastrelor se execută pe baza planurilor întocmite în acest scop, conform legislaţiei în vigoare.
Trecerea la executarea acţiunii de evacuare în situaţii de dezastre se hotărăşte de primar sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situaţii de urgenţă competent.
Accesul persoanelor neautorizate în zonele afectate şi periculoase, delimitate şi marcate corespunzător, care intră sub incidenţa situaţiilor de urgenţă, este interzis.
1.EVALUARE ŞI MĂSURI DE REABILITARE
După trecerea perioadelor de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, sau după accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, în vederea restabilirii situaţiei normale,
Comitetele judeţene şi locale şi operatorii economici specializaţi iau următoarele măsuri:
a)repunerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă, de evacuare a apelor reziduale industriale şi menajere care au fost afectate, precum şi evacuarea apelor din inundaţii şi băltiri de pe terenurile agricole, prin săparea unor canale de scurgere şi prin instalarea de agregate de pompare mobile;
b)aplicarea măsurilor sanitara-epidemice necesare;
c)stabilirea pagubelor fizice şi valorice determinate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluări accidentale şi a măsurilor necesare pentru refacerea obiectivelor afectate;
d)refacerea căilor de comunicaţii şi a podurilor, refacerea instalaţiilor de pompare a apelor;
e)refacerea liniilor de telecomunicaţii şi de transport a energiei electrice;
f)repararea şi punerea în funcţiune a conductelor de apă, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse;
g)repunerea în funcţiune a obiectivelor social-economice afectate;
h)sprijinirea populaţiei pentru refacerea sau repararea gospodăriilor proprietate personală, avariate sau distruse;
i)demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare, care împiedică desfăşurarea normală a activităţilor şi recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice.
Unităţile de gospodărire a apelor materializează în teren nivelurile maxime înregistrate, pentru reconstituirea undelor de viitură şi reactualizarea valorilor caracteristice de apărare; verifică comportarea lucrărilor hidrotehnice; stabilesc măsurile ce se impun şi fac propuneri de lucrări noi de apărare în zonele afectate sau de refacere a construcţiilor grav avariate de viituri.
La sfârşitul fiecărei perioade de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluări accidentale, comitetele judeţene şi al municipiului Bucureşti întocmesc rapoarte de sinteză potrivit conţinutului prezentat în Anexe
Intervenţia se realizează pe baza planurilor de intervenţie şi cooperare întocmite la nivel judeţean şi local prin grija inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi a administraţiei publice locale.
La limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor pot participa şi formaţiuni de intervenţie private specializate.
Autorizarea formaţiunilor se execută pe baza normelor metodologice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor.
Principiile de organizare, de conducere şi modul de utilizare a serviciilor de urgenţă profesioniste şi voluntare, unităţilor de intervenţie, formaţiunilor de intervenţie specializate şi private în acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor produse de inundaţii, precum şi planurile operative întocmite în acest scop se stabilesc prin regulamente, ordine şi instrucţiuni elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor.
2.ASIGURAREA MATERIALĂ ŞI FINANCIARĂ
Cheltuielile pentru acţiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, precum şi cele pentru constituirea stocului de materiale şi mijloace de apărare, se prevăd şi se finanţează, după caz, din bugetul de stat, din bugetele locale şi din surse proprii ale persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice.
În cazul în care sumele prevăzute în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în care au avut loc inundaţii, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la construcţii hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea şi înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurate din Fondul de Intervenţie prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului.
De la bugetul de stat, în baza programelor anuale, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor, se vor asigura cheltuielile pentru:
a)conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă din domeniul public al statului;
b)întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;
c)refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite;
d)activitatea de cunoaştere a resurselor de apă, precum şi activităţile de hidrologie operativă şi prognoză hidrologică
De la bugetele locale se vor asigura cheltuielile pentru:
a)întreţinerea, repararea, punerea în siguranţă a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;
b)refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de inundaţii.
c)Refacerea infrastructurii din administrarea unitaţilor administrativ-teritoriale (poduri, podeţe, drumuri judeţene şi comunale, etc.)
Finanţarea cheltuielilor pentru structurile locale ale IGSU se asigură, potrivit legii, din bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetele instituţiilor publice autonome, ale instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi din bugetele proprii ale operatorilor economici, după caz.
Finanţarea serviciilor de urgenţă se asigură de către persoanele juridice care le-au constituit. Obiectivele de investiţii de interes naţional pentru situaţii de urgenţă se finanţează de la bugetul de stat.
Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă la nivel central şi local se asigură din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse interne şi internaţionale, potrivit legii.
A. PREDEZASTRU
| z;..; | Acţiuni care se desfăşoară de către prefect | Mod de realizare |
|---|---|---|
| 1 | 2 | 3 |
| 1. | Organizează periodic acţiuni de verificare a modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic pentru avertizarea - alarmarea populaţiei; | până la nivel de localitate. |
| 2. | Aprobă întocmirea, verificarea ş1 actualizarea schemei fluxului informaţional din planurile de apărare şi stabileşte mijloacele de telecomunicaţii ce vor fi folosite; Deţine harta cu zonele de inundabilitate; | - periodic verifică legăturile cu celelalte forţe cu atribuţii în limitarea ş1 înlăturarea efectelor produse de inundaţii. |
| 3. | Dispune verificarea periodică a stării tehnice şi funcţionale a tuturor construcţiilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor de pe raza judeţului indiferent de deţinător precum şi acţiuni de verificare a modului de întreţinere a cursurilor de apă şi torenţilor; | - dispune Grupului de suport tehnic verificarea modului de întreţinere ş1 exploatare a construcţiilor ş1 amenajărilor hidrotehnice, ş1 a modului de întreţinere a cursurilor de apă şi a torenţilor. |
| 4. | Asigură întocmirea, prin intermediul grupului de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, planului de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale; | - dispune Grupului de suport tehnic verificarea viabilităţii şi a modului de punere în practică a planului de apărare împotriva inundaţiilor. |
| 5. | Dispune întocmirea, verificarea şi actualizarea planurilor de avertizare-alarmare a populaţiei, obiectivelor economice şi sociale situate în aval de barajele existente în judeţ în caz de avarierea acestora. | - dispune Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă actualizarea ş1 verificarea sistemelor de avertizare-alarmare. |
| 6. | Dispune întocmirea, verificarea şi actualizarea ăPlanului de evacuare din zonele inundabile". | - dispune Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă verificarea periodică ş1 actualizarea inventarului mijloacelor prevăzute în plan pentru evacuarea populaţiei precum ş1 funcţionalitatea acestora. |
| 7. | Coordonează modul de organizare şi dotare a comitetului judeţean şi a comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă precum ş1 a formaţiunilor de intervenţie cu materiale | - dispune Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă verificarea funcţionalităţii |
–dispune unităţilor de gospodărire a apelor ş1 celor meteorologice, verificarea mijloacelor de observare - măsurare;
–dispune Grupului de suport tehnic orgamzarea periodică a exerciţiilor de simulare pentru verificarea fliuxului informaţional
| specifice. | punctului de comandă al comitetului judeţean/local, precum şi dotarea cu mijloace tehnice şi materiale specifice a formaţiunilor de intervenţie. | |
| 8. | Dispune constituirea stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie în caz de inundaţii, în conformitate cu Normativul de dotare cu astfel de mijloace. | - dispune Grupului de suport tehnic inventarierea periodică a stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie constituite la deţinătorii de lucrări cu rol de apărare ş1 la comitetele locale pentru situaţii de urgenţă ş1 dispune, dacă situaţia impune, completarea acestuia. |
| 9. | Dispune asigurarea - completarea cu mijloacele necesare avertizării şi alarmării populaţiei din zonele de risc la inundaţii. | - dispune Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă verificarea existenţei, funcţionalităţii ş1 eficienţei mijloacelor de avertizare alarmare a populaţiei. |
| 10. | Urmăreşte asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea ş1 completarea stocurilor de materiale ş1 mijloace de apărare în caz de inundaţii, pentru întreţinerea, repararea şi refacerea construcţiilor hidrotehnice din judeţ, precum şi pentru întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona 1oealităţilor. | - identifică resursele financiare ş1 materiale necesare realizării ş1 completării stocurilor de materiale precum ş1 refacerii obiectivelor afectate de inundaţii. |
| 11. | Urmăreşte întocmirea hărţilor de nsc la inundaţii a localităţilor şi introducerea lor în Planurile de Urbanism General precum şi respectarea regimului de construcţii în zonele inundabile. | - dispune Comitetului judeţen pentru situaţii de urgenţă acţiuni de recunoaştere pe teren în vederea actualizării hărţilor cu surse de risc la inundaţii. |
| 12. | Aprobă planurile de pregătire a populaţiei privind cunoaşterea semnalelor de avertizare alarmare, a măsurilor ş1 regulilor de comportare pnn instruiri ş1 exerciţii periodice de simulare a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. | - dispune Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă elaborarea şi urmăreşte punerea în practică a planului de pregătire a populaţiei privind cunoaşterea semnalelor de avertizare alarmare precum ş1 a modului de comportare în cazul producerii inundaţiilor. |
| 13. | Solicită şi urmăreşte realizarea lucrărilor de amenaJare a versanţilor pentru prevenirea inundaţiilor: | - dispune Grupului de suport tehnic verificări periodice pe teren pentru inventarierea punctelor vulnerabile la inundaţii. |
| 14. | Dispune realizarea/verificarea lucrărilor pentru scurgerea apelor pluviale în localităţi (şanţuri, rigole, canale colectoare, văi nepermanente) | - dispune Grupului de suport tehnic verificarea periodică a modului de realizare şi întreţinere a lucrărilor pentru scurgerea apelor pluviale. |
| 15. | Dispune actualizarea periodică a surselor de risc existente pe teritoriul judeţului/localităţii în planurile de apărare împotriva inundaţiilor. | - dispune Grupului de suport tehnic recunoaşteri pe teren în vederea stabilirii noilor surse de |
| nsc (poduri Şl podeţe subdimensionate, zone lipsite de rigole sau şanţuri de scurgere, eroziuni de maluri). | ||
| 16. | Dispune asigurarea permanenţei la pnma-ru.. pe baza avertizărilor hidrometeorologice primite. | - dispune funcţionarea permanentă a centrului operativ în cadrul primăriilor. |
| 17. | Dispune măsuri de curăţire a malurilor cursurilor de apă în vederea evitării blocajelor la poduri şi podeţe cu diverse materiale. | - dispune Grupului de suport tehnic urmărirea modului de realizare a lucrărilor de deblocare a secţiunilor de scurgere a cursurilor de ape. |
| 18. | Asigură condiţiile de funcţionare a permanenţei secretariatului tehnic al comitetului de apărare propriu, prin dotarea cu spaţii, mijloace de telecomunicaţii şi alte dotări corespunzătoare | - asigură dotarea corespunzătoare a secretariatului tehnic permanent şi instruirea personalului acestuia. |
B. PE TIMPUL PRODUCERII DEZASTRUL Ul
STAREA DE ATENTIE
| 1. | Asigură convocarea imediată în şedinţă extraordinară a Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă | - prezentarea măsurilor necesare pentru evitarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii |
| 2. | Urmăreşte funcţionarea fluxului informaţional între Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Şl IGSU precum şi cu Comitetul ministerial al MMGA. | - urmăreşte modul de transmitere/recepţionare a informaţiilor referitoare la derularea evenimentelor. |
| 3. | Dispune transmiterea/primirea avertizărilor şi prognozelor la toate localităţile Şl obiectivele din zonele potenţial inundabile. | - urmăreşte modul de ţinere a legăturii cu comitetele pentru situaţii de urgenţă a localităţilor/judeţelor vecine. |
| 4. | Urmăreşte măsurile, de limitare a efectelor inundaţiilor, luate de comitetele locale, deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, operatorii econom1c1 specializaţi, etc. | - organizează acţiunile de limitare a efectelor inundaţiilor şi verifică punerea în aplicare prin verificări pe teren. |
| 5. | Asigură informarea permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate (prin mijloacele mass-media). | - dispune anunţarea populaţiei, pnn intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activităţile prioritare pe care trebuie să le desfăşoare. |
| 6. | Dispune măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, podeţelor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte zone critice. | - dispune Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă urmărirea modului de scurgere a apelor man în vederea evitării blocajelor cu diferite materiale a albiilor cursurilor de apă. |
| 7. | Dispune supravegherea permanentă a cursurilor de apă şi a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi, după caz, supraînălţarea şi consolidarea digurilor Şl malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate. | - stabileşte modalităţile, forţele şi mijloacele necesare supravegherii construcţiilor şi cursurilor de apă precum şi realizării lucrărilor de consolidare, supraînălţare a malurilor şi digurilor. |
| 8. | Coordonează repartiţia forţelor Şl mijloacelor de intervenţie în zonele afectate |
STAREA DE ALARMĂ
| 1. | Dispune asigurarea permanenţei la primării în cazul în care se instituie direct starea de alarmă | - dispune funcţionarea permanentă a centrului operativ în cadrul primăriei. |
| 2. | Urmăreşte funcţionarea fluxului informaţional între Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Şl IGSU precum şi cu Comitetul ministerial al MMGA. | - urmăreşte modul de transmitere/recepţionare a informaţiilor referitoare la derularea evenimentelor. |
| 3. | Declară starea de alertă la nivelul judeţului/localităţii, în zonele periclitate şi verifică modul de realizare a măsurilor prevăzute în planul de apărare împotriva inundaţiilor. | - pe baza informaţiilor primite, stabileşte necesitatea declarării stării de alertă şi dispune măsuri preliminare pentru intervenţie. |
| 4. | Dispune transmiterea/primirea avertizărilor şi prognozelor la toate localităţile şi obiectivele din zonele afectate. | - dispune menţinerea legăturii cu comitetele pentru situaţii de urgenţă a localităţilor/judeţelor vecme. |
| 5. | Dispune informarea permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate. | - dispune anunţarea populaţiei, pnn intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activităţile prioritare pe care trebuie să le desfăşoare. |
| 6. | Dispune continuarea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte puncte critice de pe cursurile de apă. | - dispune Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă urmărirea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte puncte critice de pe cursurile de apă |
| 7. | Dispune introducerea restricţiilor de consum a apei Şl a unor alimente care provin din zona afectată. | - stabileşte modul de urmărire a aplicării măsurilor de restricţie a consumului de apă şi alimente. |
| 8. | Dispune aplicarea măsurilor de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice. | - în caz de pericol iminent de producere a inundaţiei anunţă, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, factorii de decizie din zonele potenţial inundabile. |
| 9. | Dispune autoevacuarea Şl evacuarea preventivă a oamenilor, animalelor Şl bunurilor materiale în afara zonelor potenţial inundabile. | - coordonează nemijlocit acţiunile de evacuare. |
| 10. | Dispune asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate. | - dispune comandantului forţelor de ordine realizarea dispozitivului de pază a bunurilor materiale. |
| 11. | Dispune punerea în siguranţă a bunurilor ce nu pot fi evacuate prin ridicare la cote superioare sau ancorare. | - stabileşte priorităţile de evacuare a bunurilor şi animalelor precum şi măsurile de protejare a celor care nu pot fi evacuate. |
| 12. | Dispune întreruperea alimentării cu energie electrică ş1 gaze a zonelor inundate pentru prevenirea electrocutărilor sau a unor intoxicări, accidente tehnologice, etc. | - când situaţia impune, dispune încetarea fumizării energiei electrice, gazelor naturale ş1 agentului termic. |
| 13. | Dispune stabilirea rutelor ocolitoare a zonei inundate ş1 asigurarea ordinii pe timpul operaţiunilor de evacuare ş1 salvare. | - împreună cu forţele de ordine execută recunoaşteri în vederea stabilirii căilor de acces ş1 evacuare capabile să asigure fluxul necesar realizării interventiei. |
| 14. | Prezintă propuneri Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă în legătură cu măsurile ce trebuie luate, ia hotărâri şi coordonează acţiunile de intervenţie în zonele afectate. | - analizează situaţia existentă la momentul respectiv ş1 de perspectivă în vederea folosirii eficiente a forţelor şi mijloacelor de intervenţie avute la dispoziţie. |
| 15. | Coordonează acţiunile pentru salvarea oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor şi materialelor. | - stabileşte priorităţile de acţiune în vederea salvării oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor ş1 materialelor. |
| 16. f--- 17. r--- 18. | Dispune supraînălţarea ş1 consolidarea digurilor şi - stabileşte modalităţile, forţele şi malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate. mijloacele necesare realizării -+---------------------------< lucrărilor de consolidare, Coordonează repartiţia forţelor ş1 mijloacelor de supraînălţare a malurilor ş1 intervenţie în zonele afectate --ţ----- -------------------------1 digurilor, limitarea extinderii Organizează acţiunile de limitare a extinderii breşelor în breşelor şi a altor acţiuni de diguri şi baraje prin executarea de lucrări provizorii. interventie în zonele afectate. | |
| 19. | - analizează capabilităţile de intervenţie, stabilind priorităţile de acţiune pentru evacuarea apei din Dispune măsuri de evacuare a apei provenite din revărsare, imobilele (gospodăriile, infiltraţii şi din precipitaţii precum şi evacuarea apei din obiectivele economico-sociale) ş1 clădirile afectate şi canale tehnologice. în situaţia în care resursele proprii sunt insuficiente, solicită spnJm din partea instituţiilor cu atribuţii în domeniu. | |
| 20. | - organizează distribuirea apei potabile, alimentelor şi ajutoarelor umanitare către populaţia afectată; Dispune distribuirea ajutoarelor populaţiei afectate. - identifică şi direcţionează spre taberele de sinistraţi formaţiunile ş1 mijloacele de acordare a primului ajutor medical şi sanitar veterinar. | |
| 21. | - identifică instituţiile ş1 Dispune aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare persoanele specializate în vederea prevenirii epidemiilor. executării salubrizării şi aplicării măsurilor sanitam-epidemice în zonele afectate. | |
STAREA DE PERICOL
| 1. | Urmăreşte funcţionarea :fluxului informaţional între Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă ş1 IGSU precum şi cu Comitetul ministerial al MMGA. | - urmăreşte modul de transmitere/ recepţionare a informaţiilor referitoare la derularea evenimentelor. |
| 2. | Menţine starea de alertă la nivelul judeţului/localităţii, în zonele periclitate şi verifică modul de realizare a măsurilor prevăzute în plan. | - pe baza informaţiilor primite, stabileşte menţinerea stării de alertă ş1 dispune măsuri pentru intervenţie. |
| 3. | Dispune continuarea aplicării măsurilor de avertizare alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice. | - în caz de pericol iminent de producere a inundaţiei anunţă, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, factorii de decizie din zonele potenţial inundabile. |
| 4. | Dispune transmiterea/primirea avertizărilor şi prognozelor la toate localităţile şi obiectivele din zonele afectate. | - dispune menţinerea legăturii cu comitetele pentru situaţii de urgenţă a localităţilor/judeţelor vecme. |
| 5. | Dispune informarea permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate. | - dispune anunţarea populaţiei, pnn intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activităţile prioritare pe care trebuie să le desfăşoare. |
| 6. | Dispune continuarea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte puncte critice de pe cursurile de apă. | - dispune Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă urmărirea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte puncte critice de pe cursurile de apă |
| 7. | Dispune introducerea restricţiilor de consum a apei ş1 a unor alimente care provin din zona afectată. | - stabileşte modul de urmărire a aplicării măsurilor de restncţ1e a consumului de apă şi alimente. |
| 8. | Dispune aplicarea măsurilor de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice. | - în caz de pericol iminent de producere a inundaţiei anunţă, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, factorii de decizie din zonele potenţial inundabile. |
| 9. | Dispune autoevacuarea ş1 evacuarea preventivă a oamem·1or, ani•ma1 e1 or ş1 b unun·1or materi"ale 1n afara zonelor potenţial inundabile. | - coordonează nemijlocit acţiunile de evacuare. |
| 10. | Dispune asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate. | - dispune comandantului forţelor de ordine realizarea dispozitivului de pază a bunurilor materiale. |
| 11. | Dispune punerea în siguranţă a bunurilor ce nu pot fi evacuate prin ridicare la cote superioare sau ancorare. | - stabileşte priorităţile de evacuare a bunurilor şi animalelor precum şi măsurile de protejare a celor care nu pot fi evacuate. |
| 12. | Dispune întreruperea alimentării cu energie electrică Şl gaze a zonelor inundate pentru prevenirea electrocutărilor sau a unor intoxicări, accidente tehnologice, etc. | - când situaţia impune, dispune încetarea fumizării energ1.e. 1 electrice, gazelor naturale Şl agentului termic. |
| 13. | Dispune stabilirea rutelor ocolitoare a zonei inundate Şl asigurarea ordinii pe timpul operaţiunilor de evacuare Şl salvare. | - împreună cu forţele de ordine execută recunoaşteri în vederea stabilirii căilor de acces Şl evacuare capabile să asigure fluxul necesar realizării interventiei. |
| 14. | Prezintă propuneri de măsuri Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, ia hotărâri şi coordonează acţiunile de intervenţie în zonele afectate. | - analizează situaţia existentă la momentul respectiv Şl de perspectivă în vederea folosirii eficiente a forţelor şi mijloacelor de intervenţie avute la dispoziţie. |
| 15. | Coordonează acţiunile pentru salvarea oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor şi materialelor. | - stabileşte priorităţile de acţiune în vederea salvării oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor Şl materialelor. |
| 16. | Dispune supraînăl ţarea Şl consolidarea digurilor Şl malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate. | - stabileşte modalităţile, forţele şi mijloacele necesare realizării lucrărilor de consolidare, supraînăl ţare a malurilor Şl digurilor, limitarea extinderii breşelor Şl a altor acţiuni de intervenţie în zonele afectate. |
| 17. | Coordonează repartiţia forţelor Şl mijloacelor de intervenţie în zonele afectate | |
| 18. | Organizează acţiunile de limitare a extinderii breşelor în diguri şi baraje prin executarea de lucrări provizorii. | |
| 19. | Dispune măsuri de evacuare a apei provenite din revărsare, infiltraţii şi din precipitaţii precum şi evacuarea apei din clădirile afectate şi canale tehnologice. - .. | - analizează capabilităţile de intervenţie, stabilind priorităţile de acţiune pentru evacuarea apei din imobilele (gospodării!e, obiectivele economico-sociale) Şl în situaţia în care resursele proprii sunt insuficiente, solicită spnJm din partea instituţiilor cu atribuţii în domeniu. |
| 20. | Dispune asigurarea cazarn persoanelor sinistrate, aprov1.z. 1onarea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate şi acordarea de asistenţă medicală. | posibilităţilor de cazare temporară a persoanelor sinistrate; apei potabile, alimentelor Şl ajutoarelor umanitare; |
| 21. | Dispune asigurarea adăpostirii, hrănirii şi acordarea de asistenţă veterinară animalelor evacuate. | |
| 22. | Dispune distribuirea ajutoarelor populaţiei afectate. |
–dispune identificarea
–dispune orgamzarea distribuirii
| 23. | Dispune aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare prevenirii epidemiilor. | - dispune identificarea şi direcţionarea, spre taberele de sinistraţi a formaţiunilor şi mijloacelor de acordare a primului ajutor medical şi sanitar veterinar. |
| 24. | Dispune identificarea victimelor, sinistraţilor şi întocmirea situaţiei cu persoanele dispărute. | - organizează activităţile de căutare şi identificare a victimelor şi persoanelor date dispărute. |
| 25. | Dispune acordarea asistenţei religioase şi înhumarea victimelor. | - dispune acordarea asistenţei religioase şi înhumarea victimelor. |
| 26. | Dispune colectarea, transportul şi mcmerarea animalelor moarte | - dispune punerea la dispoziţia reprezentanţilor direcţiei sanitar- veterinare a personalului necesar colectării, transportului şi incinerării animalelor moarte. |
C. POSTDEZASTRU
| 1. | Dispune funcţionarea permanentă a centrelor operative în cadrul primăriilor | - dispune funcţionarea permanentă a centrului operativ în cadrul primăriei/prefecturii. |
| 2. | Asigură continuarea informării permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate cu ajutorul mass- mediei. | - dispune anunţarea populaţiei, pnn intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activităţile prioritare pe care trebuie să le desfăşoare. |
| 3. | Dispune măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă şi a gurilor de evacuare. | - dispune urmărirea modului de scurgere a apei în vederea evitării blocării cu diferite materiale a cursurilor de apă. |
| 4. | Dispune menţinerea restricţiilor de consum a apei şi a unor alimente. | - dispune modul de urmărire a aplicării măsurilor de restricţie a consumului de apă şi alimente. |
| 5. | Dispune menţinerea asigurării pazei bunurilor materiale evacuate. | - dispune comandantului forţelor de ordine realizarea dispozitivului de pază a bunurilor materiale. |
| 6. | Dispune menţinerea rutelor ocolitoare a zonei inundate (unde este cazul) şi asigurarea ordinii pe timpul operaţiunilor de evacuare şi salvare. | - forţele de ordine asigură dirijarea traficului pe rutele stabilite. |
| 7. | Prezintă propuneri, ia hotărâri şi coordonează acţiunile de intervenţie. | - analizează situaţia existentă la momentul respectiv şi de perspectivă în vederea folosirii eficiente a forţelor şi mijloacelor de intervenţie la dispoziţie. |
| 8. | Coordonează repartiţia forţelor şi mijloacelor de intervenţie în zonele afectate | |
| 9. | Dispune măsuri de evacuare a apei din zonele afectate. | - analizează capabilităţile de intervenţie, stabilind priorităţile de acţiune pentru evacuarea apei din imobilele (gospodării!e, obiectivele economico-sociale) şi în situaţia în care resursele proprii sunt insuficiente, solicită spnJm din partea instituţiilor cu atribuţii în domeniu. |
| 10. | Dispune cazarea persoanelor sinistrate, aprov1z10narea cu apă, alimente şi acordarea de asistenţă medicală pentru populaţia afectată. | - dispune identificarea spaţiilor de cazare temporară a persoanelor sinistrate; - dispune distribuirea apei potabile, alimentelor şi ajutoarelor umanitare; - dispune identificare a Şl direcţionarea spre taberele de sinistraţi a formaţiunilor Şl mijloacelor de acordare a primului ajutor medical şi sanitar veterinar. |
| 11. | Dispune adăpostirea, hrănirea şi acordarea de asistenţă veterinară a animalelor evacuate. | |
| 12. | Dispune distribuirea ajutoarelor populaţiei afectate. | |
| 13. | Dispune măsuri de salubrizare a surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi a terenurilor care au fost afectate. Dispune aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare | - dispune identificarea instituţiilor Şl persoanelor specializate în vederea executării salubrizării Şl aplicării măsurilor sanitam- epidemice în zonele afectate. |
| 14. | prevenirii epidemiilor şi epizootiilor. | |
| 15. | Dispune refacerea infrastructurii afectate (căilor de comunicaţie Şl a podurilor, refacerea liniilor de telecomunicaţii Şl de energie electrică, a avariilor la conductele de apă şi gaze). | - dispune identificarea resurselor financiare necesare refacerii infrastructurii. |
| 16. | Dispune măsurile pentru reluarea activităţii instituţiilor şi operatorilor economici afectaţi. | |
| 17. | Dispune identificarea resurselor materiale Şl financiare necesare refacerii locuinţelor avariate sau distruse. | - stabileşte priorităţile de acordare de ajutoare materiale şi financiare în vederea refacerii gospodăriilor afectate. |
| 18. | Coordonează activităţile de evaluare a pagubelor (fizice şi valorice) determinate de inundaţii Şl modalităţile de refacere a obiectivelor afectate. | - aprobă constitmrea comi.s.1e1 pentru evaluarea pagubelor. |
| 19. | Dispune şi urmăreşte refacerea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor afectate de viituri. Dispune recuperarea materialelor folosite la lucrări provizorii care pot fi refolosite. | - urmăreşte executarea lucrărilor de refacere; - dispune recuperarea materialelor refolosibile. |
| 20. | Dispune identificarea victimelor, sinistraţilor şi întocmirea situaţiei cu persoanele dispărute. | - organizează activităţile de căutare şi identificare a victimelor şi persoanelor date dispărute. |
| 21. | Dispune acordarea asistenţei religioase Şl înhumarea victimelor. | - dispune acordarea asistenţei religioase şi înhumarea victimelor. |
| 22. | Dispune colectarea, transportul Şl mcmerarea animalelor moarte | - dispune punerea la dispoziţia reprezentanţilor direcţiei sanitar- veterinare a personalului necesar colectării, transportului Şl incinerării animalelor moarte. |
| 23. | Dispune elaborarea raportului sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteo periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi înaintarea lui la MMGA şi IGSU. | - verifică Şl aprobă rapoartele sinteză elaborate de specialişti. |
| 24. | Dispune refacerea capacităţii de acţiune a sistemului de protecţie - intervenţie. | - efectuează bilanţul activităţilor de intervenţie desfăşurate Şl dispune refacerea capacităţii de protecţie - intervenţie. |
ANEXE
ANEXA NR. 1.1
ECHIPAMENTE
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia să planifice şi să realizeze asigurarea materială şi financiară a IGSU şi ale structurilor locale ale acestuia, potrivit legii.
Înzestrarea şi dotarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi a structurilor subordonate cu tehnică, aparatură şi materiale specific militare se asigură de Ministerul Administraţiei şi Internelor, pe baza normelor de înzestrare şi dotare aprobate de ministrul administraţiei şi internelor.
Înzestrarea şi dotarea structurilor pentru situaţii de urgenţă cu alte bunuri materiale specifice se execută pe baza normelor de înzestrare şi dotare elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor.
Contractarea şi aprovizionarea cu tehnică şi materiale se asigură de fiecare beneficiar, contra cost. Tehnica şi alte categorii de materiale necesare structurilor pentru situaţii de urgenţă se asigură şi din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.
Tehnica şi materialele provenite din donaţii externe sunt scutite de la plata taxelor vamale, taxei pe valoarea adăugată, accizelor şi oricăror altor sume care se cuvin statului la importul de mărfuri.
Întreţinerea, repararea, depozitarea şi evidenţa mijloacelor tehnice de specialitate, precum şi durata normată de folosinţă a acestora se realizează potrivit normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor. Montarea, întreţinerea, repararea şi exploatarea sistemelor de alarmare, de comunicaţii şi informatice se asigură cu sprijinul operatorilor economici de profil, pe baza contractelor sau a convenţiilor legale încheiate cu aceştia.
Materialele didactice necesare pentru IGSU şi structurile acestuia: filme, diafilme, planşe, manuale, broşuri, pliante, reviste şi altele se realizează de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi se asigură gratuit autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice şi operatorilor economici.
Autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia de a realiza materiale de popularizare a activităţilor de protecţie civilă, emisiuni de radio şi de televiziune, precum şi alte activităţi cu resurse proprii sau altele legal constituite, cu acordul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi al serviciilor de urgenţă profesioniste.
Serviciile de urgenţă si inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene au în înzestrare autospeciale şi utilaje de intervenţie, de descarcerare şi acordare a primului ajutor, echipamente şi aparatură de transmisiuni, gestionare apeluri de urgenţă, alertare-înştiinţare, de informatică, de identificare riscuri şi de protecţie a personalului, mijloace de transport, substanţe şi alte materiale tehnice specifice, precum şi animale de căutare-salvare, necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege.
Lucrările comitetelor pentru situaţii de urgenţă se desfăşoară în spaţii special amenajate prin grija autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale care le-au constituit.
Spaţiile de lucru vor fi echipate cu mobilier, aparatură şi echipament de comunicaţii, echipament de comunicaţii speciale şi de cooperare, informatică şi birotică, corespunzător componenţei comitetului respectiv şi atribuţiilor acestuia.
Aparatura şi echipamentul de comunicaţii şi informatică, exceptând echipamentul de comunicaţii speciale şi de cooperare, se conectează cu centrul operativ corespondent şi fac parte din sistemul de comunicaţii, de prelucrare automată şi stocare a datelor necesare funcţionării Sistemului Naţional.
Comitetele pentru situaţii de urgenţă se asigură cu spaţii destinate conferinţelor şi comunicatelor de presă, de regulă cele utilizate în mod curent pentru astfel de activităţi de către autorităţile şi instituţiile în cauză.
Dotările pentru spaţiile de lucru ale comitetelor şi pentru mass-media se asigură de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale care le-au constituit.
ANEXA NR. 1.2
NORMATIV-CADRU
DE DOTARE CU MATERIALE ŞI MIJLOACE DE APĂRARE OPERATIVĂ ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, GHEŢURILOR ŞI COMBATEREA EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE
Deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, comitetele locale şi unităţile potenţial poluatoare îşi constituie stocuri de materiale şi mijloace de intervenţie operativă, în baza prezentului Normativ-cadru, numai din sortimentele şi în cantităţile necesare în funcţie de amplasarea zonei, gradul de amenajare al acesteia, tipul de lucrări cu rol de apărare existente, specificul acţiunilor operative de apărare, pe haza experienţei anterioare.
Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă au obligaţia de a verifica constituirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare, conform prezentului normativ-cadru, de către comitetele locale.
Fondurile necesare pentru constituirea stocurilor de materiale şi mijloacelor de apărare vor fi asigurate din bugetul de stat, din bugetele locale şi din sursele proprii ale operatorilor economici implicaţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Fondurile alocate de la bugetul de stat vor fi prevăzute distinct în bugetele Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, iar cele alocate de la bugetele locale, în bugetele comunelor, oraşelor şi judeţelor, după caz.
Materialele şi mijloacele de apărare se folosesc în acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea efectelor poluărilor accidentale, pentru intervenţii la lucrări cu rol de apărare, de limitare a pagubelor, precum şi în acţiuni de prevenire şi pregătire pentru intervenţii (verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, a planurilor de apărare ale comitetelor locale şi ale operatorilor economici, precum şi în desfăşurarea exerciţiilor de simulare pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi poluărilor accidentale).
Se pot folosi, de asemenea, în realizarea de către deţinători/administratori a unor reparaţii urgente ale lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor pentru refacerea continuităţii liniilor de apărare, cu obligaţia de a fi refăcute în cel mai scurt timp.
Unele mijloace care presupun o continuitate în folosire pot deservi activitatea generală de întreţinere a construcţiilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Acelaşi regim au şi mijloacele de calcul, măsurare, transmisie şi avertizare.
Stocurile cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale vor fi evidenţiate distinct şi depozitate separat în magazii corespunzător întreţinute.
Materialele şi mijloacele de apărare prevăzute în normativ pot fi înlocuite şi cu alte sortimente cu efecte similare, la intervenţiile operative, în caz de ape mari, gheţuri şi poluări accidentale.
Materialele şi mijloacele de apărare pentru baraje, cuprinse în normativ, se referă în principal la barajele din pământ şi anrocamente. Pentru celelalte baraje deţinătorii acestora vor asigura dotări specifice, corespunzător necesităţilor de intervenţie care se vor prevedea în regulamentele de exploatare şi în planurile de apărare.
Pentru calcularea necesarului de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale în cuprinsul prezentului normativ sunt indicate lucrările şi cursurile de apă pe categorii, după cum urmează:
–D1 - diguri la Dunăre şi râurile principale;
-D2 - diguri la celelalte cursuri de apă;
–Rl - zone inundabile neîndiguite la Dunăre şi râurile principale;
–R2 - zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă;
–BP - baraje din pământ;
–CH - alte construcţii hidrotehnice, noduri hidrotehnice, prize etc.;
–SH, SM - staţii hidrologice şi staţii meteorologice.
Stabilirea râurilor şi sectoarelor de râuri considerate principale, în sensul art. 8., precum şi trecerea de la o categorie la alta se fac de către Direcţiile de Ape din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române".
Materialele şi mijloacele de apărare se prevăd în planurile de apărare judeţene, ale comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale, ale sistemelor hidrotehnice.
Pentru zonele neamenajate de pe cursurile de apă şi pentru construcţiile hidrotehnice proprii, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, materialele şi mijloacele de apărare se asigură de către comitetele locale şi operatorii economici, care au obligaţia să pună la dispoziţie organelor tehnice, în afară de forţa umană şi materialele şi mijloacele de intervenţie pe care le deţin şi care au/ost înscrise în planurile de apărare.
Operatorii economici care au obiective inundabile sau potenţial poluatori, precum şi primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor vor stabili în planurile de apărare modul de asigurare a materialelor şi mijloacelor de intervenţie şi locurile de depozitare.
Modul de stabilire a cantităţilor de materiale şi mijloace de apărare este următorul:
–cantitate/km lungime de dig sau lungime de cursuri de apă neamenajate, prin încadrarea într una din coloanele 3-6;
–cantităţi pe fiecare baraj sau alte construcţii hidrotehnice, care necesită materiale de apărare;
–la rubrica "Menţiuni speciale" se stabilesc unele materiale, mijloace de apărare şi cantităţi în funcţie de specificul de organizare, pe sisteme de gospodărire a apelor, pe sisteme hidrotehnice, echipe de intervenţie, staţii meteorologice şi hidrometrice.
Operatorii economici care deţin lucrări cu rol de apărare vor lua măsuri pentru asigurarea rezervelor operative folosite în intervenţiile rapide la punctele critice, în special surse autonome de energie şi iluminare, mijloace de intervenţie.
În cazul cursurilor de apă neamenajate se vor prevedea materiale şi mijloace de apărare numai pentru zonele cu puncte critice, cel mai frecvent afectate de inundaţii, ţinându-se seama de experienţa anterioară.
Materialele şi mijloacele de apărare aferente obiectivelor situate în zona de influenţă a lucrărilor hidrotehnice, care atenuează sau deviază apele de viitură (acumulări sau derivaţii de ape mari), se pot reduce, faţă de prevederile normativului, în proporţie de până la 50%, cu condiţia să se menţină un grad de asigurare corespunzător.
Stocurile de materiale şi mijloacele de apărare, precum şi locurile de depozitare a acestora vor fi aprobate o dată cu planurile de apărare împotriva inundaţiilor ale obiectivelor inundabile.
Sistemele de alarmare, în caz de inundaţii, prevăzute în prezentul normativ, vor fi corelate cu sistemele de alarmare locale ale protecţiei civile.
După expirarea perioadei normate de folosire şi funcţionare a materialelor şi mijloacelor de apărare, o comisie constituită prin decizia conducătorului unităţii care le deţine va inventaria materialele, obiectele de inventar şi fondurile f,xe, va stabili starea tehnică şi destinaţia acestora (scoaterea din uz sau folosirea în continuare).
O parte din materialele lemnoase va fi folosită la construcţii provizorii sau la acele lucrări de întreţinere-reparaţii care nu necesită materiale de calitate superioară sau va putea fi folosită în continuare ca stoc, pe o perioadă determinată, stabilită de comisie.
Materialele şi mijloacele de apărare folosite în acţiuni de intervenţie operativă şi care nu mai pot fi recuperate se inventariază de către o comisie constituită prin decizia conducătorului unităţii care le deţine, se consemnează într-un proces-verbal ce va fi vizat de către preşedintele comitetului local pe teritoriul căreia s-au desfăşurat acţiunile de intervenţie şi, pe baza acestuia, se scad din stoc.
NORMATIV-CADRU
de dotare cu materiale şi miiloace de apărare împotriva inundatiilor, gheturilor şi combaterea efectelor poluărilor accidentale
Tipul zonelor de apărare:
–D1 - diguri la Dunăre şi râuri principale;
–D2 - diguri la celelalte cursuri de apă;
–Rl - zone inundabile neîndiguite la Dunăre şi râuri principale;
–R2 - zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă;
–BP - baraje de pământ;
–CH - alte construcţii hidrotehnice, baraje din beton, anrocamente, noduri hidrotehnice, prize, etc.;
–SH - staţii hidrologice şi hidrometrice;
–T-Durata defuncţionare orifolosire.
1m-. I
crt.1
DENUMIREA M11TERI11LELOR ŞI MIJLOACELOR DE INTERVENJ!IE
IU.M. I Dl I D2 I Rl I R2 I BP I CH I SH I T I MENJ!IUNI SPECI11LE
I (km) I (km) I (km) I (km) I (buc.) I (buc.) I I (ani) I
C11P. A. M11TERI11LE DE APĂRARE
!Snopi de fascine 0-30 cm.,. L = 3-4 ml I I I !pentru zone fără
1.1 (stocuL de fascine dacă nu a fost Ibuc. I 75 I 50 I 15 10 50- 50- 1 !protecţie forestieră
| lreinoi minim 1/3 din fiecare an) | I I I I | !majora cu 25% | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 2.IPari din .Lemn rotund c.r. esenţă | lbuc. I150-l lOO- | 30 | 10 | 100- | 100- | - | 10 | Iidem pct. l | |
| Itare f> 8-12 cm; L = 1-3 m I | 300 | 300 | 300 | 300 | I | ||||
| IPiLoţi din Lemn rotund c.r. esenţă I 3.ltare + 12-20 cm cu cerc de oţe.L .Latlbuc. | 50 | 20 | 4 | 2 | - | 10 | I I | ||
| I 30/3 rrm (pentru Dl, D2: L=3,6ml,I | I | ||||||||
| !pentru Rl.,. R2.,. L = 2-4 ml) I I I Iscânduri de 2.,.5 cm.,. L = 4 ml, I 4.1 (cherestea c.Lase.Le 4-5) -0,0275 I lm::;/buc. I 5. I Dulapi + palplan'ie (5 cm, 1-20-25 I m::; 1cm) I !Cozi de .Lemn pentru une.Lte | 0,5 0,5 | 0,2 0,3 | 0,2 | 0,2 | 0,5 2 | 0,5 | 8 6 | I I !pentru zone fără lperde.Le de protecţie I I I 120% din numă:ru.L | |
lfo.losit inacţiuni de apărare se val I I I 100 100 Icantităţi.Le se pot
6.I (rezerv.ii.)
I
Ibuc. I I I
2-4 I uneltelor cu cozi
!prevăzute in no.rrna:tiv
| 7. IPro:file metalice uşoare I kg I 20 10 | 30 | 10 | 15 | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 8. IScoabe din oţel. rotund (i> 18-20 cm)Ibuc. I 50 20 | 20 | 2 | 15 | ||||||
| 9. ICuie cu lungimi diferite (2-20 cm) | kg | 10 | 5 | 20 | 3 | 8 | |||
| 10. ISârmă neagră 2-4 nm | kg | 15 | 8 | 9 | 2 | 10 | 10 | 8 | |
| 11.IPlasă sârmă (zincată sau neagră) | Kg | 80 | 60 | 80 | 20 | 8 | |||
I 2-3 nm
I Saci de 50/80 cm pentru pământ din I I
12.lcânepăă iutăă polietilenă şi sfoarălbuc.1200 120
Ipentru l.egat saci I I
10 10 200 100
I0ă5 ml.sfoară pentru
8 lsac
I
13.IFunii subţiri pentru asigurarea:
Ioamenilor şi uneltelor 15-10 nm
IPiatră brută (blocuri de 15-30 cmJ,I
kg 2 2 0,2 0,1 50 2 8
!numai unde este nevoie
14.lblocuri betonă piatră 200-1000
Ikg/buc.
I
I m::
I I
5 3 5 3 5 5 40
I(zone de eroziuni de
lmal, consolidări de
Idiguri etc. )
15.IPietriş sortat (i>7-15 nm) m:: 5 3 20 !pentru zone cu grifoane
IFolii de polietilenă (cantitatea del kg 12,5
80 4 I - pentru: zonel.e expuse
I'folie rezultată din aplicarea: I I
16.Inormativului se va aproviziona: I I Ieşa.Z.onată câte 1/5 din necesar) 1111P I - 20
I:fără. perdel.e de
Iprotecţie
I - pentru: zone cu:
I I
I
17.IGeotextil.
I
CAP. B. CARBURANŢI ŞI LUBRIFU!NJ!I
I I I I I I I I I
Motorină.,. benzină.,. l.ubri:fianţiă
18.ul.ei hidraul.ic ă combustibil. de
tip rrprr şi aditivi pentru motorină
I
I
111P 1100 60
I
lperdel.e 50%
I - pentru: zone cu:
10 lgrifoane cât este
I necesar
lse asigu.ră un stoc
Iminim pentru
!:funcţionarea util.ajel.or
Ide intervenţieă
lstaţiil.or deponpare şil
lgrupu:ril.or de il.wrrinat I
I timp de 48 de ore. I IUl.e iul. hidrau:l.ic intr-o I
!cantitate egal.ă cu I
!capacitatea instal.aţiei
lhidraul.ice. Se asigu.ră Istocul. pentru lautotu:rismel.e de teren
l:fol.osite inacţiuni
!operative de apă.rare,.
lprecwrr şi pentru:
!verificarea in teren a
lconstrucţiil.or
!hidrotehnice cu rol. de
!apărare inpotriva linundaţiil.or şi
!exerciţii desimul.are.
CAP. C. MIJLOACE DE INTERVENJ!IE
lz.anterne tubul.are mariă Lanterne cu:I lacwnul.atori reîncarcabil.i şi al.te I
19.Imij l.oace de il.wrrinat zoobil.e cu: Ibuc.
4 0,2 1 0,2 4 4 1 8
I
I
13-4 fel.inare sau: fii.el.iii
Iaccesorii de rezervă (încărcător I Iacwnul.atoriă baterii de rezervăă I Ibecuriă :fel.inare ă :făcl.ii) I
I.Pe canton I
I I
I I
20.IBidoane de 10-20 l. pentru petrol. lbuc. 8 Iun bidon/canton
21.IPetrol. l.,;u,pant 1 I3 l.itri/fel.inar
I I I
I I I
120 buc. pt.1
Ifiecare I
22.ICazmal.e şi Lopeţi cu cozi
I
lbuc.
I
4 4 1 1 10 4 2-4 150% cazm:;:l.elcanton; I
150% Lopeţi 120 buc./ I
I I I
lfo...,..ţie I
Iintervenţie
23.I Târnăcoape şi sape cu: cozi
I
lbuc. 1
I
1 0,2 0,2 10 2 2-4 ISO% târnăcoape
150% sape
| 24. I Furci de :fier sau căngi de fier cu: Ibuc. 1 Icozi I | 0,5 | 0,25 0,25 | 2 | 2 | 2-4 I idem I | ||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 25.IRoa.be metal.ice cu roţi pepneuri lbuc. 2 Isau: tărgi de Lemn I | 1 | 4 | 1 | 2-4 I idem 2 I | |||
| I.Maiuri pentru: conpactat pămâ:nt I 26. I (din Lemn sau: metal.)/ maiuri lbuc. | 2 | 0,5 | 1 | 1 | 4 | I2 bu:c./sistem 2 2-4 Ihidrotehnic (pl.ăci | |
| I.Pentru: bătut pari I | Ivibratoare) | ||||||
| I I 27-1Berbeci de mână în greutate de lbuc. | 0,5 | 0,4 | 0,2 | 2 | 15 buc./form.<ţie de 1 2-4 interventie | ||
| până l.a 50 kg I I I | I5 bu:c./s.istem Ihidrotehnic | ||||||
28.ICiocane diferite
I
29.ICl.eşte de cuie combinată patent
Iizol.ant
lbuc. 0,5 0,5
I
lbuc. 0,1 0,1
I
3 3 2-4 15 buc./sistem
Ihidrotehnic
1 1 2-4
| 30. I Barele pentru ciopl.it şi topoare | lbu:c. | 0ă5 | 0ă2 | 0ă2 | 0ă2 | 1 | 1 | 2-4 |
| 31. I S:fredel.e de Lemn diferite | lbuc. | 0,3 | 0,2 | 0,3 | 0,3 | 2-4 |
| 33.IFierăstraie de mână, .foarfece de Ităiat pl.asă | lbuc.l0,1 I I | I0,1 I | I0,1 | 1 1 | 2-4 | |
| I | I | I | I | I | I | 12 bucăţi pe form,oţie del |
32.I Pil.e di.ferite lbuc.l0,4 I0,3 I0,1 0,1 1 1 2-4
I
34.IFierăstraie mecanice (drujbe)
I
lbuc.1 x I x I x X I
I I I I I
2 2-3 !intervenţie/zonă cu I
I vegetaţie I
35.lcuţitoaie pentru ciopl.it; dăl.ţi
| 36.IGăl.eţi pentru apă sau bidoane din lbuc.l0,2 I0,2 lpl.astic şi căni de apă I | 0,2 | 0,2 | 2 | 2 | 1 | 8 15 căni pentru o găl.eatăl I sau bidon I |
| 37.I.Marmite pentru transport hrană lbuc. I I | 8 14/sistem, nlll'Jla:i unde Ieste cazul. |
!pentru l.emn
lbuc.l0,4 I0,2 I0,2 0,2
I I I I
1 1 10 ISO% cuţitoaie
ISO% dăl.ţi pentru l.emn
38.IButoaie de tabl.ă 100-200 l. pentru
lutil.aje de intervenţie
I
I sonete de mână sau mecanice
lbuc.
I
I
4 4 5 2 8 16 pe sistem hidrotehnici
I I
Ix) 2 până l.a 4 buc. pe
Isistem hidrotehnic (in
39.I (L = 6 m cu berbec de 100-150 'kg)
I I
I I
!Bărci de l.emn metal.ice, fibră de
lbuc. x
I I
I I
I
1 1 6-10 !funcţie de nivel.ul. de
!organizare al.
I sistemul.ui)
Ix) una bucată/canton I
I (funcţie de nivel.ul. de I
organizare a I
40.lsticl.ă sau pnel.ll'na:tice cu rame,
bărci cu motor
lbuc. x
I I I
X X 1 1 1 12
!sistemul.ui: 30% din I
I nwnărul. de bărci se potI
!dota cu motoare de I
I barcă) I
I Ix) una/sistem I
I !hidrotehnic cu l.ac de I
I Iacumul.are I
I I in expl.oatare diguri l.a
41.Şal.upe
42.IBacuri dormitor
I I
I
!Autoturisme de teren cu două
43.ldi.ferenţial.e dotate cu staţii
Iemisie-recepţie fixe
I
I
44.Vaqoane dormitor echipate cu
| I | I | I vagon dormitor | |||||
| 45.IBorma.şină el.ectrică portabil.ă; lpol.izor el.ectric portabil. | lbuc. I | x | X | 1 | 10 | I Ix! I | 4/sistem hidrotehnic I I |
lutil.ităţi
lbuc. x
I I I I I
I
I I
lbuc. x
I I
I
lbuc. x
I I
I
luna/unitatea care are I
20 !Dunăre o şal.upă rapidă
lpt. unit. de qosp. a
!apel.or care adm.
!Lucrări cu rol. de
!apărare inpotriva linundaţiil.or din Del.ta
I Dunării
I
Ix) unul. l.a fiecare
Isistem hidrotehnic: 2
20 ll.a fiecare unitate carel
Iare in expl.oatare I
!diguri l.a Dunăre I
Ix) 1/sistem I
I hidrotehnic, li.forma.ţie I
6 I de l.ucru, I
11/Sistem de Gospodărire!
la Apelor I
| lbuc. | x | X | X | X | X | X | 6 | Ide intervenţie sau |
| I | !cort; 4 cal.ori.fere/ |
Ix) li.fiecare .forma.ţie
I I
46.IFrigidere 240 L
I
I I
lbuc. x X
I
Ix) 1/c,mton de lexpl.oatare de l.a diguri
4-6 Işi baraje
Ix) 1/sediu .forma.ţie de
ILucru
IContainere pentru ma:terial.e şi I
47.lechipamente de protecţie, lbuc. x X
lcaza nt, al.imente neal.terabil.e I
Ix) l pentru fiecare
10 Iforma:ţie
I
| 48. ICostum scafandru autonom I !image 49. Icapre taluz I | lbuc. I lbuc. I | x x | X 1 8 X 8 | Ix)1-2 pentru fiecare Isistem hidrotehnic I Ix) 1/canton l.a Dunăre I1/baraj | |||
| I 50.IBinocl.u | I lbuc. | x | X | 1 | 1 | 20 | Ix)1/forma.ţie de I intervenţie |
| I | I | 11/sistem hidrotehnic | |||||
I
51.IJll>arat foto
I
I
52.IRezervor combustibil. de 10 t
I
I
53.ICameră video, aparat video
I
I
lbuc. x X
I
I
lbuc. x X 1
I
I
lbuc.
I
Ix)1/sistem hidrotehnici
15 11/forma.ţie de l.ucru, I
12/direcţie de ape I
Ix) 1/canton, 1/sistem I
8 Ihidrotehnic, 1/Sistem I
Ide Gospodărire a ]Wel.orl
1 pentru fiecare Sistem!
15 1de Gospodărire a }q;)el.orl
11/sistem hidrotehnic I
C11P. D. MIJLOACE DE C11LCUL, MĂSURARE, TIUINSMISIE Ş AVERTIZARE
I I I I I
I I I I I
Ix) 1 buc. RTF fix/ I
Icanton I
I 1 buc. RTF portabil/La
I
IRadio-tel.efoane fixe, portabil.e cu
54.lacumul.atori, modem-uri, radio, lacumul.atori şi piese de schi.mb
I I I I
I I I I I
lbuc. I x I X I X I X
I I I I I
15 km Dl, D2 şi 2 buc./ I
lbaraj I
2 1 1 3-5 I 1 buc. RTF portabil/şefi
Iforma.ţie I
55.Tel.e.foa.ne mobi.Z.e
Sirene.,. difuzoare pentru al.armă.,.
56.inc.Z.usiv materia.Le necesare l100ntă.rii
I I I I
I I I
I Echipamente de pre.Z.u:cra.re şi
57.I transmitere automată. a da.telor I(microca.lcu:la.tor PC.,. modem.,. Itel.efax)
I I I I
I
58 -1Pluviometre şi nivelmetre de
!avertiza.re automată.
I
I
lbuc. x
I I
buc.
Ibuc. I
I
X X X X X
I1 buc. RTF portabiL/ş-efl
Isistem I I1 buc. RTF portabiL/ I
!forma.ţie de intervenţie
Ix) 1/ş-ef forma.ţie, ş-ef
x 3-5 Isistem hidrotehnic
11/ca.nton exp.Z.oa.ta.re
I lista.ţie hidrometrică.
I- în .Z.oca..Z.ită.ţi şi La.
!obiective inporta.nte
!situa.te în a.val. de
Iacu:mu:.lări
10 I - 2/ba.ra.j
I - a u:tovehicu:.le dotate
Icu sirene
12/Sistem de Gospodărire!
la Apelor I
11/sistem hidrotehnic I
I - un set pentru: I Icomitetul. ministerial. I I- u:n set pentru: fiecare I Direcţie de e.,.
3-5 I unitate IINIF,
IHIDR0ELECTRIC1!, Sistem
Ide Gospodărire a I.Apel.or.,. sistem Ihidrotehnic.,. .formaţie Ide .lucru
I- un fa.x/ba.ra.j
16-8 pl.u:viometre/sistem
8 16-8 nivelmetre/sistem
I1 pluviometru/comitet
11.ocal.
59.IMorifti hidrometrice cu tijă Ibuc. 5 8
I
I Teodolit electrooptic
60.lstaţie GPS (precizie 1-10 cm)
I Staţie totală
I I
61.INivelă NI-007 cu trusă
I
I
62.I Rul.etâ 20-50 m
I I
I
63.ISet miră + plăcuţe
I I
ISistem dedicat de transmisie prin 64.Idial.-up (conputer + modem + Linie
Itel.efonică)
C1!P. E. MIJLOACE FIXE DIVERSE
I
I
I I
Ibuc.
I I I
Ibuc. I
I
Ibuc.
I I
I
Ibuc.
I I
I
Ibuc.
I
I
I
I1 buc./sistem
Ihidrotehnic
8 11 buc./Sistem de
!Gospodărire a .Apelor
11 buc./Sistem de
!Gospodărire a .Apelor
8 11 buc./forma.ţie de
11.ucru
I2 buc./sistem
8 Ihidrotehnic
12 buc./formaţie de
Iintervenţie
I1 buc./:f'ormaţie de
1 8 ILucru
I1 buc./sistem
Ihidrotehnic
11 buc./Sistem de
5 IGospodărire a .Apelor
I
Ix) 1/sistem hidrotehnici
11/formaţie de I
65.I Grupuri el.ectrogene cu anexe pentru Ibuc.
Iil.uminat I
I I
I I
1 1 8
I intervenţie I
11/Sistem de Gospodărire!
la Apel.or I
11/canton de exploatare I
I Reflectoare (:faruriă cablu izolant I
Ix! 1/sistem hidrotehnici
Ipentru reţeaua de re:fl.ectoare) / 66.I- cabl.u pentru il.uminat
I- izol.ator pentru prinderea
lcabl.ul.uiă :fasunguriă
!întrerupătoareă becuriă etc.
Ibuc. 1ml.
I buc.
I I
8 11/formaţie de I
I intervenţie I
11/Sistem de Gospodărire!
la. Apel.or I
11/canton de exploatare I
-câte 4 buc. de grup
I I
I .Agregate pentru sudură el.ectrică I
67.lsau oxiacetil.enică fi material.e de lbuc.
!sudurăă truse aferente I
I I
I I
I I
1 1 10
Ielectrogen + 2 buc. de
!rezervă/formaţie de
Iintervenţie
1- câte 100 ml.de grup
lel.ectroqen
I- câte 200 buc. de I I:fiecare grup electrogen I
| I 68. IMotoponpe cu anexe fi | 150 ml. | I I buc. | x | 1 | Ix) 1/sistem hidrotehnici 8 I 1/formaţie de I | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| I conductă sau :furtun | I | I intervenţie I | |||||||||
| I | I | 11/Sistem de Gospodărire | |||||||||
| I | I | la Apel.or | |||||||||
| Iepuismente I !image !image | lbuc. I I !image lbuc. | x x | X X X 1 2 | 1 | x | 8 6-10 | Ix) 2/forma.ţie de I intervenţie I Ix) 2-4 buc./sistem !hidrotehnică | ||||
| I | I | 12 buc./formaţie de | |||||||||
| I | I | I Lucru | |||||||||
| Iutil.aje terasiere (bul.dozer ă 71. I excavator) cu piese de schimb | I lbuc. | x | X | X | X | X | X | x | 4-8 | Ix) 1 buc. bul.dozer/ l:forma:ţie de intervenţie | |
| I aferente I | I | 11 buc. excavator/ !:formaţie de intervenţiei | |||||||||
| I T.r-actor articul.at :forestier (T.1lF) I 72. I pentru tractarea pl.uti toril.or lbuc. | x | X | X | X | X | X | X | Ix) 1 buc./Sistem de 4-8 !Gospodărire a .Apelor | |||
69.I Ponpe submersibil.e pentru
70.!Motocositori (nrul.ti:funcţional.e)
I mari + ca.b.Z.u :f.Z.exibi.Z.
73.I Autobascu.Z.antă pentru transport Ibuc. I 4-6 I 1 buc. /forma.ţie de
I materia.Z.e de intervenţie I I I intervenţie
CIIP. F. ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE, SIGURANŢĂ ŞI CAZARMJIMENT
| 74. I Cizme de cauciuc scurte şi .Z.ungi I | lper. I | X | X | 5 | 5 | 2 | 2 | Ix! 2O perechi/forma.ţie Ide intervenţie |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 75. Manta.Z.e de p.Z.oaie cu g.Z.ugi | I buc. I | X | X | 5 | 5 | 2 | 3 | Ix! 2O perechi/forma.ţie Ide intervenţie |
| 76. Sal.opete din doc sau inpermea.bi.Z.e. | I I buc. | X | X | 8 | 8 | 2 | 3 | Ix! 2O buc. /:forma.ţie de interventie |
| Costwne vătui te | I | I 10 buc./ istem | ||||||
| I | Ihidrotehnic | |||||||
| I | Ix! 2O buc. /:forma.ţie de | |||||||
| 77. Pufoaice sau scurte îmb.Z.ăni te | I I buc. | X | X | 2 | 2 | 2 | 10 | I intervenţie 120-30 buc./sistem |
| I | Ihidrotehnic | |||||||
| I | I 50% salopete | |||||||
| I | ISO% costume vătuite | |||||||
| 78. Căciu.Z.i de b.Z.ană sau vătui te | I Ibuc. | X | X | 10 | Ix! 2O buc. /:forma.ţie de I intervenţie | |||
| I | I 20 buc./sistem | |||||||
| I | Ihidrotehnic | |||||||
| 79-1Mânuşi de protecţie | Ibuc. | X | X | 4 | 20 pe :forma.ţie de | |||
| I | 1 intervenţie |
80.I Centuri, veste şi col.aci de sal.vare I buc. X X 5 5 1 2 I 20 pe :forma.ţie de
I I I intervenţie
| 81.I Pieptare avertizoare I (re:f.Z.ectorizante) | Ibuc. I | X | X | 15 | Ix! 2O pentru :fiecare !:forma.ţie de intervenţiei | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 82.I Cascâ de protecţie | Ibuc. I | X | X | X | X | X | X | X | X | Ix! 2O buc. /:forma.ţie de I intervenţie | ||
| 83.I Bocanci I | I buc. I | X | X | X | X | X | X | X | X | Ix! 2O buc. /:forma.ţie de I intervenţie | ||
| I Paturi de :fier, .Z.emn sau | pl.iante | I | Ix! 2O pentru :fiecare | I |
| 84. I echipate cu sa.Z.te.Z.e, perne şi 2 | I buc. | X | X | 15 !:forma.ţie de intervenţ |
| I seturi de paturi şi .Z.enjerie/pat | I | I |
iei
I
I I I- se ca.Z.cu.Z.ează in I
I I I :funcţie de spaţii.Z.e de I
I I !dormit din cantoane şi I
85.I Dulap cazarmament I buc. X X 15 I din al.te spaţii I I I !gospodăreşti :f'o.Z.osite I
I I I în tinpu.Z. a.cţiuni.Z.or del
I I I apăra.re I
I I Ix! 2 buc./canton, 2 I
86.I Bucătărie ioobiLă I buc. 15 lbuc./sistem I I I !hidrotehnic, 2 buc./ I
I I l:forma:ţie de intervenţiei
| I | I | I expl.oa.ta.re |
|---|---|---|
| I | I | I- 1 buc./canton + set |
| I Aragaz cu bute.Z.ie, vese.Z.ă, tacâmuri I buc. 10 lvese.Z.ă 12 persoane | ||
| I pentru bucătărie | I | I- 1 buc./sistem |
| I | I | Ihidrotehnic |
87.I Filtru rapid pentru apă pota.bi.Z.ă I buc. 10 I- 1 buc./canton de
88.
89.I Corturi inpermea.bi.Z.e I buc. X X 1 10 I- se prevăd .Z.a. ca.ntoa.nel I I !dacă. este cazul. I
I I Ix! 1 radio + 1 TV/ I
I I I canton I
90.I J\parat radio + TV I buc. X X 4-6 11 radio+ 1 TV/forma.ţie
| I | I | I de Lucru |
|---|---|---|
| I | I | 11 radio+ 1 TV/sistem |
| I | I | I hidrotehnic |
91.I Boi.Z.er e.Z.ectric I buc. X X 4-6 Ix! 1/ca.nton
I I 11-2/sistem hidrotehnic
92.I T.t"usă medica.Z.ă de prim ajutor Ibuc. X X I - 1 Ix! 1/ca.nton
CIIP. G. MATERIALE CONSUM/IBILE PENTRU IGIEWÎ. ş CONSERVAREA MATERIALELOR
I I Ix! 20 'kg detergenţi/
93.I Sâpun şi detergenţi 1kg X X X X 1 !canton, sta.ţie/an
I I Ix! 10 'kg să.pun/canton,
I I I staţie/an
| (var şi | I 1kg | I I | X | I I | X | I I | I - I | - X | X | I x I 1 | Ix! 5 'k.g var/canton, I staţie/an |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| I | I | I | I | I | I | Ix! 5 'k.g el.ora.mină./ | |||||
| I | I | I | I | I | I | !canton, sta.ţie/an |
I
94.IMateria.Z.e dezinfectante
I el.ora.mină)
I
95.I Pudră ta.Z.c, na:fta.Z.ină 1kg I X I X I - I - X X - I 1 Ix! 5 'k.g/ca.nton/a.n
96.I Otravă de şoareci 1kg I X I X I - I - X X - I l Ix! 3 'k.g/ca.nton/a.n
CIIP. H. MATERIALE ŞI MIJLOACE PENTRU INTERVENJ!IE LA GHEŢURI
97.I Prăjini din .Z.emn de esenţă. tare Ibuc. I X
!pentru dirijarea s.Z.oiuri.Z.or I I
I Scânduri de răşinoase pentru I I 98.lasigurarea oa.meni.Z.or (3-4 cm I buc. I X I grosime, 20 cm .Z.ăţime, 4-5 cm I I
Ix! 5 .Z.a. o echipă. de
| I I | X | I I | X | I I | X | X | X | x I I | 8 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| I | I | I | I | ||||||
| I | X | I | X | I | X | X | X | x I | 8 |
| I | I | I | I |
I intervenţie
I
Ix! 5 .Z.a. o echipă. de
I intervenţie
.Z.un ime
99.IRăngi de :fier 2-4 m lungime Ibuc. I I I X I X X X X I 15 Ix) 2 la o echipâ de
I I I I I I I I intervenţie
100.I Fierăstraie pentru gheaţă Ibuc. I X I X X X X 10 Ix) 5 la o echipâ de
I I I I I I intervenţie
CAP.I. MATE"RL'ILE" ŞI MIJLOACE" DE" INTE"RVE"Nf!IE" PENTRU COMBATE"RE"A E"FE"CTE"LOR POLUĂRILOR ACCIDE"N.I'ALE"
101.IT.t"use profesionale pentru
Iintervenţii pe râuri
102.I T.t"use profesionale pentru
Iintervenţii pe lacuri
Ibuc. I I I
Ibuc. I I I
8 I1 buc. /Sistem de
!Gospodărire a .Tipelor
8 I1 buc. /Sistem de
IGospodărire a Jlpelor
103.I T.t"usă pentru determinarea rapidă a Ibuc.
Itipului de substanţă poluatoare I
8 I1 buc. /Sistem de
IGospodărire a Jlpelor
104.I Sistem de ancorare baraj pluti tor I.Pe maluri
105.I Sistem tip :funicular mobil pentru
!poziţionarea barajului plutitor
106.IBă.rci pneumatice
I
107.IGrup electrogen portabil
I
108.IConpresor portabil
I
Ibuc. I
Ibuc. I
Ibuc. I
Ibuc. I
Ibuc. I
5 I3 buc. /Sistem de
!Gospodărire a .Tipelor
5 11 buc./Sistem de
IGospodărire a Jlpelor
12 I2 buc. /Sistem de
IGospodărire a Jlpelor
8 11 buc./Sistem de
!Gospodărire a .Tipelor
8 11 buc./Sistem de
!Gospodărire a .Tipelor
109.ISistem de vedere pe tinp de noapte Ibuc. I I
15 I2 buc. /Sistem de
IGospodărire a Jlpelor
110.I Binoclu infraroşii
I
111.IReflectoare portabile
I
112.IE"lectroponpe
I
I I
113.I Baraje absorbante plutitoare
I I
114.I Pânză hessiană.
I
115.IBaloţi paie
I
Ibuc. I
Ibuc. I
Ibuc. I
I I
Ibuc.
I I
Ibuc. I
Ibuc. I
20 I2 buc. /Sistem de
!Gospodărire a .Tipelor
8 I4 buc. /Sistem de
!Gospodărire a .Tipelor
8 I2 buc. /Sistem de
IGospodărire a Jlpelor
IS baraje x lăţimea max. I a cursului de apă
2 I1 baraj de 500 ml
I Direcţie de Jlpe (pentru
Ipoluări marine)
2 1300 ml/formaţie de
Iintervenţie
I50 buc. /formaţie de
Iintervenţie
116.IFunie sintetică.
I
117.IPari de lemn
I
118.ICângi PSI
I
119.IRecipiente PVC 200 litri
I
1ml
I
Ibuc. I
Ibuc. I
Ibuc. I
8 1150 ml/formaţie de
Iintervenţie
8 I100 buc. /formaţie de
Iintervenţie
8 15 buc./formaţie de
Iintervenţie
8 15 buc./formaţie de
Ilucru
120.IMâşti de gaze Ibuc. 8 IZ buc./formaţie
| 121. IMateriale absorbante tip spill-sorbl.kg | 200 | 100 | 1soo1 | 2 | |
|---|---|---|---|---|---|
| 122. ISaci cu absorbant HEGSORB 1kg | 200 | 100 | 500 | 2 | |
| 123. ISaci cu absorbant HEGACID 1kg | 100 | 50 | 1200 | 2 | |
| 124. IMateriale absorbante ECO seria 200 1kg | 50 | 50 | ISO | 1 | |
| 125. IMateriale absorbante ECO seria 300 1kg | 50 | 50 | ISO | 1 | |
| 126. IMateriale absorbante ECO seria 400 1kg | 50 | 50 | ISO | 1 | |
| 127. IS.kimer pentru separare hidrocarburi Ibuc. | 5 | 12 buc./Sistem de | |||
I I !Gospodărire a .Tipelor
128.ITanc (ponton) plutitor pentru
I colectare poluanţi
Ibuc. I
5 IZ buc./Sistem de
IGospodărire a Jlpelor
129.IPerne absorbanteă rulouriă cilindrii buc.
Iabsorbanţi I
20 10 20 10 I - 2
I
I50 buc. /Sistem de
IGospodărire a Jlpelor
130.IVidanje
I
Ibuc. I
10 12 buc./Sistem de
!Gospodărire a .Tipelor
131.I.Materiale :filtrante
I
IRecipienţi de 1-5 litri pentru
132.Iprobe de apă şi material biologic
I
Itonei I I
2 I O ,5 t/Sistem de
IGospodărire a Jlpelor
4-6 I20 buc. /laborator
I Sistem de Gospodărire al l11Pelor I
133.ISistem portabil TRIIW11S pentru Ibuc. I
I efectuarea determinărilor biologice I I
IB-12 I1 buc. /Sistem de
I IGospodărire a }lpelor
134.ISistem de :filtrare rapid cu ponpe
I de vid manual
Ibuc. I I I
I6-10 I1 buc./Sistem de
I IGospodărire a }lpelor
ANEXA NR. 1.3
ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE CARE ASIGURĂ FUNCŢII DE SPRIJIN PRIVIND PREVENIREA ŞI GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE INUNDAŢII, FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE, ACCIDENTE LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE ŞI POLUĂRI ACCIDENTALE
–Guvernul exercită următoarele atribuţii principale:
a)aprobă actele normative specifice, potrivit competenţei în domeniu;
b)analizează periodic şi ori de câte ori situaţia o impune activitatea de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă;
c)aprobă planul naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
d)propune, potrivit legii, Preşedintelui României instituirea şi încetarea stării de urgenţă în zonele afectate;
e)încheie acorduri internaţionale în domeniul protecţiei civile;
f)adoptă hotărâri prin care se acordă ajutoare de urgenţă şi despăgubiri persoanelor fizice ş1 juridice afectate;
g)aprobă planificarea exerciţiilor şi a aplicaţiilor de protecţie civilă cu caracter internaţional;
h)solicită, la nevoie, sprijin internaţional;
i)aprobă acordarea de ajutor, în urma solicitărilor, statelor afectate de dezastre.
–Ministerele, autorităţile administraţiei publice autonome şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale exercită următoarele atribuţii principale:
a)stabilesc atribuţiile ce revin structurilor proprii;
b)elaborează planuri şi programe privind situaţiile de urgenţă în domeniul propriu de competenţă;
c)asigură resursele necesare intervenţiei;
d)constituie capacităţi operaţionale de intervenţie, pe care, în caz de necesitate, le pun la dispoziţie autorităţilor administraţiei publice locale;
e)iniţiază programe sau teme de cercetare în domeniu;
f)constituie baza de date specifică domeniului propriu de activitate, necesară în situaţii de urgenţă;
g)asigură participarea reprezentanţilor, a experţilor şi a specialiştilor la activităţile Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;
h)pun la dispoziţie Ministerului Administraţiei şi Internelor personal calificat în vederea constituirii echipelor de experţi pentru evaluare sau personalul necesar intervenţiei, după caz;
i)pun la dispoziţie Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă datele şi informaţiile solicitate în scopul elaborării strategiei naţionale de protecţie civilă, a planurilor şi programelor de protecţie şi intrevenţie in situaţii de urgenţă, precum şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru constituirea bazei de date proprii;
j)asigură gestionarea tipurilor de riscuri specifice şi îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin structuri specifice domeniilor de competenţă, potrivit legii. Organizarea şi funcţionarea acestor structuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Ministerul Apărării Nationale- MApN:
planifică şi execută măsurile de protecţie şi intervenţie potrivit organizării planurilor specifice proprii şi planurilor comune cu alte ministere.
Ministerul Administratiei şi Internelor - MAI
Asigură, prin Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă:
a)transmiterea prognozelor, avertizărilor şi informaţiilor privind producerea de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluări accidentale la localităţile potenţial afectabile şi
obiectivele social-economice importante, primite de la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor;
b)urmărirea şi coordonarea realizării sistemelor de alarmare a populaţiei în localităţi şi verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora, precum şi afişarea în locuri vizibile a semnalelor folosite în situaţii de urgenţă;
c)elaborarea programelor de pregătire a populaţiei, pentru protecţia şi intervenţia în cazul inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, conducerea exerciţiilor şi aplicaţiilor de pregătire a populaţiei şi a operatorilor economici din zonele de risc şi verificarea aplicabilităţii măsurilor din planurile de apărare;
d)instruirea periodică a administraţiei publice locale (prefecţi, subprefecţi, preşedinţi ai Consiliilor judeţene, primari) asupra atribuţiilor ce le revin în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice;
e)intervenţia operativă pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, cu asistenţă tehnică a specialiştilor din cadrul unităţilor de gospodărire a apelor;
f)elaborarea rapoartelor operative asupra efectelor factorilor de risc specifici şi măsurilor întreprinse, prin colaborare permanentă cu Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, pe care le transmit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrului operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin grija Grupului de suport tehnic;
g)transmiterea la Centrul Operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor a informaţiilor privind efectele fenomenelor meteorologice periculoase (căderi abundente de zăpadă, de chiciură, grindină, efecte ale secetei, etc.), la cererea acestuia;
h)participarea la aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei din localităţile afectate
i)elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, proiectul de strategie naţională a protecţiei civile;
j)elaborează şi avizează proiecte de acte normative specifice;
k)coordonează activităţile de evacuare, potrivit planurilor întocmite;
1) organizează şi conduce activitatea de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare;
m)analizează periodic, împreună cu autorităţile administraţiei publice centrale, stadiul realizării măsurilor necesare a fi luate în situaţii de protecţie civilă;
n)elaborează norme metodologice pentru întocmirea planurilor de urgenţă internă şi externă a operatorilor economici;
o)organizează şi conduce exerciţii şi aplicaţii de specialitate;
p)coordonează acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă;
q)colaborează cu organisme internaţionale de specialitate. Asigură, prin intermediul Posturilor de Poliţie:
a)transmiterea, în mediul rural, a prognozelor, avertizărilor şi informaţiilor privind fenomenele hidrometeorologice periculoase, în perioadele în care la primării şi oficii poştale nu este asigurată permanenţa;
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă este autoritate de reglementare în domeniul protecţiei civile.
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor- MMGA:
a)elaborează strategia naţională de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
b)face, anual, propuneri pentru asigurarea de la bugetul de stat a mijloacelor financiare necesare acoperirii cheltuielilor pentru constituirea şi reînnoirea stocului de materiale şi mijloace de apărare, pentru acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, în domeniul gospodăririi apelor, precum şi pentru executarea lucrărilor noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi refacerea unor lucrări afectate de dezastre;
c)coordonează şi urmăreşte realizarea într-o concepţie unitară a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare;
d)coordonează, la nivel naţional, activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, urmăreşte modul de informare cu date şi prognoze hidrologice şi meteorologice a factorilor interesaţi;
e)iniţiază elaborarea sau modificarea de acte normative în domeniul apărării împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale precum şi reglementări în aplicarea acestora. Controlează modul în care sunt respectate prevederile legale şi reglementările în acest domeniu;
f)cooperează cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor la care statul român este parte, privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
g)verifică, anual, starea tehnică şi funcţională a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, indiferent de deţinător, împreună cu unităţile care au în administrare aceste construcţii, stabilind măsurile şi lucrările necesare măririi gradului de siguranţă în exploatare a acestora;
h)verifică modul de constituire a stocurilor de materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor de către deţinătorii de lucrări şi de către comitetele locale, precum şi modul în care au fost folosite fondurile de la bugetul de stat pentru completarea şi reînnoirea stocurilor constituite la unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române";
i)verifică realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, a lucrărilor de întreţinere a cursurilor de apă pentru asigurarea capacităţii de scurgere a acestora, a podurilor, podeţelor şi a altor lucrări care pot influenţa scurgerea, dispunând măsuri obligatorii pentru unităţile care au în administrare aceste obiective;
j)asigură condiţiile de funcţionare a Comitetului ministerial şi a Centrului operativ cu activitate permanentă pentru situaţii de urgenţă;
k)coordonează împreună cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor implementarea Deciziei 2850/2000/EEC la nivel naţional;
1) asigură funcţionarea "punctului focal naţional" în activitatea regională a bazinului Mării Negre împotriva poluării;
m)recepţionează, prin Centrul Operativ, toate rapoartele operative legate de o poluare marină şi participă la acţiunile Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marină.
Administratia Natională "Apele Române" - ANAR:
a)aplică prevederile strategiei şi coordonează tehnic, prin unităţile teritoriale, activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi cele de combatere a poluărilor accidentale, pentru obiectivele şi lucrările de apărare de pe cursurile de apă;
b)întocmeşte planurile pe bazine hidrografice de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale şi de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare;
c)asigură, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, elaborarea planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
d)acordă, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, asistenţa tehnică la întocmirea planurilor municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale;
e)întocmeşte planuri de avertizare-alarmare a localităţilor şi obiectivelor din aval de lacurile de acumulare în caz de accidente la barajele din administrare;
j)asigură întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din administrare;
g)asigură instalarea şi buna funcţionare a aparaturii, dispozitivelor hidrometrice şi pluviometrice din bazinele hidrografice şi de la obiectivele şi lucrările hidrotehnice din administrare;
h)asigură datele necesare pentru întocmirea de studii de reconstituire a undelor de viitură şi centralizează elementele privitoare la modul de comportare în timpul apelor mari a lucrărilor hidrotehnice din administrare;
i)asigură constituirea şi reînnoirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare în conformitate cu Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din surse proprii, precum şi depozitarea lor în bune condiţii, pentru obiectivele şi lucrările din administrare;
j)propune lucrări noi de apărare, precum şi de optimizare constructivă şi funcţională a celor existente, ca urmare a concluziilor rezultate după trecerea apelor mari;
k)propune Comitetului ministerial, împreună cu Comitetele judeţene, măsuri de inundare dirijată a terenurilor dinainte stabilite în cadrul planurilor de apărare sau introducerea unor măsuri speciale în funcţionarea sistemelor de evacuare a apelor mari;
I) asigură conducerea Grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea tipurilor de risc specifice constituite în cadrul Comitetelor judeţene;
m)organizează anual, împreună cu deţinătorii, verificări ale secţiunilor de scurgere la poduri şi podeţe, ale lucrărilor de apărare şi consolidare a malurilor şi a albiilor, ale zonelor de exploatare a balastului, stabilind măsuri şi lucrări obligatorii pentru deţinători, în vederea asigurării capacităţii de tranzitare a debitelor la viituri;
n)asigură exploatarea corelată, pe bazin hidrografic, a lacurilor de acumulare pentru atenuarea viiturilor şi urmăreşte ca regulamentele de exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare, indiferent de deţinător, să conţină prevederi privind modul de exploatare a acestora înainte, în timpul şi după trecerea apelor mari, precum şi în caz de accidente la construcţii hidrotehnice şi secetă hidrologică;
o)dispune, în perioade de ape mari, măsuri operative obligatorii în legătură cu exploatarea lacurilor şi barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de deţinători, astfel încât prin exploatarea corelată la nivel de bazin, să se realizeze eficienţa maximă în acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor;
p)asigură, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, diseminarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor primite de la Direcţiile de Ape, la obiectivele hidrotehnice din administrare şi la Centrele operaţionale ale Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, conform Anexei nr. 11) la prezentul regulament;
r)participă, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, la avertizarea comitetelor locale în caz de producere a fenomenelor hidrometeorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, precum şi la pregătirea populaţiei pentru apărarea împotriva inundaţiilor, prin exerciţii periodice de simulare;
s)participă, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale, la organizarea apărării pe Dunăre şi pe celelalte râuri care formează sau traversează frontiera de stat a României, în care scop colaborează şi cu unităţile care administrează porturile şi căile navigabile şi cu Comitetele judeţene limitrofe;
t)asigură elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor privitoare la inundaţii, gheţuri, secetă hidrologică şi poluări accidentale pe bazine hidrografice;
u)ia măsuri permanente de creştere a preciziei prognozelor hidrologice şi de diseminare a acestora la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi la unităţile care au în exploatare lucrări hidrotehnice şi corelează datele obţinute din reţea cu cele provenite de la aceste unităţi;
v)identifică, evaluează, verifică şi clarifică aspecte legate de poluările marine şi organizează intervenţia operativă;
x)asigură transmiterea informaţiilor la Comitetul ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă;
y)asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători hidrologice propru;
``) asigură, prin laboratoarele sale de analize fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, determinarea naturii poluantului şi evoluţia undei de poluare.
Institutul National de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor - INHGA:
a)asigură elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor privitoare la inundaţii, gheţuri şi secetă hidrologică şi transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape;
b)asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători hidrologice propm;
c)întocmeşte instrucţiuni de elaborare şi transmitere a avertizărilor şi prognozelor privind producerea fenomenelor hidrologice periculoase, care sunt aprobate de Comitetul ministerial;
d)asigură îndrumarea metodologică şi coordonarea reţelei naţionale de măsurători hidrologice.
–Administraţia Naţională de Meteorologie - ANM:
a)asigură elaborarea prognozelor şi avertizărilor privitoare la fenomene meteorologice periculoase şi transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Centrul Operaţional Naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape, precum şi altor factori interesaţi;
b)asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători meteorologice;
c)elaborează instrucţiuni de stabilire a pragurilor critice pentru fenomenele meteorologice periculoase şi de elaborare şi transmitere a avertizărilor şi prognozelor privind producerea acestor fenomene, care sunt aprobate de Comitetul ministerial.
Consiliile iudetene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele atributii principale:
a)aprobă organizarea Inspectoratelor şi a formaţiunilor de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;
b)aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;
c)participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;
d)stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile;
e)înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă;
f)gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie şi intervenţie prin serviciile specializate din subordine;
g)asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie.
Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului iudetean, are următoarele atribuţii specifice:
a)asigură, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, elaborarea planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, prin corelarea planurilor de apărare întocmite de Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă şi a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare şi a planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare;
b)acordă asistenţă tehnică comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru întocmirea planurilor de apărare specifice;
c)avizează planurile de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale municipale, orăşeneşti şi comunale, în vederea aprobării de către preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;
d)coordonează tehnic acţiunile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale în teritoriu, aplicând prevederile din planurile de apărare împotriva inundaţiilor, planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, precum şi a planurilor de restricţii în perioade deficitare, asigurând legăturile cu Comitetul ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu Direcţiile de Ape şi Comitetele judeţene situate în amonte şi în aval, conform sistemului informaţional operativ;
e)asigură consultanţa de specialitate, în cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, pentru cuprinderea în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii şi completării stocurilor de materiale şi mijloace de apărare pentru situaţii de urgenţă generate de inundaţii, gheţuri şi poluări accidentale, pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare proprii, precum şi pentru întreţinerea albiilor cursurilor de apă pe raza localităţilor;
f)asigură, prin Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare permanentă cu Centrul operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, în timpul situaţiilor de urgenţă, rapoartelor de sinteză, după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la Centrul operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi la Centrul operativ al Direcţiei de Ape, care transmite la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale
Apele Române;
g)asigură, în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, organizarea şi desfăşurarea la nivel judeţean a exerciţiilor de simulare pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populaţiei, a fluxului primar de informare în caz de poluări accidentale, precum şi pentru instruirea administraţiei publice locale asupra managementului tipurilor de risc specifice;
h)asigură organizarea anuală a acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor precum şi urmărirea realizării măsurilor şi lucrărilor stabilite cu această ocazie;
i)participă, în comisia stabilită de Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, la evaluarea şi stabilirea pagubelor produse de inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi, accidente la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluări accidentale.
Centrul operational al Inspectoratului pentru Situatii de Urgentă judetean are următoarele atributii principale:
a)efectuează activităţi de analiză, evaluare şi sinteză referitoare la situaţiile de urgenţă din competenţă;
b)monitorizează evoluţia situaţiilor de urgenţă şi informează operativ, când este cazul, preşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă şi celelalte organisme abilitate să întreprindă măsuri cu caracter preventiv ori de intervenţie, propunând, în condiţiile legii, instituirea stării de alertă;
c)elaborează concepţia specifică privind planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns, precum şi concepţia de acţiune în situaţii de urgenţă, conform reglementărilor interne, emise în baza răspunderilor privind tipurile de risc gestionate şi funcţiile de sprijin îndeplinite;
d)face propuneri comitetului pentru situaţii de urgenţă, respectiv Comitetului Naţional, prin Inspectoratul General, privind activitatea preventivă şi de intervenţie în situaţii de urgenţă;
e)urmăreşte aplicarea prevederilor regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie/cooperare specifice tipurilor de riscuri;
f)asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor şi urmăreşte menţinerea legăturilor de comunicaţii cu Centrul Operaţional Naţional, centrele operative cu funcţionare
permanentă, cu alte organisme implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi cu forţele proprii aflate în îndeplinirea misiunilor;
g)centralizează solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin, premergător şi în timpul situaţiilor de urgenţă, şi le înaintează organismelor abilitate să le soluţioneze;
h)asigură transmiterea mesajelor de înştiinţare primite către structurile din subordine, cele cu care colaborează şi către autorităţile locale;
i)evaluează consecinţele probabile ale surselor de risc;
j)gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă date în competenţă;
k)desfăşoară activităţi în domeniul primirii şi acordării asistenţei internaţionale, al medicinii de urgenţă a dezastrelor, al asistenţei psihologice şi religioase;
1) îndeplineşte alte atribuţii, conform reglementărilor interne, emise în baza prevederilor legale.
LISTA
ministerelor şi instituţiilor publice în cadrul cărora se constituie şi funcţionează centre operaţionale sau centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă
1.Ministerul Administraţiei şi Internelor, în cadrul:
–Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;
–Serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.
2.Ministerul Apărării Naţionale
3.Ministerul Afacerilor Externe
4.Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
5.Ministerul Economiei şi Comerţului
6.Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
7.Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
8.Ministerul Sănătăţii
9.Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei 1O. Serviciul Român de Informaţii
11.Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
12.Serviciul de Protecţie şi Pază
13.Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale
ANEXA NR. 1.4
CONTRAVENŢII ŞI SANCŢIUNI
Conform Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, a OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005 şi Legii nr. 107/1996 - Legea Apelor cu modificările şi completările ulterioare, constituie contraventii următoarele fapte:
1) neincluderea măsurilor de protecţie civilă în programele de dezvoltare economico-socială sau în proiectele de buget;
2) neorganizarea serviciilor de urgenţă voluntare sau neasigurarea înzestrării şi a pregătirii profesionale a acestora;
3) neîntocmirea planurilor de intervenţie sau a altor documente operative de răspuns în situaţii de urgenţă ori neasigurarea punerii acestora în aplicare la declanşarea situaţiilor de urgenţă;
4) neas1gurarea înştiinţării, a avertizării, a alarmării sau a evacuării populaţiei în situaţii de urgenţă;
5) neasigurarea identificării, a monitorizării şi a evaluării factorilor de risc generatori de evenimente periculoase sau nestabilirea măsurilor de protecţie împotriva efectelor negative ale acestora;
6) neasigurarea înzestrării, a dotării şi a echipării cu mijloace tehnice de protecţie civilă, precum şi nemenţinerea în stare de operativitate a acestora;
7) nesolicitarea avizelor, a acordurilor sau a autorizaţiilor privind protecţia civilă ori neîndeplinirea măsurilor şi a condiţiilor prevăzute în acestea;
8) neelaborarea regulamentelor, a normelor, a metodologiilor şi a dispoziţiilor privind protecţia civilă;
9) neprevederea în documentele tehnico-economice ale investiţiilor a adăposturilor, a dotărilor şi a măsurilor de utilitate publică privind protecţia civilă sau nerealizarea la termen a acestora;
1O) nemenţinerea adăposturilor publice de protecţie civilă în bună stare de utilizare pe timpul situaţiilor excepţionale, corespunzătoare destinaţiilor acestora;
11) neparticiparea la instruirile, exerciţiile şi aplicaţiile de pregătire privind protecţia civilă;
12) neanunţarea sau neinformarea despre evenimentele periculoase produse sau privind măsurile de protecţie civilă luate ori necesar a fi luate;
13) folosirea în alte scopuri a mijloacelor tehnice de protecţie civilă cu destinaţie publică;
14) interzicerea accesului personalului şi al mijloacelor tehnice ale serviciilor de urgenţă în scopul îndeplinirii atribuţiilor legale specifice;
15) neconstituirea rezervelor de resurse tehnico-materiale necesare protecţiei civile, prevăzute în planurile specifice;
16) neîndeplinirea funcţiilor de sprijin stabilite pe timpul situaţiilor de urgenţă;
17) accesul persoanelor neautorizate pe timpul situaţiilor de urgenţă în zonele afectate, interzise accesului şi care sunt delimitate şi marcate corespunzător;
18) necompensarea contravalorii serviciilor prestate pe timpul situaţiilor de urgenţă;
19) neîndeplinirea măsurilor stabilite pentru asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei afectate;
20) neconstituirea comitetelor pentru situaţii de urgenţă;
21) neconstituirea centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;
22) neelaborarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de nscun;
23) neelaborarea planurilor pentru asigurarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
24) neîntocmirea planurilor de evacuare;
25) neîntocmirea planurilor de intervenţie şi de cooperare;
26) netransmiterea mesajelor de avertizare a populaţiei despre declararea stării de alertă în cazul situaţiilor de urgenţă sau pentru evacuare;
27) exploatarea sau întreţinerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor;
28) extragera agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, de pe plajă sau de pe faleza mării, fără aviz sau autorizaţie de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora;
29) amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe, fără avizul de amplasament, precum şi fără avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor;
30) neîntreţinerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosinţă a apei sau de către deţinătorii de lucrări;
31) depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale canalelor, lacurilor, bălţilor şi pe faleza mării, pe baraje şi diguri sau în zonele de protecţie a acestora a materialelor de orice fel;
32) inexistenţa planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, la nivel de obiectiv, precum şi nerespectarea acestora şi a planurilor locale de apărare;
33) oburarea sau blocarea, sub orice formă, precum şi scoaterea din funcţiune, în orice mod, a construcţiilor şi instalaţiilor de descărcare a apelor mari;
34) plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuştilor, tufelor, a culturilor perene şi puieţilor din albiile cursurilor de apă, din cuvetele lacurilor de acumulare şi de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri şi din zonele de protecţie a acestora;
35) plantarea de stâlpi pe baraje şi diguri, rară avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;
36) păşunatul în zonele de protecţie a cursurilor de apă;
37) distrugerea sau deteriorarea unităţilor şi instalaţiilor reţelei naţionale de observaţii, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a staţiilor de determinare automată a calităţii apelor şi a altora asemenea;
38) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale râurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrări hidrotehnice ori în zonele de protecţie a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia, ori fără notificarea unor astfel de activităţi;
39) circulaţia cu vehicule, trecerea cu animale sau staţionarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu excepţia locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenţii operative;
40) întreţinerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare şi distribuţie a apei, a lucrărilor de protecţie a albiilor şi malurilor, a celor de prevenire şi combatere a acţiunii distructive a apelor;
41) inexistenţa dispozitivelor sau a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice şi de alarmare în caz de pericol;
42) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitărilor legale ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi ale Administraţiei Naţionale
,,Apele Române";
43) neparticiparea la acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, de combatere a secetei sau a altor calamităţi naturale.
Aceste contravenţii se sancţionează cu amendă, conform prevederilor legilor mai sus menţionatee.
Sancţiunile contravenţionale se aplică persoanelor fizice sau juridice, după caz.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul Inspectoratului General, Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, al serviciilor publice comunitare profesioniste şi al unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române" cu atribuţii de îndrumare şi control.
ANEXA NR. 1.5
CONŢINUTULPLANULUIIBDEŢEAN
DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, FENOMENELOR METEOROLOGICE PERICULOASE, ACCIDENTELOR LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE ŞI POLUĂRILOR ACCIDENTALE
AL COMITETULUI IBDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
Planul de apărare al comitetului judeţean reprezintă o sinteză a planurilor comitetelor şi ale obiectivelor, a planurilor sistemelor hidrotehnice şi a planurilor de avertizare-alarmare în aval de baraje.
Planul judeţean corelează elementele tehnice, organizatorice şi informaţionale ale planurilor locale aprobate de preşedintele comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi va avea următorul conţinut:
1.ordinul prefectului de constituire a Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi a Grupului de suport tehnic;
2.componenţa nominală a Comitetului judeţean şi a Grupului de suport tehnic, cu telefoanele (fix şi mobil) de la serviciu şi domiciliu, fax, adresele de e-mail;
3.un scurt memoriu de prezentare a judeţului, care să cuprindă: localităţile afectate de inundaţii, atât din revărsări ale cursurilor de apă, cât şi din scurgeri de pe versanţi, precum şi situaţia apărării acestora cu lucrări corespunzătoare sau nu clasei de importanţă actuală, a obiectivelor apărate, cuprinse într-un tabel.
Într-un tabel întocmit pe verso celui menţionat mai sus se vor prezenta măsuri de observare şi intervenţie la fiecare din mărimile caracteristice de apărare şi zonele stabilite pentru inundare dirijată în situaţii deosebite, pentru apărarea unor localităţi şi obiective, luate la nivel judeţean.
Caracterizarea fizico-geografică şi regimul hidrometeorologic se vor prezenta foarte pe scurt menţionându-se zonele despădurite unde se produc violente scurgeri de pe versanţi, cu afectarea de obiective, zone în care s-au produs ploi cu intensităţi excepţionale, debite istorice înregistrate pe cursurile de apă din judeţ.
4.schema sinoptică a sistemului informaţional hidrometeorologic şi operativ pentru judeţ, care va cuprinde: staţiile pluviometrice, hidrometrice, meteorologice şi hidrologice, centrele meteorologice regionale, Centrul operativ al Direcţiei de Ape, Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor, unităţile teritoriale ale SC HIDROELECTRICA S.A., ale ANIF, comitetele locale, cu legăturile între acestea şi Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă. Schema sinoptică va cuprinde şi legătura cu Comitetul ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă, cu comitetele judeţene învecinate, precum şi, după caz, cu organele de apărare din ţările vecine;
5.tabelul-tip cuprinzând elementele tehnice de apărare ale comitetelor locale, care va cuprinde:
–numărul curent;
–comitetul local;
–localizarea hidrografică, curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localităţii permanente şi nepermanente);
–numere de telefon, fax, de la primării, posturi de poliţie, şcoli;
–amplasament staţie hidrometrică locală;
–mărimi locale de apărare (CA, CI, CP, Faze de apărare la diguri);
–amplasament staţia pluviometrică sau hidrometrică avertizoare (zonală);
–valorile caracteristice de avertizare zonale (niveluri sau precipitaţii), aferente mărimilor de atenţie, inundaţii şi de pericol;
–timpul mediu de concentrare a precipitaţiilor periculoase de la postul pluviometric la obiectiv sau timpul de propagare a viiturii de la staţia hidrometrică avertizoare până la comitetul local;
–obiective aflate în zone de risc la inundaţii;
–construcţiile hidrotehnice cu rol de apărare existente;
–probabilitatea de inundare normată şi reală;
6.tabelul cuprinzând formaţiile de intervenţie constituite la nivel judeţean pentru spnJ1mrea comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă;
7.tabelul cuprinzând mijloacele de intervenţie disponibile la comitetul judeţean cu indicarea unităţii care le deţine (adresa, telefonul);
8.tabelul cuprinzând stocul de materiale şi mijloace de apărare existent la nivelul judeţului, obţinut prin însumarea stocurilor existente la unităţile deţinătoare de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare şi la comitetele locale;
9.benzile inundabile pe cursurile de apă pentru debite cu asigurări de 1%, sau pentru debite maxime istorice cunoscute, cu amplasarea localităţilor, obiectivelor importante, construcţiilor hidrotehnice existente, staţiilor hidrometrice, sediilor sistemelor hidrotehnice şi a cantoanelor de exploatare cu magazii de materiale, zonelor stabilite pentru inundare dirijată, etc. (scara 1:25.000 sau 1:50.000);
1O. profilurile longitudinale şi transversale prin diguri şi baraje, care vor conţine: nivelul coronamentului proiectat şi existent, nivelul maxim de calcul, nivelurile maxime produse, punctele critice (trecerile prin dig, zonele cu grifoane, infiltraţii, zonele lipsite de perdele de protecţie, zonele cu eroziuni active de mal), cota terenului în incinta şi în exteriorul incintei, mirele locale cu cota "O" a mirei, nivelurile corespunzătoare celor trei faze de apărare, anul execuţiei profilurilor şi sistemul de referinţă;
11.harta judeţului (scara 1:200.000), cu amplasarea comitetelor locale prin numerotarea lor conform tabelului;
12.planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale-secţiunea aferentă judeţului;
13.planul de restricţii şi folosirea apei în perioade deficitare-secţiunea aferentă judeţului.
Planul judeţean de apărare cuprinde distinct planurile de avertizare-alarmare a populaţiei, a obiectivelor economice şi sociale situate în aval de lacuri de acumulare, în caz de accidente la construcţii hidrotehnice, şi planurile de apărare a sistemelor hidroameliorative de la Dunăre.
Planul judeţean de apărare se întocmeşte prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor, se aprobă din punct de vedere organizatoric de către prefectul judeţului, se verifică de către Centrul operativ al Comitetului ministerial şi se aprobă de către preşedintele Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă.
ANEXA NR. 1.6 CONŢINUTUL PLANULUI DE AVERTIZARE - ALARMARE
A POPULAŢIEI, OBIECTIVELOR ECONOMICE ŞI SOCIALE SITUATE ÎN AVAL DE LACURI DE ACUMULARE, ÎN CAZ DE ACCIDENTE
LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE
Se întocmesc planuri de avertizare-alarmare la toate barajele care îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile: înălţimea de la talveg la coronament mai mare de 10 m, un volum mai mare de 10 milioane m3, existenţa în aval a localităţilor şi obiectivelor la distanţe mai mici de 1O km de secţiunea barajului.
Se întocmesc planuri de avertizare-alarmare şi pentru barajele mai mici de 10 m şi cu un volum mai mic de 1O milioane m3 şi pentru alte construcţii hidrotehnice, dacă prin avarierea lor pot produce pierderi de vieţi omeneşti şi importante pagube materiale în localităţile sau la obiectivele situate în aval.
Conţinutul-cadru al planului este următorul:
A. Foaia de capăt pe care se vor menţiona:
–Titlul: Plan de avertizare-alarmare în caz de accident la barajul ..., construcţia hidrotehnică
–Avizat:
Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă;
Administraţia Naţională "Apele Române" - Direcţia Apelor
(pentru barajele terţilor); Administraţia Naţională "Apele Române"- pentru barajele din administrare
–Aprobat:
Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă;
Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă-Preşedinte-Ministrul Mediului ş1 Gospodăririi Apelor
–Întocmit:
–Deţinătorul/administratorul acumulării (barajului);
–Proiectant;
–Perioada de valabilitate a planului (1O ani).
B. Piese scrise:
1.descrierea amenajării şi a barajului care realizează retenţia;
2.ipoteze de avariere luate în considerare la calculul zonelor inundabile;
3.descrierea sistemului informaţional, inclusiv a celui de avertizare sonoră;
4.situaţiile şi decizia de declanşare a sistemului de alarmă. Responsabilităţi privind luarea deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate (numele responsabililor, telefoane de contact-fix şi mobil);
5.căile de transmitere a deciziilor, responsabilităţile şi modul de acţionare a sistemului de alarmare. Localităţile din aval, în care există sisteme de avertizare, tipul de semnal pentru diferite situaţii critice, locurile unde sunt afişate pentru populaţie, deciziile, măsurile, obligaţiile autorităţilor publice locale şi cele ale cetăţenilor;
6.măsuri ce se iau la atingerea pragurilor critice. Măsuri de protecţie a populaţiei împotriva undelor de rupere: evacuarea şi dispersarea în zone neinundabile, protecţia împotriva intemperiilor, asistenţa medicală, asigurarea cu materiale şi alimente etc.
C. Materiale grafice:
–tabelul cu comitetele locale pentru situaţii de urgenţă din aval de baraje. Se vor preciza persoanele responsabile pentru declanşarea sistemelor de avertizare din localităţi, luarea deciziilor de evacuare şi de salvare a populaţiei şi bunurilor, precum şi permanenţele unde se transmit avertizări şi alarmări la comitetele locale pentru situaţii de urgenţă din aval, primării, poliţie, protecţie civilă (adresele, numerele de telefon-fix şi mobil, de la serviciu şi de la domiciliu).
ANEXA NR. 1.7
CONŢINUTUL RAPOARTELOR OPERATIVE
CE SE TRANSMIT ZILNIC PE TIMPUL PRODUCERII FENOMENELOR PERICULOASE
Rapoartele operative se transmit zilnic de către Comitetele locale (primării) şi de la centrele operative ale unităţilor judeţene ce monitorizează efecte ale fenomenelor hidro-meteorologice periculoase, la Comitetele judeţene (Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă) şi la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi de la Comitetul judeţean, prin Grupul de suport tehnic, la Centrul Operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - pe timpul producerii fenomenelor periculoase.
Rapoartele operative vor cuprinde:
1.modul în care s-a produs fenomenul hidrometeorologic periculos (cantităţi cumulate de precipitaţii căzute pe întreaga perioadă de producere a acestora, cantităţi totale de precipitaţii cumulate cu echivalentul în apă al stratului de zăpadă existent, revărsări cursuri de ape, blocaje gheţuri, scurgeri de pe versanţi, căderi de grindină, furtună, căderi masive de zăpadă, mărimi caracteristice de apărare atinse, debite maxime înregistrate, comparaţia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice), pe unităţi administrative şi râuri, de la un raport la altul;
2.situaţia pagubelor produse (estimativ-fizic).
Model
I MUnicipiu.l., I
I Nr. I oraşu.I., I
I crt. I comtma/LocaLităţ.il Obiective afectate I I aparţinâtoare/ I
I I bazin hidrografic I
CauzeLe afectării
1 _ Comuna Ivictime omeneşti I - revărsare râuă pârâuă
I- nr_ case din care Iva.Z.e nepermanentă
I • distruse I (nomina.Z.izarea .Z.ui) ,.
I • avariate I- b.Z.ocaje de gheţuri
I- nr_ anexe gospodăreşti I- scurgeri de pe versanţi
I- nr_ obiective socio- I- băl.tiri ă apeinterne Ieconomice (se menţionează I- grindinăă .furtunăă căderi Işcoa.Z.aă grădiniţaă Imasive de zăpadăă depuneri Ispital.ul.,. bisericaă etc_) Ide gheaţă şi chiciurăă etc. I- nr_ poduri şi podeţe I- rupere dig râuă avariere I- :km DN Ibarajă etc_
I- km DJ+DC I - etc.
I- kmdrum forestier I
I
I- ha teren agricoL I
I- :km reţe.Z.e de a.Z.imentare
Icu apă
I-nr_ .fântâni I
I- anima.le moarte I
I- nr_ construcţii.lor I
Ihidrotehnice (demunirea I
ILor şi deţinătoruL) I
I- reţe.Z.e e.Z.ectrice I
I- reţe.Z.e te.le.fonice I
3.colaborarea cu ţările vecine în conformitate cu Regulamentele comune
4.măsurile luate de către toate structurile implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice: avertizarea populaţiei, forţe de intervenţie care acţionează, evacuarea populaţiei, cazare, alimentarea cu apă potabilă a sinistraţilor şi obiecte de primă necesitate, modul de exploatare şi de comportare a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, volume acumulate în acumulările permanente şi nepermanente, manevrele efectuate la baraje şi derivaţii de ape mari, modul de funcţionare al staţiilor de pompare pentru desecare, capacitatea acestora de evacuare, probleme întâmpinate în aplicarea deciziilor, etc.
5.măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea pagubelor (tăierea controlată a digurilor, evacuarea apelor din incinte, etc.)
6.construcţii hidrotehnice afectate
7.valoarea preliminară a pagubelor stabilită de Comitetele pentru situaţii de urgenţă.
Rapoartele operative se transmit zilnic de către Comitetele locale (primării) şi de Centrele operative ale unităţilor judeţene ce monitorizează efecte ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase, la Comitetele judeţene (Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă) şi la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor - în situaţiile de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.
Rapoartele operative sunt semnate de către preşedintele Comitetului local pentru situaţii de urgenţă (primarul localităţii).
După acelaşi model se întocmesc şi Rapoartele operative care se transmit prin grija Grupului de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean la Centrul Operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Aceste Rapoarte operative sunt semnate de către şeful Grupului de suport tehnic.
Rapoartele operative întocmite la nivel judeţean vor cuprinde pagubele produse pe fiecare unitate administrativă (comună, oraş, municipiu), precum şi centralizarea acestora pe tipuri de obiective afectate şi vor fi transmise până la revenirea la situaţia normală.
Modelul rapoartelor operative solicitat de către Ministerul Administraţiei şi Internelor este următorul:
lJ:E ACORD
PREFECTULJUDET' ULUI---------
Semnătura
INFORM/AT, II SOLICITATE ÎN CAZUL PRODUCERII UNOR SITUAT, II DE URGENT, Ă:
| 1. Judetul | = | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| 2. Numărul de persoane | evacuate | = | |||
| salvate | = | ||||
| izolate | = | ||||
| dispărute | = | ||||
| decedate (nominal - numele şi pren. pers. decedate, vârsta, localit. unde a decedat şi cauza decesului) | = | ||||
| 3. Localităţi (numeric) | afectate | = | |||
| izolate | acces la drumuri publice | = | |||
| acces la alim. cu energ. el. | = | ||||
| acces la alim. cu gaze naturale | = | ||||
| acces la alim. cu apă potabilă | = | ||||
| acces la reţele de telefonie | = | ||||
| 4. Localităti (nominal) ' | Locuinţe | avariate/afectate | = | ||
| distruse | = | ||||
| în pericol de prăbuşire | = | ||||
| Gospodării şi anexe | avariate/afectate | = | |||
| distruse | = | ||||
| Obv. soc.ec. | afectate - vor fi defalcate pe şcoli, grădinite, spitale, biserici, alte obv. | = | |||
| Terenuri afectate (ha) | arabil | = | |||
| păşuni şi fânete | = | ||||
| păduri | = | ||||
| rupturi/doborâturi mat. lemnos (mc) | = | ||||
| Utilităţi afectate | retele electrice (km) | = | |||
| nr. posturi de transformare | = | ||||
| retele gaze naturale (km) | = | ||||
| retele de apă potabilă (km) | = | ||||
| retele de canalizare (km) | = | ||||
| retele de telefonie (km) | = | ||||
| nr. fântâni | = | ||||
| 5. Construcţii hidrotehnice | diguri afectate/rupte | = | |||
| nr. baraje afectate | = | ||||
| apărare maluri (km) | = | ||||
| 6. Căi de comunicaţii | Autostrăzi | blocate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | |
| se circulă cu dificultate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | |||
| Drumuri nationale ' | blocate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | ||
| se circulă cu dificultate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | |||
| Drumuri judeţene | blocate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | ||
| se circulă cu dificultate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | |||
| Drumuri comunale | blocate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | ||
| se circulă cu dificultate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | |||
| Căi feroviare | blocate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | |
| se circulă cu dificultate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | ||
| Poduri afectate | = | |||
| Podete afectate | = | |||
| Traversări pietonale afectate | = | |||
| 7. Animale moarte | = | |||
| 8. Alte situatii | = | |||
| 9. Misiuni şi activităţi | de evacuare | = | ||
| de salvare | = | |||
| pază bunuri | = | |||
| restrictionarea circulatiei | = | |||
| transport/distribuire ajutoare | = | |||
| asigurare ordine publică | = | |||
| altele | = | |||
| 10. Forţe şi mijloace ale Ministerului Administraţiei şi Internelor (pe categorii de personal ) | politie | = | ||
| jandarmi | = | |||
| politie de frontieră | = | |||
| situatii de urgentă | = | |||
| autoturisme | = | |||
| autospeciale | = | |||
| bărci | = | |||
| elicoptere | = | |||
| alte mijloace | = | |||
| 11. Forţe şi mijloace ale Ministerului Apărării Naţionale | militari | = | ||
| auto | = | |||
| bărci | = | |||
| elicoptere | = | |||
| altele | = | |||
| 12. Alte structuri | forte | = | ||
| mijloace | = | |||
NOTA-: Situaţia centralizatoare !image pe judeţ va fi însoţită de situaţii !imagecentralizatoare pentru fiecare localitate afectată după acelaşi format, sub semnătura primarului
ŞEFUL INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL JUDETULUI ............................
'
GRADUL
SEMNĂTURA
ANEXA NR. 1.8
CONT, INUTUL RAPORTULUI DE SINTEZĂ
privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la
construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale Din judeţul ........... perioada ...........
Rapoartele de sinteză se întocmesc de către Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi se transmit Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă, în termen de maxim 30 de zile de la producerea fenomenelor.
Rapoartele de sinteză se întocmesc pe baza constatărilor efectuate la nivelul comitetelor locale de către comisii numite de primari şi validate de către comisiile de specialitate pe domenii (construcţii, agricol, drumuri, reţele electrice, telefonice, edilitar-gospodăreşti etc.), numite de prefecţi. Din aceste comisii vor face parte şi reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale "Apele Române" (Sisteme de Gospodărire a Apelor sau Sisteme Hidrotehnice).
Raportul de sinteză va conţine:
1.evoluţia fenomenelor hidrometeorologice în raport cu mărimile caracteristice de apărare (cantităţi de precipitaţii căzute-precipitaţii maxime înregistrate şi precipitaţii cumulate care au condus la inundaţii, cursurile de apă pe care s-au produs, niveluri atinse în raport cu mărimile caracteristice de apărare, debite maxime înregistrate, comparaţia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice, viteze ale vântului, diametrul maxim al grindinei, grosimi maxime ale stratului de zăpadă, etc.), precum şi producerea şi evoluţia poluării accidentale;
2.organizarea şi desfăşurarea acţiunilor operative de apărare (măsuri preventive, măsuri de intervenţie operativă, măsuri de evacuare, forţe şi unităţi care au acţionat, funcţionarea fluxului informaţional de avertizare-alarmare a populaţiei, funcţionarea fluxului informaţional cu ţările vecine);
3.efectele fenomenelor hidrometeorologice, poluărilor accidentale-pagube fizic şi valoric, cuprinse într-un tabel întocmit după modelul de mai jos:
Municipiu.L.,. ora.şu.L.,. comu:na./.Loca..Lită. i
Model:
Obiective afectate I I
aparţinătoare'
I
I
fizic
va.Loric I
(mi.I. l.ei
I)
i ,cauze.Le afectării
Comuna ....... .
I-victime omeneşti 1- nr. case din care I• distruse
I• avariate
1- nr. anexe gospodăreşti
I- nr. obiective
!socio-economice (se
!menţionează. şcoa.La.,.
!grădiniţa, spitaLu.L,
I biserica:.,. etc.)
1- nr. poduri şi podeţe
I-km DN
I- km DJ+DC
I - :km drwn :forestier
I- ha teren a.grico.L
I- km reţel.e de a.Limentare
Icu: apă.
I- nr. fântâni
I - a.ni.ma:Le moarte
1- nr. construcţii.Lor
!hidrotehnice (nomina.Liza.re:
ldig.,. râu. reg. râu..,. etc.,
Ideţină.tor)
I- reţe.Le e.Lectrice
I - reţ.eLe teLefonice
I - revărsa.re râu:,. lpârâu:,. vaLe
Inepermanentă. I(nominaLizarea ILui) ....
I-bLoca.je de
Igheţuri
I- scurgeri de pe
Iversanţi
I - bă.Ltiriă ape
!interneă etc.
I - evacuări din
!Lacuri de lacwnuLare
I - grindină.,.
I fu:rtu:nă.,. căderi
ll'J1a:sive de
lză.padă.,. depuneri Ide gheaţă. şi Ichiciură.,. etc_
I - rupere dig
Irâu:,. avariere
lbarajă etc.
I- etc.
I
TOT.liL JUDEŢ I- victime omeneşti
IN.r. totaL LocaLită.ţil- nr. case din care
Iafectate I • distruse
I I• avariate
I 1- nr. anexe gospodăreşti
I VaLoare
I /miL. Lei)
I I I
I- nr. obiective
Isocio-economice
I - nr. poduri şi podeţe
I-km DN
I- km DJ+DC
I - km drum :forestier
I- ha teren agricol.
I- kmreţ.el.e de al.imentare
Icu. apă.
I - nr. fântâni
I- ani.rna:l.e moarte
I- nr. constru.cţiil.or
Ihidrotehnice
1- reţ.el.e el.ectrice
I - reţ.el.e tel.efonice
Pierderile de vieţi omeneşti se vor menţiona nominal, cu specificarea împrejurărilor în care au survenit;
4.comportarea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, modul în care s-a acţionat în raport cu prevederile regulamentelor de exploatare, volume acumulate în lacuri de acumulare care au condus la atenuarea undei de viitură, modul de funcţionare al staţiilor de pompare pentru desecare.
La Raport se va anexa "Situaţia construcţiilor hidrotehnice afectate de viituri" după modelul de
matJOS:
Model:
I Demunire.o IV.oLo.ore (miL. Lei) I I construcţiei/deţină.tor I I
Propuneri de surse
:financiare pt. refacere
I
buget l.ocal.
–surse proprii al.e deţină.toril.or
IlA:WZI'R"O;m. -_i-_.-.-.-.-..-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.---11 I -- buget de stat II
5.concluzii şi aprecieri, cu propuneri de îmbunătăţire a activităţii de apărare şi a sistemului informaţional decizional, a planurilor de apărare şi a regulamentelor de exploatare, propuneri de lucrări noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, posibilităţi de realizare a acestora (surse de finanţare);
6.raportul se semnează de către preşedintele Comitetului judeţean, şeful Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi de către şeful Grupului de suport tehnic.
Modelul raportelor sinteză (de evaluare) solicitat de către Ministerul Administraţiei şi Internelor este următorul:
RAPORT
privind efectele inundaţiilor şi al alunecărilor de teren
produse În perioada .................................
1.EVALUARE PAGUBE
1.1 - Infrastructură
| 1.1.1 | Apărare inundaţii | |
|---|---|---|
| 1.1.1.1. | Diguri (km.) | |
| 1.1.1.2. | Apărări de maluri (km.) | |
| 1.1.1.3. | Baraje (nr.) | |
| 1.1.2. | Drumuri | |
| 1.1.2.1. | Drumuri naţionale (km.) | |
| 1.1.2.2. | Drumuri judeţene (km.) | |
| 1.1.2.3 | Drumuri comunale (km.) | |
| 1.1.2.4 | Străzi (km.) |
| 1.1.3. | Poduri, podeţe şi traversări pietonale | |
|---|---|---|
| 1.1.3.1. | Poduri (nr.) | |
| 1.1.3.2. | Podeţe (nr.) | |
| 1.1.3.3. | Traversări pietonale (nr.) | |
| 1.1.4. | Căi ferate (km.) | |
| 1.1.5. | Reţele, utilităţi publice | |
| 1.1.5.1. | Reţele alimentare cu apă (km.) | |
| 1.1.5.2. | Reţele canalizare (km.) | |
| 1.1.5.3. | Reţele electrice (km.) | |
| 1.1.5.4. | Reţele transport gaze naturale (km.) | |
| 1.1.5.5. | Reţele comunicaţii (nr. cabluri fibră optică) | |
| 1.1.5.6 | Surse de apă (fântâni - nr.) | |
| 1.1.6. | Uzine apă (nr.) | |
| Statii de epurare (nr.) | ||
| Staţii reglare gaz (nr.) |
1.2.- Agricultură
| Produs | Hectare | |
|---|---|---|
| 1. | Grâu, secară | |
| 2. | Porumb | |
| 3. | Orz, orzoaică | |
| 4. | Floarea soarelui | |
| 5. | Alte culturi | |
| 6. | Total suprafaţă cultivată | |
| 7. | Păşuni şi fâneţe | |
| 8. | Ogoare | |
| Total |
1.3.- Silvicultura
| 1.3.1. | Drumuri forestiere (km.) | |
|---|---|---|
| 1.3.2. | Poduri şi podeţe forestiere (nr.) | |
| 1.3.3. | Plantatii şi pepiniere (ha.) | |
| 1.3.4. | Puieţi forestieri distruşi (buc.) | |
| 1.3.5. | Material lemnos (mc.) | |
| 1.3.6. | Rupturi şi doborâturi (mc.) | |
| 1.3.7. | Baraje corectare torenţi (nr.) |
1.4.- Imobile
| Număr | ||
| 1.4.1. | Case |
–avariate/afectate
–distruse
–case în pericol de prăbuşire
| 1.4.2. | Anexe gospodăreşti | |
|---|---|---|
| 1.4.3. | Obiective socio-economice, din care: | |
| 1.4.4. | Alte obiective |
–avariate
–distruse
–şcoli
–grădiniţe şi cămine
–spitale
–dispensare medicale
–biserici
2.- EVALUARE COSTURI RECONSTRUCŢIE
| Nr. crt. | Instituţia / obiective afectate | Valoare (mii lei RON) |
|---|---|---|
| TOTAL GENERAL | ||
| 1. | Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului - Total, din care: | |
| 2. | Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale - Total, din care: | |
| 3. | Ministerul Educaţiei şi Cercetării (nr. şcoli şi nr. grădiniţe afectate) | |
| 4. | Ministerul Mediului şi Gospodăriri Apelor (lucrări de apărare împotriva inundaţiilor: diguri, baraje şi apărări de mal) | |
| 5. | Ministerul Culturii şi Cultelor (nr. lăcaşuri de cult şi nr. obiective de patrimoniu naţional cultural) | |
| 6. | Ministerul Administraţiei şi Internelor -Total, din care: | |
| - reţele de alimentare cu apă (km.) | ||
| - uzine de apă (nr.) | ||
| - staţii de epurare a apei (nr.) | ||
| - reţele de canalizare (km.) | ||
| - fântâni şi puţuri de adâncime (nr.) | ||
| - drumuri judeţene (km.) | ||
| - drumuri comunale (km.) | ||
| - străzi comunale (km.) | ||
| - poduri (nr.) | ||
| - podeţe (nr.) | ||
| - cheltuieli de urgenţă pentru intervenţie, recuperare şi reabilitare |
–infrastructură
–case avariate/afectate (nr. )
–case distruse (nr. )
–case în pericol de prăbuşire (nr. )
–agricultură (ha)
–silvicultură (ha)
–îmbunătăţiri funciare (ha)
| Nr. crt. | Instituţia / obiective afectate | Valoare (mii lei RON) |
|---|---|---|
| 7. | Ministerul Sănătătii ' | |
| 8. | Ministerul Economiei şi Comerţului - Total, din care: |
–reţele electrice
–reţele de gaze naturale
3.- PROIECTE
(Stadiul în care se află)
| Instituţia | Obiectivul | Stadiul proiectului |
|---|---|---|
| Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor | ||
| Ministerul Sănătăţii | ||
| Ministerul Economiei şi Comerţului | ||
| Ministerul Educaţiei şi Cercetării | ||
| Ministerul Culturii şi Cultelor | ||
| Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale | ||
| Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului | ||
| Ministerul Administraţiei şi Internelor |
4.- LUCRĂRI EXECUTATE DUPĂ INUNDAŢII
| Instituţia | Infrastructură comunicaţională (poduri, drumuri, căi ferate) | Infrastructură inundaţii | Altele |
|---|---|---|---|
| Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor | |||
| Ministerul Sănătăţii | - | ||
| Ministerul Economiei şi Comerţului |
| Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale | |||
|---|---|---|---|
| Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului | |||
| Ministerul Culturii şi Cultelor | |||
| Ministerul Apărării Naţionale | |||
| Ministerul Administraţiei şi Internelor |
5.- ACŢIUNI ÎN DESFĂŞURARE
| 5.1. | Evacuare ape | |
|---|---|---|
| 5.2. | Refacere infrastructură rutieră | |
| 5.3. | Refacere infrastructură feroviară | |
| 5.4. | Refacerea sistemului de îmbunătăţiri funciare | |
| 5.5. | Refacere poduri | |
| 5.6. | Alte acţiuni |
M A N U A L U L P R I M A R U L U I
pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații
2.PREVEDERI CADRU ŞI ATRIBUŢII
Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt:
. .
–prev1zmnea ş1 prevemrea;
–prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor;
–respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
–asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice;
–transparenţa activităţilor desîaşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;
–continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora;
–operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional.
Managementul situaţiilor de urgenţă se realizează prin:
–măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţii;
–măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări grave;
–măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.
Prin gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale se înţelege identificarea şi monitorizarea, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc.
Măsurile de limitare, înlăturare sau contracarare a efectelor tipurilor de risc constituie o obligaţie pentru organele administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în acest domeniu şi pentru toate persoanele juridice şi fizice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a bătrânilor, copiilor şi a altor categorii defavorizate.
La nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor se constituie comitete locale pentru situaţii de urgenţă, formate din preşedinte (primarul), vicepreşedinte (un viceprimar), şi membrii: secretarul comunei, oraşului, sectorului sau municipiului, după caz; reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi operatori economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai operatorilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă; consultanţi.
Şedinţele comitetelor pentru situaţii de urgenţă se desîaşoară în prezenţa majorităţii membrilor sau a înlocuitorilor desemnaţi. Hotărârile comitetelor pentru situaţii de urgenţă se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi, cu excepţia punerii în aplicare a planului de evacuare, care se face în baza deciziei preşedintelui comitetului.
Comitetele locale au următoarele atribuţii principale:
A) Conform O.U.G. nr. 2112004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă:
–informează prin centrul operaţional judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;
–evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
–declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
–analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale ş1 financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă;
–informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate;
–îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele abilitate.
B) Conform Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă:
–aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;
–aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;
–participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;
–stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile;
–înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă;
–gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine;
–asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie.
La nivelul administraţiei publice locale se constituie, prin dispoziţia primarului, Centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară.
Centrele operative cu activitate temporară sunt structuri tehnico-administrative înfiinţate în scopul îndeplinirii funcţiilor specifice pe durata stării de alertă, în cazul situaţiilor de urgenţă, precum şi pe timpul unor exerciţii, aplicaţii şi antrenamente pentru pregătirea răspunsului în astfel de situaţii. Centrele operative se constituie din personalul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale. Atribuţiile specifice ale comitetelor şi centrelor operative se prevăd în regulamentele de organizare şi funcţionare proprii instituţiilor respective, în raport cu specificul situaţiilor de urgenţă gestionate şi al funcţiilor de sprijin pe care le îndeplinesc, avizate şi aprobate conform Ordonanţei de urgenţă nr. 21/2004, modificată şi aprobată de Legea 15/2005.
Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu personalul centrelor operative este învestit cu exerciţiul autorităţii publice.
Centrele operative cu activitate temporară au următoarele atribuţii principale:
a)centralizează şi transmit operativ la centrul operaţional al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă;
b)monitorizează situaţiile de urgenţă şi informează Inspectoratul Judeţean şi celelalte centre operaţionale şi operative interesate;
c)urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri;
d)asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi menţinerea legăturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;
e)centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru asigurarea lor;
f)gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă;
g)îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcm1 privind managementul situaţiilor de urgenţă, prevăzute de lege şi în regulamentul-cadru.
Serviciile de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare. Activitatea serviciului de urgenţă este coordonată la nivel local de către primar.
Serviciile de Urgenţă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă au ca scopuri principale apărarea vieţii, bunurilor şi mediului împotriva dezastrelor, precum şi realizarea măsurilor de protecţie şi intervenţie în caz de inundaţii.
Cetăţenii au dreptul să încheie contracte de voluntariat, în condiţiile legii, cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale pentru încadrarea în serviciile de urgenţă voluntare. Statutul personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Personalul serviciilor de urgenţă voluntare şi cetăţenii care participă la acţiuni preventive şi de intervenţie pentru limitare, recuperare şi reabilitare pe timpul situaţiilor de urgenţă beneficiază de compensaţii băneşti, drepturi sociale şi alte facilităţi stabilite în Statutul personalului voluntar.
Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în caz de pericol şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localităţilor şi a obiectivelor din aval de baraje, în caz de accidente la acestea.
Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum şi efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziţia Administraţiei Naţionale ăApele Române".
Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosinţă obiective în zone ce pot fi afectate de acţiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la construcţiile hidrotehnice, au obligaţia să asigure întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.
În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice datorită viiturilor, deţinătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligaţia să le refacă sau să le repare în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare execuţiei putând fi asigurate din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau din alte surse.
În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice ca urmare a acţiunii persoanelor fizice sau juridice, acestea au obligaţia să le refacă în cel mai scurt timp, din surse proprii.
În scopul asigurării stabilităţii şi integrităţii digurilor, barajelor şi a altor lucrări de apărare împotriva acţiunilor distructive ale apelor, se interzic:
a)extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca şi
din zonele de protecţie a acestora;
b)plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje şi pe alte lucrări de apărare;
c)păşunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate lucrări hidrotehnice şi în zonele de protecţie a acestora;
d)realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări de artă.
Cu acordul Administraţiei Naţionale ăApele Române" sunt permise:
a)depozitarea de materiale şi executarea de construcţii pe diguri, baraje şi în zona altor lucrări de apărare;
b)circulaţia cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de acţiuni;
c)traversarea sau străpungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicaţii, cu alte construcţii sau instalaţii care pot slăbi rezistenţa lucrărilor sau pot împiedica acţiunile de apărare.
Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore şi în zonele de protecţie de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe sau anexe ale acestora.
Toate acestea reprezintă prevederi legale specifice care trebuie avute în vedere la elaborarea regulamentului local de urbanism.
Declararea unui areal ca zonă de risc natural se face prin hotărâre a Consiliului Judeţean în baza hărtilor de risc natural avizate.
În zonel; de risc natural, delimitate geografic şi declarate astfel conform legii, se instituie măsuri specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor, care se cuprind în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, constituind totodată şi baza întocmirii planurilor de protecţie şi intervenţie împotriva inundaţiilor.
Administraţia Naţională "Apele Române", fn vederea îndeplinirii obiectului său de activitate, are, printre altele, şi următoarele atribuţii:
–exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, aflat în administrarea sa;
–monitorizarea hidrologică, hidrogeologică şi de calitate a resurselor de apă, precum şi
elaborarea diagnozelor şi prognozelor;
–avertizarea şi realizarea măsurilor de prevenire, combatere şi înlăturare a efectelor inundaţiilor, prin lucrări le proprii de gospodărire a apelor;
–avertizarea şi participarea la aplicarea măsurilor pentru prevenirea, combaterea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor şi a poluărilor accidentale;
–avizarea, autorizarea şi controlul folosinţelor de apă, a lucrărilor construite pe ape sau în
legatură cu apele, indiferent de deţinător, în condiţiile legii;
–asigurarea activităţii de inspecţie şi aplicarea de sancţiuni conform prevederilor legale în domeniu;
–repararea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor din domeniul public al statului, care se află în administrarea Administraţiei Naţionale ăApele Române";
–refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, care se află în administrarea Administraţiei Naţionale ăApele Române", afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite.
La nivelul instituţiilor publice locale, activitatea de protecţie civilă este condusă de către preşedinţii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, constituite potrivit legii, iar la nivelul operatorilor economici, de către conducătorii acestora.
La nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor, instituţiilor publice şi al operatorilor econom1c1 cuprinşi în clasificarea din punct de vedere al protecţiei civile, se încadrează personal de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile.
Autorităţile administraţiei publice locale asigură stabilirea şi integrarea măsurilor de protecţie civilă în planurile şi programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează la nivel local şi urmăresc realizarea acestora.
Măsurile şi acţiunile de prevenire din planurile de protecţie civilă se planifică şi se execută prioritar de către toate autorităţile administraţiei publice locale, potrivit competenţelor acestora.
Autorităţile administraţiei publice locale poartă intreaga răspundere pentru asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei afectate de urmările situaţiilor de urgenţă.
Asigurarea condiţiilor se realizează prin serviciile de urgenţă, serviciile publice de gospodărire comunală, instituţii şi operatori economici, inclusiv prin utilizarea, în condiţiile legii, a bunurilor din rezervele de stat şi a serviciilor şi bunurilor puse la dispoziţie de organizaţii neguvernamentale române sau de comunităţile locale şi populaţia din zonele neafectate, de state şi organizaţii străine ori cu caracter internaţional.
Conform Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, primarul are următoarele atribuţii principale:
–propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă;
–aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile;
–aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;
–propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă;
–participă la exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă;
–coordonează activitatea serviciilor de urgenţă voluntare;
–aprobă planurile de cooperare cu localităţile învecinate şi organismele neguvernamentale;
–dispune măsuri şi controlează modul de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora;
–urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;
–răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă;
–solicită asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de protecţie civilă;
–exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local;
–asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de protecţie civilă, precum şi distribuirea celor primite;
–coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă;
–stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentării cu energie şi apă a populaţiei evacuate;
–dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată;
–cooperează cu primarii localităţilor sau ai sectoarelor limitrofe, după caz, în probleme de interes comun;
–gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilă, prin serviciile de specialitate subordonate.
Primarii au următoarele atribuţii specifice pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale:
–asigură condiţiile de funcţionare a permanenţei la primării, oficii poştale şi posturi de poliţie;
–asigură mijloacele necesare înştiinţării şi alarmării populaţiei din zonele de risc ce pot fi afectate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
–coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
–asigură întocmirea planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor aceidentale;
–asigură organizarea acţiunilor de limitare şi de înlăturare a efectelor inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, acordarea primului ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu apă şi alimente, asistenţa sanitară a persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;
–stabilesc, împreună cu operatorii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative pentru identificarea şi înhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şi utilităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu apă, energie electrică şi gaze naturale;
–centralizează datele privind urmările inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale şi întocmesc rapoarte operative şi de sinteză prevăzuute în anexă pe care le transmit Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi Centrului operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor;
–asigură fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare, pentru acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice proprii şi întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona localităţilor;
–asigură realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albia majoră a cursurilor de apă, din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor;
–urmăresc întocmirea hărţilor de risc la inundaţii a localităţilor atât din revărsări de cursuri de apă cât şi din scurgeri de pe versanţi şi introducerea lor în Planurile de Urbanism General şi respectarea regimului de construcţii în zonele inundabile, conform prevederilor Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea V-Zone de risc natural.
Centrul operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă are următoarele atribuţii principale:
a)efectuează activităţi de analiză, evaluare şi sinteză referitoare la situaţiile de urgenţă din competenţă;
b)monitorizează evoluţia situaţiilor de urgenţă şi informează operativ, când este cazul, preşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă şi celelalte organisme abilitate să întreprindă măsuri cu caracter preventiv ori de intervenţie, propunând, în condiţiile legii, instituirea stării de alertă;
c)elaborează concepţia specifică privind planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns, precum şi concepţia de acţiune în situaţii de urgenţă, conform reglementărilor interne, emise în baza răspunderilor privind tipurile de risc gestionate şi funcţiile de sprijin îndeplinite;
d)face propuneri comitetului pentru situaţii de urgenţă, respectiv Comitetului Naţional, prin Inspectoratul General, privind activitatea preventivă şi de intervenţie în situaţii de urgenţă;
e)urmăreşte aplicarea prevederilor regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie/cooperare specifice tipurilor de riscuri;
f)asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor şi urmăreşte menţinerea legăturilor de comunicaţii cu Centrul Operaţional Naţional, centrele operative cu funcţionare permanentă, cu alte organisme implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi cu forţele proprii aflate în îndeplinirea misiunilor;
g)centralizează solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin, premergător şi în timpul situaţiilor de urgenţă, şi le înaintează organismelor abilitate să le soluţioneze;
h)asigură transmiterea mesajelor de înştiinţare primite către structurile din subordine, cele cu care colaborează şi către autorităţile locale;
i)evaluează consecinţele probabile ale surselor de risc;
j)gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă date în competenţă;
k)desfăşoară activităţi în domeniul primirii şi acordării asistenţei internaţionale, al medicinii de urgenţă a dezastrelor, al asistenţei psihologice şi religioase;
1) îndeplineşte alte atribuţii, conform reglementărilor interne, emise în baza prevederilor legale.
1.PREGĂTIRE - PREVENIRE
Măsurile de intervenţie operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, ce se elaborează pe judeţe, localităţi şi de către utilizatorii de apă potenţial poluatori, precum şi la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente şi la nivel bazinal.
Elaborarea planurilor de apărare se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului şi a restricţionării regimului de construcţii în zonele inundabile.
Se elaborează:
–plan de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale al comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă prin grija primarilor.
Conţinutul cadru al Planului local de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale al Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă este prezentat în anexa nr. 2.5.
Totodată, operatorii economici trebuie să aibă un plan propriu de apărare în situaţii de urgenţă generate de inundaţii, pentru personalul şi patrimoniul individual.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă organizează, periodic, exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi de intervenţii la dezastre. În scopul verificării sistemului de înştiinţare şi alarmare din localităţi, instituţii publice şi operatori economici, periodic, se execută exerciţii de alannare publică.
Mijloacele de alannare specifice se instalează în locurile stabilite de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.
Evacuarea se execută pe baza planurilor întocmite în acest scop.
Organizarea, pregătirea şi asigurarea fortelor, mijloacelor şi a materialelor de interventie
Comitetele locale, operatorii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase, deţinătorii de lucrări hidrotehnice, precum şi utilizatorii de apă potenţiali poluatori au obligaţia de a organiza şi asigura apărarea acestor obiective cu forţe şi mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condiţiile concrete care pot apărea.
Toţi factorii au obligaţia să constituie formaţii de intervenţie nominalizate, înzestrate cu mijloace şi materiale de intervenţie potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale.
Formaţiile de intervenţie locale vor fi instruite de către specialişti din cadrul comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, pe categorii de risc, pentru cunoaşterea exactă a atribuţiilor ce le revin în diferite situaţii de urgenţă.
Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă au obligaţia să constituie formaţii dotate cu mijloace de intervenţie pentru sprijinirea Comitetelor locale, în cazul în care este depăşită capacitatea de intervenţie a acestora, potrivit legii.
Comitetele judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, împreună cu Comitetul ministerial din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor vor organiza anual simulări de fenomene hidrometeorologice periculoase, de avarii la construcţii hidrotehnice şi de poluări accidentale, pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional pentru aceste tipuri de riscuri, vor efectua exerciţii aplicative pentru verificarea pregătirii formaţiilor, funcţionării sistemelor de avertizare-alarmare şi a modului de folosire a mijloacelor şi materialelor de intervenţie, precum şi instruiri ale personalului implicat în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc specifice.
Deţinătorii de lucrări de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor vor efectua verificări periodice în vederea asigurării condiţiilor tehnice şi funcţionale corespunzătoare ale acestora.
Se va verifica funcţionalitatea dispozitivelor hidromecanice, a aparaturii de măsură şi control, a comportării construcţiilor, precum şi buna funcţionare a sistemelor hidrometrice, de telecomunicaţie şi a surselor de energie de rezervă. De asemenea, se vor verifica existenţa materialelor şi mijloacelor de intervenţie potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, modul în care sunt depozitate şi se vor lua măsurile ce se impun în toate aceste direcţii.
Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi deţinătorii de construcţii hidrotehnice au obligaţia să asigure instalarea şi exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice sau hidrometrice necesare cunoaşterii şi urmăririi mărimilor caracteristice locale de apărare şi asigurarea corelaţiei acestora cu cele zonale.
Întreţinerea şi exploatarea dispozitivelor se efectuează în conformitate cu instrucţiunile aprobate de Comitetul Ministerial al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, iar transmiterea datelor şi măsurătorilor se asigură de către deţinători.
Pentru asigurarea transmiterii informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor de la unităţile meteorologice şi hidrologice la Comitetele judeţene şi locale, prin planurile operative de apărare se stabilesc mijloacele de telecomunicaţii ce vor fi folosite, la care se va asigura permanenţa.
La judeţe permanenţa va fi asigurată de către Centrele operaţionale din cadrul Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, la municipii, oraşe şi comune permanenţa va fi asigurată prin grija Comitetelor locale, iar la obiectivele sociale şi economice periclitate, prin grija conducătorilor acestora.
Pentru asigurarea fluxului informaţional decizional operativ între Comitetele judeţene şi locale, pot fi folosite şi mijloacele de telecomunicaţii ale posturilor de poliţie, unităţilor militare şi ahe mijloace de telecomunicaţii disponibile, în condiţiile legii..
Conţinutul rapoartelor operative ce se transmit zilnic de către Comitetele locale (primării) la Comitetele judeţene (Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă) şi la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor - pe timpul producerii fenomenelor periculoase este prevăzut în anexa nr. 2.6.
Conţinutul raportului de sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale este prevăzut în anexa nr. 2.7.
2.ÎNŞTIINŢAREA, AVERTIZAREA ŞI ALARMAREA
Protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor culturale se realizează printr-un ansamblu de activităţi constând în: înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare, adăpostire, evacuare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice.
Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul Judeţean (municipal) pentru situaţii de urgenţă sau de către serviciile de urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile care monitorizează sursele de risc.
Avertizarea populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.
Prealarmarea se realizează prin transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre.
Alarmarea populaţiei se realizează de autorităţile administraţiei publice locale prin mijloacele specifice, pe baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.
Mijloacele de avertizare şi alarmare specifice se instalează în locurile stabilite de Inspectoratul judeţean (municipal) pentru situaţii de urgenţă şi de serviciile de urgenţă profesioniste.
Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul României, la solicitarea expresă a preşedinţilor/şefilor structurilor pentru situaţii de urgenţă.
Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea primarului localităţii, a conducătorului instituţiei publice sau a agentului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora.
Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi operatori economici se verifică periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii.
Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare şi alertare cu încălcarea prevederilor legale şi a normelor tehnice este interzisă.
Stabilirea pragurilor de apărare
Starea de alertă generată de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale se declanşează în momentul în care se constată apariţia fenomenului periculos sau când probabilitatea de apariţie este stabilită prin prognoză.
Pe parcursul gestionării situaţiilor de urgenţă se pot deosebi trei etape care diferă între ele prin gradul de pericol prezentat. Ele sunt declanşate la atingerea unor praguri critice (criterii de avertizare), specifice fenomenului analizat (inundaţii, fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase, comportarea în timp a construcţiilor hidrotehnice) şi care sunt precizate în instrucţiuni speciale.
a)Situaţia de atenţie are semnificaţia unei situaţii deosebite şi nu reprezintă neapărat un pericol.
Consecinţele intrării în situaţia de atenţie sunt:
–îndesirea observaţiilor şi măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului şi pentru prognoza evoluţiei sale;
–verificarea construcţiilor cu rol de apărare şi urmărirea asigurării condiţiilor de scurgere a apelor mari;
–informarea despre posibilitatea producerii unei poluări accidentale.
b)Situaţia de alarmă este caracterizată printr-o evoluţie a fenomenelor în direcţia în care poate conduce la un anume pericol (de exemplu: creşterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apă, creşterea debitelor infiltrate prin construcţiile hidrotehnice de retenţie şi a antrenării de materiale din corpul acestora, creşterea intensităţii precipitaţiilor sau a vitezei vântului, poluări accidentale confirmate care necesită intervenţii şi altele).
Declanşarea stării de alarmă conduce la intrarea în situaţia operativă a comitetelor pentru situaţii de urgenţă. Activităţile desfăşurate sunt atât activităţi menite să stăpânească fenomenul, cât şi activităţi pregătitoare pentru eventualitatea declanşării situaţiei de pericol.
c)Situaţia de pericol este declanşată în momentul în care pericolul devine iminent şi este necesară luarea unor măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor inundaţiilor (evacuarea populaţiei, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, restricţii de circulaţie pe unele drumuri şi poduri, precum şi pe căile navigabile), precum şi pentru combaterea poluărilor accidentale cu efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de calitate a apei, distrugerea faunei şi ihtiofaunei, a mediului înconjurător şi altele, sau care depăşesc teritoriul de competenţă).
Trecerea şi revenirea de la o stare la alta se pot face în funcţie de evoluţia fenomenelor.
Mărimile caracteristice de apărare împotriva inundaţiilor sunt:
a)mărimi zonale de avertizare, stabilite la staţiile hidrometrice şi la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, pentru precipitaţii, niveluri sau debite;
b)mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub formă de niveluri sau debite. Posturile avertizoare fac parte din reţeaua naţională de hidrologie şi meteorologie şi trebuie să fie amplasate la o distanţă suficientă de obiectivul avertizat, pentru a putea fi luate măsurile necesare prestabilite prin planurile de apărare.
Mărimile caracteristice de apărare definite în caz de inundaţii, sunt:
A. Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă:
–cota fazei I de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;
–cota fazei a II-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;
–cota fazei a III-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic.
B. Pentru wnele neîndiguite ale cursurilor de apă:
–cota de atenţie - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, în care se pot organiza acţiunile de apărare sau de evacuare;
–cota de inundaţie - nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;
–cota de pericol - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.
C. Pentru acumulări:
a)fazele I, II şi III de apărare sunt stabilite în funcţie de nivelul apei în lac şi se calculează de proiectant în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenţie (NNR) şi Cota creastă deversor.
D. Pentru comportarea barajelor:
a)pragurile critice sunt stabilite de proiectant pentru fiecare obiectiv pe baza instrucţiunilor aprobate de Comitetul Ministerial în funcţie de:
–nivelul apei în lac, când acesta depăşeşte cota crestei deversorului;
–atingerea unor valori limită în comportarea construcţiei astfel:
–pragul de atenţie - valorile unora dintre parametri se apropie sau chiar depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată;
–pragul de alertă - modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare;
–pragul de pericol - barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei.
În cazul pericolului de inundaţii prin aglomerarea gheţurilor şi revărsarea apelor, se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:
–faza I - atunci când gheaţa se desprinde şi sloiurile se scurg pe cursul de apă;
–faza a II-a - atunci când sloiurile de gheaţă formează îngrămădiri;
–faza a III-a - atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare (baraje de gheaţă).
Mărimile caracteristice zonale şi locale de apărare se stabilesc o dată cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte şi orice modificare survenită în intervalul de valabilitate a planurilor de apărare, se pune de acord cu Direcţiile de Ape din cadrul Administraţiei Naţionale
,,Apele Române" şi se reactualizează în planurile de apărare, la toate nivelurile.
Pragurile critice de apărare pentru fenomenele meteorologice periculoase se stabilesc prin instrucţiuni elaborate de către Administraţia Naţională de Meteorologie şi se aprobă de către Comitetul ministerial al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.
DESFĂŞURATE PE TlMPUL
În cazul prognozării atingerii pragurilor critice sau la atingerea intempestivă a acestora, se iau următoarele măsuri:
–Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă:
a)asigură permanenţa la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor şi avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului judeţean şi pentru transmiterea informaţiilor privind evoluţia fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate şi măsurilor suplimentare necesare;
b)folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a populaţiei şi obiectivelor aflate în zonele de risc la inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi şi accidente la construcţii hidrotehnice, aşa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum şi a populaţiei aflate în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase şi a poluărilor accidentale;
c)declanşează acţiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din:
–supravegherea permanentă a zonelor de risc;
–dirijarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie;
–supraînălţarea şi consolidarea digurilor şi a malurilor, în funcţie de cotele maxime prognozate;
–evacuarea preventivă a oamenilor şi animalelor şi punerea în siguranţă a bunurilor ce nu pot fi evacuate, prin ridicare la cote superioare sau prin ancorare;
d)iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori şi gheţuri, în special în zonele podurilor rutiere şi de cale ferată, prizelor de apă, de evacuare a apei din incinte;
e)asigură participarea forţelor de intervenţie alcătuite din localnici la acţiunile operative desfăşurate de specialiştii unităţilor deţinătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;
j)localizează apele revărsate, precum şi pe cele provenite din infiltraţii şi scurgeri de pe versanţi şi le dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitaţional sau prin pompare;
g)asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populaţiei în perioadele deficitare.
–Deţinătorii de lucrări de gospodărire a apelor
a)aplică regulile de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor prevăzute în regulamentele de exploatare la ape mari şi pentru perioadele deficitare;
b)supraveghează continuu barajele, digurile şi instalaţiile de evacuare a apelor mari şi alte lucrări hidrotehnice şi urmăresc aparatura de măsură şi control pentru verificarea comportării lucrărilor hidrotehnice şi luarea măsurilor preventive care se impun;
c)execută lucrări de intervenţie în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor hidrotehnice;
d)limitează extinderea deteriorărilor de diguri sau baraje din materiale locale, prin executarea de lucrări provizorii;
e)anunţă obiectivele social-economice interesate asupra manevrelor ce se efectuează la construcţiile hidrotehnice şi care pot produce pagube în zonele de influenţă;
f)iau măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în zona de influenţă, în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice, utilizând în acest scop sistemele de avertizare alarmare;
g)asigură funcţionarea fluxului informaţional decizional de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, mărind frecvenţa transmiterilor de informaţii, prognoze şi avertizări către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare;
h)transmit informaţii despre efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase şi despre măsurile luate.
La acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de inundaţii participă unităţi militare şi formaţiuni de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza, alte formaţiuni şi cetăţeni.
Conducerea activităţilor de intervenţie se realizează prin reţeaua centrelor operative sau a punctelor de comandă existente la autorităţile administraţiei publice locale, la instituţiile publice precum şi la operatorii economici.
Conducerea nemijlocită a operaţiunilor de intervenţie se asigură de comandantul acţiunii, împuternicit potrivit legii, care poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către grupa operativă şi punctul operativ avansat.
Grupa operativă se constituie, prin dispoziţia primarului, din personal cu putere de decizie şi specialişti ai serviciilor de urgenţă ale autorităţilor administraţiei publice locale, ai operatorilor economici şi instituţiilor implicate în gestionarea inundaţiilor.
Până la sosirea la faţa locului a comandantului acţiunii, conducerea operaţiunilor se asigură de comandantul sau de şeful formaţiunii de intervenţie din serviciul de urgenţă, cu sprijinul reprezentanţilor autorităţii administraţiei publice locale sau al patronului, după caz.
Coordonarea elaborării şi derulării programelor de recuperare, reabilitare sau de restaurare pe timpul situaţiilor de urgenţă se asigură de către reprezentanţii autorităţilor, instituţiilor sau a1 operatorilor economici stabiliţi de comitetele pentru situaţii de urgenţă competente.
Evacuarea - este o măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, operatori economice, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi operatorilor economici.
Evacuarea în cazul dezastrelor se execută pe baza planurilor întocmite în acest scop, conform legislaţiei în vigoare.
Trecerea la executarea acţiunii de evacuare în situaţii de dezastre se hotărăşte de primar sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situaţii de urgenţă competent.
Accesul persoanelor neautorizate în zonele afectate şi periculoase, delimitate şi marcate corespunzător, care intră sub incidenţa situaţiilor de urgenţă, este interzis.
Pentru organizarea evacuării Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă vor întreprinde următoarele acţiuni principale:
–se împarte, pe hartă, teritoriul administrat, pe secţiuni de evacuare, cu alegerea locului de adăpostire şi a traseului de evacuare pentru fiecare secţiune. Criterii pentru împărţirea în secţiuni, alegerea traseului şi locului de adăpostire: număr de locuitori; structura populaţiei, pe ocupaţii şi/sau grupe de vârstă; număr de animale care trebuie evacuate şi adăpostite;
distanţa faţă de adapost; existenţa unor organizaţii neguvernamentale etc. Cu această ocazie se stabilesc şi necesităţile de colaborare cu alte unităţi administrative pentru asigurarea condiţiilor de adăpostire (spaţiu, dotări etc), cu alte structuri de stat sau particulare, pentru asigurarea unor condiţii de bază, cum sunt: asistenţa medicală, alimentarea cu apă şi alimente etc.
–se vor marca pe hartă traseele de evacuare şi zonele de adăpostire pentru fiecare secţiune.
–se elaborează planul de evacuare şi adăpostire pe secţiunile care pot fi afectate de inundaţii.
–se vor marca pe teren traseele de evacuare şi locurile de adăpostire.
–se va face instruirea populaţiei privind traseele de evacuare şi zonele de adăpostire şi se vor organiza simulări. Se va avea în vedere evacuarea persoanelor, animalelor şi bunurilor.
–se va instrui populaţia privind: pregătirea pentru evacuare în funcţie de nivelul de alertă/alarmare; împărţirea teritoriului în secţiuni; traseele de evacuare şi zonele de adăpostire; eventuale resurse specifice disponibile în caz de urgenţă (mijloace de transport, responsabilităţi, asistenţa medicală, asistenţa din partea unor ONG etc.). În acest scop, se pot utiliza materiale specifice (broşuri etc), editate fie de Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, fie de către primărie, cu aprobarea Inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă.
–se vor stabili condiţii de cooperare cu unităţile administrative adiacente şi cu alte organizaţii de stat sau private, privind asigurarea: cazării, hrănirii, asistenţei medicale, asistenţei sanitar veterinare, ordinii publice, prevenirea şi stingerea incendiilor.
–se va orgamza un sistem de primire, depozitare şi distribuire a ajutoarelor destinate populaţiei sinistrate.
Protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale se asigură printr-un ansamblu de măsuri
1.EVALUARE ŞI MĂSURI DE REABILITARE
După trecerea perioadelor de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, sau după accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, în vederea restabilirii situaţiei normale,
Comitetele judeţene şi locale şi operatorii economici specializaţi iau următoarele măsuri:
a)repunerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă, de evacuare a apelor reziduale industriale şi menajere care au fost afectate, precum şi evacuarea apelor din inundaţii şi băltiri de pe terenurile agricole, prin săparea unor canale de scurgere şi prin instalarea de agregate de pompare mobile;
b)aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare;
c)stabilirea pagubelor fizice şi valorice determinate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluări accidentale şi a măsurilor necesare pentru refacerea obiectivelor afectate;
d)refacerea căilor de comunicaţii şi a podurilor, refacerea instalaţiilor de pompare a apelor;
e)refacerea liniilor de telecomunicaţii şi de transport al energiei electrice;
f)repararea şi punerea în funcţiune a conductelor de apă, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse;
g)repunerea în funcţiune a obiectivelor social-economice afectate;
h)sprijinirea populaţiei pentru refacerea sau repararea gospodăriilor proprietate personală, avariate sau distruse;
i)demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare, care împiedică desfăşurarea normală a activităţilor şi recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice.
La sfârşitul fiecărei perioade de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluări accidentale, comitetele locale întocmesc rapoarte de sinteză potrivit conţinutului prezentat în Anexe.
Intervenţia se realizează pe baza planurilor de intervenţie şi cooperare întocmite la nivel local prin grija inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi a administraţiei publice locale.
La limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor pot participa şi formaţiuni de intervenţie private specializate.
Autorizarea formaţiunilor se execută pe baza normelor metodologice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor.
2.ASIGURAREA MATERIALĂ ŞI FINANCIARĂ
Cheltuielile pentru acţiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, precum şi cele pentru constituirea stocului de materiale şi mijloace de apărare, se prevăd şi se finanţează, după caz, din bugetele locale şi din surse proprii ale persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice.
În cazul în care sumele prevăzute în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în care au avut loc inundaţii, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la construcţii hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea şi înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurate din Fondul de Intervenţie prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului.
De la bugetul de stat, în baza programelor anuale, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor, se vor asigura cheltuielile pentru:
–conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă din domeniul public al statului;
–întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;
–refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite;
–activitatea de cunoaştere a resurselor de apă, precum şi activităţile de hidrologie operativă şi prognoză hidrologică.
De la bugetele locale se vor asigura cheltuielile pentru:
–întreţinerea, repararea, punerea în siguranţă a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;
–refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de inundaţii;
–refacerea infrastructurii din administrarea unitaţilor administrativ-teritoriale (poduri, podeţe, drumuri judeţene şi comunale, etc.).
Finanţarea serviciilor de urgenţă se asigură de către persoanele juridice care le-au constituit. Obiectivele de investiţii de interes naţional pentru situaţii de urgenţă se finanţează de la bugetul de stat.
Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă la nivel local se asigură din bugetele locale precum şi din alte surse interne şi internaţionale, potrivit legii.
GENERATE DE INUNDA'T, II '
A. PREDEZASTRU
| tu z;..; | Acţiuni care se desfăşoară de către primar | Mod de realizare |
|---|---|---|
| 1 | 2 | 3 |
| 1. | Coordonează acţiunile de verificare periodică a modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeoro logic pentru avertizarea - alarmarea populaţiei; | periodică a exerciţiilor de simulare pentru verificarea fluxului informaţional la nivel de localitate. |
| 2. | Asigură actualizarea schemei fluxului informaţional din planurile de apărare Şl stabileşte mijloacele de telecomunicaţii ce vor fi folosite; Deţine harta cu zonele de inundabilitate aferente unităţii administrativ-teritoriale; | - periodic verifică legăturile cu celelalte forţe cu atribuţii în limitarea Şl înlăturarea efectelor produse de inundaţii. |
| 3. | Coordonează activităţile de verificare periodică a stării tehnice şi funcţionale a tuturor construcţii!or cu ro1 de apărare îmopotriva inundaţiilor de pe raza unităţii administrativ-teritoriale indiferent de deţinător precum şi acţiunile de verificare a modului de întreţinere a cursurilor de apă şi torenţilor; | - urmăreşte modul de întreţinere şi exploatare a construcţii!or Şl amenajărilor hidrotehnice, Şl a modului de întreţinere a cursurilor de apă şi a torenţilor. |
| 4. | Asigură întocmirea planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale; | - verifică viabilitatea şi modul de punere în practică a planului de apărare împotriva inundaţiilor. |
| 5. | Asigură întocmirea, verificarea şi actualizarea ăPlanului de evacuare din zonele inundabile". | - verifică periodic şi actualizează inventarul mijloacelor prevăzute în plan pentru evacuarea populaţiei precum Şl funcţionalitatea acestora. |
| 6. | Asigură dotarea comitetului local pentru situaţii de urgenţă precum Şl a formaţiunilor de intervenţie cu materiale specifice. | - verifică funcţionalitatea punctului de comandă al comitetului local, precum Şl dotarea cu mijloace tehnice Şl materiale specifice a formaţiunilor de intervenţie. |
| 7. | Asigură constituirea stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie în caz de inundaţii, în conformitate cu Normativul de dotare. | - conduce acţiunea de inventariere periodică a stocurilor de materiale Şl mijloace de intervenţie |
–urmăreşte verificarea mijloacelor de observare - măsurare;
–coordonează desfăşurarea
| constituite la comitetul local pentru situaţii de urgenţă Şl dispune, dacă situaţia impune, completarea acestuia. | ||
| 8. | Asigură mijloacele necesare avertizării Şl alarmării populaţiei din zonele de risc la inundaţii. | - verifică existenţa, funcţionalitatea Şl eficienţa mijloacelor de avertizare alarmare a populatiei. |
| 9. | Asigură fondurile necesare pentru realizarea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare în caz de inundaţii, pentru întreţinerea, repararea Şl refacerea construcţiilor hidrotehnice propru, precum Şl pentru întreţinerea albiilor cursurilor de apă pe raza unităţii administrativ-teritoriale. | - identifică resursele financiare Şl materiale necesare realizării Şl completării stocurilor de materiale precum Şl refacerii obiectivelor proprii afectate de inundaţii. |
| 10. | Urmăreşte întocmirea hărţii de risc la inundaţii a localităţii şi introducerea ei în Planul de Urbanism General precum şi respectarea regimului de construcţii în zonele inundabile. | - organizează acţiuni de recunoaştere pe teren în vederea actualizării hărţii de nsc la inundaţii. |
| 11. | Aprobă/avizează planurile de pregătire a populaţiei privind cunoaşterea semnalelor de avertizare-alarmare, a măsurilor Şl regulilor de comportare pnn instruiri Şl exerciţii periodice de simulare a situaţiilor de urgenţă. | - elaborează şi urmăreşte punerea în practică a planului de pregătire a populaţiei privind cunoaşterea semnalelor de avertizare-alarmare precum Şl a modului de comportare în cazul producerii inundaţiilor. |
| 12. | Urmăreşte realizarea lucrărilor de amenajare a versanţilor pentru prevenirea inundaţiilor. | - asigură verificarea periodică pe teren pentru inventarierea punctelor vulnerabile la inundaţii de pe raza unităţii administrativ- teritoriale. |
| 13. | Coordonează realizarea/verificarea lucrărilor pentru scurgerea apelor pluviale în localităţi (şanţuri, rigole, canale colectoare, văi nepermanente). | - verifică periodic modul de realizare şi întreţinere a lucrărilor pentru scurgerea apelor pluviale. |
| 14. | Verifică periodic sursele de risc existente pe teritoriul localităţii Şl asigură actualizarea planului de apărare împotriva inundaţiilor. | - verifică pe teren sursele de risc la inundaţii (poduri Şl podeţe subdimensionate, zone lipsite de rigole sau şanţuri de scurgere, eroziuni de maluri). |
| 15. | Asigură permanenţa la primărie pe baza avertizărilor hidrometeorologice primite. | - asigură funcţionarea permanentă a centrului operativ în cadrul primăriei pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase. |
| 16. | Asigură măsuri de curăţire a malurilor cursurilor de apă în vederea evitării blocajelor la poduri şi podeţe cu diverse materiale. | - urmăreşte modul de realizare a lucrărilor de deblocare a secţiunilor de scurgere a cursurilor de ape. |
B. PE TIMPUL PRODUCERII DEZASTRUL Ul
STAREA DE ATENTIE
| 1. | Asigură convocarea imediată în şedinţă extraordinară a comitetului local pentru situaţii de urgenţă. | - prezentarea măsurilor necesare pentru evitarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. |
| 2. | Asigură funcţionarea fluxului informaţional între comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă precum şi cu centrul operativ al sistemului de gospodărie a apelor. | - urmăreşte modul de transmitere/recepţionare a informaţiilor referitoare la derularea evenimentelor. |
| 3. | Asigură transmiterea/primirea avertizărilor şi prognozelor la toate obiectivele din zonele potenţial afectabile. | - urmăreşte modul de ţinere a legăturii cu obiectivele de pe raza localităţilor. |
| 4. | Asigură luarea măsurilor de limitare a efectelor inundaţiilor de către formaţiunile de intervenţie proprii, deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, operatorii economici specializaţi, etc. | - organizează acţiunile de limitare a efectelor inundaţiilor şi verifică punerea în aplicare prin verificări pe teren. |
| 5. | Asigură informarea permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate (prin mijloacele mass-media). | - asigură anunţarea populaţiei, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu pnv1re la activităţile prioritare pe care trebuie să le desfăşoare. |
| 6. | Asigură măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, podeţelor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte zone critice. | - urmăreşte modul de scurgere a apelor man în vederea evitării blocajelor cu diferite materiale a albiilor cursurilor de apă. |
| 7. | Asigură supravegherea permanentă a cursurilor de apă şi a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor Şl, după caz, supraînălţarea şi consolidarea digurilor Şl malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate. Coordonează repartiţia forţelor Şl mijloacelor de | - stabileşte modalităţile, forţele şi mijloacele necesare supravegherii construcţiilor şi cursurilor de apă precum Şl realizării lucrărilor de consolidare, supraînălţare a malurilor şi digurilor. |
| 8. | intervenţie în zonele afectate. |
STAREA DE ALARMĂ
| 1. | Asigură permanenţa la primărie în cazul în care se instituie direct starea de alarmă. | - asigură funcţionarea permanentă a centrului operativ în cadrul primăriei. |
| 2. | Asigură funcţionarea fluxului informaţional între comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă precum şi cu centrul operativ al sistemului de gospodărie a apelor. | - urmăreşte modul de transmitere/recepţionare a informaţiilor referitoare la derularea evenimentelor. |
| 3. | Pune în aplicare măsurile care se instituie la declararea stării de alertă la nivelul judeţului/localităţii, în zonele periclitate Şl verifică modul de realizare a măsurilor prevăzute în planul de apărare împotriva inundaţiilor. | - pe baza informaţiilor primite, asigură instituirea stării de alertă şi ia măsuri preliminare pentru realizarea intervenţiei. |
| 4. | Asigură transmiterea/primirea avertizărilor şi prognozelor la localităţile şi obiectivele din zonele afectate. | - asigură menţinerea legăturii cu comitetele pentru situaţii de urgenţă a localităţilor vecine. |
| 5. | Asigură informarea permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate. | - anunţă populaţia, pnn intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activităţile prioritare pe care trebuie să le desfăşoare. |
| 6. | Coordonează punerea în practică a măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte puncte critice de pe cursurile de apă. | - coordonează măsurile de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte puncte critice de pe cursurile de apă. |
| 7. | Introduce restricţii de consum a apei Şl a unor alimente care provin din zona afectată. | - stabileşte modul de urmărire a aplicării măsurilor de restricţie a consumului de apă şi alimente. |
| 8. | Ia măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice. | - în caz de pericol iminent de producere a inundaţiei anunţă, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, populaţia Şl obiectivele din zonele potenţial inundabile. |
| 9. | Organizează autoevacuarea Şl evacuarea preventivă a oamenilor, animalelor Şl bunurilor materiale în afara zonelor potenţial inundabile. | - coordonează nemijlocit acţiunile de evacuare. |
| 10. | Solicită forţe de ordine pentru asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate. | - asigură realizarea dispozitivului de pază a bunurilor materiale prin intermediul comandantului forţelor de ordine. |
| 11. | Organizează punerea în siguranţă a bunurilor ce nu pot fi evacuate prin ridicare la cote superioare sau ancorare. | - stabileşte priorităţile de evacuare a bunurilor şi animalelor precum şi măsurile de protejare a celor care nu pot fi evacuate. |
| 12. | Ia măsuri pentru întreruperea alimentării cu energie electrică şi gaze în zonele inundate în vederea prevenirii electrocutării sau a intoxicării, accidentelor tehnologice, etc. | - când situaţia impune, ia măsuri pentru încetarea fumizării energiei electrice, gazelor naturale Şl agentului termic. |
| 13. | Stabileşte rutele ocolitoare a zonei inundate Şl asigură ordinea pe timpul operaţiunilor de evacuare şi salvare cu ajutorul forţelor de ordine. | - împreună cu forţele de ordine execută recunoaşteri în vederea stabilirii căilor de acces Şl evacuare capabile să asigure fluxul necesar realizării intervenţiei. |
| 14. | Prezintă propuneri, ia hotărâri şi coordonează acţiunile de intervenţie. | - analizează situaţia existentă la momentul respectiv Şl de perspectivă în vederea folosirii eficiente a forţelor şi mijloacelor de intervenţie avute la dispoziţie. |
| 15. | Coordonează acţiunile pentru salvarea oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor şi materialelor. | - stabileşte priorităţile de acţiune în vederea salvării oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor Şl materialelor. |
| 16. | Dispune supraînăl ţarea Şl consolidarea digurilor Şl malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate. | - stabileşte modalităţile, forţele şi mijloacele necesare realizării lucrărilor de consolidare, supraînăl ţare a malurilor Şl |
| 17. | Coordonează repartiţia forţelor Şl mijloacelor de intervenţie în zonele afectate |
| 18. | Organizează acţiunile de limitare a extinderii breşelor în diguri şi baraje prin executarea de lucrări provizorii. | digurilor, limitarea extinderii breşelor ş1 a altor acţiuni de intervenţie în zonele afectate. |
| 19. | Urmăreşte realizarea măsurilor de evacuare a apei provenite din revărsare, infiltraţii şi din precipitaţii, precum ş1 evacuarea apei din clădirile afectate ş1 canale tehnologice. | - analizează capabilităţile de intervenţie, stabilind priorităţile de acţiune pentru evacuarea apei din imobilele (gospodăriile, obiectivele economico-sociale) ş1 în situaţia în care resursele proprii sunt insuficiente, solicită spnJm din partea instituţiilor cu atribuţii în domeniu. |
| 20. | Organizează distribuirea ajutoarelor populaţiei afectate. | veterinar. |
| 21. | Coordonează aplicarea măsurilor sanitam-epidemice necesare prevenirii epidemiilor. | - solicită instituţiilor şi persoanelor specializate executarea salubrizării ş1 aplicarea măsurilor sanitam epidemice în zonele afectate. |
–organizează distribuirea apei potabile, alimentelor şi ajutoarelor umanitare către populaţia afectată;
–identifică ş1 direcţionează spre taberele de sinistraţi formaţiunile ş1 mijloacele de acordare a primului ajutor medical şi sanitar
STAREA DE PERICOL
| 1. | Asigură funcţionarea fluxului informaţional între comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă precum şi cu centrul operativ al sistemului de gospodărie a apelor. | - urmăreşte modul de transmitere/ recepţionare a informaţiilor referitoare la derularea evenimentelor. |
| 2. | Menţine starea de alertă la nivelul localităţii, în zonele periclitate Şl verifică modul de realizare a măsurilor prevăzute în plan. | - pe baza informaţiilor primite, stabileşte menţinerea stării de alertă Şl asigură măsuri pentru interventie. |
| 3. | Continuă aplicarea măsurilor de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice. | - în caz de pericol iminent de producere a inundaţiei anunţă, prin intermediul sistemului de avertizare-alarmare, obiectivele din zonele potenţial inundabile. |
| 4. | Asigură transmiterea avertizărilor şi prognozelor la toate localităţile şi obiectivele din zonele afectate. | - menţine legătura cu comitetele pentru situaţii de urgenţă a localităţilor vecine. |
| 5. | Asigură informarea permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate. | - asigură anunţarea populaţiei, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activităţile prioritare pe care trebuie să le desfăşoare. |
| 6. | Asigură continuarea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte puncte critice de pe cursurile de apă. | - urmăreşte aplicarea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare Şl în alte puncte critice de pe cursurile de apă. |
| 7. | Introduce restricţii de consum a apei Şl a unor alimente care provin din zona afectată. | - stabileşte modul de urmărire a aplicării măsurilor de restncţ1e a consumului de apă şi alimente. |
| 8. | Ia măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice. | - în caz de pericol iminent de producere a inundaţiei anunţă, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, populaţia Şl obiectivele din zonele potenţial inundabile. |
| 9. | Organizează autoevacuarea Şl evacuarea preventivă a oamenilor, animalelor Şl bunurilor materiale în afara zonelor potenţial inundabile. | - coordonează nemijlocit acţiunile de evacuare. |
| 10. | Solicită forţe de ordine pentru asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate. | - asigură realizarea dispozitivului de pază a bunurilor materiale prin intermediul comandantului forţelor de ordine. |
| 11. | Organizează punerea în siguranţă a bunurilor ce nu pot fi evacuate prin ridicare la cote superioare sau ancorare. | - stabileşte priorităţile de evacuare a bunurilor şi animalelor precum şi măsurile de protejare a celor care nu pot fi evacuate. |
| 12. | Ia măsuri pentru întreruperea alimentării cu energie electrică şi gaze în zonele inundate în vederea prevenirii electrocutării sau a intoxicării, accidentelor tehnologice, etc. | - când situaţia impune, ia măsuri pentru încetarea fumizării energiei electrice, gazelor naturale Şl agentului termic. |
| 13. | Sabileşte rutele ocolitoare a zonei inundate Şl asigură ordinea pe timpul operaţiunilor de evacuare şi salvare cu ajutorul forţelor de ordine. | - împreună cu forţele de ordine execută recunoaşteri în vederea stabilirii căilor de acces Şl evacuare capabile să asigure fluxul necesar realizării intervenţiei. |
| 14. | Prezintă propuneri, ia hotărâri şi coordonează acţiunile de intervenţie. | - analizează situaţia existentă la momentul respectiv Şl de perspectivă în vederea folosirii eficiente a forţelor şi mijloacelor de intervenţie avute la dispoziţie. |
| 15. | Coordonează acţiunile pentru salvarea oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor şi materialelor. | - stabileşte priorităţile de acţiune în vederea salvării oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor Şl materialelor. |
| 16. | Dispune supraînăl ţarea Şl consolidarea digurilor Şl malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate. | - stabileşte modalităţile, forţele şi mijloacele necesare realizării lucrărilor de consolidare, supraînăl ţare a malurilor Şl |
| 17. | Coordonează repartiţia forţelor Şl mijloacelor de intervenţie în zonele afectate | digurilor, limitarea extinderii breşelor Şl a altor acţiuni de intervenţie în zonele afectate. |
| 18. | Organizează acţiunile de limitare a extinderii breşelor în diguri şi baraje prin executarea de lucrări provizorii. | |
| 19. | Urmăreşte realizarea măsurilor de evacuare a ape1 provenite din revărsare, infiltraţii şi din precipitaţii precum Şl evacuarea ape1 din clădirile afectate Şl canale tehnologice. | - analizează capabilităţile de intervenţie, stabilind priorităţile de acţiune pentru evacuarea apei din imobile (gospodării, obiective economico-sociale) şi în situaţia în care resursele propm sunt insuficiente, solicită spnJm din partea instituţii1or cu atribuţii în domeniu. |
| 20. | Asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprov1z10narea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate şi acordarea de asistenţă medicală. | potabile, alimentelor şi ajutoarelor umanitare; taberele de sinistraţi formaţiunile Şl mijloacele de acordare a primului ajutor medical şi sanitar veterinar. |
| 21. | Asigură adăpostirea, hrănirea Şl acordarea de asistenţă veterinară animalelor evacuate. | |
| 22. | Asigură distribuirea ajutoarelor populaţiei afectate. | |
| 23. | Asigură aplicarea măsurilor sanitaro-epi demice necesare prevenirii epidemiilor. | |
| 24. | Asigură identificarea victimelor, sinistraţilor şi întocmirea situaţiei cu persoanele dispărute. | - organizează activităţile de căutare şi identificare a victimelor şi persoanelor date dispărute. |
| 25. | Organizează acordarea asistenţei religioase Şl înhumarea victimelor. | - organizează acordarea asistenţei religioase şi înhumarea victimelor. |
| 26. | Urmăreşte colectarea, transportul şi incinerarea animalelor moarte. | - pune la dispoziţia reprezentanţilor direcţiei sanitar- veterinare personalul necesar colectării, transportului Şl incinerării animalelor moarte. |
–identifică posibilităţile de cazare temporară a persoanelor sinistrate;
–organizează distribuirea ape1
–identifică Şl direcţionează spre
C. POSTDEZASTRU
| 1. | Asigură funcţionarea permanentă a centrului operativ în cadrul primăriei. | - asigură funcţionarea permanentă a centrului operativ în cadrul primăriei. |
| 2. | Asigură continuarea informării permanente a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate . | - asigură anunţarea populaţiei, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu pnvire la activităţile prioritare pe care trebuie să le desfăşoare. |
| 3. | Ia măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă şi a gurilor de evacuare. | - urmăreşte modul de scurgere a apei în vederea evitării blocării cu diferite materiale a cursurilor de ape. |
| 4. | Menţine restricţiile de consum a apei şi a unor alimente. | - urmăreşte modul de aplicare a |
| măsurilor de restncţ1e a consumului de apă şi alimente. | ||
|---|---|---|
| 5. | Menţine asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate. | - dispune comandantului forţelor de ordine realizarea dispozitivului de pază a bunurilor materiale. |
| 6. | Dispune menţinerea rutelor ocolitoare a zonei inundate (unde este cazul) ş1 asigurarea ordinii pe timpul operatiunilor de evacuare şi salvare. | - forţele de ordine asigură dirijarea traficului pe rutele stabilite. |
| 7. f--- 8. | Prezintă propuneri, ia hotărâri şi coordonează acţiunile de interventie. -+ < Coordonează repartiţia forţelor Şl mijloacelor de intervenţie în zonele afectate. | - analizează situaţia existentă la momentul respectiv ş1 de perspectivă în vederea folosirii eficiente a forţelor şi mijloacelor de intervenţie la dispoziţie. |
| 9. | Urmăreşte realizarea măsurilor de evacuare a apei din zonele afectate. | - analizează capabilităţile de intervenţie, stabilind priorităţile de acţiune pentru evacuarea apei din imobile (gospodării, obiective economico-sociale) şi în situaţia în care resursele propru sunt insuficiente, solicită spnJm din partea instituţiilor cu atribuţii în domeniu. |
| 10. f--- 11. f--- 12. | Asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu - identifică spaţiile de cazare apă, alimente şi acordarea de asistenţă medicală pentru temporară a persoanelor sinistrate; populatia afectată. - organizează distribuiea apei < Asigură adăpostirea, hrănirea şi acordarea de asistenţă potabile, alimentelor şi ajutoarelor veterinară a animalelor evacuate. umanitare; -+-----------------------------a - identifică şi direcţionează spre taberele de sinistraţi formaţiunile Asigură distribuirea ajutoarelor populaţiei afectate. ş1 mijloacele de acordare a primului ajutor medical şi sanitar veterinar. | |
| 13. f--- 14. | Ia măsuri de salubrizare a surselor ş1 instalaţiilor de - identifică instituţiile ş1 alimentare cu apă şi a terenurilor care au fost afectate. persoanele specializate în vederea executării salubrizării şi aplicării -+-----------------------------a măsurilor sanitaro-epidemice în Urmăreşte aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare zonele afectate. prevenirii epidemiilor şi epizootiilor. | |
| 15. | Ia măsuri pentru refacerea infrastructurii afectate (căilor de comunicaţie ş1 a podurilor, refacerea liniilor de telecomunicaţii ş1 de energie electrică, a avariilor la conductele de apă şi gaze). | - identifică resursele financiare necesare refacerii infrastructurii. |
| 16. | Dispune măsurile pentru reluarea activităţi instituţiilor şi operatorilor economici afectaţi. | |
| 17. | - stabileşte priorităţile de acordare Identifică resursele materiale ş1 financiare necesare de ajutoare materiale şi financiare refacerii locuinţelor avariate sau distruse. în vederea refacerii gospodăriilor afectate. | |
| 18. | Coordonează activităţile de evaluare a pagubelor (fizice şi - urmăreşte activitatea comisiei valorice) determinate de inundaţii ş1 modalităţile de pentru evaluarea pagubelor. refacere a obiectivelor afectate. | |
| 19. | Urmăreşte refacerea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor afectate de viituri Şl recuperarea materialelor folosite la lucrări provizorii care pot fi refolosite. | - urmăreşte executarea lucrărilor de refacere Şl recuperarea materialelor refolosibile. |
| 20. | Asigură identificarea victimelor, sinistraţilor şi întocmirea situaţiei cu persoanele dispărute. | - organizează activităţile de căutare şi identificare a victimelor şi persoanelor date dispărute. |
| 21. | Organizează acordarea asistenţei religioase Şl înhumarea victimelor. | - organizează acordarea asistenţei religioase şi înhumarea victimelor. |
| 22. | Asigură colectarea, transportul Şl mcmerarea animalelor moarte. | - pune la dispoziţia reprezentanţilor direcţiei sanitar- veterinare personalul necesar colectării, transportului Şl incinerării animalelor moarte. |
| 23. | Asigură elaborarea raportului sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice şi înaintarea lui la Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi la centrul operativ al sistemului de gospodărire a apelor. | - verifică Şl aprobă rapoartele sinteză. |
| 24. | Organizează refacerea capacităţii de acţiune a sistemului de protecţie - intervenţie. | - efectuează bilanţul activităţilor de intervenţie desfăşurate Şl organizează refacerea capacităţii de protecţie - intervenţie. |
ANEXE
ANEXA NR. 2.1
ECHIPAMENTE
Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia să planifice şi să realizeze asigurarea materială şi financiară a structurilor Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, potrivit legii.
Înzestrarea şi dotarea structurilor pentru situaţii de urgenţă cu bunuri materiale specifice se execută pe baza normelor de înzestrare şi dotare elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor.
Contractarea şi aprovizionarea cu tehnică şi materiale se asigură de fiecare beneficiar, contra cost. Tehnica şi alte categorii de materiale necesare structurilor pentru situaţii de urgenţă se asigură şi din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.
Întreţinerea, repararea, depozitarea şi evidenţa mijloacelor tehnice de specialitate, precum şi durata normată de folosinţă a acestora se realizează potrivit normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor. Montarea, întreţinerea, repararea şi exploatarea sistemelor de alarmare, de comunicaţii şi informatice se asigură cu sprijinul operatorilor economici de profil, pe baza contractelor sau a convenţiilor legale încheiate cu aceştia.
Materialele didactice necesare pentru structurile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă: filme, diafilme, planşe, manuale, broşuri, pliante, reviste şi altele se realizează de consiliul judeţean şi se asigură gratuit Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, instituţiilor publice şi operatorilor economici.
Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia de a realiza materiale de popularizare a activităţilor de protecţie civilă, emisiuni de radio şi de televiziune, precum şi alte activităţi cu resurse proprii sau altele legal constituite, cu acordul inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi al serviciilor de urgenţă profesioniste.
Lucrările comitetelor pentru situaţii de urgenţă se desfăşoară în spaţii special amenajate prin grija autorităţilor administraţiei publice locale care le-au constituit.
Spaţiile de lucru vor fi echipate cu mobilier, aparatură şi echipament de comunicaţii, echipament de comunicaţii speciale şi de cooperare, informatică şi birotică, corespunzător componenţei comitetului respectiv şi atribuţiilor acestuia.
Aparatura şi echipamentul de comunicaţii şi informatică, exceptând echipamentul de comunicaţii speciale şi de cooperare, se conectează cu centrul operativ corespondent şi fac parte din sistemul de comunicaţii, de prelucrare automată şi stocare a datelor necesare funcţionării sistemului judeţean.
ANEXA NR. 2.2
NORMATIV-CADRU
DE DOTARE CU MATERIALE ŞI MIJLOACE DE APĂRARE OPERATIVĂ ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, GHEŢURILOR ŞI COMBATEREA EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE
Deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, comitetele locale şi unităţile potenţial poluatoare îşi constituie stocuri de materiale şi mijloace de intervenţie operativă, în baza prezentului Normativ-cadru, numai din sortimentele şi în cantităţile necesare în funcţie de
amplasarea zonei, gradul rk amenajare al acesteia, tipul rk lucrări cu rol rk apărare existente, specificul acţiunilor operative de apărare, pe baza experienţei anterioare.
Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă au obligaţia rk a verifica constituirea stocurilor de materiale şi mijloace rk apărare, conform prezentului normativ-cadru, de către comitetele locale.
Fondurile necesare pentru constituirea stocurilor de materiale şi mijloacelor de apărare vor fi asigurate din bugetul de stat, din bugetele locale şi din sursele proprii ale operatorilor economici implicaţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Fondurile alocate de la bugetul rk stat vor fi prevăzute distinct în bugetele Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, iar cele alocate de la bugetele locale, în bugetele comunelor, oraşelor şi judeţelor, după caz.
Materialele şi mijloacele de apărare se folosesc în acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea efectelor poluărilor accidentale, pentru intervenţii la lucrări cu rol de apărare, de limitare a pagubelor, precum şi în acţiuni de prevenire şi pregătire pentru intervenţii (verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, a planurilor de apărare ale comitetelor locale şi ale operatorilor economici, precum şi în desfăşurarea exerciţiilor de simulare pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi poluărilor accidentale).
Se pot folosi, de asemenea, în realizarea de către deţinători/administratori a unor reparaţii urgente ale lucrărilor cu rol rk apărare împotriva inundaţiilor pentru refacerea continuităţii liniilor de apărare, cu obligaţia de a fi refăcute în cel mai scurt timp.
Unele mijloace care presupun o continuitate în folosire pot deservi acllwtatea generală de întreţinere a construcţiilor cu rol rk apărare împotriva inundaţiilor. Acelaşi regim au şi mijloacele de calcul, măsurare, transmisie şi avertizare.
Stocurile cu materiale şi mijloace rk apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale vor fi evidenţiate distinct şi depozitate separat în magazii corespunzător întreţinute.
Materialele şi mijloacele de apărare prevăzute în normativ pot fi înlocuite şi cu alte sortimente cu efecte similare, la intervenţiile operative, în caz rk ape mari, gheţuri şi poluări accidentale.
Materialele şi mijloacele de apărare pentru baraje, cuprinse în normativ, se referă în principal la barajele din pământ şi anrocamente. Pentru celelalte baraje rkţinătorii acestora vor asigura dotări specifice, corespunzător necesităţilor de intervenţie care se vor prevedea în regulamentele de exploatare şi în planurile rk apărare.
Pentru calcularea necesarului de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale în cuprinsul prezentului normativ sunt indicate lucrările şi cursurile rk apă pe categorii, după cum urmează:
-Dl - diguri la Dunăre şi râurile principale;
-D2- diguri la celelalte cursuri rk apă;
–Rl - zone inundabile neîndiguite la Dunăre şi râurile principale;
–R2 - zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă;
–BP - baraje din pământ;
–CH - alte construcţii hidrotehnice, noduri hidrotehnice, prize etc.;
–SH, SM - staţii hidrologice şi staţii meteorologice.
Stabilirea râurilor şi sectoarelor de râuri considerate principale, în sensul art. 8., precum şi trecerea rk la o categorie la alta se fac de către Direcţiile de Ape din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române".
Materialele şi mijloacele de apărare se prevăd în planurile de apărare judeţene, ale comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale, ale sistemelor hidrotehnice.
Pentru zonele neamenajate de pe cursurile de apă şi pentru construcţiile hidrotehnice proprii, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, materialele şi mijloacele de apărare se asigură de către comitetele locale şi operatorii economici, care au obligaţia să pună la dispoziţie organelor tehnice, în afară de forţa umană şi materialele şi mijloacele de intervenţie pe care le deţin şi care au fost înscrise în planurile de apărare.
Operatorii economici care au obiective inundabile sau potenţial poluatori, precum şi primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor vor stabili în planurile de apărare modul de asigurare a materialelor şi mijloacelor de intervenţie şi locurile de depozitare.
Modul de stabilire a cantităţilor de materiale şi mijloace de apărare este următorul:
–cantitate/km lungime de dig sau lungime de cursuri de apă neamenajate, prin încadrarea într una din coloanele 3-6;
–cantităţi pe fiecare baraj sau alte construcţii hidrotehnice, care necesită materiale de apărare;
–la rubrica "Menţiuni speciale" se stabilesc unele materiale, mijloace de apărare şi cantităţi în funcţie de specificul de organizare, pe sisteme de gospodărire a apelor, pe sisteme hidrotehnice, echipe de intervenţie, staţii meteorologice şi hidrometrice.
Operatorii economici care deţin lucrări cu rol de apărare vor lua măsuri pentru asigurarea rezervelor operative folosite în intervenţiile rapide la punctele critice, în special surse autonome de energie şi iluminare, mijloace de intervenţie.
În cazul cursurilor de apă neamenajate se vor prevedea materiale şi mijloace de apărare numai pentru zonele cu puncte critice, cel mai frecvent afectate de inundaţii, ţinându-se seama de experienţa anterioară.
Materialele şi mijloacele de apărare aferente obiectivelor situate în zona de influenţă a lucrărilor hidrotehnice, care atenuează sau deviază apele de viitură (acumulări sau derivaţii de ape mari), se pot reduce, faţă de prevederile normativului, în proporţie de până la 50%, cu condiţia să se menţină un grad de asigurare corespunzător.
Stocurile de materiale şi mijloacele de apărare, precum şi locurile de depozitare a acestora vor fi aprobate o dată cu planurile de apărare împotriva inundaţiilor ale obiectivelor inundabile.
Sistemele de alarmare, în caz de inundaţii, prevăzute în prezentul normativ, vor fi corelate cu sistemele de alarmare locale ale protecţiei civile.
După expirarea perioadei normate de folosire şi funcţionare a materialelor şi mijloacelor de apărare, o comisie constituită prin decizia conducătorului unităţii care le deţine va inventaria materialele, obiectele de inventar şi fondurile fixe, va stabili starea tehnică şi destinaţia acestora (scoaterea din uz sau folosirea în continuare).
O parte din materialele lemnoase va fi folosită la construcţii provizorii sau la acele lucrări de întreţinere-reparaţii care nu necesită materiale de calitate superioară sau va putea fi folosită în continuare ca stoc, pe o perioadă determinată, stabilită de comisie.
Materialele şi mijloacele de apărare folosite în acţiuni de intervenţie operativă şi care nu mai pot fi recuperate se inventariază de către o comisie constituită prin decizia conducătorului unităţii care le deţine, se consemnează într-un proces-verbal ce va fi vizat de către preşedintele comitetului local pe teritoriul căreia s-au desfăşurat acţiunile de intervenţie şi, pe baza acestuia, se scad din stoc.
NORMATIV-CADRU
de dotare cu materiale şi miiloace de apărare împotriva inundatiilor, gheturilor şi combaterea efectelor poluărilor accidentale
Tipul wnelor de apărare:
–Dl - diguri la Dunăre şi râuri principale;
–D2- diguri la celelalte cursuri de apă;
–Rl - zone inundabile neîndiguite la Dunăre şi râuri principale;
–R2 - zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă;
–BP - baraje de pământ;
–CH - alte construcţii hidrotehnice, baraje din beton, anrocamente, noduri hidrotehnice, prize, etc.;
–SH - staţii hidrologice şi hidrometrice;
–T -Durata de funcţionare orifolosire.
ll'lr. I
crt.1
DENUMIREA MATERIALELOR ŞI MIJLQACELOR DE INTERVENJ!IE
I U.M. I Dl I D2 I Rl I R2 I BP I CH I SH I T I MENJ!IUNI SPECIALE
I (km) I (km) I (km) I (km) I (buc.) I (buc.) I I (ani) I
CAP. A. MATERIALE DE APÂRARE
I Snopi de :fascine 0-30 cm, L = 3-4 ml I
1.I (stocul. de :fascine dacă nu a fost Ibuc. I 75 50 15 10 50- 50-
Ifolosit în acţiuni de apărare se val I 100 100
lreînoi minim 1/3 din :fiecare an) I I
=
2.Pari din lemn rotund c. r. esenţă bu:c. 150-1100- 30 10 100- 100-
Itare i> 8-12 cm; L 1-3 m 300 300 300 300
IPil.oţi din l.emn rotund c. r. esenţă. I
!pentru zone fără
1 Iprotecţie forestieră
Icantităţile se pot
lma:jora cu 25%
10 I idem pct. l
I
3.I tare i> 12-20 cm cu cerc de oţel lat Ibuc. 50 20 130/3 mn (pentru Dl, D2: L = 3,6 mL,I
!pentru Rl, RZ, L = 2-4 ml) I
Scânduri de 2,5 cm, L = 4 mlă
4 2 10
I.Pentru zone fără
4.I (cherestea clasele 4-5) -0,0275
lmc/buc.
0,5 0,2 0,5
8 lperdel.e de protecţie
I
5.IDulapi + palplanşe (5 cm, 1-20-25 m::; 0,5 0,3 0,2 0,2 2 0,5
1cm)
I Cozi de .Z.emn pentru une.Z.te I
6 -1 (rezervă) lbu:c.
6 I
I
120% din ni.ună:ru.L
2-4 lune.Lte.Lor cu cozi
!prevăzute in normativ
7.I Pro:file metalice uşoare I kg 20 10 30 10
8.I Scoabe din oţel rotund (i> 18-20 cm)Ibuc. 50 20 20 2
| (2-20 cm) | kg | 10 | 5 | 20 | 3 | s | I | ||
| kg | 15 | 8 | 9 | 2 | 10 | 10 | 8 | I |
9.I Cuie cu lungimi di:feri te
10.ISârmă neagră i> 2-4 mn
11.IPlasă sârmă (zincată sau neagră) ,f, I kg 80 60 80 20
I2-3 mn I
I Saci de 50/80 cm pentru păriânt din I
12.Icânepăă iutăă po.Lieti.Lenă şi sfoarălbuc.1200 120 10 10 200 100
Ipentru .Legat saci I I
13.I Funii subţiri pentru asigurarea kg I 2 2 0,2 0,1 50 2
I oameni.Lor şi une.Lte.Lor 15-10 nm I
I Piatră brută (blocuri de 15-30 cm), I I
14.lb.Locuri betonă piatră 200-1000 I m::; I 5 3 5 3 5 5
Ikg/buc. I I
I I I
15.Pietriş sortat (i> 7-15 mn) I m::; I 5 3
I Fo.Lii de po.Lieti.Lenă (cantitatea deI kg 12,5 80
I :fo.Lie rezu.L tată din ap.Licarea I I
16 -1normativu.Lui se va aproviziona I I
I eşa.Lonată câte 1/5 din necesar) I 'li' I - 20
I I I
I I
17.IGeotextil 'li' 1100 60
I I
CAP. B. CARBURANŢI ŞI LUBRIFIANJ!I
15
15
8 I
I
I0ă5 ml sfoară pentru
8 lsac I
8 I
I
lnuma:i unde este nevoie
40 I (zone de eroziuni de lma.Lă conso.Lidări de Idiguri etc. )
20 !pentru zone cu grifoane
4 I - pentru zone.Le expuse
I:fără perele.Le de
I protecţie
I- pentru zone cu
!perdele 50%
I - pentru zone cu
10 lgrifoane cât este
Inecesar
lse asigură un stoc
Iminim pentru
!:funcţionarea uti.Laje.Lor
Ide intervenţieă
I staţiilor dePO"i'are şil
!grupuri.Lor de i.Luminat I I timp de 48 de ore. I IU.Le iu.L hidrau.Lic intr-o I
!cantitate ega.Lă cu I
Motorină,,. benzină,,. l.ubri:fia.nti,,.
18.ul.ei hidra.ul.ic,,. combustibil. de
tip rrprr şi aditivi pentru 100torină
lca.pa.cita.tea. insta.l.a.ţiei lhidra.ul.ice. se a.sigu.ră
Istoc ul. pentru la.utoturismel.e de teren 1:fol.osite inacţiuni
!operative de apărare,,.
!precum şi pentru
!verifica.rea. in teren a.
lconstrucţiil.or
!hidrotehnice cu rol. de
la.păra.re inpotriva. linunda.ţiil.or şi
!exerciţii desimul.a.re.
CAP. C. MIJLOACE DE INTERVS:NJ!IE
I Lanterne tubul.a.re mari,,. l.a.nterne cuI la.cumul.a.tori reinca.rca.bil.i şi al.te I
19.Imij l.oa.ce de il.umina.t 100bil.e cu Ibuc.
4 0,2 1 0,2 4 4 1 8
I I
13-4 fel.ina.re sau fiîcliil
I accesorii de rezervă (încărcător I I a.cumul.a.tori,,. ba.terii de rezervă,,. I Ibecuri,,. :fel.ina.re,,. :făcl.ii) I
lpe canton I
I I
I I
20I.Bidoane de 10-20 l. pentru petrol. Ibuc. 8 Iun bidon/canton
21.I Petrol. l.""!J,;mt 1 I3 l.i tri/fel.ina.r
I I I
I I I
120 buc. pt.1
Ifiecare I
22.I Ca.zmal.e şi l.opeţi cu cozi
I
I buc.
I
4 4 1 1 10 4 2-4 ISO% ca.zma:l.elca.nton; I
150% l.opeţi 120buc./ I
Iformaţie I
I I I
Iintervenţie
| 23.I Târnăcoape şi sa.pe cu cozi lbuc. | 1 | 1 | 0,2 | 0,2 | 10 | 2 | 2-4 ISO% târnăcoape |
| I I | ISO% sape |
24.I Furci de :fier sau căngi de :fier cu Ibuc. 1
I cozi I
0,5 0,25 0,25 2 2 2-4 Iidem I
25.IRoa.be meta.l.ice cu roţi pepneuri
Isau tărgi de l.emn
I. Maiuri pentru conpa.cta.t pământ
lbuc. 2
I
I
1 4 1 2-4 I idem 2
I
12 buc./sistem
26.I (din l.emn sau metal.); maiuri
!pentru bătut pari
lbuc. 2
I
0,5 1 1 4 2
2-4 Ihidrotehnic (pl.ăci
Ivibratoare)
| I 27.IBerbeci de mână in greuta.te de lpânâ l.a 50 kg | I Ibuc. 0,5 0,4 0,2 I | 5 buc./forma.ţie de 2 1 2-4 1 interventie I5 buc./s.istem |
| I | I | Ihidrotehnic |
28.ICiocane di:ferite
I
29.I Cl.eşte de cuie combinat,,. patent
Iizol.a.nt
lbuc. 0,5 0,5
I
lbuc. 0,1 0,1
I
3 3 2-4 15 buc./sistem
Ihidrotehnic
1 1 2-4
| 30. I Ba.rele pentru ciopl.it şi topoare | 1 | 1 | 2-4 | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 31. I S:fredel.e de l.emn di:ferite | lbuc. 0,3 | 0,2 | 0,3 | 0,3 | 2-4 | |||||
| 32. I Pil.e di:feri te | lbuc. 0,4 | 0,3 | 0,1 | 0,1 | 1 | 1 | 2-4 | |||
| 33. I Fierăstraie de mână,,. :foa.r:fece de I tăiat pl.a.să | lbuc. 0,1 | 0,1 | 0,1 | 1 | 1 | 2-4 | ||||
| I | I | 12 bucăti pe forma.tie del | ||||||||
| 34. I Fierăstraie mecanice (drujbe) | lbuc. x | 2 2-3 | I inter nţie/zonă u I | |||||||
| I | I | Ivegetaţie I | ||||||||
| 35.ICuţi toa.ie pentru ciopl.i t/ dăl.ţi lbuc. 0,4 | 0,2 | 0,2 | 0,2 | 1 | 1 | 10 | ISO% cuţitoaie | |||
| Ipentru l.emn I | ISO% dăl.ţi pentru l.emn | |||||||||
| 36. IGăl.eţi pentru apă sau bidoane din lbuc. 0,,.2 | 0,,.2 | 0,,.2 | 0,,.2 | 2 | 2 | 1 | 8 | 15 căni pentru o găl.ea.tăl | ||
| lpl.a.stic şi căni de apă I | I.sau bidon | I | ||||||||
| 3 7. I Marmite pentru transport hrană Ibuc. | 8 | 14/sistem,,. nwna:i unde | ||||||||
| I I | Ieste cazul. | |||||||||
| 38.IButoa.ie de ta.bl.ă 100-200 l. pentru Ibuc. 4 | 4 | 5 | 2 | 8 | 16 pe sistem hidrotehnici | |||||
| Iutil.a.je de intervenţie I | ||||||||||
| I Isonete de mână sau mecanice | I I | Ix) 2 până l.a. 4 buc. pe | ||||||||
I
" " "
39.I (L = 6 m cu berbec de 100-150 kg)
I
I I
I Bărci de l.emn meta.l.ice,,. :fibră de
lbuc. x
I I
I
I
" " 1 1
I sistem hidrotehnic (in 6-10 !:funcţie de nivel.ul. de
Iorganiza.re a.l.
I sistemul.ui)
I
lxJ una bucată/canton
I (:funcţie de nivel.ul. de
Iorganiza.re a. I
40.lsticl.ă sau pnewnatice cu rame,,.
bărci cu 100tor
lbuc. x
I I I
I
I I I
" " 1 1 1 12
lsistemul.ui: 30%din I
I munărul. de bărci se pot I
!dota. cu motoare de I
lbarcâ) I
I
x)una/sistem hidrotehnic cu l.a.c de la.cumul.a.re
luna/unitatea. ca.re a.re I
lin expl.oa.ta.re digu.ri La.I
41.Şal.ape
lbuc. x
I I
I
I I
20 I Dunăre o şa.Lupă rapidă I lpt. unit. de gosp. a I Iapel.or ca.re a.dm. I
!Lucrări cu rol. de I
la.păra.re inpotriva. I Iinunda.ţiil.or din Del.ta. I I Dunării I
I I
42.IBacu:ri dormitor
I
I
I Autoturisme de teren cu două
43.ldiferenţia:.Le dotate cu: staţii
Iemisie-recepţie fixe
I
I
44.Vagoane dormitor echipate cu:
lutiLităţi
I I
lbuc. x
I
I I
lbuc. x
I I
I
lbuc. x
I
X X X
X X X X X
Ix) u:nu:.l .la: fiecare I
Isistem hidrotehnic: 2 I
20 I.La :fiecare unitate carel
I are in exp.Loa:ta:re I
!diguri La Dunăre I
Ix) 1/sistem I
I hidrotehnic, 1/forma.ţie I
6 Ide Lucru, I
ll/Sistem de Gospodărire!
la ApeLor I
Ix) 1/fiecare formaţie
l
6 I de intervenţie sau:
cort; 4 ca:Lorifere/
vagon dormitor
45.IBorma:şină e.Lectrică portabi.Lă;
lpo.lizor e.Lectric portabi.L
I
I
lbuc. x
I
I
I
X 1 10 Ix) 4/sistem hidrotehnici
I I
Ix) 1/canton de
lexp.Loatare de .La diguri
46.IFrigidere 240 L
I I
lbuc. x X
I I
4-6 I şi baraje
lxJ 1/sediu: forma.ţie de
I.Z.ucru
IContainere pentru: ma:teria:.Le şi I
47.lechipamente de protecţieF lbu:c. x X
lcaza ntF a.Limente nea.Itera.bi.Le I
lxJ 1 pentru: fiecare
10 I :formaţie
I
48.ICostwrr scafandru: autonom
I
lbuc. x
I
X 1 8
x)1-2 pentru fiecare
I
sistem hidrotehnic
49.I Capre taLuz
I
I
lbuc. x
I
I
X B Ix) 1/canton .Z.a Dunăre
I1/baraj
Ix) 1/forma.ţie de
50.I Binoc.Z.u
I
I
51.I Aparat foto
I
I
52.IRezervor combustibil. de 10 t
I
I
53.Icameră videoă aparat video
I
lbuc. x X 1
I
I
lbuc. x X
I
I
lbuc. x X 1
I
I
lbuc.
I
1 20 !intervenţie
ll/sistem hidrotehnic
Ix) 1/sistem hidrotehnici
15 I 1/:forma.ţie de Lucruă I
12/direcţie de ape I
Ix) 1/canton, 1/sistem I
8 Ihidrotehnic, 1/Sistem I
Ide Gospodărire a ]Wel.orl
I I
11 pentru fiecare Sistem!
15 Ide Gospodărire a 7,pe.Z.or I
ll/sistem hidrotehnic I
C11P. D. MIJLOACE DE C11LCUL, MĂSURARE, TIUINSMISIE Ş AVERTIZARE
I I
I I
I
Ix) 1 buc. RTFfix/ I
I canton
I1 buc. RTF portabi.Z./.Z.a
I I 15 km Dl, D2 şi 2 buc./ I
I Ra.dio-te.Z.efoane fixeă portabi.Z.e cu I I baraj I
54.lacumu.Z.atoriă modem-uriă radioă acumu.Z.atori şi piese de schi.mb
lbuc.
I I I I
I
I
X X X X 2 1 1 3-5
I1 buc. RTFportabiL/şefl
Iformaţie I I1 buc. RTF portabiL/şefl Isistem I
I1 buc. RTF portabiL/ I
liformaţie de intervenţie
Ix) 1/şef forma.ţieă şef
55.Tel.efoane mobi.Z.e
Sireneă difuzoare pentru al.armăă
56.inc.Z.usiv materia.Z.e necesare
!montării
I I I
I
I I I
IEchipamente de pre.Z.ucrare şi
57.ltransmitere automată a date.Z.or
I(microca.Z.cu.Z.ator PCă modemă
lteLefax)
I
I I
I
58.IP.Z.uviometre şi nive.Lmetre de
!avertizare automată
I
lbuc.
I I
buc.
lbuc.
I
I
X X X X X X X 3-5 Isistem hidrotehnic
11/canton exp.Z.oatare
I 1/staţie hidrometrică
I- în .Z.oca.Z.ităţi şi .Z.a
!obiective i.nportante
!situate în aval. de
lacumu:.Z.ări
10 I - 2/ba.ra.j
I- autovehicu.Z.e dotate
Icu sirene
12/Sistem de Gospodărire!
la ApeLor I
ll/sistem hidrotehnic I I I
I - un set pentru I
I comitetul. ministerial. I I- un set pentru fiecare I Direcţie de 7,peă
3-5 I unitate J:INIFă
IHIDROELECTRI ,. Sistem
Ide Gospodărire a
l.llpel.oră sistem
Ihidrotehnică forma.ţie
Ide .Z.ucru
I - un fax/baraj
16-8 p.Z.uviometre/sistem
8 16-8 nive.Lmetre/sistem
I 1 p.Z.uviometru/comitet
ILocaL
I
59.IMorişti hidrometrice cu tijă
I
ITeodo.Z.it e.Z.ectrooptic
60.Istaţie GPS (precizie 1-10 cm)
I Staţie tota.Z.ă
I
lbuc. 5
I I
lbuc.
I
I
s I
I 1 buc./sistem
Ihidrotehnic
8 11 buc./sistem de
!Gospodărire a }q;)e.Z.or
11 buc./Sistem de
!Gospodărire a ]Wel.or
61.INive.Z.ă NI.-007 cu trusă
I
lbuc.
I
8 11 buc /forma.ţie de
I.Z.ucru
I
62.I Ruletâ 20-50 m
I I
I
63.ISet miră. + pl.ă.cuţe
I I
I Sistem dedicat de transmisie prin 64.Idial.-up (conputer + modem + Linie
Ite.Z.e.fonică)
CAP. E. MIJLOACE FIXE DIVERSE
I
I
I I
Ibuc. I
I I
I I
I I
Ibuc. I
I I
I I
I I
Ibuc. I
I I
I
I
12 buc./sistem
8 Ihidrotehnic
12buc./form,oţie de
I intervenţie
I1 buc. /form,oţie de
1 8 llucru
I1 buc./sistem
Ihidrotehnic
11 buc./Sistem de
5 I Gospodărire a 7,pel.or
I
Ix) 1/sistem hidrotehnici 11/form,oţie de I
65.IGrupuri el.ectrogene cu anere pentru Ibuc. Ii.Z.uminat I
I I
I I
1 1 8
I intervenţie I
11/Sistem de Gospodărire!
la Apelor I
11/canton de expl.oatare I
I Ref Lectoare (faruri, cabl.u izol.ant I
Ix) 1/sistem hidrotehnici
Ipentru reţeaua de reflectoare)/
66.I- cablu pentru iluminat
I - izol.ator pentru prinderea
lcabl.ul.ui, fasunguri, lîntrerupă.toare, becuri, etc.
Ibuc.
1ml
Ibuc.
I I
8 11/form,oţie de I
I intervenţie I
11/Sistem de Gospodărire!
la Apelor I
11/canton de expl.oatare I
I I I - câte 4 buc. de grup I
I I I electrogen + 2 buc. de I
I Aqregate pentru sudură. electrică. I
67.lsau oxiacetilenică. şi materiale de lbuc.
!sudură., truse aferente I
I I
X X X X 1 1 10
lrezervă/fo.rrna:ţie de I Iintervenţie I 1- câte 100 ml de grup I
I e.Z.ectrogen I
I I
I I
I I
68.I Motoponpe cu anexe şi 150 ml I buc. x
I conductă sau :furtun I
I I
I I
X X X 1
I- câte 200 buc. de I
I :fiecare grup e.Z.ectroqen I
Ix) 1/sistem hidrotehnici
8 I1/form,oţie de I
I intervenţie I
11/Sistem de Gospodărire!
la Apelor I
69.I Ponpe submersibi.Z.e pentru
Iepuismente
I
lbuc. x
I
I
X X X 1 1 8 Ix) 2/forma.ţie de
I intervenţie
Ix) 2-4 buc./sistem
70.IMotocositori (multifuncţionale)
I I
Iuti.Z.aje terasiere (bu.Z.dozer ă
71.I excavator) cu piese de schimb
I aferente
I
I :n-actor articu.Z.at :forestier (T.1lF)
72.I pentru tractarea p.Z.uti tori.Z.or
I mari + cab.Z.u :f.Z.exibi.Z.
73.I Autobascu.Z.antă pentru transport
Imateria.le de intervenţie
lbuc. x
I I
I
lbuc. x
I I
I
lbuc. x
I
Ibuc. I
X X X 2 X
X X X X X
x 6-10 !hidrotehnic,
12 buc./fo.rrna:ţie de
I.Z.ucru
Ix) 1 buc. buldozer/ I
x 4-8 I :forma.ţie de intervenţie I
I1 buc. exca.va.tor/ I
!:forma.ţie de intervenţie
lxJ 1 buc./Sistem de 4-8 !Gospodărire a 7,pe.Z.or
I
4-6 11 buc./forma.ţie de
I intervenţie
CAP. F. ECHIPNENTE DE PROTECŢIEă SIGURNlJ!Ă ŞI CAZARMAMENT
74.I Cizme de cauciuc scurte fi Lungi
I
lper.
I
5 5 2 2 IxJ 20 perechi/fo.rrna:t.ie
Ide intervenţie '
75.Manta.le de p.Z.oaie cu g.Z.ugi Ibuc.
I
I
X X 5 5 2 3 Ix) 20 perechi/forma.ţie
I de intervenţie
Ix) 20 buc./fo.rrna:ţie de
76.Sal.opete din doc sau inpermeabi.Z.e. Ibuc.
8 8 2 3 Iintervenţie
Costwne vătui te
77.Pufoaice sau scurte îmblăni te
I I
I I
Ibuc.
I I I
I
X X 2 2 2 10
110buc./sistem
Ihidrotehnic
I
Ix) 20 buc./forma.ţie de
interventie
20-30 bu ./sistem
Ihidrotehnic I50% sa.Z.opete
150% costwne vătuite
Ix) 20 buc./forma.ţie de
78.Căciu.Z.i de b.Z.ană sau vătui te
79.I.Mănufi de protecţie
I
lbuc. x X
I I
lbuc. x
I
10 I intervenţie 120buc./sistem
Ihidrotehnic
4 I20 pe fo.rrna:ţie de
Iintervenţie
80.I Centuriă veste fi col.aci de sa.Z.varelbuc. x
I I
X 5 5 1 2 I20 pe forma.ţie de
I intervenţie
81.IPieptare avertizoare
I (re:f.Z.ectorizante)
Ibuc. I
X X 15
x)20 pentru fiecare
I
:formaţie de intervenţie I
82.ICască de protecţie
I
83.I Bocanci
I
I Paturi de :fieră .Z.emn sau p.Z.iante
84.Iechipate cu sal.te.leă perne fi 2
Iseturi de paturi fi Lenjerie/pat
lbuc. x
I
lbuc. x
I
I
lbuc. x
I
x I x) 20 buc. /fo.rrna:ţie de
Iintervenţie
X X X X X X x Ix) 20 buc. /fo.rrna:ţie de
Iintervenţie
Ix) 20 pentru fiecare I
15 I:formaţie de intervenţie I
I I
I I I- se ca.lcu:lea.za. 1n I
I I I funcţie de spa.ţiil.e de I
I I jdormit din cantoane şi I
85.I Du.1.ap cazarmament Ibuc. X X 15 Idin a.Lte spaţii I I I jgospodăreşti fol.osite I
I I I în ti.npul. a.cţiunil.or dej
I I japă.rare I
I I Ix) 2 buc./canton_,. 2 I
86.I Bucătărie mobil.ă Ibuc. 15 jbuc./sistem I I I jhidrotehnic_,. 2 buc./ I
I I jforma:ţie de intervenţiei
87.I Fi.l.tru rapid pentru apă potabil.ă Ibuc. 10 I- 1 buc./canton de
I I I exp.Loatare
I I I- 1 buc./ca.nton + set
88.I Aragaz cu butelie_,. veselă._,. tacâmuri Ibuc. 10 jvesel.ă 12 persoane
Ipentru bucătărie I I- 1 buc./sistem
I I jhidrotehnic
89.j Corturi inpermeabil.e Ibuc. X X 1 10 I- se prevăd La cantoanej
I I jda.că. este cazul. I
I I Ix) 1 radio + 1 TV/ I
I I jcanton I
90.l11parat radio + TV Ibuc. X X 4-6 11 radio+ 1 TV/forma.ţie
I I Ide .lucru
I I 11 radio+ 1 TV/sistem
I I Ihidrotehnic
91.IBoiler electric Ibuc. X X 4-6 Ix) 1/ca.nton
I I jl-2/sistem hidrotehnic
92.I Trusă medica.l.ă de prim ajutor Ibuc. X X I - 1 Ix) 1/ca.nton
CAP. G. MIITERL'ILE CONSUM/IBILE PENTRU IGIEWÎ. ş CONSERVAREA MIITERL'ILELOR
I I Ix) 20 kg detergenţi/
93.I Sâpun şi detergenţi lkg X X X X 1 jcanton, staţie/an
I I lxJ 10 kg săpun/canton,
I I Istaţie/an
I I I I I I I Ix) 5 kg var/canton,
94.IMateria.Z.e dezinfectante (var şi lkg I X I X I - I - X X xi 1 Istaţie/an
I el.or.amină) I I I I I I Ix) 5 kg el.or.amină/
I I I I I I I !canton, staţie/an
| 95.IPudră ta.Z.c, na.fta.Z.ină. | lkg | I | X | I | X | I | - I | - X | X | - I | 1 |
| 96. IOtravă de şoareci | lkg | I | X | I | X | I | - I | - X | X | - I | 1 |
Ix) 5 Kg/canton/an
Ix) 3 kg/canton/an
CAP. H. MRTERDlLE ŞI MIJLOACE PENTRU INTERVENJ!IE IJI GHEŢURI
97.I Pră.j ini din .Z.emn de esenţă. tare Ibuc. I X I X I X I X X X xi 8 Ix) 5 La o echipă de
!pentru dirijarea s.Z.oiuri.Z.or I I I I I I Iintervenţie
IScânduri de răşinoase pentru I I I I I I I
98.lasigurarea oameni.Z.or (3-4 cm Ibuc. I X I X I X I X X X xi 8 Ix) 5 La o echipă de
Igrosime, 20 cm .Z.ă.ţime, 4-5 cm I I I I I I I intervenţie
I.1. ungime) I I I I I I I
99.I Rângi de fier 2-4m.Z.ungime Ibuc. I X I X I X I X X X xi 15 Ix) 2 La o echipă de
I I I I I I I Iintervenţie
100.IFierăstraie pentru gheaţă. Ibuc. I X I X I X I X X X xi 10 Ix) 5 La o echipă de
I I I I I I I Iintervenţie
CAP.I. MIITERL'ILE ŞI MIJLOACE DE INTERVENJ!IE PENTRU COMBATEREA EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE
101.IT.r-ase pro.fesiona.Z.e pentru
Iintervenţii pe râuri
102.IT.r-ase pro.fesiona.Z.e pentru
Iintervenţii pe .Z.acuri
lbuc.1
I I
Ibuc. I
8 11 buc./Sistem de
!Gospodărire a :Apel.or
8 11 buc./Sistem de
!Gospodărire a :Apel.or
103.IT.r-usă pentru determinarea rapidă a Ibuc. Itipul.ai de substanţă. po.Z.uatoare I
B 11 buc./Sistem de
!Gospodărire a 7,pe.Z.or
104.ISistem de ancorare baraj p.Z.uti tor
lpe mal.uri
105.ISistem tip .funicul.ar mobil. pentru
!poziţionarea baraju.Z.ui p.Z.utitor
Ibuc. I
Ibuc. I
5 13 buc./Sistem de
!Gospodărire a 7,pe.Z.or
5 11 buc./Sistem de
!Gospodărire a 7,pe.Z.or
| 106.IBă.rci pneumatice Ibuc. I I | 12 | 12 buc./Sistem de !Gospodărire a 7,pel.or |
|---|---|---|
| 10 7. IGrup e.Z.ectrogen portabil. Ibuc. I I | 8 | 11 buc./Sistem de !Gospodărire a :Apel.or |
| !image !image 108.IConpresor!imageportabil. !imageIbuc. I I | 8 | I !image 11 buc./Sistem de !Gospodărire a :Apel.or |
| 109. ISistem de vedere pe tinp de noapte Ibuc. I I | 15 | 12 buc./Sistem de !Gospodărire a :Apel.or |
110.IBinoc.Z.a infraroşii
I
Ibuc.
I
20 2 buc./Sistem de
1 Gospodărire a :Apel.or
111.IRef.Z.ectoare portabi.Z.e
I
112.IE.1.ectroponpe
I
I I
113.IBaraje absorbante p.Z.uti toare
I
Ibuc. I
Ibuc.
I
I I
Ibuc.
I
8 14 buc./Sistem de
!Gospodărire a 7,pe.Z.or
8 12 buc./Sistem de
!Gospodărire a 7,pel.or
15baraje x Lăţi.mea m:;:x.
la cursu.Z.ui de apă
2 I1 baraj de500m/
IDirecţie de Jlpe (pentruI
114.I Pânză hessiană
I
115.I Bal.oţi paie
I
116.I.Fu.nie sintetică
I
117.I Pari de l.emn
I
118.I Cângi PSI
I
119.IRecipiente PVC 200 litri
I
Ibuc.
I
I buc.
I
1m1 I
I buc.
I
I buc.
I
Ibuc.
I
lpol.u.ări ma:rine)
2 I300 ml/forma.ţie de
li intervenţie
ISO buc./forma.ţie de
I intervenţie
8 I 150 mL/form,oţie de
I intervenţie
B I 100 buc./forma.ţie de
I intervenţie
8 15 buc. /forma.ţie de intervenţie
8 I5 buc./form,oţie de
ll.u.cru.
120.IMăşti de gaze I buc. B 12 buc./forma.ţie
| 121. IMaterial.e absorbante tip spil.l.-sorbl.kg | 200 | 100 | 1soo | 2 | I |
|---|---|---|---|---|---|
| 122.lsaci cu absorbant HEGSORB 1kg | 200 | 100 | Isoo1 | 2 | I |
| 123. I Saci cu. absorbant HEGACID 1kg | 100 | so | I200 | 2 | I |
| 124. IMaterial.e absorbante ECO seria 200 I.kg | 50 | 50 | ISO | 1 | I |
| 125. IMaterial.e absorbante ECO seria 300 I.kg | 50 | 50 | ISO | 1 | I |
| 126.IMateriale absorbante ECO seria 400 1kg I - I - - I | so | 50 | 50 | 1 | I |
| 12 7. I S.kimer pentru. separare hidrocarburi Ibuc. I I I I | 5 | 12 buc./Sistem de !Gospodărire a :Apel.or |
128.ITanc (ponton) pl.u.titor pentru.
I col.ectare pol.u.anţi
Ibuc. I
I I
5 12 buc./Sistem de
IGospodărire a }q;)el.or
129.I Perne absorbanteă ru.l.ou.riă cil.indrilbu.c. - Iabsorbanţi I I
20 10 20 10 2 ISO buc./Sistem de
IGospodărire a }q;)el.or
130.IVidanje
I
131.IMaterial.e :fil.trante
I
IRecipienţi de 1-5 l.itri pentru.
132.Iprobe de apă şi material. biol.ogic
I
I buc. I
I I
I tonei
I I
I I
I I
I I
10 12 buc./Sistem de
!Gospodărire a :Apel.or
2 IO,5 t/Sistem de
IGospodărire a }q;)el.or
4-6 120 buc./laborator
I Sistem de Gospodărire al ll\Pelor I
133.I Sistem portabil TRIIW115 pentru Ibuc. I I efectuarea determinârilor biologice I I
134.I Sistem de :fil.trare rapid cu. ponpe lbu.c. I I de vid manual I I
8-12 11 buc./Sistem de IGospodârire a J\pelor
6-10 11 buc./Sistem de
!Gospodărire a :Apel.or
ANEXA NR. 2.3
ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE CARE ASIGURĂ FUNCŢII DE SPRIJIN PRIVIND PREVENIREA ŞI GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE INUNDAŢII, FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE, ACCIDENTE LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE ŞI POLUĂRI ACCIDENTALE
–Ministerul Apărării Nationale - MApN:
Planifică şi execută măsurile de protecţie şi intervenţie potrivit organizării planurilor specifice proprii şi planurilor comune cu alte ministere.
–Ministerul Administratiei şi Internelor - MAI
Asigură, prin Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă:
a)transmiterea prognozelor, avertizărilor şi informaţiilor privind producerea de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluări accidentale la localităţile potenţial afectabile şi obiectivele social-economice importante, primite de la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor;
b)urmărirea şi coordonarea realizării sistemelor de alarmare a populaţiei în localităţi şi verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora, precum şi afişarea în locuri vizibile a semnalelor folosite în situaţii de urgenţă;
c)elaborarea programelor de pregătire a populaţiei, pentru protecţia şi intervenţia în cazul inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, conducerea exerciţiilor şi aplicaţiilor de pregătire a populaţiei şi a operatorilor economici din zonele de risc şi verificarea aplicabilităţii măsurilor din planurile de apărare;
d)instruirea periodică a administraţiei publice locale (prefecţi, subprefecţi, preşedinţi ai Consiliilor judeţene, primari) asupra atribuţiilor ce le revin în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice;
e)intervenţia operativă pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, cu asistenţă tehnică a specialiştilor din cadrul unităţilor de gospodărire a apelor;
f)elaborarea rapoartelor operative asupra efectelor factorilor de risc specifici şi măsurilor întreprinse, prin colaborare permanentă cu Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, pe care le transmit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrului operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin grija Grupului de suport tehnic;
g)transmiterea la Centrul Operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor a informaţiilor privind efectele fenomenelor meteorologice periculoase (căderi abundente de zăpadă, de chiciură, grindină, efecte ale secetei, etc.), la cererea acestuia;
h)participarea la aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei din localităţile afectate
i)elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, proiectul de strategie naţională a protecţiei civile;
j)elaborează şi avizează proiecte de acte normative specifice;
k)coordonează activităţile de evacuare, potrivit planurilor întocmite;
1) organizează şi conduce activitatea de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare;
m)analizează periodic, împreună cu autorităţile administraţiei publice centrale, stadiul realizării măsurilor necesare a fi luate în situaţii de protecţie civilă;
n)elaborează norme metodologice pentru întocmirea planurilor de urgenţă internă şi externă a operatorilor economici;
o)organizează şi conduce exerciţii şi aplicaţii de specialitate;
p)coordonează acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă;
q)colaborează cu organisme internaţionale de specialitate. Asigură, prin intermediul Posturilor de Poli.ţie:
a)transmiterea, în mediul rural, a prognozelor, avertizărilor şi informaţiilor privind fenomenele hidrometeorologice periculoase, în perioadele în care la primării şi oficii poştale nu este asigurată permanenţa;
–Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă este autoritate de reglementare în domeniul protecţiei civile.
–Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor- MMGA:
a)elaborează strategia naţională de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
b)face, anual, propuneri pentru asigurarea de la bugetul de stat a mijloacelor financiare necesare acoperirii cheltuielilor pentru constituirea şi reînnoirea stocului de materiale şi mijloace de apărare, pentru acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, în domeniul gospodăririi apelor, precum şi pentru executarea lucrărilor noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi refacerea unor lucrări afectate de dezastre;
c)coordonează şi urmăreşte realizarea într-o concepţie unitară a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare;
d)coordonează, la nivel naţional, activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, urmăreşte modul de informare cu date şi prognoze hidrologice şi meteorologice a factorilor interesaţi;
e)iniţiază elaborarea sau modificarea de acte normative în domeniul apărării împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale precum şi reglementări în aplicarea acestora. Controlează modul în care sunt respectate prevederile legale şi reglementările în acest domeniu;
f)cooperează cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor la care statul român este parte, privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
g)verifică, anual, starea tehnică şi funcţională a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, indiferent de deţinător, împreună cu unităţile care au în administrare aceste construcţii, stabilind măsurile şi lucrările necesare măririi gradului de siguranţă în exploatare a acestora;
h)verifică modul de constituire a stocurilor de materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor de către deţinătorii de lucrări şi de către comitetele locale, precum şi modul în care au fost folosite fondurile de la bugetul de stat pentru completarea şi reînnoirea stocurilor constituite la unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române";
i)verifică realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, a lucrărilor de întreţinere a cursurilor de apă pentru asigurarea capacităţii de scurgere a acestora, a podurilor, podeţelor şi a altor lucrări care pot influenţa scurgerea, dispunând măsuri obligatorii pentru unităţile care au în administrare aceste obiective;
j)asigură condiţiile de funcţionare a Comitetului ministerial şi a Centrului operativ cu activitate permanentă pentru situaţii de urgenţă;
k)coordonează împreună cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor implementarea Deciziei 2850/2000/EEC la nivel naţional;
1) asigură funcţionarea "punctului focal naţional" în activitatea regională a bazinului Mării Negre împotriva poluării;
m)recepţionează, prin Centrul Operativ, toate rapoartele operative legate de o poluare marină şi participă la acţiunile Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marină.
–Administratia Natională "Apele Române" - ANAR:
a)aplică prevederile strategiei şi coordonează tehnic, prin unităţile teritoriale, activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi cele de combatere a poluărilor accidentale, pentru obiectivele şi lucrările de apărare de pe cursurile de apă;
b)întocmeşte planurile pe bazine hidrografice de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale şi de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare;
c)asigură, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, elaborarea planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
d)acordă, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, asistenţa tehnică la întocmirea planurilor municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale;
e)întocmeşte planuri de avertizare-alarmare a localităţilor şi obiectivelor din aval de lacurile de acumulare în caz de accidente la barajele din administrare;
j)asigură întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din administrare;
g)asigură instalarea şi buna funcţionare a aparaturii, dispozitivelor hidrometrice şi pluviometrice din bazinele hidrografice şi de la obiectivele şi lucrările hidrotehnice din administrare;
h)asigură datele necesare pentru întocmirea de studii de reconstituire a undelor de viitură şi centralizează elementele privitoare la modul de comportare în timpul apelor mari a lucrărilor hidrotehnice din administrare;
i)asigură constituirea şi reînnoirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare în conformitate cu Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva
inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din surse proprii, precum şi depozitarea lor în bune condiţii, pentru obiectivele şi lucrările din administrare;
j)propune lucrări noi de apărare, precum şi de optimizare constructivă şi funcţională a celor existente, ca urmare a concluziilor rezuhate după trecerea apelor mari;
k)propune Comitetului ministerial, împreună cu Comitetele judeţene, măsuri de inundare dirijată a terenurilor dinainte stabilite în cadrul planurilor de apărare sau introducerea unor măsuri speciale în funcţionarea sistemelor de evacuare a apelor mari;
l)asigură conducerea Grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea tipurilor de risc specifice constituite în cadrul Comitetelor judeţene;
m)organizează anual, împreună cu deţinătorii, verificări ale secţiunilor de scurgere la poduri şi podeţe, ale lucrărilor de apărare şi consolidare a malurilor şi a albiilor, ale zonelor de exploatare a balastului, stabilind măsuri şi lucrări obligatorii pentru deţinători, în vederea asigurării capacităţii de tranzitare a debitelor la viituri;
n)asigură exploatarea corelată, pe bazin hidrografic, a lacurilor de acumulare pentru atenuarea viiturilor şi urmăreşte ca regulamentele de exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare, indiferent de deţinător, să conţină prevederi privind modul de exploatare a acestora înainte, în timpul şi după trecerea apelor mari, precum şi în caz de accidente la construcţii hidrotehnice şi secetă hidrologică;
o)dispune, în perioade de ape mari, măsuri operative obligatorii în legătură cu exploatarea lacurilor şi barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de deţinători, asţfel încât prin exploatarea corelată la nivel de bazin, să se realizeze eficienţa maximă în acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor;
p)asigură, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, diseminarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor primite de la Direcţiile de Ape, la obiectivele hidrotehnice din administrare şi la Centrele operaţionale ale Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, conform Anexei nr. 11) la prezentul regulament;
r)participă, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, la avertizarea comitetelor locale în caz de producere a fenomenelor hidrometeorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, precum şi la pregătirea populaţiei pentru apărarea împotriva inundaţiilor, prin exerciţii periodice de simulare;
s)participă, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale, la organizarea apărării pe Dunăre şi pe celelahe râuri care formează sau traversează frontiera de stat a României, în care scop colaborează şi cu unităţile care administrează porturile şi căile navigabile şi cu Comitetele judeţene limitrofe;
t)asigură elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor privitoare la inundaţii, gheţuri, secetă hidrologică şi poluări accidentale pe bazine hidrografice;
u)ia măsuri permanente de creştere a preciziei prognozelor hidrologice şi de diseminare a acestora la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi la unităţile care au în exploatare lucrări hidrotehnice şi corelează datele obţinute din reţea cu cele provenite de la aceste unităţi;
v)identifică, evaluează, verifică şi clarifică aspecte legate de poluările marine şi organizează intervenţia operativă;
x)asigură transmiterea informaţiilor la Comitetul ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă;
y)asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători hidrologice propru;
``) asigură, prin laboratoarele sale de analize fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, determinarea naturii poluantului şi evoluţia undei de poluare.
–Institutul National de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor - INHGA:
a)asigură elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor privitoare la inundaţii, gheţuri şi secetă hidrologică şi transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul
Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape;
b)asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători hidrologice propm;
c)întocmeşte instrucţiuni de elaborare şi transmitere a avertizărilor şi prognozelor privind producerea fenomenelor hidrologice periculoase, care sunt aprobate de Comitetul ministerial;
d)asigură îndrumarea metodologică şi coordonarea reţelei naţionale de măsurători hidrologice.
–Administratia Natională de Meteorologie - ANM:
a)asigură elaborarea prognozelor şi avertizărilor privitoare la fenomene meteorologice periculoase şi transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Centrul Operaţional Naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape, precum şi altor factori interesaţi;
b)asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători meteorologice;
c)elaborează instrucţiuni de stabilire a pragurilor critice pentru fenomenele meteorologice periculoase şi de elaborare şi transmitere a avertizărilor şi prognozelor privind producerea acestor fenomene, care sunt aprobate de Comitetul ministerial.
–Consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii principale:
a)aprobă organizarea Inspectoratelor şi a formaţiunilor de protecţie şi intervenţie în situaţii de
urgenţă la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;
b)aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;
c)participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;
d)stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile;
e)înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă;
f)gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie şi intervenţie prin serviciile specializate din subordine;
g)asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie.
–Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului iudetean, are următoarele atribuţii specifice:
a)asigură, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, elaborarea planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, prin corelarea planurilor de apărare întocmite de Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă şi a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare şi a planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare;
b)acordă asistenţă tehnică comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru întocmirea planurilor de apărare specifice;
c)avizează planurile de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale municipale, orăşeneşti şi comunale, în vederea aprobării de către preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;
d)coordonează tehnic acţiunile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale în teritoriu, aplicând prevederile din planurile de apărare împotriva inundaţiilor, planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, precum şi a planurilor de restricţii în perioade
deficitare, asigurând legăturile cu Comitetul ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu Direcţiile de Ape şi Comitetele judeţene situate în amonte şi în aval, conform sistemului informaţional operativ;
e)asigură consultanţa de specialitate, în cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, pentru cuprinderea în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii şi completării stocurilor de materiale şi mijloace de apărare pentru situaţii de urgenţă generate de inundaţii, gheţuri şi poluări accidentale, pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare proprii, precum şi pentru întreţinerea albiilor cursurilor de apă pe raza localităţilor;
f)asigură, prin Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare permanentă cu Centrul operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, în timpul situaţiilor de urgenţă, rapoartelor de sinteză, după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la Centrul operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi la Centrul operativ al Direcţiei de Ape, care transmite la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale
Apele Române;
g)asigură, în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, organizarea şi desfăşurarea la nivel judeţean a exerciţiilor de simulare pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populaţiei, a fluxului primar de informare în caz de poluări accidentale, precum şi pentru instruirea administraţiei publice locale asupra managementului tipurilor de risc specifice;
h)asigură organizarea anuală a acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor precum şi urmărirea realizării măsurilor şi lucrărilor stabilite cu această ocazie;
i)participă, în comisia stabilită de Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, la evaluarea şi stabilirea pagubelor produse de inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi, accidente la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluări accidentale.
ANEXA NR. 2.4
CONTRAVENŢII ŞI SANCŢIUNI
Conform Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, a OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005 şi Legii nr. 107/1996 - Legea Apelor cu modificările şi completările ulterioare, constituie contraventii următoarele fapte:
1) neincluderea măsurilor de protecţie civilă în programele de dezvoltare economico-socială sau în proiectele de buget;
2) neorganizarea serviciilor de urgenţă voluntare sau neasigurarea înzestrării şi a pregătirii profesionale a acestora;
3) neîntocmirea planurilor de intervenţie sau a altor documente operative de răspuns în situaţii de urgenţă ori neasigurarea punerii acestora în aplicare la declanşarea situaţiilor de urgenţă;
4) neasigurarea înştiinţării, a avertizării, a alarmării sau a evacuării populaţiei în situaţii de urgenţă;
5) neasigurarea identificării, a monitorizării şi a evaluării factorilor de risc generatori de evenimente periculoase sau nestabilirea măsurilor de protecţie împotriva efectelor negative ale acestora;
6) neasigurarea înzestrării, a dotării şi a echipării cu mijloace tehnice de protecţie civilă, precum şi nemenţinerea în stare de operativitate a acestora;
7) nesolicitarea avizelor, a acordurilor sau a autorizaţiilor privind protecţia civilă ori neîndeplinirea măsurilor şi a condiţiilor prevăzute în acestea;
8) neelaborarea regulamentelor, a normelor, a metodologiilor şi a dispoziţiilor privind protecţia civilă;
9) neprevederea în documentele tehnico-economice ale investiţiilor a adăposturilor, a dotărilor şi a măsurilor de utilitate publică privind protecţia civilă sau nerealizarea la termen a acestora;
1O) nemenţinerea adăposturilor publice de protecţie civilă în bună stare de utilizare pe timpul situaţiilor excepţionale, corespunzătoare destinaţiilor acestora;
11) neparticiparea la instruirile, exerciţiile şi aplicaţiile de pregătire privind protecţia civilă;
12) neanunţarea sau neinformarea despre evenimentele periculoase produse sau privind măsurile de protecţie civilă luate ori necesar a fi luate;
13) folosirea în alte scopuri a mijloacelor tehnice de protecţie civilă cu destinaţie publică;
14) interzicerea accesului personalului şi al mijloacelor tehnice ale serviciilor de urgenţă în scopul îndeplinirii atribuţiilor legale specifice;
15) neconstituirea rezervelor de resurse tehnico-materiale necesare protecţiei civile, prevăzute în planurile specifice;
16) neîndeplinirea funcţiilor de sprijin stabilite pe timpul situaţiilor de urgenţă;
17) accesul persoanelor neautorizate pe timpul situaţiilor de urgenţă în zonele afectate, interzise accesului şi care sunt delimitate şi marcate corespunzător;
18) necompensarea contravalorii serviciilor prestate pe timpul situaţiilor de urgenţă;
19) neîndeplinirea măsurilor stabilite pentru asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei afectate;
20) neconstituirea comitetelor pentru situaţii de urgenţă;
21) neconstituirea centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;
22) neelaborarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de nscun;
23) neelaborarea planurilor pentru asigurarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
24) neîntocmirea planurilor de evacuare;
25) neîntocmirea planurilor de intervenţie şi de cooperare;
26) netransmiterea mesajelor de avertizare a populaţiei despre declararea stării de alertă în cazul situaţiilor de urgenţă sau pentru evacuare;
27) exploatarea sau întreţinerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor;
28) extragera agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, de pe plajă sau de pe faleza mării, fără aviz sau autorizaţie de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora;
29) amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe, fără avizul de amplasament, precum şi fără avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor;
30) neîntreţinerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosinţă a apei sau de către deţinătorii de lucrări;
31) depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale canalelor, lacurilor, bălţilor şi pe faleza mării, pe baraje şi diguri sau în zonele de protecţie a acestora a materialelor de orice fel;
32) inexistenţa planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, la nivel de obiectiv, precum şi nerespectarea acestora şi a planurilor locale de apărare;
33) oburarea sau blocarea, sub orice formă, precum şi scoaterea din funcţiune, în orice mod, a construcţiilor şi instalaţiilor de descărcare a apelor mari;
34) plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuştilor, tufelor, a culturilor perene şi puieţilor din albiile cursurilor de apă, din cuvetele lacurilor de acumulare şi de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri şi din zonele de protecţie a acestora;
35) plantarea de stâlpi pe baraje şi diguri, rară avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;
36) păşunatul în zonele de protecţie a cursurilor de apă;
37) distrugerea sau deteriorarea unităţilor şi instalaţiilor reţelei naţionale de observaţii, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a staţiilor de determinare automată a calităţii apelor şi a altora asemenea;
38) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale râurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrări hidrotehnice ori în zonele de protecţie a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia, ori fără notificarea unor astfel de activităţi;
39) circulaţia cu vehicule, trecerea cu animale sau staţionarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu excepţia locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenţii operative;
40) întreţinerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare şi distribuţie a apei, a lucrărilor de protecţie a albiilor şi malurilor, a celor de prevenire şi combatere a acţiunii distructive a apelor;
41) inexistenţa dispozitivelor sau a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice şi de alarmare în caz de pericol;
42) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitărilor legale ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi ale Administraţiei Naţionale
,,Apele Române";
43) neparticiparea la acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, de combatere a secetei sau a altor calamităţi naturale.
Aceste contravenţii se sancţionează cu amendă, conform prevederilor legilor mai sus menţionate.
Sancţiunile contravenţionale se aplică persoanelor fizice sau juridice, după caz.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul Inspectoratului General, Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, al serviciilor publice comunitare profesioniste şi al unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române" cu atribuţii de îndrumare şi control.
ANEXA NR. 2.5
CONŢINUTUL PLANULUI
DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, GHEŢURILOR ŞI POLUĂRILOR ACCIDENTALE AL COMITETELOR MUNICIPALE, ORĂŞENEŞTI ŞI COMUNALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă întocmesc, cu asistenţa tehnică a unităţilor de gospodărire a apelor, din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române" planuri de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale, care au următorul conţinut:
1.hotărârea consiliului municipal, orăşenesc sau comunal de constituire a comitetului pentru situaţii de urgenţă;
2.componenţa nominală a comitetului municipal, orăşenesc sau comunal, cu precizarea unităţii la care sunt încadraţi, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu, inclusiv telefoanele mobile;
3.numerele de telefon şi fax ale permanenţei (primărie, poliţie, oficii poştale, etc.) unde se pot transmite avertizări, prognoze, decizii, dispoziţii şi informaţii;
4.schema fluxului informaţional operativ-decizional pentru apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase;
5.tabelul cuprinzând date caracteristice de apărare a obiectivelor inundabile (tabel tip), care să conţină:
–numărul curent;
–curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localităţii-râuri, pâraie locale, văi nepermanente, torenţi), baraj existent a cărui avariere poate conduce la inundarea localităţii;
–denumirea obiectivelor din zona inundabilă (pentru fiecare curs de apă în parte): nr. gospodării, nr. obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, căi de comunicaţie, reţele de alimentare cu apă, gaz, energie electrică, reţele telefonice, terenuri agricole, păduri, surse de poluare;
–cauzele inundării (revărsare, scurgeri de pe versanţi, avarie baraj);
–nr. telefon şi fax de la primărie, post de poliţie, protecţie civilă, şcoală, etc.;
–amplasamentul staţiei hidrometrice locale;
–mărimi de apărare locale (CA, CI, CP, faze de apărare la diguri, faze de apărare la gheţuri);
–amplasamentul staţiei hidrometrice sau postului pluviometric avertizor;
–mărimi de apărare avertizoare (CA, CI, CP, faze de apărare la diguri, praguri critice la precipitaţii);
–timpul de propagare a undei de viitură sau timpul de concentrare a precipitaţiilor de la postul pluviometric la obiective;
–lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor existente pe fiecare curs de apă (denumire, caracteristici tehnice, puncte critice-eroziuni de mal, zone sub cota proiectată, zone lipsite de perdele de protecţie, zone cu lucrări de traversare, zone endemice de producere a infiltraţiilor şi grifoanelor);
–probabilităţi de inundare: normată (proiectată) şi reală (existenţa în prezent);
–în josul paginii se va menţiona semnificaţia mărimilor caracteristice de apărare;
–tabelul este semnat de preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenţă;
6.tabel cu măsuri de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor luate la nivel local (tabel tip întocmit pe verso tabelului de la pct. 5), care să conţină:
–nr. curent;
–măsuri pentru avertizarea-alarmarea populaţiei la pnm1rea avertizărilor hidrologice ş1 meteorologice, luate de primărie, poliţie, comitetul local;
–măsuri la atingerea COTEI DE ATENŢIE (CA), Fazei I de apărare la diguri, Fazei I de apărare la gheţuri, pragurilor de avertizare la precipitaţii;
–măsuri la atingerea COTEI DE INUNDAŢIE (CI), Fazei a II-a de apărare la diguri, Fazei a II-a de apărare la gheţuri, pragurilor de agravare la precipitaţii;
–măsuri la atingerea COTEI DE PERICOL (CP), Fazei a III-a de apărare la diguri, Fazei a III-a de apărare la gheţuri, "METEOR ROŞU" pentru precipitaţii;
–măsuri la ieşirea din STAREA DE URGENŢĂ;
–formaţii de intervenţie alcătuite din localnici (cu nominalizarea persoanelor apte pentru acţiunile de intervenţie operativă);
–responsabili cu acţiunile de apărare (nominalizarea responsabililor pentru evacuarea populaţiei şi asigurarea spaţiilor de cazare temporară, nominalizarea personalului care asigură permanenţa la primărie pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase, nominalizarea responsabilului cu întocmirea "Rapoartelor operative" zilnice, care se transmit la Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă şi la Centrul operativ de la Sistemul de Gospodărire a Apelor;
–tabelul este semnat de preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenţă;
7.tabelul cu stocul minim de mijloace şi materiale de apărare existente, al cărui necesar se stabileşte pe baza Normativului-cadru, cu asistenţa tehnică a unităţilor de gospodărire a apelor, numai pentru sortimentele necesare în funcţie de zona în care este amplasată localitatea, de gradul de amenajare a zonei, tipul de lucrări existente şi de specificul acţiunilor operative de intervenţie;
8.planul de situaţie al localităţii la scara 1:10.000 sau 1:25.000 (conform celui cuprins în Planul de Urbanism General), cu localizarea obiectivelor afectabile, delimitarea zonelor inundabile atât din revărsări de cursuri de apă cât şi din scurgeri de pe versanţi, amplasarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor cu punctele critice ale acestora şi indicarea zonelor pentru inundare dirijată (după caz), a căilor de comunicaţie, a zonele cu poduri şi podeţe subdimensionate şi a altor zone critice, precum şi a zonelor de evacuare preventivă şi cazare a populaţiei, animalelor şi bunurilor;
9.un profil transversal tip prin albie şi dig (după caz) pe care se vor indica COTELE DE APĂRARE şi Fazele de apărare la diguri;
1O. planul de prevemre ş1 combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare.
Pentru obiectivele izolate, cum sunt: şantierele, balastierele, sondele şi depozitele de petrol, alte obiective potenţial poluatoare-iazuri de decantare, depozite de deşeuri, se vor întocmi planuri de apărare după modelul de mai sus, adaptat la specificul lor, şi se vor transmite la comitetul local pentru situaţii de urgenţă pe raza căruia se află obiectivul.
Pentru localităţile situate în aval de baraje, planul de apărare împotriva inundaţiilor va conţine elemente strict necesare extrase din Planul de avertizare-alarmare al barajului: timpul minim de propagare a undei de rupere până la localitate, limita maximă a undei de rupere-obiective cuprinse în zona inundabilă, înălţimea maximă a lamei de apă, căi de evacuare şi zone de evacuare în caz de accident la baraj.
Planurile de apărare ale comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă se verifică de către Sistemele de Gospodărire a Apelor, se avizează de către Grupurile de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale din cadrul Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de preşedintele Comitetului judeţean.
ANEXA NR. 2.6
CONŢINUTUL RAPOARTELOR OPERATIVE
CE SE TRANSMIT ZILNIC PE TIMPUL PRODUCERII FENOMENELOR PERICULOASE
Rapoartele operative se transmit zilnic de către Comitetele locale (primării) la Comitetele judeţene (Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă) şi la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, pe timpul producerii fenomenelor periculoase
Rapoartele operative vor cuprinde:
1.modul în care s-a produs fenomenul hidrometeorologic periculos (cantităţi cumulate de precipitaţii căzute pe întreaga perioadă de producere a acestora, cantităţi totale de precipitaţii cumulate cu echivalentul în apă al stratului de zăpadă existent, revărsări cursuri de ape, blocaje gheţuri, scurgeri de pe versanţi, căderi de grindină, furtună, căderi masive de zăpadă, mărimi caracteristice de apărare atinse, debite maxime înregistrate, comparaţia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice), pe unităţi administrative şi râuri, de la un raport la altul;
2.situaţia pagubelor produse (estimativ-fizic).
Model
I MtmicipiuL, I
I Nr. I oraş-uL, I
crt. lcomuna./Loca.Lităţil Obiective afecta.te
I aparţinătoare/ I
bazin hidrografici
Ca.u:zeLe afectării
l. Comuna .......... lvictime omeneşti I- revărsare râu:F pârâu:F
I - nr. case din care Iva.Le nepe.tn1anentă
I• distruse I(nomina.Liza.rea. .Lui) ,.
I• a.varia.te I- bLoca.je de gheţuri
I - nr. anexe gospodăreşti I- scurgeri de pe versanţi
I- nr. obiective socio- I- bă.Ltiri, a.pe interne
!economice (se menţionează.I- grindină., furtună., căderi lşcoa..La., grădiniţa, lma:sive de zăpadă., depuneri lspita..Lu:.L, biserica., etc.)lde gheaţă. şi chiciură., etc.
I- nr. poduri şi podeţe I- rupere dig râu._,. avariere
I- km DN lbaraj, etc.
I- km DJ+DC I - etc.
I- kmdrwn forestier I
I- ha teren agricoL I
I- km reţeLe de aLimentare I
Icu apă I
I- nr. fântâni I
I- anima:Le m:.,,arte I
I- nr. constru.cţiil.or
!hidrotehnice (denwnirea
Il.or şi deţinătorul.) I- reţel.e el.ectrice I - reţ.el.e tel.efonice
3.măsurile luate rk către toate structurile implicate în gestionarea situaţiilor rk urgenţă generate de riscurile specifice: avertizarea populaţiei, forţe de intervenţie care acţionează, evacuarea populaţiei, cazare, alimentarea cu apă potabilă a sinistraţilor şi obiecte de primă necesitate, modul rk exploatare şi de comportare a construcţiilor hidrotehnice cu rol rk apărare împotriva inundaţiilor, volume acumulate în acumulările permanente şi nepermanente, manevrele efectuate la baraje şi derivaţii rk ape mari, modul de funcţionare al staţiilor rk pompare pentru desecare, capacitatea acestora rk evacuare, probleme întâmpinate în aplicarea deciziilor, etc.
4.măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea pagubelor (tăierea controlată a digurilor, evacuarea apelor din incinte, etc.)
5.construcţii hidrotehnice afectate
6.valoarea preliminară a pagubelor stabilită rk Comitetele pentru situaţii rk urgenţă. Rapoartele operative sunt semnate rk către preşedintele Comitetului local pentru situaţii de urgenţă (primarul localităţii).
Modelul rapoartelor operative solicitat de Ministerul Administraţiei şi Internelor este următorul :
DE' ACORD
PRIMAR
Semnătura
fNJFORMATll SOlfCITATE ÎN CAZUL PRODUCERII UNOR SITUAT/il DE URGENTĂ:
"' I, !I>
| 1.UNITATEA ADMINISTRA TIV-TERITORIALA | = | |||
|---|---|---|---|---|
| 2. Numărul de persoane | evacuate | = | ||
| salvate | = | |||
| izolate | = | |||
| dispărute | = | |||
| decedate (nominal - numele şi pren. pers. decedate, vârsta, localit. unde a decedat şi cauza decesului) | = | |||
| 3. Localităţi (numeric) | afectate | = | ||
| izolate | acces la drumuri publice | = | ||
| acces la alim. cu energ. el. | = | |||
| acces la alim. cu gaze naturale | = | |||
| acces la alim. cu apă potabilă | = | |||
| acces la reţele de telefonie | = | |||
| 4. Localităţi (nominal- sate) | Locuinţe | avariate/afectate | = | |
| distruse | = | |||
| în pericol de prăbuşire | = | |||
| Gospodării şi anexe | avariate/afectate | = | ||
| distruse | = | |||
| Obv. soc.ec. | afectate - vor fi defalcate pe şcoli, grădiniţe, spitale, biserici, alte obiective. | = | ||
| Terenuri afectate (ha) | Arabil | = | |||
| păşuni şi fânete | = | ||||
| Păduri | = | ||||
| rupturi/doborâturi mat. lemnos (mc) | = | ||||
| Utilităţi afectate | retele electrice (km) | = | |||
| nr. posturi de transformare | = | ||||
| retele Qaze naturale (km) | = | ||||
| retele de apă potabilă (km) | = | ||||
| retele de canalizare (km) | = | ||||
| retele de telefonie (km) | = | ||||
| nr. fântâni | = | ||||
| 5. Construcţii hidrotehnice | diQuri afectate/rupte | = | |||
| nr. baraje afectate | = | ||||
| apărare maluri (km) | = | ||||
| 6. Căi de comunicaţii | Autostrăzi | blocate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | |
| se circulă cu dificultate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | |||
| Drumuri naţionale | blocate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | ||
| se circulă cu dificultate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | |||
| Drumuri judeţene | blocate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | ||
| se circulă cu dificultate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | |||
| Drumuri comunale | blocate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | ||
| se circulă cu dificultate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | |||
| Căi feroviare | blocate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | ||
| se circulă cu dificultate | = | Nr. total (enumerare) /km afectati | |||
| Poduri afectate | = | ||||
| Podete afectate | = | ||||
| Traversări pietonale afectate | = | ||||
| 7. Animale moarte | = | ||||
| 8. Alte situatii | = | ||||
| 9. Misiuni şi activităţi | de evacuare | = | |||
| de salvare | = | ||||
| paza bunuri | = | ||||
| restrictionarea circulatiei | = | ||||
| transport/distribuire ajutoare | = | ||||
| asigurare ordine publică | = | ||||
| Altele | = | ||||
| 1O. Forţe şi mijloace ale Ministerului Administraţiei şi Internelor (pe categorii de personal ) | politie | = | |||
| jandarmi | = | ||||
| politie de frontieră | = | ||||
| situatii de urgentă | = | ||||
| autoturisme | = | ||||
| autospeciale | = | ||||
| bărci | = | ||||
| elicoptere | = | ||||
| alte mijloace | = | ||||
| 11. Forţe şi mijloace ale Ministerului Apărării Naţionale | militari | = | |
| auto | = | ||
| bărci | = | ||
| elicoptere | = | ||
| altele | = | ||
| 12. Alte structuri | forte | = | |
| mijloace | = |
SECRETARUL PRIMĂRIEI
SEMNĂTURA
ANEXA NR. 2.7
CONŢINUTUL R4.PORTULUI DE SINTEZĂ
privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale
Din localitatea ........... perioada ...........
Rapoartele de sinteză se întocmesc de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi se transmit centrului operativ al sistemului de gospodărire a apelor şi la centrul operaţional al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean, în termen de maxim 30 de zile de la producerea fenomenelor.
Rapoartele de sinteză se întocmesc pe baza constatărilor efectuate la nivelul comitetelor locale de către comisii numite de primari şi validate de către comisiile de specialitate pe domenii (construcţii, agricol, drumuri, reţele electrice, telefonice, edilitar-gospodăreşti etc.), numite de prefecţi. Din aceste comisii vor face parte şi reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale "Apele Române" (Sisteme de Gospodărire a Apelor sau Sisteme Hidrotehnice).
Raportul de sinteză va conţine:
1.evoluţia fenomenelor hidrometeorologice în raport cu mărimile caracteristice de apărare (cantităţi de precipitaţii căzute-precipitaţii maxime înregistrate şi precipitaţii cumulate care au condus la inundaţii, cursurile de apă pe care s-au produs, niveluri atinse în raport cu mărimile caracteristice de apărare, debite maxime înregistrate, comparaţia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice, viteze ale vântului, diametrul maxim al grindinei, grosimi maxime ale stratului de zăpadă, etc.), precum şi producerea şi evoluţia poluării accidentale;
2.organizarea şi desfăşurarea acţiunilor operative de apărare (măsuri preventive, măsuri de intervenţie operativă, măsuri de evacuare, forţe şi unităţi care au acţionat, funcţionarea fluxului informaţional de avertizare-alarmare a populaţiei, funcţionarea fluxului informaţional cu ţările vecine);
3.efectele fenomenelor hidrometeorologice, poluărilor accidentale-pagube fizic şi valoric, cuprinse într-un tabel întocmit după modelul de mai jos:
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
