Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, indicativ P 118/1-2025
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 204 bis din 10 martie 2025
SECȚIUNEA I1.1. Obiect, domeniu de aplicare
SECȚIUNEA II1.2. Terminologie, clasificări
SECȚIUNEA I2.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor2.1.1. Dispoziții generale2.1.2. Risc de incendiu2.1.3. Nivel de stabilitate la incendiu al construcției
SECȚIUNEA II2.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor2.2.1. Amplasare2.2.2. Conformare
SECȚIUNEA III2.3. Limitarea propagării incendiilor2.3.1. Dispoziții generale2.3.2. Elemente antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere2.3.2.1. Pereți antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu2.3.2.2. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu2.3.2.2.1. Prevederi generale2.3.2.2.2. Uși, obloane, cortine2.3.2.2.3. Încăperi tampon2.3.2.2.4. Tamburi deschiși2.3.2.3. Planșee rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu2.3.3. Elemente despărțitoare rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale din acestea2.3.3.1. Dispoziții generale2.3.3.2. Pereți rezistenți la foc din interiorul compartimentelor de incendiu2.3.3.3. Planșee rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu2.3.3.4. Protecția golurilor din pereții rezistenți la foc și planșeele rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu2.3.4. Elemente rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică și protecția golurilor funcționale din acestea2.3.4.1. Dispoziții generale2.3.4.2. Pereți rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică2.3.4.3. Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică2.3.4.4. Planșee rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică2.3.5. Elemente etanșe la foc2.3.6. Limitarea propagării incendiului pe fațadă și acoperiș2.3.6.1. Prevederi generale privind limitarea propagării pe fațadă2.3.6.2. Prevederi generale privind limitarea propagării focului pe acoperiș2.3.6.3. Limitarea dezvoltării efluenților incendiului (fum, gaze fierbinți)
SECȚIUNEA IV2.4. Alcătuiri constructive2.4.1. Dispoziții generale2.4.2. Scări2.4.3. Circulații comune orizontale2.4.4. Ascensoare2.4.4.1. Dispoziții generale2.4.4.2. Ascensoare pentru circulația funcțională, de persoane, de marfă și alte sisteme de transport de materiale pe verticală2.4.4.3. Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu dizabilități2.4.4.4. Ascensoare pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri)
2.4.5.Plafoane autoportante sau suspendate și pardoseli supraînălțate2.4.6. Finisaje2.4.7. Dispoziții privind alcătuiri constructive specifice limitării propagării incendiului pe fațadă2.4.7.1. Pereți cortină2.4.7.2. Fațade ventilate2.4.7.3. Fațade duble - "double skin"2.4.8. Dispoziții privind alcătuiri constructive specifice limitării propagării incendiului pe acoperiș2.4.8.1. Acoperișuri fără pod2.4.8.2. Acoperișuri verzi2.4.9. Atriumuri2.4.10. Galerii, canale, estacade2.4.11. Ghene pentru instalații2.4.12. Coșuri de fum, sobe, hote2.4.13. Alcătuiri constructive specifice riscului de explozie volumetrică2.4.14. Încăperi și spații destinate instalațiilor aferente construcțiilor2.4.15. Camere de pubele, compactoare și crematorii pentru deșeuri2.4.16. Încăperi de depozitare2.4.17. Panouri publicitare amplasate pe fațadele clădirilor2.4.18. Instalații și echipamente utilizând surse regenerabile de energie2.4.19. Conformări, instalații și echipamente specifice camerelor pentru bateriile de acumulatoare
SECȚIUNEA V2.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu2.5.1. Dispoziții generale2.5.2. Dispunere, alcătuire, finisaje2.5.3. Număr căi de evacuare2.5.4. Alcătuirea și separarea căilor de circulație funcțională și de evacuare2.5.5. Uși2.5.6. Scări2.5.6.1. Dispoziții generale2.5.6.2. Scări interioare închise2.5.6.3. Scări interioare deschise2.5.6.4. Scări exterioare deschise2.5.7. Terase circulabile, cursive, logii și curți interioare2.5.8. Dimensionarea căilor de evacuare2.5.9. Număr de utilizatori2.5.10. Număr normat de utilizatori (Uf) pentru unitățile de trecere (fluxurile) de evacuare2.5.11. Unități de trecere (fluxuri) de evacuare2.5.12. Determinarea numărului unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare2.5.13. Determinarea numărului căilor de evacuare2.5.14. Lungimea căii de evacuare2.5.15. Gabaritele căilor de evacuare2.5.15.1. Lățimi normate ale căilor de evacuare2.5.15.2. Înălțimi de trecere pe căile de evacuare2.5.16. Marcarea căilor de evacuare
SECȚIUNEA VI2.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu
SECȚIUNEA VII2.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, serviciul pentru situații de urgență
SECȚIUNEA I3.1. Dispoziții comune3.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu)
3.1.2.Amplasarea și conformarea construcțiilor3.1.3. Limitarea propagării incendiilor3.1.4. Alcătuiri constructive3.1.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu3.1.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu3.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și alte mijloace de stingere a incendiilor
SECȚIUNEA II3.2. Performanțe specifice3.2.1. Clădiri de locuit supraterane3.2.2. Clădiri administrative supraterane3.2.3. Clădiri pentru comerț supraterane3.2.4. Clădiri pentru sănătate supraterane3.2.5. Clădiri pentru cultură supraterane3.2.6. Clădiri pentru învățământ supraterane3.2.7. Clădiri pentru turism supraterane3.2.8. Clădirile de cult supraterane3.2.9. Clădiri de sport supraterane3.2.10. Construcții civile supraterane, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat3.2.11. Parcaje pentru autoturisme
SECȚIUNEA III3.3. Construcții și amenajări în aer liber cu destinații civile3.3.1. Dispoziții generale3.3.2. Stadioane, arene sportive3.3.3. Amenajări pentru spectacole în aer liber și corturi3.3.4. Campinguri
SECȚIUNEA I4.1. Clădiri civile supraterane înalte4.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu)
4.1.2.Amplasarea și conformarea construcțiilor4.1.3. Limitarea propagării incendiilor4.1.4. Alcătuiri constructive ale elementelor de construcție4.1.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu4.1.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu4.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
SECȚIUNEA II4.2. Clădiri civile supraterane foarte înalte4.2.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
4.2.2.Amplasarea și conformarea construcțiilor4.2.3. Limitarea propagării incendiilor4.2.4. Alcătuiri constructive ale elementelor de construcție4.2.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu4.2.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu4.2.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
SECȚIUNEA III4.3. Clădiri civile cu săli aglomerate4.3.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
4.3.2.Amplasarea și conformarea clădirilor4.3.3. Limitarea propagării incendiilor4.3.4. Alcătuiri constructive4.3.4.1. Prevederi generale4.3.4.2. Dispoziții specifice4.3.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu4.3.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu4.3.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
CAPITOLUL 55. PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE SUBTERANE ȘI PORȚIUNILOR SUBTERANE (SUBSOLURILOR) ALE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) SUPRATERANE5.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu și nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
5.2.Amplasarea și conformarea construcțiilor5.3. Limitarea propagării incendiilor5.4. Alcătuiri constructive5.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu5.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu5.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
SECȚIUNEA I6.1. Performanțe comune construcțiilor de producție și/sau depozitare6.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
6.1.2.Amplasarea și conformarea construcțiilor6.1.3. Limitarea propagării incendiilor6.1.4. Alcătuiri constructive6.1.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu6.1.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu6.1.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
SECȚIUNEA II6.2. Performanțe specifice construcțiilor de producție și depozitare6.2.1. Construcții de producție și depozitare de tip obișnuit6.2.2. Construcții de producție și depozitare de tip special
SECȚIUNEA III6.3. Performanțe specifice construcțiilor de depozitare a materialelor și substanțelor6.3.1. Prevederi comune6.3.2. Depozite închise de materiale și substanțe combustibile
SECȚIUNEA IV6.4. Performanțe specifice depozitelor supraterane deschise de materiale și substanțe combustibile
7.2.Amplasarea și conformarea construcțiilor7.3. Limitarea propagării incendiilor7.4. Alcătuiri constructive7.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu7.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu7.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
8.1.Dispoziții generale8.2. Evacuarea fumului prin tiraj natural - organizat8.3. Evacuarea fumului prin ventilare mecanică8.4. Tubulaturi de evacuare a fumului și de admisie a aerului, ghene, ventilatoare8.5. Case de scări închise și circulații comune orizontale închise8.6. Atriumuri8.7. Metoda simplificată de calcul pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu
ANEXA 1 - AMPLASARE CONSTRUCȚII
ANEXA 2 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI DE SECTORIZARE
ANEXA 2.1 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PROTECȚIA GOLURILOR FUNCȚIONALE DIN PEREȚII ANTIFOC
Pereți antifoc
Protecția golurilor funcționale prevăzute în pereții antifoc
ANEXA 2.2 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI REZISTENȚI LA FOC LA HALE
ANEXA 2.3 - PEREȚI DE SECTORIZARE CU ROL DE LIMITARE A PROPAGĂRII FOCULUI (DE PROTECȚIE CONTRA INCENDIILOR CARE LIMITEAZĂ PROPAGAREA ÎN INTERIORUL COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU)
ANEXA 2.4 - PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI DE SECTORIZARE
ANEXA 3 - LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIILOR PE FAȚADĂ
ANEXA 3.1 - PREVEDERI GENERALE
ANEXA 3.2 - REGULA H + L
Definirea indicilor H și L (definire)
Soluții constructive cu H + L
Exemple de măsurători H și L - general
Ferestre și uși de balcoane/terasă
Tipuri de balcoane
Exemple de limitare a propagării incendiului pe fațadă
ANEXA 3.3 - FÂȘII (BENZI) PENTRU SISTEME COMPOZITE DE IZOLARE TERMICĂ - PRINCIPII DE REALIZARE BORDĂRI ȘI FÂȘII (BENZI) PENTRU TERMOIZOLANȚIE ȘI/SAU SISTEME COMPOZITE DE IZOLARE TERMICĂ EXTERIOARĂ A PEREȚILOR PERIMETRALI, DIFERITE DE A1 sau A2-s1,d0
ANEXA 4 - ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE
ANEXA 4.1 - ASCENSOARE
Ascensoare - Generalități
Ascensoare pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități și ascensoare pentru intervenție
Ascensoare prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu
Ascensoare prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu
Ascensoare pentru intervenție
Prevederi generale
Puț protejat de acces și intervenție a pompierilor
ANEXA 4.2 - ATRIUMURI
Generalități atriumuri
Tipuri de atrium
Amplasare atrium
Circulații comune orizontale deschise spre atrium
ANEXA 4.3 - ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE SPECIFICE RISCULUI DE EXPLOZIE VOLUMETRICĂ
Încăperi și spații cu pericol de explozie
Terminologie:
Încăperi și spații cu pericol de explozie
Măsuri constructive la spații cu pericol de explozie "Prevederi împotriva pericolelor de explozie" pentru baterii staționare
ANEXA 4.4 - ÎNCĂPERI ȘI SPAȚII DESTINATE INSTALAȚIILOR AFERENTE CONSTRUCȚIILOR (Stații de pompare)
ANEXA 4.5 - ÎNCĂPERI DE DEPOZITARE
ANEXA 4.6 - INSTALAȚII ȘI ECHIPAMENTE SPECIFICE ENERGIEI REGENERABILE
ANEXA 4.7 - AGENȚI FRIGORIFICI
ANEXA 5 - CĂI DE EVACUARE A UTILIZATORILOR ÎN CAZ DE INCENDIU
ANEXA 5.1 - UȘI
Generalități
Uși cu deschidere normală pe balamale sau pivoți, utilizate pe căile de evacuare
Uși echipate cu sisteme de încuiere și dispozitive de ieșire (uși antipanică conform SR EN 1125 sau uși de ieșire de urgență conform SR EN 179)
Uși cu dispozitive de ieșire împotriva panicii - "uși antipanică"
Uși cu dispozitive de ieșire de urgență - "uși pentru ieșire de urgență"
Uși cu sisteme de evacuare acționate/controlate electric (pentru utilizarea pe căile de evacuare)
Uși culisante prevăzute și cu deschidere pe balamale
Caz special: uși de evacuare pe balamale sau pivoți care pot fi menținute deschise de dispozitivul electromagnetic sau electromecanic în timpul funcționării normale
ANEXA 5.2 - CIRCULAȚII COMUNE VERTICALE (SCĂRI)
Scări cu rampe drepte
Scări cu rampe încrucișate
Scări cu rampe elicoidale
Scări cu trepte balansate
Conformare scări
Scări exterioare
ANEXA 5.3 - CORIDOARE
Generalități
Spațiu de circulație și evacuare (Cale de evacuare)
Coridor înfundat
ANEXA 5.4 - EVACUARE
Generalități
Lungimea căii de evacuare
Coridoare Open space
Caz particular - coridoare cu evacuare în "Y"
Lungimea căii de evacuare
Evacuare la clădiri existente
Lungimea de evacuare
ANEXA 5.5 - CERINȚE SPECIALE PENTRU EVACUAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI
Terminologie
Prevederi generale
Cerințe generale a punctelor de staționare a persoanelor cu dizabilități
Cerințe speciale pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități a punctelor de staționare
Cerințe suplimentare ale punctelor de staționare a persoanelor cu dizabilități
Zona de refugiu - caz general
Ascensoare prevăzute pentru persoane cu dizabilități
ANEXA 6 - CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE îN CAZ DE INCENDIU
ANEXA 6.1 - CĂI DE CIRCULAȚIE
ANEXA 6.2 - PERIMETRUL PEREȚILOR EXTERIORI
ANEXA 7 - PERFORMANȚE SPECIFICE UNOR FUNCȚIUNI ALE CONSTRUCȚIILOR
ANEXA 7.1 - CLĂDIRI CIVILE CU ÎNĂLȚIMI OBIȘNUITE - CLĂDIRI PENTRU SĂNĂTATE
Generalități (la funcțiuni sanitare: spitale, policlinici, dispensare, creșe, case de copii, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități, sanatorii etc.)
Funcțiune sanitară - circulații orizontale și verticale
Zona de refugiu în clădiri de sănătate
Prevederi generale
"Zona de refugiu" situată în același compartiment de incendiu
"Zona de refugiu" situată în interiorul unui alt compartiment de incendiu
ANEXA 7.2 - PARCAJE
Parcaj deschis (suprateran)
Stații de încărcare mașini electrice
ANEXA 7.3 - ARENE ȘI STADIOANE
ANEXA 7.4 - CLĂDIRI CIVILE ÎNALTE, FOARTE ÎNALTE SAU CU SĂLI AGLOMERATE
Clădiri înalte și foarte înalte
Clădiri cu săli aglomerate (lungimi de evacuare la sălile aglomerate)
ANEXA 7.5 - CONSTRUCȚII CU FUNCȚIUNI MIXTE
ANEXA 7.6 - CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
Amplasare
Lungimi de evacuare la clădiri de producție și/sau depozitare
Scări de evacuare închise din construcții de producție și/sau depozitare
Goluri de acces la scări de evacuare închise din construcțiile de producție și/sau depozitare
Circulații comune orizontale din construcții de producție și/sau depozitare
Goluri de acces la circulații comune orizontale din construcții de producție și/sau depozitare
Goluri de acces la ascensoare de persoane, de marfă sau la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcții de producție și/sau depozitare
Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți din construcții de producție și/sau depozitare
Cerințe suplimentare la construcții de producție și/sau depozitare
ANEXA 7.7 - SPAȚII DE TIP OPEN-SPACE
ANEXA 8 - CARACTERISTICILE SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR CE DETERMINĂ ÎNCADRAREA ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR, COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
ANEXA 8.1 - ÎNCADRAREA ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR, COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE CONFORM DENSITĂȚII SARCINII TERMICE
Clasificare suplimentară a materialelor/produselor și substanțelor depozitate după clasa de periculozitate (recomandare)
ANEXA 8.2 - CATEGORII DE LICHIDE INFLAMABILE - ÎN CONFORMITATE CU REGULAMENTULUI (CE) NR. 1272/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI DIN 16 DECEMBRIE 2008
Prevederi generale privind clasificarea lichidelor inflamabile
Considerații suplimentare privind clasificarea lichidelor inflamabile
Categorii de depozite de lichide inflamabile
ANEXA 9 - PUTERI CALORIFICE
ANEXA 9.1 - PUTERI CALORIFICE PENTRU MATERIALE UZUALE
ANEXA 9.2 - PUTERI CALORIFICE PENTRU CABLURI
ANEXA 10 - CONSTRUCȚII EXISTENTE
A.10.1.1. SCOP - DOMENIU DE APLICARE
A.10.1.2. TERMINOLOGIE, CLASIFICĂRI
A.10.2.1. RISC DE INCENDIU ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU
Risc de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu
A.10.2.2. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR ȘI CONFORMAREA LOR LA FOC
Amplasare
Conformare la foc
A.10.2.3. LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIILOR
Dispoziții generale
Elemente rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu (antifoc) existente și protecția golurilor funcționale de trecere
Pereți antifoc
Protecția golurilor din pereți antifoc
Uși, obloane, cortine antifoc
Încăperi tampon antifoc
Tamburi deschiși antifoc
Planșee antifoc
Elemente rezistente la foc și protecția golurilor
Pereți și protecția golurilor
Planșee și protecția golurilor
Elemente rezistente la explozie și protecția golurilor
Spații cu pericol de explozie categoria A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu
Elemente etanșe la foc
A.10.2.4. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE
Dispoziții generale
Plafoane suspendate sau autoportante
Galerii, canale
Coșuri, tuburi
Ascensoare
Finisaje
Pereți cortină și fațade vitrate
Casa scării
Atrium
Încăperi de depozitare
Încăperi pentru instalații aferente construcțiilor
A.10.2.5. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU
Dispoziții generale
Număr căi de evacuare
Alcătuirea căilor de evacuare
Uși
Scări interioare
Scări exterioare deschise
Terase și curți interioare
Dimensionarea căilor de evacuare
Criterii de calcul
Determinarea fluxurilor de evacuare
Gabaritele căilor de evacuare
Lungimea căii de evacuare
Marcarea căilor de evacuare
A.10.2.6. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE
A.10.2.7. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE
A.10.2.8. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE ȘI SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
A.10.3.1. RISC DE INCENDIU ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU
Riscuri de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu
A.10.3.2. AMPLASARE ȘI CONFORMARE LA FOC
Amplasare
Conformare la foc
A.10.3.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE
A.10.3.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI
A.10.3.5. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU
A.10.3.6. INSTALAȚII AFERENTE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE
A.10.3.7. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE
A.10.3.8. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE, SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
A.10.3.9. EVACUARE FUM (DESFUMARE) ȘI GAZE FIERBINȚI
A.10.3.10. PERFORMANȚE ALE UNOR FUNCȚIUNI (DESTINAȚII)
Clădiri existente de locuit
Clădiri administrative existente
Clădiri existente pentru comerț
Clădiri existente pentru sănătate
Clădiri existente pentru cultură
Clădiri existente de învățământ
Clădiri existente pentru turism
Clădiri existente de cult
Clădiri existente de sport
A.10.3.11. PERFORMANȚE PROPRII UNOR AMENAJĂRI ȘI CLĂDIRI EXISTENTE
Amenajări în aer liber
Campinguri, sate de vacanță existente
Clădiri montane existente
Parcaje pentru autoturisme
A.10.4.1. PERFORMANȚE ALE UNOR TIPURI DE CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE
Clădiri existente înalte și foarte înalte
Clădiri existente cu săli aglomerate
Clădiri existente subterane
A.10.5.1. RISC DE INCENDIU (CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU) ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU
Categorii de pericol de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu
A.10.5.2. AMPLASAREA ȘI CONFORMAREA LA FOC
Amplasare
Conformare la foc
A.10.5.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE
A.10.5.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI
A.10.5.5. EVACUARE FUM (DESFUMARE)
A.10.5.6. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU
A.10.5.7. INSTALAȚII DE SEMNALIZARE ȘI STINGERE A INCENDIILOR
A.10.5.8. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE
A.10.5.9. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE
A.10.5.10. DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE STINGERE A INCENDIILOR ȘI SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
A.10.6.1. PERFORMANȚE ALE TIPURILOR DE CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
Construcții existente de tip obișnuit
Construcții existente monobloc
Construcții existente blindate
A.10.6.2. PERFORMANȚE ALE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE DE DEPOZITARE
Prevederi comune
Depozite existente închise
Depozite deschise existente
A.10.7.1. RISC ȘI CATEGORIE DE PERICOL DE INCENDIU, NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU
Risc și categorie de pericol de incendiu
Nivel de stabilitate la incendiu
A.10.7.2. AMPLASARE ȘI CONFORMARE LA FOC
Amplasare
Conformare la foc
A.10.7.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE
A.10.7.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI
A.10.7.5. EVACUARE FUM (DESFUMARE)
A.10.7.6. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU
A.10.7.7. INSTALAȚII DE SEMNALIZARE ȘI STINGERE A INCENDIILOR
A.10.7.8. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR
A.10.7.9. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE
A.10.7.10. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE ȘI SERVICIUL DE POMPIERI
A.10.8.1. PERFORMANȚE ALE TIPURILOR DE CONSTRUCȚII CU FUNCȚIUNI MIXTE
Construcții existente de tip obișnuit
Construcții existente înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, monobloc sau blindate
A.10.8.2. PERFORMANȚE ALE UNOR DESTINAȚII DIN CONSTRUCȚIILE EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTE
Funcțiuni mixte civile (publice)
Funcțiuni existente mixte civile (publice) și unele activități de producție și/sau depozitare existente
Funcțiuni existente mixte de producție și/sau depozitare
Dispoziții generale
Evacuarea fumului (desfumare)
Desfumare prin tiraj natural-organizat
Desfumarea mecanică
Condiții specifice de desfumare
Case de scări închise
Circulațiile comune orizontale închise
Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți
ANEXA 11 - SISTEME DE EVACUARE A FUMULUI ȘI A GAZELOR FIERBINȚI REFERINȚE LEGISLATIVE ȘI TEHNICE CARE AU FOST LUATE ÎN CONSIDERARE LA ELABORAREA NORMATIVULUI
Listă tabele:
Listă figuri:
1.PREVEDERI GENERALESECȚIUNEA I1.1. Obiect, domeniu de aplicare
Articolul 1.1.1.
(1)Prezentul normativ stabilește principalele condiții, cerințe și niveluri de performanță pentru construcții, astfel încât acestea să îndeplinească cerința fundamentală "securitate la incendiu" în conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Măsurile prevăzute în prezentul normativ au caracter minimal și nu sunt limitative.
Articolul 1.1.2.
(1)Prevederile generale, performanțele comune și cele specifice prevăzute în cadrul prezentului normativul, inclusiv anexele acestuia, sunt obligatorii pentru toți factorii cu atribuții în proiectarea, realizarea și exploatarea construcțiilor, respectiv pentru proiectanți, verificatori de proiecte, experți tehnici, executanți, consultanți, auditori energetici, responsabili tehnici cu execuția, diriginți de șantier, proprietari sub orice titlu și utilizatori ai construcțiilor, precum și pentru autoritățile administrației publice și organele de control, potrivit obligațiilor și răspunderilor ce le revin în conformitate cu prevederile legale.
(2)Măsurile de securitate la incendiu asigurate construcțiilor trebuie să răspundă condițiilor, criteriilor și nivelurilor de performanță stabilite în prezentul normativ.
Articolul 1.1.3.
Pentru îndeplinirea cerinței fundamentale "securitate la incendiu", construcțiile, în ansamblu, precum și părțile lor componente, trebuie proiectate, executate, echipate și utilizate conform prevederilor prezentului normativ, reglementărilor tehnice de specialitate și reglementărilor tehnice specifice destinațiilor respective, astfel încât, în cazul producerii unui incendiu:
a)stabilitatea elementelor portante să fie asigurată pe perioada de timp normată;
b)apariția și propagarea incendiului și a fumului în interiorul construcției să fie limitată;
c)extinderea incendiului la și de la construcții învecinate să fie limitată;
d)utilizatorii să poată părăsi construcția sau să poată fi salvați prin alte mijloace acceptate;
e)securitatea echipelor de intervenție să fie luată în considerare.
Articolul 1.1.4.
(1)Prevederile prezentului normativ de securitate la incendiu a construcțiilor sunt obligatorii la proiectarea și realizarea construcțiilor noi, precum și la lucrările de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente, indiferent de forma de proprietate, destinație, categorie și clasă de importanță sau sursă de finanțare, în scopul asigurării protecției vieții oamenilor, bunurilor acestora, societății și mediului înconjurător.
(2)La lucrările de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente edificate în baza prezentului normativ, atunci când în mod justificat din punct de vedere tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate, se asigură măsuri alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) care să vizeze suplinirea cerințelor care nu pot fi respectate.
(3)Modificările aduse clădirilor existente care se constituie ca fond construit anterior datei intrării în vigoare a prezentului normativ, se vor conforma potrivit prevederilor capitolului 9 din prezentul normativ.
Articolul 1.1.5.
(1)Pentru construcțiile reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedura de clasare potrivit legii, precum și pentru construcțiile cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate, potrivit legii, prevederile prezentului normativ au caracter de recomandare, urmând ca la acestea să fie asigurate numai măsurile de îmbunătățire a securității la incendiu posibil de realizat și care nu afectează caracterul construcțiilor respective.
(2)Măsurile de îmbunătățire a securității la incendiu posibil de realizat și care nu afectează caracterul monumentelor respective se efectuează pe bază de unei expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu,- construcții și/sau instalații, după caz, cu respectarea legislației privind protecția monumentelor istorice.
Evaluarea riscului de incendiu prin care se reprezintă procesul de estimare și cuantificare a riscului asociat unui sistem, denumit risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilității de producere a incendiului și a consecințelor evenimentului respectiv, precum și de comparare a acestuia cu un nivel limită prestabilit, denumit risc de incendiu acceptat este o modalitate suplimentară prin care o clădire monument istoric poate fi evaluată și în urma ei, în baza unei expertize tehnice, luate măsurile de îmbunătățire a securității la incendiu posibil de realizat și care nu afectează caracterul respectivului monument.
Articolul 1.1.6.
(1)Prevederile prezentului normativul nu se aplică la proiectarea și realizarea:
a)instalațiilor, sistemelor, utilajelor, agregatelor, dispozitivelor și echipamentelor de producție;
b)construcțiilor și instalațiilor destinate fabricării, manipulării și/sau depozitării substanțelor pirotehnice;
c)instalațiilor tehnologice chimice și petrochimice amplasate în aer liber;
d)construcțiilor și instalațiilor nucleare;
e)construcțiilor și instalațiilor aferente construcțiilor destinate producerii energiei electrice;
f)construcțiilor și instalațiilor subterane aferente metroului;
g)construcțiilor și instalațiilor specifice organizărilor de șantier;
h)construcțiilor și instalațiilor cu caracter special ale structurilor de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, nominalizate prin ordine ale comandamentelor structurilor respective;
i)construcțiilor inginerești: căi de comunicație (drumuri, căi ferate, poduri, tuneluri, cu excepția canivourilor și a canalelor tehnice subterane ale construcțiilor, piste etc., construcții industriale speciale (coșuri de fum, turnuri de răcire, antene, buncăre, silozuri, castele de apă, telegondole sau alte sisteme de transport pe cablu, liniile de transport ale energiei electrice și ale fluidelor tehnologice, sisteme de canalizare, precum și altele similare);
j)depozitelor de lichide sau gaze în aer liber și a instalațiilor tehnologice aferente;
k)stațiilor de distribuție carburanți indiferent de tipul acestora;
l)sistemelor de distribuție GPL la consumatori casnici sau industriali;
m)platformelor maritime;
n)heliporturilor amenajate pe clădiri.
(2)Clădirile agrozootehnice se tratează prin asimilare cu construcțiile civile sau de producție sau depozitare, în funcție de destinația acestora, respectându-se prevederile normativului și normele specifice acestora.
Articolul 1.1.7.
(1)Se consideră îndeplinite criteriile referitoare la clasa de reacție la foc dacă performanțele efectiv realizate sunt egale sau superioare celor minime stabilite de normativ. Sunt permise clase de reacție la foc având numere cardinale mai mici decât cele indicate în cuprinsul normativului sau printr-o literă anterioară a alfabetului (de exemplu, dacă este permisă clasa B-s3,d1, atunci clasele B-s3,d0, B-s2,d1, B-s2,d0, B-s1,d1, B-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1 și A1 sunt de asemenea permise).
(2)Clasificarea rezistenței la foc a unui produs pentru o anumită perioadă de timp include toate clasele inferioare, astfel:
–Clasificarea REI-M a unui produs pentru un interval de timp dat, include clasificările REI, RE, R pentru aceeași perioadă;
–Clasificarea REI a unui produs pentru un interval de timp dat include clasificările RE, R pentru aceeași perioadă;
–Clasificarea EI-M a unui produs pentru un interval de timp dat include clasificările EI și E pentru aceeași perioadă;
–Clasificarea EI a unui produs pentru un interval de timp dat include clasificarea E pentru aceeași perioadă;
–Cerința I a unui produs pentru un interval de timp dat include cerința W pentru aceeași perioadă (cerința W a unui produs pentru un interval de timp dat nu include cerința I pentru aceeași perioadă).
Articolul 1.1.8.
(1)Pentru îndeplinirea condițiilor, criteriilor și nivelurilor de performanță normate, se vor utiliza materiale, elemente și produse de construcții realizate în țară sau importate, care să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselor pentru construcții. Nu sunt permise materiale, elemente și produse de construcții pentru care fabricantul/importatorul/distribuitorul declară "nicio performanță determinată (NPD)" sau performanță deschisă (OD - open description)". Comportarea la foc a materialelor, elementelor și produselor de construcții se determină pe baza regulamentelor UE, regulamentelor delegate UE și a deciziilor CE aplicabile precum și a legislației naționale în vigoare.
(2)Ca alternativă la metoda de încercare la foc în laborator, pentru evaluarea criteriului de performanță privind rezistența la foc a elementelor structurale de construcții se pot utiliza procedurile de calcul prezentate în eurocoduri.
(3)Pereții de tip ușor realizați în montaj uscat din plăci subțiri (din gips-carton, ipsos armat cu fibră de sticlă, plăci din ciment etc.), cu sau fără elemente vitrate, precum și pereții realizați din alte tipuri de componente (panouri din tablă cutată cu termoizolație etc.) se pot pune în operă, în baza agrementelor tehnice pentru sisteme de pereți de tip ușor sau a evaluării tehnice europene pentru punerea în piață a produselor pentru construcții, unde rezistența la foc a acestora se determină conform standardelor de încercări în vigoare pentru clasificarea lor privind comportarea la foc.
(4)Clasa de reacție la foc a pereților de gips carton impusă în normativ se referă la elementele componente ale peretelui (plăci de gips carton, montanți, traverse, elemente de fixare, izolații interioare).
(5)Atunci când în cuprinsul normativului se prevăd condiții de echipare cu instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere pentru construcție, clădire sau compartiment de incendiu, aceste instalații automate respectă prevederile Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a II-a - Instalații de stingere, indicativ P118:2/2013 aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2.463/2013, cu modificările și completările ulterioare și/sau SR EN 12845 pentru toată construcția, clădirea sau pentru tot compartimentul de incendiu (cu excepția clădirilor înalte sau foarte înalte la care dotarea se face pentru întreaga clădire), având în vedere spațiile exceptate de la echipare și cele protejate cu alte instalații automate de stingere compatibile. Nu se prevăd instalații automate de stingere tip sprinkler în cazurile în care stingerea incendiului se asigură cu instalații automate de stingere cu alte substanțe prevăzute în normativul P118:2/2013 și/sau SR EN 12845, precum și atunci când apa nu este indicată ca substanță de stingere, situație în care se prevăd instalații automate de stingere cu alte substanțe prevăzute conform P118:2/2013 și/sau SR EN 12845.
(6)Atunci când în decursul normativului se prevăd condiții de echipare cu sisteme cu ceață de apă (instalații fixe de stingere a incendiilor), acestea se prevăd doar în cazul, precum și în condițiile în care au fost testate conform standardelor.
(7)Atunci când în decursul normativului se prevăd condiții de echipare cu instalații de stingere a incendiilor cu apă pulverizată, acestea respectă prevederile normativului P118:2/2013.
Articolul 1.1.9.
(1)Prevederile prezentului normativ stabilesc condițiile și nivelurile de performanță specifice securității la incendiu a construcțiilor civile, de producție și/sau depozitare sau cu funcțiuni mixte, din toate categoriile de importanță.
(2)Construcțiile noi încadrate în categoriile de importanță "A" sau "B" trebuie să îndeplinească criteriile de încadrare în nivelul I sau II de stabilitate la incendiu.
(3)La construcțiile încadrate în categoriile de importanță "A" sau "B", cu excepția construcțiilor reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedura de clasare potrivit legii, precum și construcțiilor cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate la care se respectă prevederile Art. 1.1.5., se iau măsuri suplimentare de securitate la incendiu, stabilite de către proiectant.
Articolul 1.1.10.
(1)Condițiile de comportare la foc și măsurile de securitate la incendiu asigurate de principalele materiale, produse și elemente de construcții și instalații utilizate la proiectarea și realizarea construcțiilor, se prevăd obligatoriu în documentațiile tehnice elaborate de către proiectanții de specialitate care răspund de măsurile luate, astfel:
a)arhitecții, pentru: conformarea și corelarea la foc a construcției, elemente de compartimentare, închideri exterioare perimetrale și acoperiș, pereți despărțitori, căi pentru evacuare a utilizatorilor, protecția golurilor funcționale pentru circulație și comunicare din pereți și planșee, tratamente termice, acustice (fonice), hidroizolații, finisaje (interioare și exterioare) inclusiv placările utilizate, conformarea căilor de acces pentru autospecialele de intervenție (număr de accese la fațade, lățimi minime ale accesului carosabil, raze de racordare etc.);
b)inginerii constructori pentru: asigurarea rezistenței la foc a elementelor cu rol în stabilitatea la incendiu a construcției (stâlpi, pereți portanți, planșee, acoperișuri, scări, balcoane, pasarele etc.), a protecțiilor pasive ale structurilor metalice, din beton, din lemn etc., precum și pentru precizarea temperaturii critice la structurile metalice pentru care trebuie asigurate protecții la acțiunile termice generate de incendii, în baza unor calcule întocmite în conformitate cu eurocodurile;
c)inginerii de instalații pentru sistemele, echipamentele și instalațiile proiectate, respectiv: sanitare, pentru gaze, electrice, automatizări, ventilare, climatizare, frigorifice, pentru încălzire și pentru protecție împotriva incendiilor, cum sunt cele pentru detectare, semnalizare și alarmare, pentru stingere cu apă sau alte substanțe speciale, pentru evacuare a fumului și a gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică, pentru detectarea gazelor inflamabile etc.
(2)Răspunderea pentru veridicitatea datelor furnizate proiectanților revine:
a)inginerilor tehnologi pentru stabilirea riscurilor de incendiu aferente proceselor tehnologice și pentru măsurile de reducere/control a riscurilor respective;
b)investitorilor pentru determinarea și prezentarea naturii și cantităților de materiale combustibile maximum admise, mobile, care urmează să fie utilizate, manipulate, depozitate în construcțiile ce urmează a fi proiectate.
Articolul 1.1.11.
(1)În prezentul normativ se utilizează următorii termeni pentru indicarea gradului de obligativitate a prevederilor:
a)"este obligatoriu", "este necesar", "trebuie" (utilizarea modală a lui "trebuie" cu alte verbe, de exemplu, "înălțimea trebuie să fie ...") indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în cauză;
b)"de regulă" indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi este permisă, dar trebuie să fie temeinic justificată în proiect;
c)"se admite" indică o soluție satisfăcătoare care poate fi aplicată în cazuri particulare, fiind obligatorie justificarea ei în proiect;
d)"se recomandă" indică o soluție preferabilă, care trebuie avută în vedere la alegerea soluției, nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată în proiect;
e)conjuncția "și" este folosită pentru a conecta două condiții care trebuie să fie valide în același timp (echivalent cu operatorul logic ȘI);
f)conjuncția "sau" (precum și echivalentele acesteia) este folosită pentru a conecta două condiții care pot fi valide în același timp sau alternativ (echivalent cu operatorul logic SAU);
g)substantivul "exemplu" sau abrevierea sa "ex." este folosit pentru a indica una sau mai multe posibilități în simplul scop de a indica aplicații practice ale unei reguli sau ale unui principiu.
(2)Exemplele și desenele (figurile) trebuie considerate cazuri orientative, neexhaustive, furnizate doar ca ilustrare.
Articolul 1.1.12.
În corelare cu prevederile Regulamentului Delegat (UE) 2024/1681 ("Regulamentul delegat (UE) 2024/1681 al Comisiei din 6 martie 2024 de completare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unor clase de performanță în ceea ce privește rezistența la foc a produselor pentru construcții"), orice produs clasificat superior peste cerințele ce vizează clasa de performanță în ceea ce privește rezistența la foc prevăzut de către normativ, este admisibil și nu face obligația de a se limita la cerințele prevăzute de către acesta. În corelare,– criteriul privind clasificarea produselor "Seturi de uși rezistente la foc, ferestre (în pereți și acoperișuri) care se pot deschide, luminatoare care se pot deschide și obloane (inclusiv cele care conțin suprafețe vitrate, dispozitive de închidere și alte elemente de feronerie)" Sa corespunde Sa3 (coroborat cu SR EN 13501-2); în oricare dintre cazurile stipulate de către normativ se pot prevedea produse cu clasificare superioară, respectiv Sa4 pentru ușile, respectiv seturile de uși rezistente la foc care au trecut criteriile de control al fumului, în funcție de condițiile de încercare îndeplinite;
–clasa de performanță prevăzută pentru produsele "Grile de transfer de aer" este EI, exprimată în minute (xx, respectiv EIxx); clasa de performanță EI privind clasificarea produselor "Grile de transfer de aer" (pentru ventilație) va fi cât a elementului străpuns (cu excepția cazului în care grilele de transfer de aer vor fi amplasate în pereți, la o înălțime de max 1,00 m față de stratul finit al pardoselii, caz în care vor avea rezistența cât jumătate din cea a peretelui) și se completează cu clasificările suplimentare relevante ale grilelor de transfer de aer prevăzute în anexa Regulamentului Delegat (UE) 2024/1681;
–clasa de performanță prevăzută pentru produsele "Etanșări de penetrare", "Etanșări de penetrare combinate", "Etanșări de îmbinări liniare", funcție de tipul acestora este EI, exprimată în minute (xx, respectiv EIxx) și se completează cu clasificările suplimentare relevante ale elementelor specifice prevăzute în anexa Regulamentului Delegat (UE) 2024/1681.
Articolul 1.1.13.
Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din prezentul normativ.
SECȚIUNEA II1.2. Terminologie, clasificări
Articolul 1.2.1.
În sensul prezentului normativ, terminologia și clasificările utilizate au următoarele semnificații:1) Acoperiș - parte a construcției care închide construcția față de exterior peste ultimul nivel construit, format din elemente de construcție și componente structurale și nestructurale. Acesta poate fi în pantă (tip șarpantă sau tip terasă.)
a)Acoperiș în pantă (tip șarpantă) - acoperiș la care panta acoperișului față de proiecția orizontală a acestuia formează un unghi alfa (α). Cu pantă mică (denumite "acoperișuri plate*") sunt considerate acoperișurile cu unghiul (α), α ≤ 10°, cu pantă mare sunt considerate acoperișurile cu unghiul 10° < α ≤ 80°, precum și cele cu o suprafață curbă. Panta unui acoperiș sau a versantului de acoperiș este determinată de linia de cea mai mare pantă. Tipurile de suprafețe - versanți pot fi:
–cu suprafață plană– continuă, într-un singur plan în conformitate cu Figura 1 varianta a);
–discontinuă:
–cu rupere de pantă în conformitate cu Figura 1 varianta b) sau cu rupere de nivel;
–cu rupere de nivel și pantă în conformitate cu Figura 1 varianta c);
–cu suprafață curbă (cu o singură curbură în conformitate cu Figura 1 varianta d) sau cu dublă curbură).
c)Acoperișul terasă amenajat pentru diverse funcțiuni cum ar fi parcaje, comerț etc., trebuie să respecte cerințele de proiectare specifice funcțiunii amenajate precum și tipului de clădire.
Note:
(1)Pentru planșeele și acoperișurile portante fără funcție de separare la foc (încercate și clasificate pentru foc aplicat numai de dedesubt doar în cazuri excepționale, când un planșeu sau un acoperiș portant este expus la foc simultan pe ambele fețe, trebuie încercat ca balcon/pasarelă), criteriul de performanță este capacitatea portantă și sunt definite prin clasa R. Pentru planșeele și acoperișurile portante cu funcție de separare la foc (încercate și clasificate pentru foc aplicat numai de dedesubt), criteriile de performanță sunt capacitatea portantă și etanșeitatea la foc sau capacitatea portantă, etanșeitatea la foc și izolarea termică, fiind definite prin clasa RE sau REI.
(2)În situația în care, peste stratul final de hidroizolație se aplică dispozitive fotovoltaice, se vor avea în vedere prevederile din Tabelul 2, nr. crt. 10, lit. b sau Tabelul 3 nr. crt. 10, lit. b.
(3)În situația poziționării termoizolației între planșeul din beton armat și un strat de beton de pantă, de minimum 3,00 cm, se admite utilizarea materialelor conform prevederilor Art. 2.3.6.2.1. (4).
c)Acoperiș verde - acoperiș pe care este prevăzută în mod deliberat, prin proiect, vegetație, peste stratul care realizează protecția la intemperii. Așa cum este definit în reglementarea tehnică "Ghid privind proiectarea și execuția acoperișurilor verzi la clădiri noi și existente, indicativ GP 120/2013", aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 3383/2013.2) Anvelopa clădirii - Ansamblul constructiv de închidere perimetrală a clădirii, compus din fațade, indiferent de materiale și sistem de realizare, precum și sistem de acoperire etc., reprezentând totalitatea suprafețelor elementelor de construcție perimetrale, care delimitează volumul interior (încălzit) al unei clădiri, de mediul exterior sau de spații neîncălzite din exteriorul clădirii.3) Ardere - reacție exotermă a unei substanțe cu un oxidant. Arderea emite în general efluenți ai incendiului însoțiți de flăcări și/sau incandescență.a. Oxidare - reacție chimică în care proporția de oxigen sau de alt element electronegativ într-o substanță este mărită.b. Oxidant - substanță susceptibilă de a produce o reacție de oxidare. Arderea este o oxidare.4) Aria construită (Ac) - aria secțiunii orizontale a clădirii, la cota ± 0,00, a parterului, măsurată conform STAS 4908 - Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale.
a)Aria construită - aria secțiunii orizontale a clădirii, la cota ± 0,000 a parterului, măsurată pe conturul exterior al pereților (sau proiecția pe sol a conturului nivelurilor supraterane dacă suprafața acestora este mai mare);
Observații:
(1)În aria construită, nu intră:i. - rezaliturile cu aria mai mică de 0,4 mp și nișele cu aria mai mare de 0,4 mp;ii. - treptele exterioare și terasele neacoperite;iii. - terasele descoperite ale parterului care depășesc planul fațadei, platformele, scările de acces. Proiecția la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat și a logiilor închise ale etajelor se include în aria construită;iv. - ariile curților interioare, ale curților exterioare de lumină sau de acces (denumite în mod curent curți englezești) mai mari de 4 mp.
(2)Pentru construcțiile subterane și subsoluri, aria construită se măsoară la cota finită a pardoselii și se consideră aria secțiunii orizontale cuprinsă în conturul exterior al pereților, inclusiv grosimea zidului de protecție a izolației. În cazul construcției amplasate pe teren în pantă, aria construcției se calculează în plane orizontale în trepte, funcție de teren și specificul construcției.
(3)Întrucât nu sunt luate în calculul ariei construite a construcției, elementele de construcție dispuse pentru accesul în clădiri (planuri înclinate exterioare, scări exterioare - trepte exterioare și terase neacoperite) nu trebuie să îndeplinească cerințele pentru scări exterioare de evacuare.
b)Aria construită pe apartament - conform STAS 4908 - "Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale";
c)Aria nivelului - Aria secțiunii orizontale a clădirii la nivelul respectiv delimitată de conturul său exterior.
Observație: Podul nu se consideră etaj. Mansardele, mezaninele și supantele (a căror arie este mai mare de 40% din cea a încăperii în care sunt realizate) se consideră etaje (niveluri).
Aria nivelului se măsoară la 1 m deasupra pardoselii finite.
În aria nivelului se cuprind și ariile nivelurilor intermediare sau anexe interioare sau exterioare cum sunt:
–ariile teraselor circulabile pentru diferite funcțiuni;
–ariile logiilor și a balcoanelor interioare (în cazul teatrelor, cinematografelor, aulelor sau ale altor săli similare);
–ariile supantelor (a căror arie este mai mică sau egală de 40% din cea a încăperii în care sunt realizate);
–ariile balcoanelor și logiilor;
–ariile porticelor de circulație și gangurilor de trecere dacă acestea nu au înălțimea mai mare decât a unui etaj, se consideră, aferente numai primului nivel deservit;
–aria coridoarelor exterioare;
–aria scărilor exterioare de acces între niveluri, intră în calculul ariei nivelului deservit;
–aria încăperilor cu înălțime liberă mai mare de 1,80 m (de exemplu subsol, încăperile motoarelor de ascensor, pompe etc., părți ieșite și închise pentru iluminatul subsolurilor, încăperi la mansarde etc.);
–ariile rampelor exterioare și a scărilor de acces de la magazii, depozite etc.;
–aria aferentă lucarnelor în cazul mansardelor dacă înălțimea h ≥ 1,80 m.
În aria nivelului nu se cuprind:
–copertinele cu suprafețe mai mici de 4 mp și adâncimea mai mică de 2 m, profilele ornamentale și cornișele;
–învelitoarele, terasele necirculabile (rezultate din retragere) de peste nivelul imediat inferior;
–golurile mai mari de 4 m2, fiecare în parte numai la curți de lumină și curți englezești.– ariile prevăzute la definiția "aria construită ", alin. (1);
–aria aferentă lucarnelor în cazul mansardelor, dacă înălțimea h < 1,80 m.
La clădiri, cu excepția locuințelor, care au porțiuni cu număr diferit de niveluri sau cu niveluri denivelate de înălțimi egale sau diferite, deservite de o aceeași scară, numărul de niveluri se determină conform figurilor din STAS 4908 - "Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale".
d)Aria pereților, Aria utilă, Aria utilă a apartamentului - conform STAS 4908 - "Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale".
5) Aria desfășurată, Aria desfășurată construită (la locuințe) - conform STAS 4908 - "Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale"
a)căile de circulație comune orizontale sau verticale înglobate sau alipite construcției și separate de restul acesteia cu elemente cu performanță privind rezistența și clasa de reacție la foc;
b)căile special destinate evacuării care se prevăd numai atunci când cele funcționale sunt insuficiente sau nu pot satisface condițiile de siguranță la foc, separate de restul construcției cu elemente cu performanță privind rezistența și clasa de reacție la foc.
Figura 4 - Circulații de evacuare
Notă Figura 4: Este admisă gruparea încăperilor de tip open space cu risc mic de incendiu și aceeași destinație compartimentate cu parapete, panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale. Gruparea încăperilor de tip open space se compartimentează la limita față de circulațiile comune de evacuare (coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon, scări închise etc.) precum și față de spații cu risc diferit de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune), cu pereți rezistenți la foc specifici spațiilor tip open space sau conform prevederilor spațiilor alăturate (obligatoriu se aleg cerințele cele mai restrictive), conform încadrării fiecărei funcțiuni sau tip de construcție. În interiorul grupării spațiilor de tip open space, încăperile cu risc diferit de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune) se compartimentează cu pereți rezistenți la foc specifici acestor încăperi. Comunicarea funcțională dintre spații de tip open space și circulații comune orizontale se poate face prin spații comune ce aparțin open space (circulații funcționale) care trebuie să îndeplinească condițiile specific spațiilor de tip open space.
8) Căi/circulații de acces, intervenție și salvare - căi de acces, intervenție și salvare, corespunzător alcătuite dimensionate și marcate, astfel încât să poată fi utilizate de personalul care intervine în caz de incendiu.
Căile de acces, intervenție și salvare sunt:
a)Exterioare - pentru accesul ușor al autospecialelor de intervenție ale pompierilor, fiind marcate și menținute permanent libere. De regulă, vor asigura intervenția cel puțin la o fațadă a clădirii, cu excepția situațiilor precizate în normativ.
b)Interioare - pentru accesul ușor la principalele circulații funcționale (orizontale și verticale), precum și la spațiile cu risc sau pericol de incendiu.
9) Cale de circulație interioară - traseu orizontal/circulație funcțională orizontală destinată circulației într-o încăpere.10) Conducte de control al fumului - conducte utilizate într-un sistem de control al mișcării și/sau reținerii fumului și căldurii.
Conductă de evacuare a fumului dintr-un compartiment unic - conductă de control al fumului proiectată pentru a oferi un grad de rezistență la foc pentru utilizare într-un singur compartiment.
Conductă rezistentă la foc de evacuare a fumului multicompartiment - conductă de control al fumului concepută pentru a oferi un grad de rezistență la foc pentru utilizare în mai multe compartimente.
Volet de control al fumului - dispozitiv care poate fi deschis sau închis pentru a controla curgerea fumului și gazelor fierbinți.
Nota 1: În poziția de funcționare la incendiu, voletul de control al fumului poate fi deschis (pentru a evacua fumul din compartimentul incendiat) sau închis (pentru a evita propagarea fumului la alte zone).
Nota 2: Clasificările se referă la termenul "compartiment" reprezentând un spațiu închis, care cuprinde unul sau mai multe spații separate, limitat de elemente de construcție care au o rezistență la foc specificată, pentru ca să împiedice propagarea incendiului în orice direcție pentru o perioadă de timp dată. Termenul în această accepțiune se va referi strict la clasificările acestor produse.
Ecran de fum (bariera de fum) - dispozitiv proiectat pentru a canaliza, a reține și/sau a preveni migrarea fumului, utilizat pentru a limita și/sau a împiedica propagarea fumului, clasificat DH sau D_600.
Note: Barierele de fum mai sunt denumite perdele de fum, jaluzele antifum sau ecrane de fum.
| Clasa | Grad de utilizare | Cicluri |
|---|---|---|
| C5 | folosire frecventă; | ≥ 200.000 |
| C4 | frecvență mare în utilizare (folosire publică, fără atenție în folosire); | ≥ 100.000 |
| C3 | frecvență medie de utilizare (utilizare de către personalul clădirii); | ≥ 50.000 |
| C2 | frecvență redusă de utilizare (de la locuințe unifamiliale, până la ușile mari industriale); | ≥ 10.000 |
| C1 | frecvență pentru uși în poziție normală „deschisă”; | ≥ 500 |
| C0 | frecvență pentru uși fără performanțe stabilite (determinate). | de la 1 până la 499 |
S - etanșeitate la fum (capacitatea unui element de construcție de a reduce sau elimina trecerea gazelor sau a fumului de pe o parte, pe cealaltă parte a sa). S_a ia în considerare etanșeitatea la fum numai la temperatura ambiantă, iar S_200 ia în considerare etanșeitatea la fum atât la temperatura ambiantă cât și la cea de 200°C. În cazul tubulaturii de evacuare a fumului, "S" indică un debit de trecere mai mic de 5 mc/(h●mp).
Notă (în conformitate cu SR EN13501-2): Pentru elemente rezistente la foc trebuie adăugat S la clasificarea de rezistență la foc (de exemplu EI_2 60-S_200). Atunci când nu este relevantă clasificarea de rezistență la foc, elementul trebuie clasificat pur și simplu S. Clasificarea S trebuie determinată în condiții de temperatură ambiantă S_a și/sau temperatură medie S_200 în funcție de clasificarea preconizată.
Sunt definite următoarele niveluri de performanță:
–etanșeitate la fum S_200 când viteza maximă de scurgere măsurată atât la temperatura ambiantă cât și la 200°C și până la o presiune de 50 Pa nu depășește 20 mc/h pentru o ușă simplă (cu o singură parte/canat) sau 30 mc/h pentru o ușă dublă (cu două părți/canaturi);
–etanșeitate la fum S_a când viteza maximă de scurgere măsurată numai la temperatura ambiantă și până la o presiune de 25 Pa nu depășește 3 mc/h pe metru din lungimea golului dintre componentele fixe și mobile ale setului de ușă (de exemplu între foaia și cadrul ușii), excluzând pierderea la prag.
a)Explozie (volumetrică) - expansiune bruscă a unui gaz care poate rezulta dintr-o reacție rapidă de oxidare sau de descompunere, cu sau fără creștere de temperatură.
a)Component nesubstanțial interior - component nesubstanțial care este acoperit pe ambele fețe de cel puțin un component substanțial;
b)Component nesubstanțial exterior - component nesubstanțial care nu este acoperit de un component substanțial, pe una din fețe.2. 48.3 Material compozit - asociere structurată a două sau mai multe materiale distincte.48.4 Material combustibil, material capabil să fie aprins și să ardă.3. 48.5 Material polimeric - material compus din molecule de mari dimensiuni constituite din unități chimice mai mici, repetitive, legate între ele, numite polimeri. Un polimer este o moleculă de mari dimensiuni constituită din numeroase unități chimice mai mici, repetitive, legate între ele, numite monomeri. Unii polimeri sunt naturali, alții sunt sintetici.48.6 Substrat - material care este utilizat imediat sub produsul despre care se cer informații (ex: pentru pardoseală, este solul pe care aceasta este montată sau de materialul care reprezintă acest sol).
Substrat standardizat - material care este reprezentativ pentru substratul utilizat în condițiile de utilizare finală.
49) Mezanin - nivel intercalat între parter și etajul întâi care se deosebește de celelalte niveluri fie prin înălțimea liberă mai mică, fie prin lipsa balcoanelor sau a altor ieșinduri în planul fațadelor. Mezaninul se include în numărul de niveluri supraterane ale construcției și se ia în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției.50) Niveluri (etaje) - spații construite supraterane și/sau subterane ale construcției, închise sau deschise, delimitate de planșee. Constituie nivel al construcției supanta a cărei arie este mai mare de 40% din cea a spațiului în care este realizată.
1.Nivel tehnic - etaj tehnic - spațiu special construit suprateran sau subteran delimitat de planșee, în care sunt amplasate instalații aferente construcției (de apă, de canalizare, termice, electrice, de ventilare, telefonie etc. și utilaje și/sau aparatură aferentă acestora pentru funcționarea optimă a imobilului în raport cu destinația acestuia). Aceste spații pot avea compartimentări interioare în funcție de necesitățile de separare a instalațiilor, aparaturii și protecției acesteia. În aceste spații nu sunt admise încăperi cu alte funcțiuni ca de exemplu de locuit, ateliere pentru intervenții (reparații) și nici vestiare sau spații de odihnă pentru personalul de întreținere. Spatiile tehnice nu pot fi transformate în spații locuibile după recepția la terminarea lucrărilor.
Nivelurile tehnice pot fi de trei tipuri:
a)nivel tehnic amplasat deasupra nivelului limită normat al construcției - spațiu special construit suprateran, delimitat de planșee, aflat deasupra nivelului limită normat din punct de vedere al securității la incendiu al construcției, ce ocupă maximum 50% din aria construită a nivelului de dedesubtul acestuia. Nivelul tehnic nu se ia în considerare la înălțimea construcției și la numărul de niveluri al construcției în ceea ce privește securitate la incendiu.
b)nivel tehnic intermediar - etaj tehnic intermediar - spațiu special construit suprateran, delimitat de planșee, aflat intermediar între alte niveluri utilizate ale construcției, cu înălțime liberă de 1,80 m și care se ia în considerare la înălțimea construcției și la numărul de niveluri al construcției, în ceea ce privește securitate ala incediu. Nivelul tehnic intermediar nu poate fi modificat din punct de vedere funcțional în perioada execuției lucrărilor de construcții sau ulterior, fiind interzisă transformarea în spații locuibile.
c)nivel tehnic subteran - etaj tehnic subteran - spațiu special construit subteran, delimitat de pereți și planșee, aflat sub ultimul nivel de referință/utilizat al construcției, cu înălțime liberă mai mică de 1,80 m și se ia în considerare la înălțimea construcției și la numărul de niveluri subterane al construcției. Din perspectiva securității la incendiu, canivourile și canalele tehnice subterane cu înălțime liberă de maximum 1,80 m nu constituie nivel.
51) Nivel de referință - nivelul terenului sau al carosabilului exterior cel mai de jos, accesibil autospecialelor de intervenție în caz de incendiu la care se face evacuarea utilizatorilor în exterior și accesul forțelor de intervenție în clădire (Figura 18).!Imagine
Varianta a): clădiri fără spații amenajate pe acoperișul tip terasă
Varianta b): clădiri cu spații amenajate pe acoperișul tip terasă
Notă Figura 18, Varianta b): Stabilirea înălțimii clădirilor la care acoperișul terasă este amenajat pentru diverse funcțiuni cum ar fi parcaje, comerț etc., se face ținând cont de cota de călcare a terasei circulabile în raport cu nivelul de referință.
Figura 18 - Nivel de referință52) Nivel de stabilitate la incendiu - capacitatea globală normată a unei construcții sau a unui compartiment de incendiu de a răspunde la acțiunea unui incendiu standard. Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate.53) "Open space" - spațiu () deschis, pentru activități care necesită o comunicare frecventă, sau grupare de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară folosită în exploatarea curentă) compartimentate prin mobilier și/sau parapete, panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic (Figura 20). Panourile opace sau vitrate de delimitare care întrerup spațiul dintre plafonul (autoportant sau suspendat) incombustibil față de planșeu și/sau spațiul dintre pardoseala supraînalțată incombustibilă și planșeul inferior din cadrul unor grupări cu suprafața normată coroborată cu lungimile căilor de evacuare, trebuie realizate astfel încât să nu fie influențată funcționarea instalațiilor de protecție împotriva incendiilor. Este admisă gruparea încăperilor cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale. Gruparea încăperilor de tip open space se compartimentează la limita față de circulațiile comune de evacuare (coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon, scări închise etc.) precum și față de spații cu risc diferit de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune), cu pereți rezistenți la foc specifici spațiilor tip open space sau conform prevederilor spațiilor alăturate (obligatoriu se aleg cerințele cele mai restrictive), conform încadrării fiecărei funcțiuni sau tip de construcție. În interiorul grupării spațiilor de tip open space, încăperile cu risc mai mare de incendiu (provenit din densitatea de sarcină termică și/sau din funcțiune) se compartimentează cu pereți rezistenți la foc specifici acestor încăperi.
1.încăperile tip "open space" cu aglomerări de persoane se prevăd cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală și nu se recomandă a fi dispuse în spații care nu sunt prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor.
2.Nu se admit grupări tip "open space" care includ săli aglomerate, cu excepția clădirilor de comerț prevăzute în prezentul normativ.
3.Nu se admit grupări tip "open space" în clădiri destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, cu excepția celor explicit nominalizate în prezentul normativ la clădirile cu funcțiunea de sănătate.
4.încăperile de dormit (dormitoare comune) sau cu locuri de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve din clădiri de sănătate, cabinete medicale etc.), spațiile de dormit (chilii) situate în ansambluri mănăstirești, încăperile de dormit din hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane, pensiuni etc., sau cele situate în afara zonelor construite ale localităților (cabane, refugii, hoteluri, moteluri, pensiuni, sanatorii etc.), spitale și altele similare, cămine/dormitoare comune sau camere de cămin/internat, nu se pot constitui în spații deschise de tip open space, acestea trebuind să fie delimitate între ele (minimum prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI)) precum și la limita către căile de circulație comune conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivel de stabilitate.
5.Grupările de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară) de tip open space se compartimentează între ele și la limita față de circulațiile comune de evacuare (coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon protejate sau neprotejate, scări închise etc.) precum și față de spații cu risc diferit de incendiu (conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), în funcție de încadrarea acestora în funcțiuni sau tip de construcție, prin pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului REI/EI (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari.
6.Fiecare grupare de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară de tip open space, cu excepția celor prezentate la alineatele anterioare) compartimentate cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite:
–nelimitat, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu;
–maximum 400 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu;
–maximum 200 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu;
–maximum 100 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul IV de stabilitate la incendiu;
–maximum 50 mp fiecare grupare, cu condiția ca aria construită a tuturor grupărilor de pe nivel (de tip open space) să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu.
7.Gruparea încăperilor cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas funcțional acces; camera RMN + camera de comanda + sas acces; cameră computer tomograf + camera de comanda + sas acces etc.) se compartimentează în limitele suprafețelor stabilite la alineatul precedent, prin pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului REI/EI (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari.
Nu sunt considerate spații open-space încăperile prevăzute în interiorul acestora cu pereți cu performanță privind rezistența la foc (din planșeu în planșeu), conform Figura 19. Acestea se partiționează față de încăperile adiacente prin pereți cu performanță la foc (din planșeu în planșeu), conform prevederi normate.
Varianta a) Încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: fără pardoseală supraînălțată și fără plafon (autoportant sau suspendat) - nu creează plenum
Varianta b) Încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat); spațiile din plafonul (autoportant sau suspendat) și din pardoseala supraînălțată sunt delimitate prin elemente de separare (pereți cu rezistență la foc) față de încăperile adiacente - nu creează plenum
Notă Varianta b): spațiile adiacente delimitate prin pereți rezistenți la foc pot avea sau nu plafoane (autoportante sau suspendate).
Varianta c) încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și fără plafon (autoportant sau suspendat); spațiile din pardoseala supraînălțată sunt delimitate prin elemente de separare (pereți cu rezistență la foc) față de încăperile adiacente - nu creează plenum
Notă Varianta c): spațiile adiacente delimitate prin pereți rezistenți la foc pot avea sau nu plafoane (autoportante sau suspendate).
Varianta d) încăpere prevăzută cu pereți cu rezistență la foc față de încăperile adiacente: fără pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat); spațiile din tavanul suspendat sunt delimitate prin elemente de separare (pereți cu rezistență la foc) față de încăperile adiacente - nu creează plenum
Notă Varianta d): spațiile adiacente delimitate prin pereți rezistenți la foc pot avea sau nu plafoane (autoportante sau suspendate).
Figura 19 - Încăperi închise, delimitate prin pereți cu
rezistență la foc față de încăperile adiacente!Imagine
Varianta a) Spațiu prevăzut cu separări funcționale fără rezistență la foc față de spațiile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat), spațiile din plafonul (autoportant sau suspendat) nu sunt delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de spațiile adiacente - creează plenum prin plafonul (autoportant sau suspendat) continuu nedelimitat
Varianta b) Spațiu prevăzut cu separări funcționale fără rezistență la foc față de spațiile adiacente: fără pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat), spațiile din plafonul (autoportant sau suspendat) nu sunt delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de spațiile adiacente - creează plenum prin plafonul (autoportant sau suspendat) continuu nedelimitat
Varianta c) Spațiu prevăzut cu separări funcționale fără rezistență la foc față de spațiile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat), spațiile din pardoseala supraînălțată nu sunt delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de spațiile adiacente - creează plenum prin pardoseala supraînălțată continuă nedelimitată
Varianta d) Spațiu prevăzut cu separări funcționale fără rezistență la foc față de spațiile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și fără plafon (autoportant sau suspendat), spațiile din pardoseala supraînălțată nu sunt delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de spațiile adiacente - creează plenum prin pardoseala supraînălțată continuă nedelimitată
Varianta e) Spațiu prevăzut cu separări funcționale fără rezistență la foc față de spațiile adiacente: cu pardoseală supraînălțată și cu plafon (autoportant sau suspendat), spațiile din plafonul (autoportant sau suspendat) și din pardoseala supraînălțată nu sunt delimitate prin pereți cu rezistență la foc față de spațiile adiacente - creează plenum prin plafonul (autoportant sau suspendat) continuu nedelimitat și prin pardoseala supraînălțată continuă nedelimitată
Figura 20 - Spații deschise de tip open space!Imagine
Figura 21 - Spații deschise de tip open space, delimitate prin pereți
cu rezistență la foc față de încăperile adiacente54) Panouri de învelitoare - elemente autoportante montate pe șarpantele acoperișurilor construcțiilor, cu rol de izolare hidrofugă și după caz, termică.55) Panou de tâmplărie - ramă nestructurală, fixată perimetral ori, după caz, prin ancorarea profilelor verticale sau orizontale, de structura clădirii, care conține elemente de umplere transparente și/sau opace, fixe și/sau mobile (deschizibile).56) Parcaj - construcție supraterană sau subterană închisă sau deschisă, cu unul sau mai multe niveluri, destinată exclusiv parcării autovehiculelor și remorcilor acestora (în care nu se efectuează lucrări de reparații).
1.Parcaj închis - construcție închisă cu pereți exteriori perimetrali și planșeu.
2.Parcaj deschis suprateran - construcție deschisă care are goluri permanent deschise pe cel puțin 50% din suprafața pereților exteriori destinată adăpostirii autovehiculelor și remorcilor acestora (în care nu se efectuează lucrări de reparații). La parcajele deschise supraterane evacuarea fumului se asigură prin deschiderile perimetrale existente, în condițiile normativului (golurile de evacuare a fumului dispuse în pereții exteriori se iau în considerare numai pentru adâncimea de maximum 30 m).
3.Parcaj suprateran puternic ventilat natural - categorie distinctă a parcajelor deschise supraterane care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:i. pe fiecare nivel de parcare, suprafețele libere din pereții laterali deschiși spre exterior sunt amplasate pe cel puțin două fațade opuse și fiecare reprezintă minimum 50% din suprafața totală a fațadei deschise, înălțimea luată în considerare fiind distanța liberă dintre pardoseala finită și plafon;ii. distanța dintre fațadele libere opuse, deschise spre exterior, este de cel mult 75,00 m;iii. suprafețele libere perimetrale, deschise spre exterior, la fiecare nivel de parcare reprezintă cel puțin 5% din aria utilă a spațiului de parcare a nivelului respectiv; nu se iau în considerare suprafețele spațiilor închise destinate circulațiilor pietonale orizontale și verticale precum și al spațiilor cu alte destinații;iv. spațiul exterior deschis are aria orizontală cel puțin egală cu suma suprafețelor libere adiacente perimetrale.
Parcajele supraterane puternic ventilate natural se consideră că au asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți.
57) Pardoseală - subansamblu nestructural de elemente de finisaj, permanent, al încăperilor și spațiilor exterioare, format din totalitatea straturilor executate peste sol sau peste un element structural plan, de regulă orizontal (înclinat la rampe), cu scopul de a realiza o suprafață orizontală care să îndeplinească cerințele specifice de utilizare.58) Pardoseală supraînălțată - pardoseală independentă, montată peste planșeul de rezistență;pardoseala flotantă59) Perete - element de construcție vertical sau înclinat până la un unghi maxim de 10° (caz general) față de verticală sau de maxim 15° în cazul fațadelor cu pereți cortină, realizat între planșeele unei construcții (Figura 22).!Imagine
Figura 22 - Perete - înclinare60) Perete cortină - perete exterior neportant ancorat (prins) de structura portană a clădirii, alcătuit, în general, dintr-o rețea de profile verticale și profile orizontale asamblate între ele. Un perete cortină include montanți și traverse, element/e vitrat/e, element/e opac/e, etanșări, elemente de fixare și elemente mobile (ferestre sau uși). Peretele cortină este proiectat astfel încât să aibă o structură proprie care transmite sarcini moarte - permanente sau statice proprii/încărcări statice permanente provenite din greutate proprie, sarcini impuse - temporare și dinamice generate de traficul auto etc. (încărcări utile variabile dinamice de scurtă durată provenite din traficul auto), sarcini de mediu (vânt, zăpadă etc.)/încărcări climatice (vânt, zăpadă, variații de temperatură), sarcini generate de seism care se transmit structurii principale a clădirii/încărcări seismice. Peretele cortină se realizează conform reglementărilor tehnice specifice, cerințele privind securitatea la incendiu se asigură conform cerințelor prezentului normativ.61) Performanță la foc exterior - Expresie convențională a modului de comportare a unui acoperiș sau a unei învelitori de acoperiș pentru situația în care, în condiții de utilizare finală, este expus(ă) la un incendiu din afara construcției.
Clasificarea performanței la foc exterior a acoperișurilor și învelitorilor de acoperiș:
–B_ROOF (t1), F_ROOF (t1) unde t1 = Numai corpuri arzânde;
–B_ROOF (t2), F_ROOF (t2) unde t2 = Corpuri arzânde + vânt;
–B_ROOF (t3), C_ROOF (t3), D_ROOF (t3), F_ROOF (t3) unde t3 = Corpuri arzânde + vânt + radiație;
–B_ROOF (t4), C_ROOF (t4), D_ROOF (t4), E_ROOF (t4), F_ROOF (t4) unde t4 = Corpuri arzânde + vânt + radiație suplimentară.
Note:
–Comisia Europeana a elaborat o listă cu produsele care, în anumite condiții, pot fi încadrate în clasa B_ROOF fără a fi încercate. Aceasta informație este prezentată în Decizia Comisiei din 6 septembrie 2009, care stabilește lista produselor încadrate în clasele B_ROOF (Decizia 2000/553/CE - 2005/403/CE - 2006/600/CE).– Suplimentar, există o procedură care permite ca anumitor produse să li se atribuie o clasificare specifică la foc, fără a fi necesar să fie încercate. Astfel de produse trebuie să aibă performanțe de reacție la foc bine stabilite și să fie omologate de Comitetul permanent pentru construcții al CE. Agrementele tehnice europene referitoare la aceste produse, care pot fi "clasificate fără încercări suplimentare" (CWFT^N1)), sunt publicate în Jurnalul oficial al UE.
^N1) NOTA NAȚIONALĂ- Acronimul CWFT provine din limba engleză, "classified without further testing".
–Pentru clasificarea unui acoperiș/a unei învelitori pentru acoperiș este necesar să fie aplicate doar acele metode de încercare și acele reguli de aplicare pentru care este preconizată clasificarea corespunzătoare.– Produsele sunt analizate în raport cu utilizarea finală a acestora.– Se consideră că produsele clasificate într-o clasă dată, îndeplinesc toate cerințele oricărei clase inferioare pentru aceeași metodă de încercare/scenariu de pericol de incendiu.– Performanța la foc exterior a unui acoperiș/a unei învelitori pentru acoperiș nu depinde numai de proprietățile intrinseci ale componentelor acestuia/acesteia și de condițiile de acțiune a focului, ci, în mare măsură, și de panta acoperișului.– Încercări și domenii de aplicare (conform SR EN 13501-5):
Încercarea 2– Panta de încercare standardizata este de 30°.– Substaturile standardizate sunt:
a)placă aglomerată de lemn (neignifugată), cu densitatea de (680 ± 50) kg/mc și grosimea de (19 ± 2) mm;
b)polistiren expandat (EPS) (neignifugat), cu densitatea de (20 ± 5) kg/mc și grosimea de (50 ± 10) mm;
c)placă armată de silicat de calciu, cu densitatea de (680 ± 50) kg/mc și grosimea de (10 ± 2) mm;
d)vată minerală, cu densitatea de (150 ± 20) kg/mc și grosimea de (50 ± 10) mm.– Încercările pot fi efectuate cu substratul din utilizarea finală, dar, în acest caz, rezultatul încercării obținut este aplicabil doar pentru această utilizare finală.– Domeniu direct de aplicare a rezultatelor încercării:
a)Rezultatele încercării obținute cu o pantă de 30° sunt valabile pentru toate pantele.
b)Rezultatele încercării obținute pentru o învelitoare pentru acoperiș fixată pe un substrat se aplică numai pentru învelitoarea pentru acoperiș pe substraturi care au o densitate mai mare sau egala cu de 0,75 înmulțită cu densitatea utilizată la încercare.
c)Rezultatele încercării obținute pe un substrat incombustibil standardizat se aplică numai pentru substraturi incombustibile care respectă și cerința de la lit. b).
d)Rezultatele încercării obținute pe un substrat combustibil standardizat se aplică pentru substraturi combustibile și incombustibile care respectă și cerința de la lit. b).
e)Rezultatele încercării obținute pe un substrat nestandardizat se aplică numai pentru substratul respectiv, care respecta și cerința de la lit. b).
Încercarea 3– Pantele de încercare standardizate sunt 5° și 30°. Încercările pot fi efectuate și cu panta preconizată efectivă. Clasificarea astfel obținută este valabilă numai pentru panta respectivă.– Suporturile standardizate sunt:
a)suport din placă aglomerată de lemn, construit din scânduri de 250 mm lățime x 16 mm grosime, cu o densitate de (680 ± 50) kg/mc, cu margini drepte și îmbinate strâns una lângă alta, astfel încât rosturile dintre scânduri să nu depășească 0,5 mm;
b)suport din scânduri din plăci aglomerate de lemn ca la a), cu margini drepte, cu rosturi de (5 ± 0,5) mm;
c)suport din placă armată de silicat de calciu, de (12 ± 2) mm grosime, cu densitatea în stare uscată de (680 ± 50) kg/mc;
d)suport din oțel cu profil trapezoidal;
e)fără niciun suport continuu.– Încercările pot fi, de asemenea, efectuate cu suportul efectiv preconizat. Clasificarea obținută astfel este valabilă doar pentru suportul încercat.– Domeniu direct de aplicare a rezultatelor încercării:1) Panta:
–Rezultatele încercării obținute pentru o pantă de 5° se aplică la acoperișuri cu pante < 10°.– Rezultatele încercării obținute pentru o panta de 30° se aplică la acoperișuri cu pante > 10° și < 70°.– Rezultatele încercării obținute pentru o altă pantă specificată se aplică numai la acoperișurile cu panta respectivă.2) Natura suportului:2.1) Încercare cu suporturi standardizate:
Rezultatele încercării obținute cu suporturi standardizate trebuie aplicate la toate sistemele cu aceleași componente (inclusiv grosimea), montate în același mod, dar cu suporturi diferite, după cum urmează:
a)Rezultatele încercării obținute cu un suport din plăci aglomerate de lemn cu rosturi între scânduri care nu depășesc 0,5 mm se utilizează la:
–orice suport continuu de lemn cu o grosime minimă de 12 mm și cu rosturi care nu depășesc 0,5 mm;
–orice suport continuu incombustibil cu o grosime minimă de 10 mm, fără rosturi.
b)Rezultatele încercării obținute cu un suport de plăci aglomerate de lemn, cu rosturi între scânduri de (5,0 ± 0,5) mm se utilizează la:
–orice suport continuu de lemn cu o grosime minimă de 12 mm;
–orice suport din scânduri de lemn cu margini netede;
–orice suport incombustibil cu rosturi care nu depășesc 5 mm.
c)Rezultatele încercării obținute cu o placă armată de silicat de calciu se utilizează la:
–orice suport continuu incombustibil cu o grosime minimă de 10 mm.
d)Rezultatele încercării obținute cu un suport de oțel cu profil trapezoidal se utilizează la:
–orice suport de oțel profilat și neperforat;
–orice suport continuu incombustibil cu o grosime minimă de 10 mm.
e)Rezultatele încercării obținute fără niciun suport continuu se utilizează numai la sisteme fără suport continuu.
2.2) Încercare cu un alt suport:
Rezultatele încercării obținute cu un alt suport se utilizează numai pentru sistemul de acoperiș respectiv (de exemplu, componența, materialele, dimensiunile componentelor și grosimea sunt identice).
Încercarea 4– Panta de încercare standardizată este de 45°, cu excepția cazului în care epruvetele reprezintă acoperișuri plate (cu o panta de până la 10°) și trebuie încercate orizontal. Încercările pot fi efectuate și cu panta preconizată efectivă. Clasificarea obținută astfel este valabilă numai pentru panta respectivă.– Natura suportului: încercările trebuie efectuate pe o epruveta cu structura completă a acoperișului, reprezentativă pentru construcția completă a acoperișului în utilizare finală, care include suportul și structura de susținere efectivă.– Includerea îmbinărilor: cel puțin una dintre epruvetele utilizate în încercarea de penetrare trebuie să includă cel puțin un exemplu de îmbinare în fiecare strat al sistemului de acoperiș care se încearcă.– Domeniu direct de aplicare a rezultatelor încercării:1) Panta:
a)Rezultatele încercării obținute cu o pantă de 0° (orizontală) sunt valabile pentru acoperișuri plane (cu o pantă de până la 10°);
b)Rezultatele încercării obținute cu o pantă de 45° sunt valabile pentru acoperișuri cu pante mai mari de 10°.
c)Rezultatele încercării obținute cu o altă pantă specificate se aplică numai la acoperișurile cu panta respectivă.2) Natura suportului și a structurii de susținere:
–Clasificarea este valabilă numai pentru suportul și structura de susținere încercate. Regulile de extindere a domeniului de aplicare sunt detaliate în standardul SR EN13501-5.
62) Plafon - element de construcție nestructural reprezentând o suprafață orizontală sau înclinată de închidere/separare a unui spațiu/plenum cu destinație tehnică sau nu, poziționat sub un planșeu, acoperiș sau alt element de rezistență. Plafonul poate fi autoportant (fixat pe contur, fără alte susțineri) sau suspendat (fixat direct sau la o distanță oarecare de planșeu, acoperiș).
1.plafon (suspendat) - tavan suspendat de elementul structural de construcție, inclusiv structura de prindere și atunci când este prevăzut, materialul izolant;
2.sistem de plafon - ansamblu complet al unui plafon supus încercării, incluzând structura de prindere și de exemplu corpurile de iluminat, panourile de acces etc.63) Planșeu - element de construcție structural, orizontal sau înclinat, care delimitează oricare 2 niveluri ale construcției.64) Platformă - element de construcție orizontal plin sau perforat maximum 50%, destinat accesului și circulației ocazionale, de maximum 8 ori pe schimb (fără loc permanent de activitate). Platformele nu se iau în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu și a numărului de niveluri ale construcției.65) Platformă exterioară - construcție deschisă destinată depozitării materialelor/utilajelor.66) Plenum - spațiu delimitat de o pardoseală supraînălțată și planșeu și/sau de un plafon suspendat sau autoportant și planșeu (Figura 23), mărginit de pereți rezistenți la foc.!Imagine
Varianta a) - nu este plenum
Varianta b) - este plenum
Varianta c) - delimitare plenum cu pereți rezistenți la foc
Figura 23 - Plenum pentru spații de tip open-space67) Pod - volum construit fără funcțiuni, neîncălzit, cuprins între ultimul planșeu sau plafon al construcției și învelitoarea acoperișului de tip șarpantă al acesteia. Podul nu este considerat nivel.68) Produs - material, element sau component despre care sunt cerute informații1. Produs omogen - produs constând dintr-un singur material, având densitate și compoziție uniforme în tot produsul.
2.Produs neomogen - produs care nu satisface cerințele pentru un produs omogen. Este un produs realizat din unul sau mai multe componente, substanțiale și/sau nesubstanțiale.
3.Produs termoizolant pentru tubulatură liniară - lungime de produs de izolare proiectată să fie montată în jurul conductelor, cu un diametru exterior maxim de izolare de 300 mm.69) Protecție împotriva incendiului - metodă utilizată pentru a reduce propagarea și efectele incendiului.
1.Protecție activă împotriva incendiului - metodă(e) utilizată(e) pentru a reduce sau preveni propagarea sau efectele incendiului, căldurii sau fumului prin detectarea și/sau stingerea incendiului și care necesită o anumită acțiune sau un răspuns pentru a deveni activă.
2.Protecție pasivă împotriva incendiului - metodă utilizată pentru a reduce sau a împiedica propagarea și efectele incendiului, căldurii și fumului prin proiectarea, utilizarea, protejarea și amplasarea adecvată a produselor și elementelor de construcție și a materialelor din componența acestora și/sau prin utilizarea adecvată a materialelor și care nu necesită o detectare și/sau o activare ca urmare a unei detectări.70) Reacție la foc - comportare a unui produs care, în condiții specificate, alimentează prin propria sa descompunere un foc la care este expus.71) Risc de incendiu - estimare a pierderilor așteptate datorate unui incendiu, care combină pagubele potențiale asociate diferitelor scenarii de incendiu ce se pot produce și probabilitățile ca aceste scenarii să aibă loc (o definiție alternativă pentru riscul de incendiu este "combinația probabilității unui incendiu și măsura cuantificată a consecințelor sale"; riscul de incendiu este adesea calculat ca produsul dintre probabilitate și consecințe).72) Rezistență la foc - aptitudinea unui produs/element de construcție de a răspunde funcției sau funcțiilor cerute prin criterii de performanță (și/sau capacitate portantă și/sau etanșeitate și/sau izolare termică la foc; ex: R, REI, RE, EI etc.), pe o durată de timp determinată și/sau orice altă funcție, determinată într-o încercare standardizată de rezistență la foc sau în baza modelelor de calcul din standardele SR EN 1991-1-2, SR EN 1992-1-2, SR EN 1993-1-2, SR EN 1994-1-2, SR EN 1995-1-2, SR EN 1996-1-2, precum și SR EN 1999-1-2, împreună cu amendamentele, eratele și Anexele naționale ale acestora.73) Sală aglomerată - construcție independentă sau încăpere/grup de încăperi care comunică direct între ele prin goluri (protejate sau neprotejate) practicate în pereții care le despart și, în care se pot întruni simultan cel puțin 200 de utilizatori la nivelul/nivelurile de la care se poate face evacuarea direct la cota nivelului de referință sau 150 la alte niveluri ale construcției de la care nu se poate face evacuarea direct la cota nivelului de referință, iar aria de pardoseală ce-i revine unei persoane este mai mică sau egală cu 4 mp.
1.Săli cu aglomerări de persoane - vezi "încăperi cu aglomerări de persoane"74) Sarcină termică - energie termică care poate fi produsă prin arderea completă a tuturor materialelor și produselor combustibile dintr-o incintă, inclusiv elementele de construcție și finisajele suprafețelor construite (exprimată în MJ).75) Scară de evacuare - circulație verticală (realizată conform reglementărilor tehnice specifice) închisă sau deschisă, corespunzător dispusă, alcătuită, conformată, dimensionată și protejată conform prevederilor normativului, astfel încât să asigure condiții corespunzătoare de evacuare în condiții de siguranță a utilizatorilor în caz de incendiu.76) Scară cu trepte balansate - scară (realizată conform reglementărilor tehnice specifice și Figura 24) la care forma în plan a unor trepte este diferită de celelalte trepte (pe înălțimea uneia sau a mai multor rampe).!Imagine
Figura 24 - Scări cu trepte balansate
("Linia pasului - linia pe care se măsoară în proiecție orizontală lățimea treptelor "L" și care indică grafic sensul de urcare", în conformitate cu normativul specific)
Notă Figura 24: Scările cu trepte balansate pot fi considerate căi de evacuare numai pentru o (1) unitate de trecere (flux) de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice scărilor (în porțiunea de rampă în care lățimea minimă a treptei este de 18 cm, iar lățimea maximă de 40 cm).
77) Scară monumentală - scară care urmărește realizarea unui efect arhitectural deosebit, astfel alcătuită încât să asigure (dacă este cazul) și evacuarea în caz de pericol.78) Scenariu de securitate la incendiu - document, parte a pieselor scrise ale proiectului construcției, instalației sau amenajării, care sintetizează regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor stabilite prin documentațiile tehnice de proiectare/execuție elaborate; măsurile adoptate prin scenariul de securitate la incendiu se reflectă în piesele desenate ale documentațiilor de proiectare/execuție; _ conform Legii 307/2006 privind apărarea contra incendiilor, cu modificările și completările ulterioare79) Scena amenajată - spațiu de joc aferent sălilor de spectacole, cu aria minimă de 150 mp (inclusiv buzunarele și depozitele acesteia), prevăzut cu turn de scenă, cu sau fără trape în pardoseală și echipat cu dispozitive de manevrare a decorurilor.80) Sistem de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți - sistem de limitare a propagării incendiilor în construcții, constituit din dispozitive de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți dispuse în acoperiș sau în treimea superioară a pereților exteriori, precum și ecrane continue verticale dispuse sub planșee sau acoperiș, având și admisii de aer amplasate la partea inferioară a spațiului respectiv.
Sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți (SHEVS) - sistem în care componentele sunt selectate în comun pentru a evacua fumul și gazele fierbinți pentru a stabili un strat plutitor de gaze calde deasupra aerului mai rece și mai curat.
Presurizare - controlul fumului folosind diferențe de presiune între spațiul protejat și spațiul neprotejat, cu o presiune mai mare în spațiul protejat.
Sistem diferențial de presiune (PDS) - combinație de cel puțin un kit și componente suplimentare, menite să producă diferența de presiune și fluxul de aer între spațiile protejate și neprotejate.
a)Ușă de evacuare cu deschidere normală - element mobil cu deschidere normală, pe balamale sau pivoți, neechipat cu sistem de încuiere.
b)Ușă de evacuare echipată cu sistem de încuiere și dispozitiv de ieșire - ușă cu deschidere pe balamale sau pivoți echipată cu sistem de încuiere și dispozitiv de ieșire care să permită deschiderea acesteia din interior, chiar și dacă aceasta este încuiată cu cheia, prin simplă apăsare pe mâner, utilizată pentru închiderea golurilor din pereți și destinată circulației funcționale și de evacuare a utilizatorilor.– Atunci când ușa de evacuare cu deschidere pe balamale sau pivoți este amplasată într-o zonă cu acces cu public (cu vizitatori) ușa va fi echipată cu dispozitiv de ieșire antipanică, acționat mecanic, fie printr-o bară orizontală de împingere, fie printr-o bară orizontală de apăsare, ca dispozitiv de acționare pe fața interioară și este denumită în continuare usă antipanică (SR EN1125).– Atunci când ușa de evacuare cu deschidere pe balamale sau pivoți este amplasată într-o zonă fără acces cu public, ci numai cu persoane care cunosc atât tipologia clădirii (fără vizitatori) cât și funcțiile ușii de evacuare, ușa va fi echipată cu dispozitiv pentru ieșiri de urgență acționat mecanic fie printr-un mâner tip clanță (care respectă cerințele SR EN 179) fie printr-o placă de împingere pe fața interioară și este denumită în continuare ușă de ieșire de urgență (SR EN 179).
c)Ușă de evacuare culisantă automată cu "break-out" - ușă culisantă acționată de un sistem complet de automatizare care pe lângă mișcarea de culisare pentru deschidere automată prin senzor de prezență are și posibilitatea de a se deschide pivotant prin împingerea canatelor de către fluxul de persoane și plierea acestora (a canatelor) înspre sensul de evacuare.
d)Ușa de evacuare culisantă automată redundantă: ușă acționată de un sistem complet de automatizare în care pentru fiecare echipament component esențial (motor, procesor, detector de mișcare, acumulator) există constituită o rezervă care garantează ca în cazul unei pene de curent, defect sau incendiu, ușa culisantă se va deschide automat în siguranță fără să fie necesară acționarea mecanică.
e)Ușa de evacuare turnantă: ușă prevăzută cu posibilitatea plierii foilor de ușă, prin pliere se asigură numărul de fluxuri.
91) Utilizatori - persoane și animale care folosesc construcția.92) Volum - produsul dintre arie și înălțime1. Volumul nivelului (V_niv) - Volumul obținut din produsul dintre aria nivelului și înălțimea lui, determinat conform STAS 4908 - Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale. Volumul de aer din încăpere se raportează la fețele interioare, reprezentând volumul obținut din produsul dintre aria încăperii și înălțimea acesteia.
2.Volumul total (Vt) - Suma volumelor nivelurilor, conform STAS 4908 - Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale, raportat la contururile exterioare ale construcției.
2.PERFORMANȚE COMUNE CONSTRUCȚIILOR CU ORICE DESTINAȚIE (CIVILE, DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE)SECȚIUNEA I2.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor2.1.1. Dispoziții generale
Articolul 2.1.1.1.
Performanțele, nivelurile de performanță și condițiile de securitate în caz de incendiu a construcțiilor cu orice destinație (civile, de producție și/sau depozitare, mixte), se stabilesc prin proiect și se realizează corespunzător prevederilor prezentului normativ, precizându-se în documentații, corespunzător:
a)categoriei și clasei de importanță a construcției;
b)destinației, tipului de construcție și capacității maxime simultane de utilizatori;
c)riscurilor de incendiu din încăperi, compartimente de incendiu și construcție;
d)nivelului de stabilitate la incendiu al construcției (compartimentului de incendiu), realizat astfel încât să asigure îndeplinirea condițiilor de corelare normate;
e)condițiilor specifice destinației construcției (compartimentului de incendiu);
f)posibilităților de acces, pentru intervenție și salvare în caz de incendiu.
Articolul 2.1.1.2.
Categoria de importanță și clasa de importanță a construcției se stabilesc potrivit prevederilor legale.
Articolul 2.1.1.3.
Destinația construcției, compartimentelor de incendiu, a încăperilor și după caz a spațiilor acesteia, precum și tipul de construcție și capacitățile maxime simultane de utilizatori se precizează în documentații, în vederea stabilirii și realizării măsurilor normate de securitate la incendiu.
2.1.2.Risc de incendiu
Articolul 2.1.2.1.
(1)Riscurile de incendiu și, după caz, pericolul de explozie volumetrică, se determină și se precizează pentru fiecare încăpere (în cazuri particulare și pe zone ale acesteia), compartiment de incendiu și întreaga construcție, în funcție de densitatea sarcinii termice (q) și funcțiunile respective (luându-se în calcul valoarea cea mai restrictivă), conform prevederilor normativului.
(2)Pentru construcții de producție și/sau depozitare, riscul de incendiu se poate determina și pe zone.
(3)În documentațiile tehnice de proiectare și execuție se precizează obligatoriu riscul de incendiu al încăperilor, zonelor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor, iar atunci când există și risc de explozie volumetrică, se precizează și zonele de protecție ale acestuia.
(4)Riscul de incendiu al întregii construcții/al întregului compartiment de incendiu se determină prin însumarea sarcinii termice determinată pentru fiecare încăpere/zonă și raportare la aria desfășurată.
Articolul 2.1.2.2.
(1)Funcție de cele precizate în art. 2.1.2.1., riscul de incendiu poate fi considerat:
a)risc mic, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este maximum 420 MJ/mp;
b)risc mijlociu, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 420 MJ/mp și maximum 840 MJ/mp sau se utilizează foc deschis sub orice formă;
c)risc mare, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 840 MJ/mp și maximum 1.680 MJ/mp;
d)risc foarte mare, atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există risc de explozie volumetrică.
(2)Densitatea sarcinii termice (q) se determină prin calcul, luând în considerare totalitatea produselor, materialelor și substanțelor combustibile fixe și mobile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate în încăperi, compartimente de incendiu și construcție.
(3)Sarcina termică pentru diferite materiale poate fi consultată în Anexa 9 "Puteri calorifice".
Articolul 2.1.2.3.
(1)Ca regulă generală, riscul de incendiu al încăperii se determină prin determinarea densității sarcinii termice, respectiv prin însumarea sarcinii termice determinată pentru fiecare zonă a încăperii și raportare la aria utilă. Ca excepție, cel mai mare risc de incendiu al unei zone neseparate cu pereți rezistenți la foc (EI, după caz, REI) și planșee rezistente la foc (REI), determină riscul de incendiu al întregii încăperi în care este situată, atunci când:
a)zona cu risc de incendiu mare sau foarte mare, fără pericol de explozie volumetrică, are aria mai mare de 10% din aria încăperii în care se află, sau depășește aria de 400 mp;
b)zona cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică, are un volum mai mare de 5% din volumul încăperii în care se află.
(2)În cazurile în care zonele cu cel mai mare risc au valori sub condițiile precizate la literele a) și b), în încăpere se adoptă riscul de incendiu mai mic existent (care îndeplinește condițiile respective), provenit din calculul densității de sarcină termică, și se iau măsurile tehnice de protecție corespunzătoare în zonele cu risc de incendiu mai mare sau cu risc de explozie volumetrică (inclusiv în zonele de protecție a acestora), în scopul reducerii posibilităților de propagare ușoară a incendiului în zonele învecinate și a formării concentrațiilor locale cu risc de explozie volumetrică.
(3)Atunci când sunt mai multe zone cu riscuri de incendiu și/sau de explozie volumetrică situate în puncte/zone distincte ale unei încăperi (zone neseparate cu pereți și planșee rezistente la foc), riscul de incendiu al întregii încăperi se determină astfel:
a)când distanța dintre zonele respective (măsurată pe orizontală) este mai mică de 40 m, se ia în considerare cel mai mare risc de incendiu existent și suma ariilor efective ale acestuia, respectiv suma volumelor aferente riscului de explozie volumetrică;
b)când distanța dintre zonele respective este mai mare de 40 m, ariile efective nu se însumează și se asigură local (pentru fiecare zonă cu risc de incendiu sau pericol de explozie volumetrică), condițiile și măsurile de securitate la incendiu corespunzătoare riscului respectiv.
Articolul 2.1.2.4.
Riscul de incendiu pe compartiment de incendiu/construcție, se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor:
a)ale căror volume însumate reprezintă mai mult de 30% din volumul construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora, dacă în construcție sunt zone cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică;
b)ale căror suprafețe însumate reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată a construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora.
Articolul 2.1.2.5.
(1)La determinarea riscurilor de incendiu în zonele, spațiile, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile în care se desfășoară activități de producție și/sau depozitare, se au în vedere prevederile din Anexa 8 privind "Caracteristicile substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare" precum și articolele precedente, luându-se obligatoriu în considerare caracteristicile fizico-chimice specificate în fișele tehnice cu date de securitate ale materialelor vehiculate, stocate sau depozitate.
(2)În încăperile de producție este admisă depozitarea materialelor și substanțelor combustibile sau incombustibile, numai în cantitățile și sorturile necesare tehnologic pentru un singur schimb de lucru.
Articolul 2.1.2.6.
La determinarea concentrațiilor amestecurilor cu risc de explozie volumetrică se iau în considerare scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf, posibile în timpul desfășurării normale a activității. Delimitarea zonelor în care se asigură măsurile specifice de securitate la incendiu impuse de pericolele de explozie volumetrică este obligatorie și are în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentrații cu pericol de explozie în timpul funcționării normale.
2.1.3.Nivel de stabilitate la incendiu al construcției
Articolul 2.1.3.1.
(1)Nivelul de stabilitate la incendiu se asigură astfel încât construcția sau compartimentul de incendiu să îndeplinească condițiile de conformare și corelare normate, având în vedere clasele de rezistență la foc ale principalelor elemente de construcție utilizate.
(2)Trebuie luate în considerare clasele de reacție la foc ale produselor, materialelor și elementelor constructive utilizate, obligatoriu:
a)la clădirile civile supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, la încăperile cu aglomerări de persoane, precum și acolo unde normativul impune cerințe în acest sens;
b)la finisajele căilor de evacuare a utilizatorilor construcțiilor supraterane sau subterane de orice tip și destinație;
c)în situațiile precizate în normativ sau în reglementările tehnice aplicabile.
Articolul 2.1.3.2.
Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească principalele elemente de construcție utilizate pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu, sunt precizate în Tabelul 2 și Tabelul 3.
Tabelul 2: Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile
| Nr. Crt. | Tipul elementelor de construcție utilizate | Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției/compartimentului de incendiu | |||||||||||
| I h ≥ 12 5m | I 75m ≤ h <125 m | I 45m ≤ h < 75 m | I 28m < h < 45m | I h ≤ 28 m | II | II (+) | III | III (+) | IV | V | |||
| 1 | STÂLPI (R) | 240 (A1) | 180 (A1) | 180 (A1) | 120 (A1) | 120 (A1) | 120 (A1) | 90 | 60 | 45 | 30 | - (15 **) | |
| 2 | GRINZI (R) | 180 (A1) | 120 (A1) | 120 (A1) | 90 (A1) | 90 (A1) | 90 (A1) | 90 | 60 | 45 | 30 | - (15 **) | |
| 3 | PLANȘEE, inclusiv planșee - terasă care constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări suplimentare altele decât cele provenite numai din zăpadă (REI) | 120 (A1) | 120 (A1) | 120 (A1) | 90 (A1) | 90 (A1) | 90 (A1) | 90 | 60 | 45 | 30 | - (15 **) | |
| 4 | PLANȘEE terasă care nu constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări provenite numai din zăpadă) (RE) | 120 (A1) | 90 (A1) | 90 (A1) | 60 (A1) | 60 (A1) | 60 (A1) | 45 | 45 | 30 | 15 | - | |
| 5 | PERETI PORTANȚI (STRUCTURALI) Cu rol de limitare a propagării focului (REI) | 240 (A1) | 180 (A1) | 180 (A1) | 120 (A1) | 120 (A1) | 120 (A1) | 90 | 60 | 45 | 30 | - (15**) | |
| 6 | Pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu) (REI/EI) | 180 (A1 sau A2- s1,d0) | 180 (A1 sau A2- s1,d0) | 120 (A1 sau A2- s1,d0) | 120 (A1 sau A2- s1,d0) | 120 (A1 sau A2- s1,d0) | 90 (A1 sau A2- s1,d0) | 90 | 60 | 45 | 30 | - (15 **) | |
| 7 | Pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI) | (****) 90 (A1 sau A2- s1,d0) | (****) 60 (A1 sau A2- s1,d0) | (****) 60 (A1 sau A2- s1,d0) | (****) 60 (A1 sau A2- s1,d0) | (****) 60 (A1 sau A2- s1,d0) | (****) 45 (A1 sau A2- s1,d0) | 45 | 30 | 15 | 15 | - | |
| 8 | Pereți exteriori neportanți (cu excepția panourilor de tâmplărie, a pereților cortină, fațadelor ventilate, fațadelor duble „double skin”) (E „o↔i”) | 60 (A1 sau A2- s1,d0) | 45 (A1 sau A2- s1,d0) | 30 (A1 sau A2- s1,d0) | 30 (A1 sau A2- s1,d0) | 15 (A1 sau A2- s1,d0) | 15 (A1 sau A2- s1,d0) | 15 (A1 sau A2- s1,d0) | 15 | 15 | - | - | |
| 9 | Șarpante ale acoperișurilor, acoperișuri autoportante (cupole, structuri spațiale reticulate etc.) (R) | 120 (A1) | 90 (A1) | 90 (A1) | 60 (A1) | 60 (A1) | 60 (A1) | 45 | 45 | 30 | 15 | - | |
| 10 | Panouri/sisteme de învelitoare ale acoperiș urilor în pantă definite conform termino logie (*) | a. cu încărcări din vânt și zăpadă (E) | 60 (A1 sau A2- s1,d0) | 45 (A1 sau A2- s1,d0) | 45 (A1 sau A2- s1,d0) | 30 (A1 sau A2- s1,d0) | 30 (A1 sau A2- s1,d0) | 30 (*) (min B- s2,d0) | 30 (*) (min B- s2,d0) | 15 (*) (min C- s3,d0) | 15 (*) (min C- s3,d0) | (*) (min D- s3,d0) | (*) (min D- s3,d1) |
| b. cu încărcări supliment are provenite din fotovoltaice | (***) B_ROOF (T4) | (***) B_ROOF (T4) | (***) B_ROOF (T4) | (***) B_ROOF (T4) | (***) B_ROOF (T3) | (***) B_ROOF (T3) | (***) B_ROOF (T3) | (***) B_ROOF (T3) | (***) B_ROOF (T3) | (***) C_ROOF (T3) | () (*) C_ROOF (T3) | ||
| c. c1) cu alte încărcări cu excepția celor de lit. a) și b): (E) iar pentru încărcări se prevede structură proprie având performanța la foc stabilită la nr. crt. 9 care descarcă direct pe sarpantă (R). c2) (REI) atunci când descărcarea se face direct pe panouri/ sisteme de învelitoare; | 90 (A1 sau A2- s1,d0) | 60 (A1 sau A2- s1,d0) | 45 (A1 sau A2- s1,d0) | 45 (A1 sau A2- s1,d0) | 45 (A1 sau A2- s1,d0) | 30 (*) (min B- s2,d0) | 30 (*) (min B- s2,d0) | 15 (*) (min C- s3,d0) | 15 (*) (min C- s3,d0) | (*) (min D- s3,d0) | (*) (min D-s3,d1) | ||
Note Tabelul 2:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare, suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) (*) - La construcțiile echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere sau ceață de apă, cu excepția celor încadrate în nivel I de stabilitate, se consideră că este satisfăcută condiția de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă sistemul de învelitoare este compus din:
–strat cu profil trapezoidal din oțel cu grosimea mai mare sau egală cu 1,00 mm;
–barieră de vapori care are mai puțin de 11,6 MJ/mp, grosimea mai mică de 1,00 mm și masa pe unitatea de suprafață mai mică de 1 kg/mp;
–termoizolație cu grosime de minimum 20 cm, clasa de reacție la foc A1, cu densitatea minimă 150 kg/mc;
–membrană hidroizolantă care trebuie să îndeplinească numai clasa de performanță la foc exterior, astfel: minimum B_ROOF (T3) pentru nivelul II și/sau III de stabilitate la incendiu sau C_ROOF (T3) pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu.(c) () - Constituie excepție de la încadrarea în condiții "fără performanțe determinate la foc" Nota (c) de la Tabelul 42 (Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V) pentru nivelul de stabilitate la incendiu V.(d) (*) - Este obligatorie asigurarea și a minimum condițiilor prevăzute pentru suporturi standardizate de panouri sau sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă prevăzute la Nr. Crt. 10 lit. b).(e) (****) - În cazul pereților vitrați se consideră îndeplinită condiția privind clasa de reacție la foc, atunci când sunt realizați cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor precum și a foliilor de laminare și sunt prevăzute cu panouri de umplere din elemente de vitraj din sticlă simplă, sticlă izolantă sau sticlă stratificată (formată din două sau mai multe sticle tratate termic lipite între ele cu folii organice de laminare) sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc EI necesară, conform cerințe de încadrare în nivel de stabilitate la incendiu.(f) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(g) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(h) În scopul verificării cerințelor de rezistență la foc ale elementelor structurale secundare, proiectantul trebuie să verifice că prăbușirea acestor elemente prin efectul incendiului nu va compromite: capacitatea portantă a altor elemente structurale care fac parte din structură (în condiții de incendiu), eficacitatea compartimentării elementelor structurale, operarea sistemelor active de protecție împotriva incendiilor, evacuarea în siguranță a utilizatorilor precum și siguranța echipelor de intervenție.
Tabelul 3: Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții de producție și/sau depozitare
| Nr. crt. | Tipul elementelor de construcție utilizate | Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției/compartimentului | ||||||
| I | II | II (+) | III | IV | V | |||
| 1 | STÂLPI (R) | 180 (A1) | 120 (A1) | 90 (A1) | 60 | 30/(**) | - | |
| 2 | GRINZI (R) | 120 (A1) | 90 (A1) | 90 (A1) | 60 | 30/(**) | - | |
| 3 | PLANȘEE, inclusiv planșee - terasă care constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări suplimentare altele decât cele provenite numai din zăpadă (REI) | 120 (A1) | 90 (A1) | 90 (A1) | 60 | 30 | - | |
| 4 | PLANȘEE terasă care nu constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări provenite numai din zăpadă) (RE) | 60 (A1) | 45 (A1) | 45 (A1) | 30 | 15 | - | |
| 5 | PERETI PORTANTI (STRUCTURALI) cu rol de limitare a propagării focului (REI) | 180 (A1) | 120 (A1) | 90 (A1) | 60 | 30/(**) | - | |
| 6 | Pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu) (REI/EI) | 120 (A1 sau A2- s1,d0) | 120 (A1 sau A2- s1,d0) | 90 (A1 sau A2- s1,d0) | 60 | 30/(**) | - | |
| 7 | Pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI) | 60 | 45 | 45 | 30 | 15 | - | |
| 8 | Pereți exteriori neportanți (cu excepția panourilor de tâmplărie, a pereților cortină, fațadelor ventilate, fațadelor duble „double skin”). (E) | 30 (A1 sau A2- s1,d0) | 15 (min B- s1,d0) | 15 (min B- s2,d0) | 15 | - | - | |
| 9 | Șarpante ale acoperișurilor, acoperișuri autoportante (cupole, structuri spațiale reticulate etc.) (R) | 60 (A1) | 45 (A1) | 45 (A1) | 30 | 15 | - | |
| 10 | Panouri/ sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă definite conform terminologie (*) | a) cu încărcări din vânt și zăpadă (E) | 30 (A1 sau A2-s1,d0) | 30 (*) (min B- s2,d0) | 15 (*) (min B- s2,d0) | 15 (*) (min C- s3,d0) | 15 (*) (min C- s3,d0) | (*) (min D- s3,d0) |
| b) cu încărcări suplimentare provenite din fotovoltaice | (***) B_ROOF (T4) | (***) B_ROOF (T3) | (***) B_ROOF (T3) | (***) B_ROOF (T3) | (***) C_ROOF (T3) | (***) D_ROOF (T3) | ||
| c) c1) cu alte încărcări cu excepția celor de la lit. a) și b): (E) iar pentru încărcări se prevede structură proprie având performanța la foc stabilită la nr. crt. 9, care descarcă direct pe sarpantă (R); c2) (REI) atunci când descărcarea se face direct pe panouri/ sisteme de învelitoare. | 60 (A1 sau A2-s1,d0) | 45 (*) (A1 sau A2-s1,d0) | 30 (*) (min B-s2,d0) | 30 (*) (min C-s3,d0) | 15 (*) (min C-s3,d0) | (*) (min D-s3,d0) | ||
Note Tabelul 3:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) (*) - La construcțiile echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere sau ceață de apă, cu excepția celor încadrate în nivel I de stabilitate, se consideră că este satisfăcută condiția de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă sistemul de învelitoare este compus din:
–strat cu profil trapezoidal din oțel cu grosimea mai mare sau egală cu 1,00 mm;
–barieră de vapori care are mai puțin de 11,6 MJ/mp, grosimea mai mică de 1,00 mm și masa pe unitatea de suprafață mai mică de 1 kg/mp;
–termoizolație cu grosime de minimum 20 cm, clasa de reacție la foc A1, cu densitatea minimă 150 kg/mc;
–membrană hidroizolantă care trebuie să îndeplinească numai clasa de performanță la foc exterior, astfel: minimum B_ROOF (T3) pentru nivelul II și/sau III de stabilitate la incendiu sau C_ROOF (T3) pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu.(c) () - Constituie excepție de la încadrare construcțiile de producție-depozitare parter cu risc mic și mijlociu de incendiu, la care structura (stâlpi, grinzi, pereți structurali) poate avea rezistență la foc de 15 minute.(d) (*) - Este obligatorie asigurarea și a minimum condițiilor prevăzute pentru suporturi standardizate de panouri sau sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă prevăzute la Nr. Crt. 10 lit. b).(e) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(f) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(g) În scopul verificării cerințelor de rezistență la foc ale elementelor structurale secundare, proiectantul trebuie să verifice că prăbușirea acestor elemente prin efectul incendiului nu va compromite: capacitatea portantă a altor elemente structurale care fac parte din structură (în condiții de incendiu), eficacitatea compartimentării elementelor structurale, operarea sistemelor active de protecție împotriva incendiilor, evacuarea în siguranță a utilizatorilor precum și siguranța echipelor de intervenție.
Articolul 2.1.3.3.
(1)Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare.
(2)La clădirile supraterane înalte, foarte înalte și la cele cu săli aglomerate cu nivelul I de stabilitate la incendiu, șarpantele acoperișurilor cu sau fără pod vor fi realizate integral din materiale și elemente din clasa de reacție la foc A1, iar la sălile aglomerate cu nivelul II și III de stabilitate la incendiu pot fi minimum conform încadrare în Tabelul 2, având clasa de reacție la foc minimum:
–B-s1,d0 pentru construcțiile cu nivelul II de stabilitate la incendiu echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice;
–B-s2,d0 pentru construcțiile cu nivelul III de stabilitate la incendiu;
–C-s1,d0 pentru cele cu nivelul III de stabilitate la incendiu prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.
(3)Protejarea structurilor metalice la acțiunile termice ale incendiilor (protecție cu vopsea termospumantă, protecție cu torcret, placări sau alte sisteme), trebuie să corespundă temperaturilor critice ale structurilor respective și factorilor de secțiune respectivi.
(4)În absența unui calcul specific, valoarea temperaturii critice pentru elementele din oțel cu secțiune transversală de clasa 1, 2 și 3 utilizate în clădiri poate să fie considerată egală cu 500°C, iar pentru elementele din oțel cu secțiune transversală de clasa 4 se stabilește potrivit anexei naționale a SR EN 1993-1-2.
(5)În documentațiile tehnico-economice se precizează obligatoriu nivelul de stabilitate la incendiu al construcției și după caz, al compartimentului de incendiu.
Articolul 2.1.3.4.
La determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, nu se iau în considerare următoarele:
a)șarpanta și suportul învelitorii construcțiilor cu pod (Figura 27):
–pentru nivelul I de stabilitate la incendiu, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 90 și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 90, normal închise;
–pentru nivelul II de stabilitate la incendiu, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 60 și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 60, normal închise;
–pentru nivelul III de stabilitate la incendiu, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 45 și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 45, normal închise;
–pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu la care elementele componente ale structurii (stâlpi, grinzi, pereți structurali) au rezistența la foc de 30 minute, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 30 și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 30, normal închise;
–pentru nivelul V de stabilitate la incendiu (pentru situațiile prevăzute la Nota c) de la Tabelul 42 (Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V), pentru nivelul de stabilitate la incendiu V), dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 15 și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 15, normal închise.!Imaginea.1) Variantă admisibilă nerecomandată, necesar a fi justificată tehnic privind propagarea incendiului la șarpantă!Imaginea.2) Variantă admisibilă, necesar a fi justificată tehnic privind propagarea incendiului la șarpantă!Imaginea.3) Variantă recomandată!Imaginea.4) Variantă recomandatăa) delimitarea șarpantei acoperișului cu pod (exemple)!Imagine
b)detalii de delimitare a șarpantei acoperișului cu pod (exemple)
Figura 27 - Șarpanta acoperișului cu pod - delimitare minimală prin planșeu rezistent la foc
Note Figura 27:(a) În condițiile în care nu sunt îndeplinite măsurile de mai sus, șarpanta acoperișului cu pod va îndeplini cerințele prevăzute în Tabelul 2 nr. crt. 9 și Tabelul 3 nr. crt. 9, corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu. La clădirile înalte și foarte înalte, acoperișurile cu pod vor fi realizate integral din materiale A1, iar la clădirile cu săli aglomerate se va prevedea conform Art. 2.1.3.3. alin. (2).(b) Exemple streașină înfundată. Respectând aceleași principii de delimitare minimală prin planșeu rezistent la foc (conform Art. 2.1.3.4., în funcție de încadrarea construcției în nivel de stabilitate la incendiu), se pot alege și soluții arhitecturale cu streașină semiînfundată sau neînfundată.
b)învelitorile acoperișurilor de orice fel, cu excepția panourilor de învelitoare precizate la Tabelul 2 nr. crt.
10.și Tabelul 3 nr. crt. 10, precum și termoizolațiile și hidroizolațiile montate deasupra unui suport continuu rezistent la foc conform Tabelul 2 nr. crt. 3 și nr. crt. 4 și Tabelul 3 nr. crt. 3 și nr. crt. 4;
c)luminatoarele dispuse pe acoperiș, a căror arie însumată (în proiecție orizontală) este mai mică de 25% din aria spațiului în care sunt dispuse, dar nu mai mult de 25 mp, indiferent de clasa lor de reacție la foc;
d)luminatoarele atriumurilor (indiferent de aria lor) sau luminatoarele dispuse în acoperiș cu aria mai mare de 25% din aria spațiului în care sunt amplasate, atunci când sunt realizate cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor, prevăzute cu panouri de umplere din elemente de vitraj/sticlă simplu sau izolant sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0;
e)contravântuirile structurilor, platformele și elementele metalice necesare funcțional sau tehnologic, care nu sunt luate în calcul la rezistența și stabilitatea construcției în caz de incendiu;
f)elementele constructive ale marchizelor, windfangurilor, verandelor, pridvoarelor, cerdacurilor și serelor;
g)componentele nesubstanțiale, garniturile, izolatorii, elementele de vitraj simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor exterioare, inclusiv cele inserate în pereții cortină;
h)ușile și ferestrele exterioare, inclusiv cele inserate în pereții cortină.
i)parapetele, panourile și pereții interiori despărțitori funcționali având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 din cadrul unor grupări de spații de tip open space, cu suprafața maxim normată;
j)parapetele și/sau panourile din materiale combustibile dacă înălțimea însumată a panourilor pline combustibile este de cel mult 1,20 m din cadrul unor grupări de spații de tip open space, cu suprafața maxim normată. Parapetele și/sau panourile din materiale combustibile de cel mult 1,20 m trebuie să îndeplinească și următoarele condiții:
–minimum clasa de reacție la foc D-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K2 10 (la niv. IV și/sau V de stabilitate la incendiu);
–minimum clasa de reacție la foc C-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K2 30 (la niv. III de stabilitate la incendiu);
–minimum clasa de reacție la foc B-s1,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K2 60 (la niv. II de stabilitate la incendiu);
–nu se admit (la niv. I de stabilitate la incendiu).
Articolul 2.1.3.5.
(1)Se poate reduce rezistența la foc a elementelor de construcție clasa de reacție la foc A1, până la minimum 15 minute, pentru pereți și planșee, stâlpi, grinzi, ferme, contravântuiri și șarpante ale acoperișurilor construcțiilor și compartimentelor de incendiu cu înălțimi obișnuite, care nu delimitează căi de evacuare a utilizatorilor, considerându-se că acestea îndeplinesc condițiile pentru nivelul II de stabilitate la incendiu, la:
a)parcajele supraterane deschise pentru autoturisme cu înălțimea liberă de maximum 15 m, cu aria construită (Ac) de maximum 3.000 mp și maxim 3 niveluri supraterane;
b)construcțiile de producție și/sau depozitare cu regim de înălțime parter, având risc mic de incendiu, în condițiile în care densitatea de sarcină termică rezultată din substanțele și materialele combustibile din spațiile respective nu depășește 420 MJ/mp (materialele și substanțele combustibile nu trebuie amplasate comasat lângă elementele structurale astfel încât să poată conduce la afectarea acestora) cu aria construită de cel mult 2.000 mp;
c)construcțiile parter de depozitare, în vrac, a cerealelor cu aria construită (Ac) de cel mult 2.000 mp;
d)construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane cu densitatea sarcinii termice (q) de maximum 840 MJ/mp, aria construită (Ac) de cel mult 2.000 mp și înălțimea liberă de maximum 15 m, atunci când sunt prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor;
e)construcțiile civile, cu maximum trei niveluri supraterane, aria construită (Ac) de cel mult 600 mp și densitatea sarcinii termice (q) de maximum 420 MJ/mp, care nu adăpostesc persoane ce nu se pot evacua singure (definite conform terminologie);
f)construcțiile deschise destinate activităților sportive cu densitatea sarcinii termice (q) de maximum 420 MJ/mp.
(2)La construcțiile menționate la alin. (1) planșeele și pereții de separare a căilor de evacuare în caz de incendiu (coridoare, holuri, degajamente protejate, case de scări), rampele și podestele scărilor de circulație funcțională și de evacuare în caz de incendiu, precum și structura de rezistență aferentă acestor elemente de construcție, trebuie să îndeplinească condițiile minime stabilite pentru construcțiile cu nivelul II de stabilitate la incendiu.
(3)La construcțiile de producție și/sau depozitare parter menționate la alin. (1), având risc mic de incendiu, în condițiile în care densitatea de sarcină termică rezultată din substanțele și materialele combustibile din spațiile respective nu depășește 420 MJ/mp, nu se stabilesc criterii de performanță la foc pentru elementele de separare a căilor de evacuare, dar lungimea căilor de evacuare se reduce cu 25% față de valoarea stabilită în normativ.
(4)Construcțiile menționate la alin. (1) vor avea asigurate condițiile normate de limitare a propagării incendiilor atât prin exterior (pe fațade), cât și prin interiorul clădirii.
Articolul 2.1.3.6
(1)Construcțiile modulare (de tip container), indiferent de nivelul de stabilitate la incendiu, se vor limita la un singur nivel (parter).
(2)Prin excepție de la alin. (1) se pot realiza construcții modulare (de tip container) încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu V cu două niveluri (parter și un etaj) cu destinație de organizare de șantier precum și pentru clădiri de locuit cu două niveluri (parter și un etaj).
(3)Prin excepție de la alin. (2), în cazul construcțiilor cu destinația de organizare de șantier încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu, investitorii/beneficiarii pot adopta un nivel în plus față de prevederile de la alin. (2), respectiv un regim de înălțime parter și două etaje, cu condiția echipării acestora cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului.
Articolul 2.1.3.7.
(1)Construcțiile parter cu destinația de depozitare, complet automatizate, fără personal în depozit, cu înălțimea liberă mai mare de 15 m și sarcina termică mai mare de 420 MJ/mp, echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere atât la tavan cât și în rafturi sau cu instalație de stingere cu ceață de apă sau alte sisteme automate de stingere a incendiilor cu inundare totală a întregului volum al construcției, se pot realiza cu/pe structura metalică neprotejată, fiind considerate corespunzătoare nivelului II de stabilitate la incendiu.
(2)La aceste construcții nu se prevăd hidranți interiori, iar stingerea incendiului de către forțele de intervenție se face numai din exteriorul construcției.
(3)Distanța de siguranță dintre aceste construcții și orice construcție vecină, inclusiv cele din limita de proprietate, va fi cel puțin egală cu înălțimea depozitului, la care se adaugă 15 m.
(4)În toate situațiile, distanța dintre depozit și latura cea mai apropiată aferentă unei căi de acces și intervenție destinată autospecialelor pompierilor, va fi cel puțin egală cu înălțimea depozitului la care se adaugă 10 m.
SECȚIUNEA II2.2. Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 2.2.0.1.
Condițiile normate de limitare a posibilităților de propagare a incendiilor între construcții și compartimente de incendiu, precum și în interiorul acestora, sunt obligatorii și se realizează prin:
a)amplasarea la distanțele normate sau compartimentarea construcțiilor și conformarea lor corespunzătoare la foc;
b)alcătuirea constructivă a elementelor de construcții și de instalații utilizate, conform prevederilor normate;
c)asigurarea măsurilor de protecție constructive de limitare a propagării incendiilor în interiorul construcțiilor și/sau a compartimentelor de incendiu (pereți și planșee rezistente la foc și, după caz, rezistente la explozie volumetrică), completate cu instalațiile de protecție împotriva incendiilor stabilite în reglementările tehnice de specialitate.
2.2.1.Amplasare
Articolul 2.2.1.1.
(1)Construcțiile supraterane civile, de producție și/sau depozitare sau mixte, pot fi:
a)amplasate independent la distanțele normate față de vecinătăți (Figura 28);
b)delimitate cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc) (Figura 29);
c)amplasate comasat, în limita ariei construite maxim admisă de normativ (Figura 30).
(2)Distanțele dintre construcțiile care se comasează nu sunt normate, dar prin însumarea ariilor construite ale clădirilor respective (Ac) trebuie respectate valorile maximum admise pentru compartimentele de incendiu, în funcție de destinația și nivelul cel mai defavorabil de stabilitate la incendiu asigurat (de ex, între nivel II de stabilitate la incendiu și nivel IV de stabilitate la incendiu, se alege nivel IV de stabilitate la incendiu), de riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri cel mai mare normat. Compartimentele de incendiu rezultate din comasarea construcțiilor vor avea nivelul de stabilitate la incendiu determinat de clădirea cu cel mai defavorabil nivel, riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat.
(3)Comasarea construcțiilor se poate realiza numai în cadrul limitei de proprietate, cu excepția clădirilor de locuit reprezentând unități individuale cu regim normal de înălțime (maximum S+P+2+M), care se pot comasa și în afara limitei de proprietate. Astfel, clădirile de locuit reprezentând unități individuale cu regim normal de înălțime (maximum S+P+2+M) se amplasează fără normarea distanțelor între ele în interiorul cvartalurilor noi de construcții civile reprezentând unități individuale pentru care există rețele de hidranți exteriori dimensionate pentru cea mai defavorabilă situație, prevăzându-se măsuri compensatorii care vizează limitarea propagării incendiilor de la o construcție la alta, în limita maxim admisă pentru un compartiment de incendiu (nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu, este determinat de elementul său, sau de construcția comasată cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate). Ariile maxim admise pentru un compartiment de incendiu nu pot fi mărite pe proprie răspundere.
(4)Construcțiile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, clădirile civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau cu săli aglomerate, nu se comasează cu alte construcții.
(5)În cazul delimitării cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc) compartimentarea față de construcțiile prevăzute la alin. (3) se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite pentru fiecare tip sau funcțiune distincte, potrivit prevederilor normativului.
(6)Pentru construcțiile prevăzute la alin. (3) se asigură separarea tipurilor și/sau a funcțiunilor diferite din compartimente diferite cu elemente de construcție antifoc verticale și orizontale cu rezistențe la foc determinate în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, dar nu mai puțin de REI 180 sau EI-M 180 pentru pereți și minimum REI 120 pentru planșee și protecții ale golurilor conform prevederilor normativului, asigurându-se pentru fiecare compartiment de incendiu distinct căi de acces și de evacuare pentru utilizatori, precum și căi de acces carosabile, corespunzător dimensionate pentru circulația și amplasarea autospecialelor pentru intervenție de stingere și salvare în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi, cu posibilitate de acces în clădire de pe fațadă.
(6)Funcțiunile înglobate (comasate) într-o clădire se constituie într-o clădire cu funcțiuni mixte.!Imagine
Figura 28 - Amplasare independentă a construcțiilor (la distanțe normate)!Imagine
Figura 29 - Amplasare compartimentată!Imagine
Figura 30 - Amplasare comasată a construcțiilor în limita ariilor
compartimentelor de incendiu normate
(Ac compartiment de incendiu = suma Ac construcții comasate)
Articolul 2.2.1.2.
(1)Clădirile independente și/sau clădirile care sunt alcătuite din mai multe compartimente de incendiu, se amplasează față de celelalte construcții sau compartimente de incendiu la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4 sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc).
(2)Clădirile comasate într-un compartiment de incendiu se amplasează față de celelalte construcții sau compartimente de incendiu la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4, funcție de nivelul de stabilitate la incendiu stabilit conform Art. 2.2.1.1. alin. (2) sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc).
Tabelul 4: Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare)
| Nivel de stabilitate la incendiu al construcției | Distanțe minime de siguranță (m), față de construcții învecinate cu nivelul de stabilitate la incendiu: | ||
| I și/sau II | III | IV și/sau V | |
| I - II | 6 | 8 | 10 |
| III | 8 | 10 | 12 |
| IV - V | 10 | 12 | 15 |
Note Tabelul 4:(a) Pentru construcțiile cu risc foarte mare de incendiu, distanțele de siguranță față de vecinătăți se majorează conform prevederilor normativului, dar nu vor fi mai mici de 12 m. Atunci când construcțiile sunt și cu risc de explozie volumetrică, distanțele vor corespunde și prevederilor reglementărilor tehnice specifice, dar nu vor fi mai mici de 15 m.(b) Distanța de siguranță dintre clădiri poate fi redusă cu cel mult 25% dacă cel puțin una dintre clădiri este echipată integral cu instalații de stingere a incendiului cu sprinklere, conform prevederilor normativului P118:2/2013, având în vedere spațiile exceptate de la echipare și cele protejate cu alte instalații automate de stingere compatibile.(c) Atunci când construcțiile sunt și cu risc de explozie volumetrică, distanțele vor corespunde și prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
2.2.2.Conformare
Articolul 2.2.2.1.
(1)Prin conformarea construcțiilor și a compartimentelor de incendiu, trebuie respectate condițiile normate de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac), destinație, numărul de niveluri, capacitatea maximă simultană de utilizatori și tipul de clădire, limitându-se posibilitățile de propagare a focului și a fumului în interiorul lor, precum și la vecinătăți și de la vecinătăți.
(2)Activitățile/spațiile cu riscuri mari, foarte mari de incendiu și cele cu riscuri de explozie volumetrică (atunci când sunt admise) se dispun pe cât posibil în zone distincte ale construcției (cele cu riscuri/pericol de explozie volumetrică se recomandă a se amplasa la ultimul nivel suprateran al construcției), se realizează conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice ale construcțiilor și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare.
Articolul 2.2.2.2.
În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, construcțiile și compartimentele de incendiu supraterane civile, de producție și/sau depozitare se conformează potrivit prevederilor normativului.
Articolul 2.2.2.3.
Pentru limitarea propagării incendiului, construcțiile civile, de producție și/sau depozitare trebuie separate, în limita ariilor normate ale compartimentelor de incendiu respective.
Articolul 2.2.2.4.
(1)Activitățile diferite din construcție și din compartimentele de incendiu se separă cu pereți (EI/REI) și planșee (REI), cu rezistența la foc corespunzătoare riscurilor de incendiu și a densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, potrivit prevederilor normativului și a celor stabilite la Tabelul 5 și Tabelul 6. Pereții și planșeele rezistente la foc cu rol de separare a compartimentelor de incendiu vor îndeplini cerințele prevăzute în normativ.
(2)Atunci când nu întrunesc distanțele minime de siguranță normate între construcții independente care nu sunt comasate și a căror delimitare antifoc trebuie realizată spre fațade prevăzute cu pereți cortină, prin excepție de la prevederile Art. 2.3.2.1.2 lit. d), se admit în cadrul limitei de proprietate elemente de construcție verticale de separare a compartimentelor de incendiu realizate din pereți cortină cu rezistențe la foc minimum EI 120 (o<-> i), în condițiile în care cel puțin una dintre cele două construcții independente este echipată integral cu instalații de stingere a incendiului cu sprinklere, conform prevederilor normativului P118:2/2013 (Figura 31). Nu se admit spații cu densitate de sarcină termică mai mare 630 MJ/mp sau spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică spre peretele antifoc constituit din perete cortină EI 120 (o <-> i).!Imagine
Figura 31 - Distanțe minime de siguranță între construcții independente
SECȚIUNEA III2.3. Limitarea propagării incendiilor2.3.1. Dispoziții generale
Articolul 2.3.1.1.
(1)Elementele de construcții, pereți și planșee utilizate pentru limitarea propagării incendiilor și a efectelor acestora, precum și a exploziilor, sunt de tipul:
● rezistente la foc (REI sau EI);
● rezistente la explozie (REI);
● radiație termică (W);
● etanșe la foc (E);
● rezistente la foc cu acțiune mecanică (REI sau EI-M).
(2)Este obligatorie asigurarea continuității condițiilor minime pentru pereți și planșee în dreptul rosturilor de tasare cu soluții de etanșare agrementate.
(3)Protecția golurilor funcționale din aceste elemente de construcții, se realizează, după caz, cu uși, obloane, cortine, încăperi tampon ventilate în suprapresiune sau tamburi deschiși, alcătuite și dimensionate conform prevederilor normativului.
Articolul 2.3.1.2.
Rezistențele la foc normate ale pereților (EI/REI) și a planșeelor (REI) de compartimentare a încăperilor cu funcțiuni diferite (conform ariilor maxime și condițiilor stabilite în normativ), stabilite în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, și/sau în funcție de densitatea sarcinii termice (q) cea mai mare din spațiile pe care le despart, sunt precizate în Tabelul 5, dacă prevederile prezentului normativ nu stabilesc alte condiții.
Tabelul 5: Rezistențe la foc normate ale pereților (EI/REI) și planșeelor (REI) corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart
| Densitatea sarcinii termice (q) din încăperi (MJ/mp) | Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților (minute) | Rezistența la foc (REI) minimă a planșeelor (minute) | ||||
| la construcții civile | la construcții de producție/ depozitare | |||||
| neechipate cu instalații automate de stingere a incendiilor | echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor | neechipate cu instalații automate de stingere a incendiilor | echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor | neechipate cu instalații automate de stingere a incendiilor | echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor | |
| q ≤ 105 MJ/mp | Nici o cerință | Nici o cerință | Nici o cerință | |||
| 105 MJ/mp < q ≤ 210 MJ/mp | 30 | 15 | 30 | 15 | 30 | 15 |
| 210 MJ/mp < q ≤ 420 MJ/mp | 60 | 30 | 45 | 30 | 60 | 30 |
| 420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp | 90 | 60 | 60 | 45 | 90 | 60 |
| 630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp | 120 | 90 | 90 | 60 | 120 | 90 |
| 840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp | 180 | 120 | 120 | 90 | 180 | 120 |
| q > 1.680 MJ/mp | 240 | 180 | 180 | 120 | 180 | 120 |
Articolul 2.3.1.3.
Elementele de construcție utilizate pentru limitarea propagării incendiilor și a exploziilor volumetrice, precum și a efectelor acestora, sunt rezistente la foc (pereți EI/REI, planșee REI) și, după caz, rezistente la explozie.
Articolul 2.3.1.4.
Golurile de circulație funcțională și de evacuare practicate în elementele de construcție cu rol de limitare a propagării incendiilor și/sau a exploziilor, se protejază obligatoriu cu elemente de închidere corespunzătoare prevederilor normativului.
2.3.2.Elemente antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere2.3.2.1. Pereți antifoc pentru separarea compartimentelor de incendiu
Articolul 2.3.2.1.1.
(1)Pereții (antifoc) care separă compartimente de incendiu se execută din materiale A1 sau A2-s1,d0, astfel amplasați, alcătuiți și dimensionați încât să reziste la efectele incendiilor din compartimentele de incendiu pe care le separă.
(2)În construcțiile cu structuri din beton armat sau metalice, pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu (pereți antifoc) pot fi înglobați direct în aceste structuri, care vor fi astfel executate sau protejate încât să aibă rezistență la foc cel puțin egală cu cea necesară pentru pereții antifoc respectivi.
(3)Pereții antifoc care separă, pe anumite porțiuni ale lor, spații cu pericol de explozie, trebuie să îndeplinească pe aceste porțiuni și condițiile prevăzute pentru pereții rezistenți la explozie.
Articolul 2.3.2.1.2.
Pereții antifoc care separă compartimentele de incendiu trebuie să aibă rezistența la foc:
a)minimum valoarea structurii de rezistență a clădirii (în acord cu Tabelul 2 și Tabelul 3), fără a fi mai mici de o oră (EI-M 60/REI 60), conform Tabelul 6, coroborată cu densitatea sarcinii termice a clădirii (în acord cu prevederile aceluiași tabel), pentru construcțiile cu regim de înălțime parter. Prevederile nu se aplică clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) și clădirilor cu săli aglomerate.
Tabelul 6: Rezistențe la foc normate ale pereților care separă compartimentele de incendiu (EI- M/REI) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate, corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart
| Densitatea sarcinii termice (q) din încăperi (MJ/mp) | Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților (minute) |
|---|---|
| q ≤ 420 MJ/mp | EI-M 60/REI 60 |
| 420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp | EI-M 90/ REI 90 |
| 630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp | EI-M 120/ REI 120 |
| 840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp | EI-M 180/ REI 180 |
| q > 1.680 MJ/mp (și/sau există pericol de explozie volumetrică) | EI-M 240/ REI 240 |
Notă Tabelul 6: Pentru construcții parter echipate integral cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere) și valori ale densității de sarcină termică mai mari de 840 MJ/mp se pot folosi valorile din Tabelul 5.
b)minimum EI-M 180/ REI 180 pentru clădiri destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate;
c)minimum EI-M 240/ REI 240 pentru construcții cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică);
d)minimum EI-M 120/ REI 120 pentru clădirile cu alt regim de înălțime decât parter, cu excepția clădirilor definite la literele (b) și (c).
Articolul 2.3.2.1.3.
Pereții care separă compartimente de incendiu, trebuie să secționeze construcția pe toată înălțimea acesteia și se pot amplasa:
a)la clădiri cu înălțimi egale (Figura 35 și Figura 36);
b)la clădiri cu înălțimi diferite:i. la clădirea cu înălțimea mai mare (Figura 33);ii. la clădirea cu înălțimea mai mică (Figura 34).
Articolul 2.3.2.1.4.
(1)La clădirile cu aceeași înălțime, în acoperiș trebuie prevăzută o fâșie cu rezistența la foc minimum REI 60.
(2)Fâșia prevăzută la alin. (1) poate fi amplasată integral de o parte sau de alta a peretelui de separare a compartimentelor de incendiu sau intercalat, de o parte și alta a peretelui antifoc.
Articolul 2.3.2.1.5.
(1)În cazul construcțiilor cu înălțimi diferite, pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) se pot prevedea la construcția cea mai înaltă, pe toată înălțimea acesteia, cu depășirea planului învelitorii cu minim 60 cm (Figura 32) sau pe cel puțin 8 m pe verticală față de construcția mai joasă (Figura 33).
(2)În cazul construcțiilor cu înălțimi diferite, pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) se pot prevedea la construcția mai joasă, dacă aceasta este astfel alcătuită încât incendiul să nu se poată propaga prin depășirea peretelui de separare pe distanța de 6 m de la construcția mai înaltă (Figura 34). Construcția cu înălțimea mai mică trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a)acoperișul să fie fără goluri, cu rezistența la foc minimum REI 60 și învelitoare având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 sau protejată cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (șapă de ciment slab armată, mortar de protecție, dale, pietriș, zgură etc.) sau B_ROOF(T4);
b)încăperile cu densitatea sarcinii termice mai mare de 840 MJ/mp, adiacente peretelui de compartimentare în porțiunea respectivă, să fie prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor.
Articolul 2.3.2.1.6.
(1)Pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) trebuie să depășească cu minimum (Figura 36 variantele a) și b) și Figura 37):
–60 cm (măsurat pe verticală), față de orice astfel de element combustibil al acoperișurilor și al luminatoarelor aflate la mai puțin de patru 4 m distanță de peretele rezistent la foc, inclusiv a acoperișurilor cu suport din tablă și termoizolație care nu sunt clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0;
–60 cm (măsurat pe verticală), față de planul exterior al acoperișurilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe care le intersectează;
–60 cm (măsurat pe verticală), față de planul exterior al luminatoarelor aflate la mai puțin de patru 4 m distanță de peretele rezistent la foc de separare a compartimentelor de incendiu;
–30 cm (măsurat pe orizontală) față de pereții exteriori și streașinile care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale care nu sunt clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2)Depășirea planurilor acoperișurilor, streașinilor și pereților menționați la alin. (1), poate fi înlocuită cu fâșii de acoperiș REI 60 (amplasate integral de o parte sau de alta a peretelui de separare a compartimentelor de incendiu sau intercalat, de o parte și alta a peretelui antifoc), respectiv streașină sau perete, cu rezistența la foc corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu al clădirii, cu lățimea de cel puțin 6,00 m și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(3)Nu este obligatorie depășirea de către pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) a planului acoperișurilor cu învelitoare și termoizolație executate din materiale combustibile montate pe placă din beton armat (REI), precum și a acoperișurilor realizate în întregime din componente substanțiale clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0.
Articolul 2.3.2.1.7.
Pe acoperișuri tip terasă sau șarpantă, pe distanța de cel puțin 4,00 m de o parte și de alta a peretelui rezistent la foc care delimitează compartimente de incendiu, luminatoarele trebuie să fie fixe, cu rezistența la foc minimum 30 de minute în funcție de unghiul de înclinare al acestora.
Legendă Figura 32:1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2.
Figura 32 - Perete rezistent la foc de separare a compartimentelor
de incendiu (perete antifoc A1 sau A2-s1,d0 conform Art. 2.3.2.1.2.)
care secționează construcția pe toată înălțimea acesteia!Imagine
Legendă Figura 33:1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2.
Figura 33 - Separare compartimente de incendiu la construcții
cu înălțimi diferite - separare la clădirea mai înaltă!Imagine
Legendă Figura 34:1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2.; 4 - planșeu rezistent (fâșie rezistentă) la foc min. REI 60
Figura 34 - Separare compartimente de incendiu la construcții cu
înălțimi diferite - separare la clădirea cu înălțime mai mică!Imagine
Varianta a) Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale cu fâșia REI 60 amplasată integral de o parte sau de alta a peretelui antifoc
Varianta b) Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale cu fâșia REI 60 amplasată intercalat, de o parte și alta a peretelui antifoc
Legendă Figura 35:1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2.; 4 - fâșie rezistentă la foc min. REI 60
Figura 35 - Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale cu fâșie REI 60!Imagine
Legendă Figura 36:1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2.
Figura 36 - Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale
prin depășirea acoperișului cu minimum 60 cm (a peretelui antifoc)
Notă Figura 36: Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale prin depășire cu minimum 60 cm (măsurat pe verticală) a peretelui antifoc, față de orice astfel de element combustibil al acoperișurilor.
Varianta a) perete antifoc transversal
Varianta b) perete antifoc longitudinal
Legendă Figura 37: 1 - perete rezistent la foc de separare a compartimentelor de incendiu (antifoc) conform Art. 2.3.2.1.2,; 2 - luminator dispus la distanța de min. 4 m (nu este realizat din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0); 3 - acoperiș combustibil (nu este realizat din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0).
Figura 37 - Depășirea planurilor exterioare ale acoperișurilor și pereților combustibili
Articolul 2.3.2.1.8.
Pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) se amplasează astfel încât să se evite posibilitățile de propagare a incendiului dintr-un compartiment de incendiu în altul prin golurile neprotejate din pereții exteriori, dispuse la colțurile întrânde ale construcțiilor sau a unor construcții combustibile amplasate în vecinătate.
Articolul 2.3.2.1.9.
(1)În cazul în care pereții de compartimentare sunt amplasați la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, α < 90° (Figura 38), golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin 4 m, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al compartimentelor pe care le desparte (se calculează radial, conform Figura 38). Este obligatoriu ca pe lungimile generate în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al compartimentelor pe care le desparte, pe distanța mai mică sau egală de 4 m calculată echidistant dintre acestea, pereții exteriori de pe toate laturile exterioare din această porțiune, precum și golurile funcționale din aceasta, trebuie protejate cu elemente rezistente la foc conform Tabelul 7 și Tabelul 8. În toate cazurile în care unghiul α < 90°, se prevede rezistența la foc a pereților exteriori de pe toate laturile exterioare din această porțiune conform Tabelul 7 și Tabelul 8 pe o lungime de minimum 4 m în fiecare parte (de la inflexiune).
Tabelul 7: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu regim parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și clădirilor cu săli aglomerate) în formă de L, T sau U sub un unghi α, α < 90°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
| În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu | Densitatea sarcinii termice (q) din încăperi perimetrale (pe o distanță mai mică de 4 m)/ construcție (MJ/mp) | Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților din exterior - pe o distanță de minimum 4 m | Elementul de închidere rezistent la foc*2) |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
| Pentru construcțiile cu regim de înălțime parter*1) | pentru q ≤ 420 MJ/mp | EI 45/ REI45 (EI 30/REI 30 *) | EI 30 (EI 15*) |
| 420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp | EI 60/ REI 60 (EI 45/ REI 45 *) | EI 45 (EI 30*) | |
| 630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp | EI 90/ REI 90 (EI 60/REI 60 *) | EI 60 (EI 45*) | |
| 840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp | EI 120/ REI 120 (EI 90/REI 90 *) | EI 90 (EI 60*) | |
| q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică) | EI 180/ REI 180 (EI 120/ REI 120 *) | EI 120 (EI 90*) |
Observații Tabelul 7:
*1) - Se referă la "Pereți antifoc pentru construcțiile cu regim de înălțime parter" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. a);
*2) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m".
Note Tabelul 7:(a) Pentru clădiri închise se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre).(b) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină.(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 3 și 4 din tabel este în minute.(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere.
Tabelul 8: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile [cu excepția clădirilor prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. a)] în formă de L, T sau U sub un unghi unghi α, α < 90°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
| Nivel de stabilitate la incendiu | α < 90° | |||||
| În cazul pereților antifoc min EI-M 240/ REI240*1) | În cazul pereților antifoc min EI-M 180/ REI 180*2) | În cazul pereților antifoc min EI-M 120/REI 120*3) | ||||
| Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4) | Elemente de închidere rezistente la foc*5) | Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4) | Elemente de închidere rezistente la foc*5) | Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4) | Elemente de închidere rezistente la foc*5) | |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| V | EI/REI 30 | EI 15 | EI/REI 15 | EI 15 | EI/REI 15 | EI 15 |
| IV | EI/REI 45 (EI/REI 30*) | EI 30 | EI/REI 30 | EI 15 | EI/REI 30 | EI 15 |
| III | EI/REI 60 (EI/REI 45*) | EI 45 (EI 30*) | EI/REI 45 (EI/REI 30*) | EI 30 (EI 15*) | EI/REI 45 (EI/REI 30*) | EI30 (EI 15*) |
| II | EI/REI 90 (EI/REI 60*) | EI 60 (EI 45*) | EI/REI 60 (EI/REI 45*) | EI 45 (EI 30*) | EI/REI 60 (EI/REI 45*) | EI 45 (EI 30*) |
| I h ≤ 28m | EI/REI 90 (EI/REI 60*) | EI 60 (EI 45*) | EI/REI 60 (EI/REI 45*) | EI 45 (EI 30*) | EI/REI 60 (EI/REI 45*) | EI 45 (EI 30*) |
| I 28m < h < 45m | EI/REI 120 (EI/REI 90*) | EI 90 (EI 60*) | EI/REI 90 (EI/REI 60*) | EI 60 (EI 45*) | - | - |
| I 45m ≤ h < 75m | EI/REI 180 (EI/REI 120*) | EI 120 (EI 90*) | EI/REI 120 (EI/REI 90*) | EI 90 (EI 60*) | ||
| I 75m ≤ h < 125m | - - | - - | EI/REI 180 (EI/REI 120*) | EI 120 (EI 90*) | - | - |
| I h ≥ 125m | - | - | - | - | - | - |
Observații Tabelul 8:
*1) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 240/REI 240 pentru construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/m2 și/sau există pericol de explozie volumetrică)" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. b);
*2) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 180/REI 180 pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. c);
*3) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 120/REI120" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. d);
*4) - Se referă la "Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior, pe o distanță de minimum 4 m";
*5) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m";
"h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Note Tabelul 8:(a) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în coloanele 2, 4 și 6 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în coloanele 3, 5 și 7 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină.(b) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre).(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 2, 3, 4, 5, 6 și 7 din tabel este în minute.
Figura 38 - Perete rezistent la foc (în continuarea pereților antifoc
conform Art. 2.3.2.1.2) dispus la exterior, la colțurile întrânde ale
clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, α < 90°
(2)În cazul în care pereții antifoc sunt amplasați la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ α ≤ 135° (Figura 39), golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin patru 4 m și trebuie îndeplinită doar performanța privind rezistența la foc a peretelui exterior sau pereților exteriori pe distanța de 4 m. Atunci când se prevăd goluri funcționale în această porțiune, pereții exteriori precum și golurile funcționale din această porțiune trebuie protejate cu elemente rezistente la foc conform Tabelul 9 sau Tabelul 10.
Tabelul 9: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu regim parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și clădirilor cu săli aglomerate) în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ α < 135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
| În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu | Densitatea sarcinii termice(q) din încăperi perimetrale (pe o distanță mai mică de 4 m)/ construcție (MJ/mp) | Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților din exterior - pe o distanță de minimum 4 m | Elemente de închidere rezistente la . foc*2) |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
| Pentru construcțiile cu regim de înălțime parter*1) | pentru q ≤ 420 MJ/mp | EI 30/ REI30 (EI 15/ REI 15 *) | EI 15 (fixe) |
| 420 MJ/mp < q 630 ≤ MJ/mp | EI 45/ REI 45 (EI 30/REI 30 *) | EI 30 (EI 15*) | |
| 630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp | EI 60/REI 60 (EI 45/ REI 45 *) | EI 45 (EI 30*) | |
| 840 MJ/mp < q ≤ 1 680 MJ/mp | EI 90/REI 90 (EI 60/REI 60 *) | EI 60 (EI 45*) | |
| q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică) | EI 120/ REI 120 (EI 90/REI 90 *) | EI 90 (EI 60*) |
Observații Tabelul 9:
*1) - Se referă la "Pereți antifoc pentru construcțiile cu regim de înălțime parter " așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. a);
*2) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m".
Note Tabelul 9:(a) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre).(b) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină.(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 3 și 4 din tabel este în minute.(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere).
Tabelul 10: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu excepția clădirilor prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. a)) în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ α ≤ 135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
| Nivel de stabilitate la incendiu | 90° ≤ α ≤ 135° | |||||
| În cazul pereților antifoc min EI-M 240/ REI 240*1) | În cazul pereților antifoc min EI-M 180/ REI 180*2) | În cazul pereților antifoc min EI-M 120/ REI 120*3) | ||||
| Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4) | Elemente de închidere rezistente la foc*5) | Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4) | Elemente de închidere rezistente la foc*5) | Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4) | Elemente de închidere rezistente la foc*5) | |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| V | EI/REI 15 | fixe | EI/REI 15 | fixe | EI/REI 15 | fixe |
| IV | EI/REI 30 | EI 15 | EI/REI 15 | EI 15 | EI/REI 15 | EI 15 |
| III | EI/REI 45 (EI/REI 30*) | EI 30 | EI/REI 30 (EI/REI 30*) | EI 15 | EI/REI 30 (EI/REI 15*) | EI 15 (EI 15*) |
| II | EI/REI 60 (EI/REI 45*) | EI 45 (EI 30*) | EI/REI 45 (EI/REI 30*) | EI 30 (EI 15*) | EI/REI 45 (EI/REI 30*) | EI 30 (EI 15*) |
| I h ≤ 28m | EI/REI 60 (EI/REI 45*) | EI 45 (EI 30*) | EI/REI 45 (EI/REI 30*) | EI 30 (EI 15*) | EI/REI 45 (EI/REI 30*) | EI 30 (EI 15*) |
| I 28m < h < 45m | EI/REI90 (EI/REI60*) | EI 60 (EI 45*) | EI/REI 60 (EI/REI 45*) | EI 45 (EI 30*) | - | - |
| I 45m ≤ h < 75m | EI/REI 120 (EI/REI 90*) | EI 90 (EI 60*) | EI/REI 90 (EI/REI 60*) | EI 60 (EI 45*) | - | - |
| I 75m ≤ h < 125m | - | - | EI/REI 120 (EI/REI 90*) | EI 90 (EI 60*) | - | - |
| I h ≥ 125m | - | - | EI/REI 180 (EI/REI 120*) | EI 120 (EI 90*) | - | - |
Observații Tabelul 10:
*1) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 240/ REI 240 pentru construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. b).
*2) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 180/REI 180 pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. c).
*3) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 120/REI 120" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. d).
*4) - Se referă la "Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior, pe o distanță de minimum 4 m".
*5) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m".
"h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Note Tabelul 10:(a) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în coloanele 2, 4 și 6 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în coloanele 3, 5 și 7 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină.(b) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre).(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 2, 3, 4, 5, 6 și 7 din tabel este în minute.(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere.
Figura 39 - Perete rezistent la foc (în continuarea pereților antifoc
conform Art. 2.3.2.1.2) dispus la exterior, la colțurile întrânde ale
clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, 90° ≤ α < 135°
(3)În cazul în care pereții antifoc sunt amplasați la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, α > 135° (Figura 40), golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin patru 4 m și trebuie îndeplinită doar performanța privind rezistența la foc a peretelui exterior sau pereților exteriori pe distanța de 4 m. Atunci când se prevăd goluri funcționale în această porțiune, pereții exteriori precum și golurile funcționale din această porțiune trebuie protejate cu elemente rezistente la foc conform Tabelul 11 sau Tabelul 12.
Tabelul 11: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu regim parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și clădirilor cu săli aglomerate) în formă de L, T sau U sub un unghi α, α > 135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
| În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu | Densitatea sarcinii termice (q) din încăperi perimetrale (pe o distanță mai mică de 4 m)/ construcție (MJ/mp) | Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților din exterior - pe o distanță de minimum 4 m | Elemente de închidere rezistente la . foc*2) |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
| Pentru construcțiile cu regim de înălțime parter*1) | pentru q ≤ 420 MJ/mp | EI 15/ REI 15 | fixe |
| 420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp | EI 30/ REI 30 (EI 15/ REI 15 *) | EI 15 (fixă) | |
| 630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp | EI 45/ REI 45 (EI 30/ REI 30 *) | EI 30 (EI 15*) | |
| 840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp | EI 60/REI 60 (EI 45/ REI 45 *) | EI 45 (EI 30*) | |
| q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică) | EI 90/ REI 90 (EI 60/REI 60 *) | EI 60 (EI 45*) |
Observații Tabelul 11:
*1) - Se referă la "Pereți antifoc pentru construcțiile cu regim de înălțime parter" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. a).
*2) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m".
Note Tabelul 11:(a) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre).(b) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină.(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 3 și 4 din tabel este în minute.(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere).
Tabelul 12: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții din exterior amplasate la colțurile întrânde ale construcțiilor civile (cu excepția clădirilor prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. a)) în formă de L, T sau U sub un unghi unghi α, α > 135°, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
| Nivel de stabilitate la incendiu | α > 135° | |||||
| În cazul pereților antifoc minimum EI-M 240/REI 240*1) | În cazul pereților antifoc minimum EI-M 180/ REI 180*2) | În cazul pereților antifoc minimum EI-M 120/REI 120*3) | ||||
| Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4) | Elemente de închidere rezistente la foc*5) | Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4) | Elemente de închidere rezistente la foc*5) | Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior*4) | Elemente de închidere rezistente la foc*5) | |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| V | - | fixe | - | fixe | - | fixe |
| IV | EI/REI 15 | fixe | EI/REI 15 | fixe | EI/REI 15 | fixe |
| III | EI/REI 30 | EI 15 | EI/REI 15 | EI 15 | EI/REI 15 | EI 15 |
| II | EI/REI 45 (EI/REI 30*) | EI 30 (EI 15*) | EI/REI 30 (EI/REI 30*) | EI 15 | EI/REI 30 (EI/REI 30*) | EI 15 |
| I h ≤ 28m | EI/REI 60 (EI/REI 45*) | EI 45 (EI 30*) | EI/REI 45 (EI/REI 30*) | EI 30 (EI 15*) | EI/REI 45 (EI/REI 30*) | EI 30 (EI 15*) |
| I 28m < h < 45m | EI/REI 90 (EI/REI 60*) | EI 60 (EI 45*) | EI/REI 60 (EI/REI 45*) | EI 45 (EI 30*) | - | - |
| I 45m ≤ h < 75m | EI/REI 90 (EI/REI 60*) | EI 60 (EI 45*) | EI/REI 60 (EI/REI 45*) | EI 45 (EI 30*) | - | - |
| I 75m ≤ h < 125m | EI/REI 120 (EI/REI 90*) | EI 90 (EI 60*) | EI/REI 90 (EI/REI 60*) | EI 60 (EI 45*) | - | - |
| I h ≥ 125m | - | - | EI/REI 120 (EI/REI 90*) | EI 90 (EI 60*) | - | - |
Observații Tabelul 12:
*1) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 240/ REI 240 pentru construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică)" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. b).
*2) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 180/REI 180 pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. c).
*3) - Se referă la "Pereți antifoc minimum EI-M 120/REI 120" așa cum sunt definiți la Art. 2.3.2.1.2. lit. d).
*4) - Se referă la "Rezistența la foc (EI/REI) a pereților din exterior, pe o distanță de minimum 4 m".
*5) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m".
"h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Note Tabelul 12:(a) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în coloanele 2, 4 și 6 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I, II și/sau III, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în coloanele 3, 5 și 7 din tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină.(b) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1 m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre).(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 2, 3, 4, 5, 6 și 7 din tabel este în minute.(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere).
Figura 40 - Perete rezistent la foc (în continuarea pereților
antifoc conform Art. 2.3.2.1.2) dispus la exterior, la colțurile întrânde
ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, α > 135°
(4)În cazul în care pereții antifoc sunt amplasați la colțurile întrânde ale construcțiilor de producție și depozitare în formă de L, T sau U, golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin 4 m și trebuie îndeplinită doar performanța privind rezistența la foc a peretelui exterior sau pereților exteriori pe distanța de 4 m. Atunci când se prevăd goluri funcționale în această porțiune, pereții exteriori precum și golurile funcționale din această porțiune trebuie protejate cu elemente rezistente la foc în funcție de unghiul sub care sunt amplasați la colțurile întrânde ale construcțiilor, conform Tabelul 13 (sub un unghi α, α < 90°, 90° ≤ α < 135° sau 90° ≤ α < 135°).
Tabelul 13: Rezistența la foc a pereților din exterior și ale elementelor de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții de compartimentare (din exterior) amplasați la colțurile întrânde ale construcțiilor de producție și depozitare în formă de L, T sau U, unde golurile din pereții exteriori adiacenți sunt dispuse astfel încât distanța dintre ele este mai mică de 4 m
| În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu | Densitatea sarcinii termice(q) din încăperi perimetrale (pe o distanță mai mică de 4 m)/ construcție (MJ/mp) | Rezistență la foc (EI/REI) minimă a pereților din exterior - pe o distanță de minimum 4 m | Elemente de închidere rezistente la . foc*2) |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
| Atunci când unghiul α, α < 90° | |||
| Pentru construcțiile de producție și/ sau depozitare*1) | pentru q ≤ 420 MJ/mp | EI 30/ REI30 (EI 15/ REI 15 *) | EI 15 (fixe) |
| 420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp | EI 45/ REI 45 (EI 30/ REI 30 *) | EI 30 (EI 15*) | |
| 630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp | EI 60/REI 60 (EI 45/ REI 45 *) | EI 45 (EI 30*) | |
| 840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp | EI 90/REI 90 (EI 60/REI 60 *) | EI 60 (EI 45*) | |
| q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică) | EI 120/ REI 120 (EI 90/REI 90 *) | EI 90 (EI 60*) | |
| Atunci când unghiul α, 90° ≤ α ≤ 135° | |||
| Pentru construcțiile de producție și/ sau depozitare*1) | pentru q ≤ 420 MJ/mp | EI 15/ REI 15 | fixe |
| 420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp | EI 30/ REI 30 (EI 15/ REI 15 *) | EI 15 (fixe) | |
| 630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp | EI 45/ REI 45 (EI 30/ REI 30 *) | EI 30 (EI 15*) | |
| 840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp | EI 60/REI 60 (EI 45/ REI 45 *) | EI 45 (EI 30*) | |
| q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică) | EI 90/REI 90 (EI 60/REI 60 *) | EI 60 (EI 45*) | |
| Atunci când unghiul α, α >135° | |||
| Pentru construcțiile de producție și/ sau depozitare*1) | pentru q ≤ 420 MJ/mp | EI 15/ REI 15 | fixe |
| 420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp | EI 15/ REI 15 | fixe | |
| 630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp | EI 30/ REI 30 (EI 15/ REI 15 *) | EI 15 (fixe) | |
| 840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp | EI 45/ REI 45 (EI 30/ REI 30 *) | EI 30 (EI 15*) | |
| q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică) | EI 60/REI 60 (EI 45/ REI 45 *) | EI 45 (EI 30*) | |
Observații Tabelul 13:
*1) - Se referă la"construcțiile de producție și/sau depozitare" așa cum sunt definite la Art. 7.1.1. alin. (2) precum și la "construcțiile definite la Art. 7.1.1. alin. (3).
*2) - Se referă la "Elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre) prevăzute cu autoînchidere "C" sau fixe, dacă distanța dintre deschideri este mai mică de 4 m".
Note Tabelul 13:(a) Pentru clădiri închise, se aplică specificația EW sau EI la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre), în funcție de apropierea dintre deschideri (dacă este mai mică de 1m obligatoriu se aplică performanța la foc EI). Pentru clădiri deschise se poate aplica specificația E la elemente de închidere rezistente la foc (uși, ferestre).(b) Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I și/sau II, clasa de reacție la foc a pereților (din exterior) definiți în tabel, este A1 sau A2-s1,d0. Pentru construcțiile încadrate în nivelul de stabilitate I și/sau II, clasa de reacție la foc a elementelor de închidere rezistente la foc definite în tabel, este A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componetelor nesubstanțiale, garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant (realizate din sticlă) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină.(c) Rezistența la foc a tuturor elementelor definite în coloanele 3 și 4 din tabel este în minute.(d) * - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor (conform prevederilor normativului P118:2/2013, cu excepțiile prevăzute ale spațiilor care se dotează cu alte instalații automate de stingere).
Articolul 2.3.2.1.10.
(1)Este obligatorie asigurarea continuității condițiilor pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu în dreptul rosturilor de tasare cu soluții de etanșare.
(2)Eventualele rosturi dintre pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu și planșee, stâlpi, acoperișuri sau închideri perimetrale ale construcției, se etanșează cu materiale care asigură rezistența la foc de cel puțin clasa EI 90. Atunci când etanșările de îmbinări lineare trebuie clasificate, sunt definite diferite condiții de încercare în standardul de încercare iar clasa obținută pentru etanșări de îmbinări lineare este specificată de literele care indică condițiile de încercare date în SR EN 13501-2; etanșările de îmbinări lineare trebuie încercate conform cu SR EN 1366-4 iar aplicarea extinsă trebuie efectuată așa cum este descrisă în standardul de aplicare extinsă SR EN 15882-4 și în SR EN 15725 (3).
(3)În cazul îmbinărilor perimetrale ale pereților cortină (etanșări ale îmbinărilor liniare orizontale) încercările trebuie efectuate conform SR EN 1364-4 și SR EN 1364-3 și conform SR EN 1364-3 în cazul îmbinărilor liniare verticale frontale față de pereții cortină.
Articolul 2.3.2.1.11.
(1)Străpungerea de către elemente metalice a pereților rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) este admisă numai dacă se iau măsuri împotriva transmiterii căldurii prin conductibilitate (alegerea unor trasee judicioase, distanțe față de materiale combustibile, protejarea locală a elementelor metalice etc.). În jurul elementelor metalice care străpung peretele de separare se vor realiza goluri care să permită dilatarea liberă a acestora, etanșate cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum:
–EI 180 pentru situațiile prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. b), respectiv Art. 2.3.2.1.2. lit. a) pentru pereți rezistenți la foc care corespund valorilor de densitate termică de 840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp conform prevederilor din Tabelul 6;
–EI 240 pentru situațiile prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. c), respectiv Art. 2.3.2.1.2. lit. a) pentru pereți rezistenți la foc care corespund valorilor de densitate termică de q > 1.680 MJ/mp conform prevederilor din Tabelul 6;
–EI 120 pentru situațiile prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. d), respectiv Art. 2.3.2.1.2. lit. a) pentru pereți rezistenți la foc care corespund valorilor de densitate termică de 630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp conform prevederilor din Tabelul 6.
(2)Pentru situațiile prevăzute la Art. 2.3.2.1.2. lit. a) cu q ≤ 630 MJ/mp, precum și pentru construcțiile conformate în acord cu Art. 2.1.3.5. alin. (1), este interzisă străpungerea de către elemente metalice a pereților rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc).
(3)Nu se admite încastrarea în pereții antifoc a planșeelor (REI) sau a altor elemente constructive care au rezistență la foc mai mică de R 120 (grinzi, ferme etc.), permițându-se numai rezemarea acestora (liberă sau articulată).
Articolul 2.3.2.1.12.
(1)Traversarea pereților rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) de către conducte, canale de ventilare-condiționare, conductoare și cabluri electrice, este admisă numai dacă se îndeplinește condiția de etanșare/obturare cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2., astfel:
a)spațiile libere în jurul conductelor, cablurilor, conductoarelor electrice etc., inclusiv cele montate în canale, se închid cu materiale având rezistența la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2.;
b)canalele de ventilare-condiționare care traversează peretele antifoc care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2. sunt incombustibile pe cel puțin 1 m de o parte și de alta a peretelui, iar golul dintre perete și acestea se etanșează cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2.; în zona de traversare, canalele de ventilare-condiționare sunt prevăzute cu sisteme de obturare cu închidere automată, clapete, rezistente la foc minimum EI X (ho i <-> o) S, în care "X" are aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2.;
c)trecerea conductelor, conductoarelor și a canalelor de ventilare se realizează astfel încât să nu producă dislocări ale unor porțiuni de perete din cauza dilatării lor sub efectul temperaturii;
d)se asigură evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor de ventilare-condiționare, a conductoarelor și conductelor metalice, din cauza căldurii transmise prin conductibilitate (stabilirea unor trasee corespunzătoare, termoizolare etc.);
e)conductele din mase plastice pentru canalizare se vor prevedea cu sisteme/elemente de obturare cu închidere automată, rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților care separă compartimentele de incendiu în conformitate cu Art. 2.3.2.1.2. .
(2)Traversarea pereților de sectorizare, prevăzuți pentru protecția contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu, de către conducte, canale de ventilare-condiționare, conductoare și cabluri electrice, este admisă numai dacă:
a)spațiile libere în jurul conductelor, cablurilor, conductoarelor electrice etc., inclusiv cele montate în canale, se închid cu materiale având aceeași rezistență la foc cu a pereților pe care îi intersectează (rezistența la foc minimum prevăzută de Tabelul 2 Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru pereții de sectorizare prevăzuți pentru protecția contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu);
b)canalele de ventilare-condiționare care traversează peretele de sectorizare sunt incombustibile pe cel puțin 1 m de o parte și de alta a peretelui, iar golul dintre perete și acestea se etanșează cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a pereților pe care îi intersectează; în zona de traversare, canalele de ventilare-condiționare sunt prevăzute cu sisteme de obturare cu închidere automată, clapete, rezistente la foc minimum EI X (ho i <-> o) S, în care "X" are aceeași valoare cât rezistența la foc a pereților pe care îi intersectează;
c)trecerea conductelor, conductoarelor și a canalelor de ventilare se realizează astfel încât să nu producă dislocări ale unor porțiuni de perete din cauza dilatării lor sub efectul temperaturii;
d)se asigură evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor de ventilare-condiționare, a conductoarelor și conductelor metalice, din cauza căldurii transmise prin conductibilitate (stabilirea unor trasee corespunzătoare, termoizolare etc.).
2.3.2.2.Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu2.3.2.2.1. Prevederi generale
Articolul 2.3.2.2.1.1.
(1)Pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu trebuie să fie plini (fără goluri în suprafața lor). Practicarea unor goluri (străpungeri) în acești pereți este admisă numai atunci când activitatea sau funcționalitatea impun prevederea lor (pentru circulație, transport, supraveghere etc.). Golurile respective sunt protejate corespunzător prevederilor normate, iar suprafața totală a golurilor nu trebuie să fie mai mare de 25% din cea a peretelui de compartimentare rezistent la foc care separă compartimente de incendiu (perete antifoc).
(2)Golurile de circulație, transport, supraveghere etc. din pereții rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu, se protejează obligatoriu cu elemente de închidere rezistente la foc (uși, obloane, cortine, încăperi tampon ventilate în suprapresiune sau tamburi deschiși), conform prevederilor normativului.
2.3.2.2.2.Uși, obloane, cortine
Articolul 2.3.2.2.2.1.
(1)Ușile, obloanele și cortinele rezistente la foc care protejază golurile funcționale din pereții antifoc (EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc minimum 90 de minute, astfel:
a)Ușile rezistente la foc inclusiv dispozitivele lor de închidere care protejază golurile funcționale din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI2 90-C5S_200;
b)Obloanele rezistente la foc inclusiv dispozitivele lor de închidere care protejază golurile funcționale din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc minimum EI_2 90-C3;
c)Cortinele care protejază golurile funcționale din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc EI-M 180/ REI 180), trebuie să fie rezistente la foc minimum EI 90.
(2)Indicele "C" reprezintă clasa de autoînchidere/închidere automată și se precizează în documentația tehnică de proiectare în conformitate cu Tabelul 1.
(3)Ușile, obloanele și cortinele rezistente la foc care protejază golurile funcționale din pereții antifoc mai mici decât EI-M 180/ REI 180, trebuie să aibă rezistența la foc minimum jumătate din cea a peretelui antifoc, fără a fi mai mici de EI_2 60-C5S_200.
2.3.2.2.3.Încăperi tampon
Articolul 2.3.2.2.3.1.
(1)Golurile de circulație din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), se separă prin încăperi tampon protejate.
(2)Încăperile tampon protejate (prevăzute cu sisteme de control al fumului, respectiv ventilate în suprapresiune sau prevăzute cu admisie mecanică de aer și evacuare mecanică de fum), prevăzute în pereții antifoc sau rezistenți la foc, vor îndeplini următoarele condiții:
a)rezistența minimă la foc a pereților va fi de minimum EI/REI 60 și a planșeelor REI 60, conform prevederilor din Tabelul 14;
b)pentru circulația funcțională și evacuarea utilizatorilor, în pereții încăperilor tampon protejate, este admisă practicarea numai a golurilor strict necesare;
c)golurile pentru circulație funcțională și evacuare, practicate în pereții încăperilor tampon protejate, se echipează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum potrivit prevederilor normativului, respectiv EI_2 30-C5S_200, EI_2 45-C5S_200, EI_2 60-C5S_200, EI_2 90-C5S_200, EI_2 120-C5S_200, iar atunci când reglementarea nu dispune, acestea vor fi minimum conform prevederilor din Tabelul 14.
Tabelul 14: Pereți și planșee la încăperi tampon protejate și goluri pentru circulație funcțională și evacuare practicate în pereții încăperilor tampon
| În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu | Rezistența la foc a pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu | Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon(minute), cu excepția peretelui care separă compartimentele de incendiu | Rezistența la foc (REI) minimă a planșeului încăperii tampon | Uși rezistente la foc |
| a) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor destinate persoanelor care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate determinată în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Tabelului 6 | EI-M 60/REI 60 (q ≤ 420 MJ/mp) | EI 60/ REI 60 | Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60. | 2 uși x EI_2 60-C5S_200 |
| EI-M 90/ REI 90 (420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp) | EI 60/ REI 60 | 2 uși x EI_2 60-C5S_200 | ||
| EI-M 120/ REI 120 (630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp) | EI 60/ REI 60 | 2 uși x EI_2 60-C5S_200 | ||
| EI-M 180/ REI 180 (840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp) | EI 90/ REI 90 | 2 uși x EI_2 90-C5S_200 | ||
| EI-M 240/ REI 240 (q > 1.680MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică) | EI-M 120/ REI 120 | REI 120 | 2 uși x EI_2 120-C5S_200 | |
| b) pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate | EI-M180/ REI 180 | EI 90/ REI 90 | REI 90 | 2 uși x EI_2 90-C5S_200 |
| c) construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică) | EI-M 240/ REI 240 | EI-M 120/ REI 120 | REI 120 | 2 uși x EI_2 120-C5S_200 |
| d) clădirile cu alt regim de înălțime, cu excepția clădirilor definite la literele (a), (b) și (c) din tabel | EI-M 120/ REI 120 | EI 60/ REI 60 | Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60. | 2 uși x EI_2 60-C5S_200 |
d)pe cât posibil, încăperile tampon se alipesc peretelui rezistent la foc și se dispun în spațiile cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică; încăperile tampon care delimitează spații cu pericol de explozie volumetrică, este obligatoriu să se amplaseze în afara zonei expusă exploziei;
e)încăperile tampon se prevăd cu sisteme de control al fumului, respectiv sisteme independente de ventilare în suprapresiune sau cu admisie de aer și evacuare fum;
f)atunci când încăperile tampon protejate sunt prevăzute cu instalații de ventilare în suprapresiune, presiunea pe ușile închise nu va depăși 80 Pa; criteriul de calcul utilizat va fi clasa conform SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri;
g)finisajele pereților și pardoselilor trebuie să fie cel puțin A2-s1,d0, respectiv A2fl-s1;
h)încăperile tampon vor avea o suprafață minimă de 3 mp, iar distanța dintre mânerele de acționare a ușilor va fi de minimum 2 m;
i)rezistența minimă la foc a pereților încăperilor tampon protejate prevăzute în pereți rezistenți la foc stabiliți în normativ, va fi asigurată conform prevederilor specifice din normativ. Acolo unde rezistența minimă la foc a pereților nu se regăsește în normativ, pentru ușile încăperilor tampon prevăzute, pereții acestora (cu excepția peretelui către încăperea cu densitate de sarcina termică sau risc) vor asigura:
–rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon EI 60/ REI 60 prevăzute cu uși EI_2 30-C5S_200;
–rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon EI 90/ REI 90 prevăzute cu uși EI_2 45-C5S_200;
–rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon EI 120/ REI 120 prevăzute cu uși EI_2 60-C5S_200.j) rezistența minimă la foc a pereților încăperilor tampon protejate, prevăzute în pereți rezistenți la foc la construcțiile de producție și/sau depozitare (cu excepția peretelui către încăperea cu densitate de sarcină termică sau risc de explozie volumetrică), este minimum EI/REI 90, iar ușile încăperii tampon vor fi minimum EI_2 90-C5S_200.
2.3.2.2.4.Tamburi deschiși
Articolul 2.3.2.2.4.1.
(1)În cazurile în care, din cauza necesităților funcționale sau tehnologice, nu se poate realiza protecția golurilor din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) cu uși, obloane, cortine sau încăperi tampon protejate, pot fi prevăzuți tamburi deschiși.
(2)Tamburii deschiși care protejază goluri din pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), vor îndeplini următoarele condiții:
a)lățimea tamburului va fi egală cu cea a golului protejat, iar lungimea va fi de minimum 4 m;
b)pereții laterali și planșeele tamburului vor fi fără goluri, cu rezistența la foc de minimum EI/REI 60 pentru pereți și REI 60 pentru planșee, conform prevederilor din Tabelul 15;
c)în tambur se prevăd sprinklere deschise (drencere) cu acționare automată și/sau manuală în caz de incendiu, amplasate câte unul la fiecare 1 mp de suprafață orizontală a tamburului, debitul total de apă fiind de minimum 0,5 l/s pentru fiecare mp și timp de funcționare conform normativului de profil, dar minimum 60 de minute (conform timpului de funcționare prevăzut în Tabelul 15);
d)tamburii se pot amplasa integral alipiți de o parte sau de alta a peretelui de separare a compartimentelor de incendiu sau intercalat, de o parte și alta a peretelui antifoc, respectând lățimea stabilită la lit. a).
Tabelul 15: Pereți și planșee la tamburi deschiși și echiparea acestora
| În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu | Rezistența la foc a pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu | Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților * tamburului deschis (minute) | Rezistența la foc (REI) minimă a planșeului tamburului deschis | Echipare cu instalații de sprinklere deschise - timp de funcționare (minute) |
| a) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor destinate persoanelor care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate determinată în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Tabelului 6 | EI-M 60/ REI 60 (q ≤ 420 MJ/mp) | EI 60/REI 60 | Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3 și Tabelul 3, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60. | 60 |
| EI-M 90/REI 90 (420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp) | EI 60/REI 60 | 60 | ||
| EI-M 120/ REI 120 (630 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp) | EI 60/REI 60 | 60 | ||
| EI-M180/ REI 180 (840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp) | EI 90/REI 90 | 60 | ||
| EI-M 240/REI 240 (q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică) | EI-M 120/REI 240 | 90 | ||
| b) pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate | EI-M 180/ REI 180 | EI 90/REI 90 | Conform prevederi din Tabelul 2, nr. crt. 3 și Tabelul 3, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu, fără a fi mai mici de REI 60. | 90 |
| c) construcțiile cu risc foarte mare de incendiu (atunci când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 1.680MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică) | EI-M 240/ REI 240 | EI-M 120/REI 120 | 90 | |
| d) clădirile cu alt regim de înălțime, cu excepția clădirilor definite la literele (a), (b) și (c) din tabel | EI-M 120/ REI 120 | EI 60/REI 60 | 60 |
Notă Tabel 15: * - Cu excepția peretelui care separă compartimentele de incendiu.
2.3.2.3.Planșee rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu
Articolul 2.3.2.3.1.
(1)Planșeele sunt elemente de construcție orizontale sau înclinate care delimitează spații închise din construcții.
(2)Planșeele pot constitui elemente rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc) din clădiri înalte, foarte înalte sau subterane (clădiri subterane independente, parcaje subterane), atunci când acestea sunt rezistente la foc (REI) conform prevederilor normativului și nu au goluri interioare sau golurile practicate în ele sunt protejate cu elemente de închidere corespunzătoare.
Articolul 2.3.2.3.2.
Golurile funcționale din planșeele rezistente la foc (REI), se protejează cu elemente rezistente la foc (EI), conform prevederilor normativului.
Articolul 2.3.2.3.3.
Elementele de construcție orizontale (planșee) care delimitează compartimente de incendiu se realizează din produse care asigură rezistența la foc normată, conform Tabelul 5, dar minimum REI 120, fiind amplasate, alcătuite și dimensionate astfel încât să reziste la efectele incendiilor din compartimentele de incendiu pe care le separă.
2.3.3.Elemente despărțitoare rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale din acestea2.3.3.1. Dispoziții generale
Articolul 2.3.3.1.1.
În funcție de densitatea cea mai mare a sarcinii termice (q) din încăperile pe care le separă, pereții, după caz, planșeele și golurile funcționale practicate în aceștia din cadrul compartimentelor de incendiu, trebuie să asigure limitarea propagării incendiilor.
Articolul 2.3.3.1.2.
Pentru cazurile în care normativul nu stabilește rezistențe la foc normate (REI/EI) pentru pereții și planșeele de separare din interiorul compartimentelor de incendiu cu elemente care îndeplinesc condițiile de comportare la foc specifice destinației și tipului de clădire, rezistențele acestora se asigură în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, de densitatea sarcinii termice (q) a încăperilor adiacente (conform Art. 2.3.1.2.) și de rolul elementului de separare în caz de incendiu.
2.3.3.2.Pereți rezistenți la foc din interiorul compartimentelor de incendiu
Articolul 2.3.3.2.1.
(1)Pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu se utilizează pereții structurali REI și/sau se prevăd pe ambele direcții pereți despărțitori EI, care pot avea și un traseu sinuos, și/sau pot fi decalați în plan vertical.
(2)Pereții REI sau EI prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu, se realizează conform condițiilor normate specifice tipului/destinației clădirii. Pentru cazurile în care normativul nu stabilește rezistențe la foc normate (REI/EI) pentru acești pereți din interiorul compartimentelor de incendiu, rezistențele acestora se asigură în funcție de densitatea sarcinii termice (q) a încăperilor adiacente coroborată cu încadrarea construcției în nivel de stabilitate la incendiu sau de destinație în cazul spațiilor tratate ca spații deschise (de lucru - pentru funcțiunea administrativă sau de alt tip conform funcțiune), pentru activități care necesită o comunicare frecventă sau de spații cu același risc de incendiu și destinație (proprie sau complementară).
(3)Atunci când elementele rezistente la foc se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ, alcătuirea pereților REI/EI respectivi va îndeplini condițiile de performanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele funcțiuni.
Articolul 2.3.3.2.2.
Pentru limitarea propagării incendiilor în construcții, pentru încăperile sau compartimentele de incendiu care sunt precizate în normativ, este obligatorie prevederea unui sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizat conform prevederilor acestuia.
2.3.3.3.Planșee rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu
Articolul 2.3.3.3.1.
În cadrul construcțiilor și compartimentelor de incendiu, se asigură separarea:
a)încăperilor din cadrul construcțiilor civile și compartimentelor de incendiu civile conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, potrivit fiecărei categorii de incendiu a clădirilor, tip, funcțiune și destinație, corespunzător densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente;
b)încăperilor din cadrul construcțiilor de producție și/sau depozitare și compartimentelor de incendiu civile conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice construcțiilor de producție și/sau depozitare, corespunzător densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente.
2.3.3.4.Protecția golurilor din pereții rezistenți la foc și planșeele rezistente la foc din interiorul compartimentelor de incendiu
Articolul 2.3.3.4.1.
(1)Protejarea golurilor de circulație funcțională și de evacuare din pereții rezistenți la foc (EI sau REI, după caz) și planșeele rezistente la foc (REI), se asigură corespunzător condițiilor stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice.
(2)Indicele "C" reprezintă, clasa de autoînchidere/închidere automată și se precizează în documentația tehnică de proiectare în conformitate cu Tabelul 1.
Articolul 2.3.3.4.2.
(1)În cadrul construcțiilor și compartimentelor de incendiu golurile de comunicare și circulație funcțională și de evacuare din pereții de separare a încăperilor față de restul construcției ,se protejează potrivit prevederilor normativului.
(2)În cazurile justificate tehnic, în care nu se pot utiliza elemente constructive de protecție rezistente la foc, protecția golurilor din planșee poate fi asigurată prin prevederea pe conturul golului a unor ecrane continue minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu și minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu cu înălțimea de minimum 50 cm (dispuse sub planșeu) și cu perdele de sprinklere amplasate corespunzător, având durata de funcționare de minimum 60 minute (în conformitate cu prevederile normativului P118:2/2013), în condițiile în care construcția este prevăzută cu astfel de instalații.
Articolul 2.3.3.4.3.
(1)În construcțiile cu pod, golurile prevăzute în planșeele spre pod sau în pereții care comunică cu volumul podului, se protejează cu elemente de închidere, normal închise, rezistente la foc minimum:
–EI 60 pentru nivelul I de stabilitate la incendiu;
–EI 45 pentru nivelul II de stabilitate la incendiu;
–EI 30 pentru nivelul III de stabilitate la incendiu;
–EI 20 pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu.
(2)Pentru a nu se lua în considerare șarpanta și suportul învelitorii construcțiilor cu pod, acestea trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la Art. 2.1.3.4, lit. a).
2.3.4.Elemente rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică și protecția golurilor funcționale din acestea2.3.4.1. Dispoziții generale
Articolul 2.3.4.1.1.
Încăperile, compartimentele, construcțiile și zonele cu risc de explozie volumetrică se precizează în documentația tehnică, având în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil în concentrații care prezintă pericol de explozie, în timpul funcționării normale a instalațiilor aferente construcțiilor.
Articolul 2.3.4.1.2.
(1)Alcătuirea și dimensionarea elementelor de construcție rezistente la explozie volumetrică se determină prin calcul, astfel încât acestea să nu se prăbușească sub efectul suprapresiunii care se produce în caz de explozie volumetrică în încăperile respective, funcție de suprafețele de decomprimare asigurate (ferestre, panouri rabatabile, luminatoare, acoperișuri zburătoare etc.).
(2)Elementele de construcție rezistente la foc și la explozie trebuie să împiedice și propagarea incendiului din spațiile învecinate spre încăperile cu pericol de explozie volumetrică. Rezistențele la foc ale pereților (REI) și ale planșeelor (REI) se stabilesc în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, conform prevederilor normativului.
Articolul 2.3.4.1.3.
(1)Acoperișul construcțiilor și încăperilor cu risc de explozie volumetrică trebuie să fie fără pod.
(2)Nu sunt admise plafoane autoportante sau suspendate și zone neventilate care să faciliteze producerea concentrațiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil, iar în încăperile cu degajări de praf combustibil, finisajele trebuie să permită curățarea ușoară a suprafețelor acestora.
(3)Stratul de uzură al pardoselilor și plintele trebuie executate din materiale care, la lovire, nu produc scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive. Pardoseala și plinta incintei trebuie să fie conductoare din punct de vedere electrostatic, iar în cazul lichidelor inflamabile, acestea trebuie proiectate într-un mod în care să fie impermeabile la lichide.
(4)Tâmplăria, inclusiv sistemele ei de acționare, trebuie să fie certificată conform Directivei 2014/34/UE - ATEX
Articolul 2.3.4.1.4.
(1)Se asigură goluri pentru decomprimare în caz de explozie cu aria totală A_ex, dispuse în pereții exteriori sau în acoperiș, de minimum 0,05 mp la 1 mc din volumul încăperii respective. Adoptarea unui procent mai mic este admisă pe baza unui calcul justificativ, din care să rezulte că prin aceasta, stabilitatea clădirii nu este afectată.
(2)Structurile portante ale spațiilor cu risc de explozie trebuie proiectate astfel încât distrugerea elementelor lor individuale să nu poată duce la prăbușire progresivă.
(3)Dacă sunt utilizate suprafețele zonelor de descărcare a presiunii (a golurilor de decomprimare în caz de explozie) descrise la alin. (1), atunci sarcina statică de 3 kN/mp care se aplică structurilor portante primare, trebuie aplicată în toate direcțiile din spațiul interior ca o sarcină extraordinară.
(4)Golurile pentru decomprimare în caz de explozie se amplasează în vecinătatea surselor probabile de explozie volumetrică, avându-se în vedere ca efectul exploziei în exteriorul construcției să nu afecteze construcții învecinate sau căi publice de circulație.
(5)Golurile prevăzute pentru decomprimare, pot fi deschise sau închise. Elementele de închidere trebuie să cedeze sub efectul presiunii datorate exploziei și pot fi constituite din panouri sau porțiuni de perete sau acoperiș de tip ușor (dislocabile sau rabatabile), ferestre și/sau luminatoare cu geam simplu de cel mult 3 mm grosime (nearmat).
(6)Încăperile în care se amplasează centrale termice (în care se montează aparate consumatoare de combustibili gazoși) se prevăd cu goluri pentru decomprimare în caz de explozie conform reglementărilor tehnice specifice (suprafețe vitrate: ferestre, luminatoare cu geamuri, uși cu geamuri sau goluri sau suprafețe asimilate acestora: panouri care conform specificației tehnice date de producători cedează la presiuni datorate exploziei de cel puțin 1180 Pa = 0,0118 bar). Încăperile în care se amplasează centrale termice sunt considerate cu risc mijlociu de incendiu.
Articolul 2.3.4.1.5.
(1)Sarcinile aplicabile pereților rezistenți la foc și explozie (în lipsa unor calcule specifice) care separă spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, pot fi considerate:a) 6 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este mai mare sau egală de 3 m și mai mică sau egală de 5 m;b) 5 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este mai mare de 5 m și mai mică sau egală de 10 m;c) 3 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este mai mare de 10 m și mai mică sau egală de 20 m;d) 1 kN/mp dacă distanța dintre peretele deflector și peretele rezistent la explozie este > 20 m.
(2)Dimensiunile pereților trebuie să fie proiectate pentru sarcina statică aplicată în direcția golurilor de decomprimare în caz de explozie. Din cauza efectului presiunii negative, 20% din sarcini trebuie luate în considerare și în direcția opusă celei de aerisire.
(3)Calculul sarcinilor aplicabile pereților rezistenți la explozie se va face de către ingineri constructori.
2.3.4.2.Pereți rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică
Articolul 2.3.4.2.1.
Pereții care separă încăperile cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică de restul construcției, vor fi fără goluri, rezistenți la foc și la explozie, cu excepția golurilor funcționale.
Articolul 2.3.4.2.2.
Pereții rezistenți la foc care separă spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică trebuie să îndeplinească atât condițiile de rezistență la foc, cât și cele specifice rezistenței la explozie volumetrică (REI, clasa de reacție la foc A1).
2.3.4.3.Protecția golurilor funcționale din pereții rezistenți la foc și rezistenți la explozie volumetrică
Articolul 2.3.4.3.1.
(1)Practicarea unor goluri în pereții rezistenți la foc și la explozie volumetrică sau străpungerea pereților de către conducte, tuburi, cabluri etc., nu este admisă decât în cazuri excepționale, impuse de necesități funcționale sau tehnologice, și numai dacă sunt luate măsurile de protecție prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice.
(2)Golurile de comunicare funcțională prevăzute în pereții rezistenți la foc și la explozie volumetrică, se protejează prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune. Aceeași prevedere se aplică și pentru comunicarea între încăperi cu pericol de explozie volumetrică, în cazurile în care comunicarea directă ar prejudicia securitatea la incendiu sau atunci când încăperile sunt situate în compartimente de incendiu diferite.
(3)Încăperile tampon protejate, ventilate în suprapresiune, pentru protecția golurilor din pereții rezistenți la explozie volumetrică, se realizează similar celor menționați la pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), recomandându-se ca acestea să fie amplasate spre spațiile mai puțin periculoase.
(4)Ușile încăperii tampon protejate, vor fi rezistente la foc minimum EI1 90-C5S_200 și vor fi certificate conform Directivei 2014/34/UE - ATEX Încăperile tampon protejate trebuie să fie ventilate în suprapresiune permanentă, având cel puțin 50 Pa.
(5)La încăperile tampon ventilate în suprapresiune care protejează goluri de comunicare între spații în care se produc degajări de gaze, vapori sau praf cu pericol de explozie volumetrică, se iau măsuri pentru ca, în timpul exploatării normale, să fie împiedicată trecerea degajărilor dintr-o parte în cealaltă.
2.3.4.4.Planșee rezistente la foc și rezistente la explozie volumetrică
Articolul 2.3.4.4.1.
Planșeele rezistente la foc și la explozie volumetrică, precum și elementele lor de susținere, vor fi astfel dimensionate și realizate încât să nu fie dislocate de suflul exploziei.
Articolul 2.3.4.4.2.
Planșeele rezistente la foc care separă spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, trebuie să îndeplinească atât condițiile de rezistență la foc, cât și cele specifice rezistenței la explozie volumetrică (REI, clasa de reacție la foc A1).
2.3.5.Elemente etanșe la foc
Articolul 2.3.5.1.
(1)Elementele orizontale sau verticale de protecție etanșe la foc (E) trebuie să îndeplinească condițiile normativului, prevăzându-se în cazurile și condițiile prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice.
(2)Golurile din elementele de construcție etanșe la foc se protejează cu uși, obloane sau cortine etanșe la foc (E), conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.
2.3.6.Limitarea propagării incendiului pe fațadă și acoperiș2.3.6.1. Prevederi generale privind limitarea propagării pe fațadă
Articolul 2.3.6.1.1.
Închiderile perimetrale de orice fel ale construcțiilor se alcătuiesc și se realizează în așa fel încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă), cât și prin interiorul construcției (Figura 41).
Figura 41 - Propagarea incendiilor de la un nivel
la altul (pe fațade sau prin interior)
Articolul 2.3.6.1.2.
(1)Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției se va adopta una din următoarele soluții:a. tâmplărie cu elemente vitrate fără performanțe la foc montată pe parapeți - pereți exteriori (neportanți) și/sau părți din pereții exteriori (neportanți) rezistenți la foc, clasificați din exterior spre interior (o->i);b. zone continui dispuse în planul peretelui cortină, rezistente la foc, clasificate din exterior spre interior (o->i);c. perete cortină sau panou de tâmplărie (minimum EI 30, integral (o<->i)) rezistent la foc;d. zone continui (ecrane) de protecție, clasificate D_600 sau DH;e. sisteme active de stingere a incendiilor (perdea de apă) amplasate în interior, la o distanță de maximum 30 cm de închiderea perimetrală, iar spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme de etanșare rezistente la foc clasificate, având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, dar nu mai mult de 120 de minute.
(2)Zonele verticale pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul închiderilor perimetrale ale construcției (pe fațadă), pot fi înlocuite de zone orizontale exterioare continui, rezistente la foc, clasificate pe criteriul RE dacă sunt necirculabile sau REI dacă sunt circulabile.
(3)Măsurile pasive prevăzute pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) precum și prin interiorul construcției, vor avea rezistența la foc mai mare sau egală de 30 de minute, cu excepțiile prevăzute (privind clădirile de locuit reprezentând unități individuale precum și condominiul format din una sau mai multe construcții, cu înălțimea h < 8 m, unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu accesibil al construcției, față de nivelul de referință).
(4)Ancorarea de structura clădirii a pereților cortină trebuie să respecte condițiile impuse peretelui cortină, condiții prevăzute în fișele tehnice din documentele de calitate specifice.
(5)În cazurile în care se precizează explicit, se pot însuma elementele verticale cu elementele orizontale având aceeași rezistență la foc (aceeași perioadă de timp) conform Figura 42, iar în cazurile în care însumarea nu este permisă se vor adopta măsuri conform Figura 43 sau conform cazuri specifice.!Imagine
Figura 42 - Concept însumare elemente verticale cu elementele orizontale
având aceeași rezistență la foc (caz general)!Imagine
Figura 43 - Concept în care nu este permisă însumarea elementelor
(Figura 43 exemplu: caz specific pereți cortină: zone continui, cu înălțimea de cel puțin 1,20 m măsurată pe verticală, rezistente la foc minimum EI 30 (o->i), dispuse în planul peretelui cortină)
Articolul 2.3.6.1.3.
(1)Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcțiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) și prin interiorul construcțiilor a:
–clădirilor:
–cu săli aglomerate,– cu persoane care nu se pot evacua singure,– cu funcțiune de cazare temporară– învățământ preșcolar, primar și secundar
cu înălțimea h ≥ 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință)
precum și a
–clădirilor cu alte funcțiuni decât cele enumerate anterior cu regim de înălțime ≥ P+5E sau cu înălțimea h ≥ 20 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință),
se poate adopta una din următoarele măsuri:a. pereții exteriori (neportanți) și/sau părțile din pereții exteriori rezistenți la foc care includ tâmplărie cu elemente vitrate fără performanțe la foc (Figura 44) trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
–la clădiri cu înălțime obișnuită:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m
(și)
ii. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);
–la clădiri înalte:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m
(și)
ii. rezistența la foc minimum EI 60 (o->i);
–la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 125 m:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m
(și)
ii. rezistența la foc minimum EI 90 (o->i);
–la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală cu 125 m:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m
(și)
ii. rezistența la foc minimum EI 120 (o->i).!Imagine
Figura 44 - Performanțe pereți exteriori
(neportanți) și/sau părți din pereții exteriori rezistenți la
foc care includ elemente vitrateb. zonele continui dispuse în planul peretelui cortină, (Figura 45) trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
–la clădiri cu înălțime obișnuită:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m
(și)
ii. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);
–la clădiri înalte:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m
(și)
ii. rezistența la foc minimum EI 60 (o->i);
–la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 125 m:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m
(și)
ii. rezistența la foc minimum EI 90 (o->i);
–la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală cu 125 m:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m (și)ii. rezistența la foc minimum EI 120 (o->i).!Imagine
Varianta 1): Performanțe zone continui (zona opacă la interior și exterior) dispuse în planul peretelui cortină
Varianta 2): Performanțe zone continui (zonă opacă la interior și transparentă la exterior) dispuse în planul peretelui cortină
Figura 45 - Performanțe zone continui cu
înălțimea de cel puțin 1,20 m dispuse în planul
peretelui cortină
Notă Figura 45: Zona continuă EI x (o->i) este inserată în pereții cortină, fiind parte constructivă a peretelui cortină, aceasta fiind prinsă în/de peretele cortină în principal și suplimentar de planșeul clădirii
c. peretele cortină sau panoul de tâmplărie (Figura 46) trebuie să îndeplinească următorul criteriu (integral, pe toată înălțimea):
–la clădiri cu înălțime obișnuită:i. rezistența la foc minimum EI 30 (o<->i);
–la clădiri înalte:i. rezistența la foc minimum EI 30 (o<->i);
–la clădiri foarte înalte:i. rezistența la foc minimum EI 60 (o<->i).
Note:
(1)Pentru elemente de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții de compartimentare (din exterior) amplasați la colțurile întrânde ale construcțiilor civile în formă de L, T sau U se vor utiliza valorile prevăzute în Tabelul 7, Tabelul 8, Tabelul 9, Tabelul 10, Tabelul 11 și Tabelul 12 iar pentru elemente de închidere rezistente la foc ale golurilor funcționale prevăzute în pereții de compartimentare (din exterior) amplasați la colțurile întrânde ale construcțiilor de producție/depozitare în formă de L, T sau U se vor utiliza valorile prevăzute în Tabelul 13.
(2)În situația vitrării pe toată înălțimea, se poate alege soluția de la alineatul anterior (zone vitrate cu înălțimea de cel puțin 1,20 m) care trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute anterior (la lit. b)).
Varianta 1): Caz general - performanțe zone continui vitrate dispuse în planul peretelui cortină
Varianta 2): Caz general - performanțe zone continui vitrate la tâmplărie
Varianta 3): Performanțe zone vitrate cu înălțimea de cel puțin 1,20 m dispuse în planul peretelui cortină
Figura 46 - Performanțe perete cortină sau
panou de tâmplărie vitrate pe toată înălțimead. ecranele de protecție (Figura 47) trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
–la clădiri cu înălțime obișnuită:i. înălțimea de cel puțin 50 cm, amplasate sub planșeul de rezistență, astfel încât să respecte soluțiile H+L ≥ 1,20 m
(și)
ii. rezistența la foc minimum D_600 30;
–la clădiri înalte:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m, amplasate sub planșeul de rezistență, astfel încât să respecte soluțiile H+L ≥ 1,20 m
(și)
ii. rezistența la foc minimum D_600 60;
–la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m, amplasate sub planșeul de rezistență,
(și)
ii. rezistența la foc minimum D_600 90;
–la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m și mai mică de 125 m:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m, amplasate sub planșeul de rezistență,
(și)
ii. rezistența la foc minimum DH 90;
–la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală cu 125 m:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m, amplasate sub planșeul de rezistență,
(și)
ii. rezistența la foc minimum DH 120.!Imagine!Imagine
Figura 47 - Performanțe ecrane de protecție
Notă Figura 47: Atunci când plafoanele suspendate sau autoportante sunt dispuse la limita inferioară a ecranelor sau a zonelor continui dispuse în planul peretelui cortină, pentru a conta pe eficiența ecranelor, în plafoane se vor asigura spații libere (traforuri) prin care fumul să pătrundă în spatele ecranului, perforația fiind de cel puțin 75% din aria zonei perforate a plafonului (autoportant sau suspendat). Zona perforată va avea cel puțin 60 cm adâncime pe toată lungimea peretelui exterior (conform Figura 48).
Varianta a) cu zonă continuă dispusă în planul peretelui cortină
Varianta b) cu ecran
Figura 48 - Elemente incombustibile traforate dispuse la plafoane
(2)Elementele orizontale exterioare continui (prinse de planșeele construcției sau o continuare a acestora, conform Figura 49) rezistente la foc (RE dacă sunt necirculabile sau REI dacă sunt circulabile) trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
–la clădiri cu înălțime obișnuită:i. lățimea (măsurată pe orizontală) de cel puțin 1,20 m
(și)
ii. rezistența la foc minimum RE 30 sau REI 30;
–la clădiri înalte:i. lățimea (măsurată pe orizontală) de cel puțin 1,20 m
(și)
ii. rezistența la foc minimum RE 60 sau REI 60;
–la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 125 m:i. lățimea (măsurată pe orizontală) de cel puțin 1,20 m
(și)
ii. rezistența la foc minimum RE 90 sau REI 90;
–la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală cu 125 m:i. lățimea (măsurată pe orizontală) de cel puțin 1,20 m
(și)
ii. rezistența la foc minimum RE 120 sau REI 120.!Imagine
Figura 49 - Performanțe elemente
orizontale exterioare continui rezistente la foc
(3)Pentru întârzierea propagării incendiilor prin interiorul construcției, spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme de etanșare având aceeași rezistență la foc cu a planșeului (Figura 50), astfel:
–la clădiri cu înălțime obișnuită:i. rezistența la foc minimum EI 30;
–a clădiri înalte:i. rezistența la foc minimum EI 60;
–la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 125 m:i. rezistența la foc minimum EI 90;
–la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală cu 125 m:i. rezistența la foc minimum EI 120.!Imagine
Figura 50 - Performanțe privind etanșarea
spațiilor libere dintre planșee și peretele cortină
Articolul 2.3.6.1.4.
(1)Pentru întârzierea propagării incendiilor la clădiri care nu sunt înalte și/sau foarte înalte, între nivelurile construcțiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) și prin interiorul construcțiilor a:
–clădirilor:
–cu săli aglomerate,– destinate persoanelor care nu se pot evacua singure,– cu funcțiune de cazare temporară– învățământ preșcolar, primar și secundar
cu înălțimea h < 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință)
precum și a– clădirilor cu alte funcțiuni decât cele enumerate anterior cu regim de înălțime > P+2E și ≤ P+5E sau cu înălțimea 8 ≤ h < 20 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință), cu excepția condominiilor (locuințe colective și semicolective) și a locuințelor individuale (prevăzute la Art. 2.3.6.1.5., Art. 2.3.6.1.6. și Art. 2.3.6.1.7.), se poate adopta una din următoarele măsuri:a. pereții exteriori (neportanți) și/sau părțile din pereții exteriori rezistenți la foc clasificați din exterior spre interior (o->i) între care se intercalează elemente vitrate fără performanțe la foc trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m (măsurată pe verticală conform regulii H+L)
(și)
ii. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);b. zonele continui dispuse în planul peretelui cortină, trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. înălțimea de cel puțin 1,20 m (măsurată pe verticală conform regulii H+L)
(și)
ii. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);c. peretele cortină sau panoul de tâmplărie trebuie să îndeplinească următorul criteriu:i. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);d. ecranele de protecție trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. înălțimea de cel puțin 50 cm, amplasate sub planșeul de rezistență, astfel încât să respecte soluțiile H+L cel puțin 90 cm
(și)
ii. rezistența la foc minimum D_600 30;e. elementele orizontale exterioare continui trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. lățimea de cel puțin 1,20 m (măsurată pe orizontală conform regulii H+L)
(și)
ii. rezistența la foc minimum RE sau REI 30.
(2)Spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme de etanșare având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, dar nu mai puțin de EI 30.
Articolul 2.3.6.1.5.
(1)Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcțiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) și prin interiorul construcțiilor a:
–clădirilor:
–cu orice funcțiune, cu excepția celor cu săli aglomerate, cu persoane care nu se pot evacua singure, cu funcțiune de cazare temporară, învățământ preșcolar, primar și secundar precum și a condominiilor (locuințe colective și semicolective) și a locuințelor individuale (prevăzute la Art. 2.3.6.1.6. și Art. 2.3.6.1.7.),
cu înălțimea h < 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință)
precum și a– condominiului format din una sau mai multe construcții, dintre care unele proprietăți sunt comune, iar restul sunt proprietăți individuale, după caz, cu regim de înălțime > P+2E și < P+5E sau cu înălțimea 8 ≤ h < 20 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință), cu excepția condominiilor și a locuințelor individuale (prevăzute la Art. 2.3.6.1.6. și Art. 2.3.6.1.7.),
se poate adopta una din următoarele măsuri:a. pereții exteriori (neportanți) și/sau părțile din pereții exteriori rezistenți la foc clasificați din exterior spre interior (o->i) între care se intercalează elemente vitrate fără performanțe la foc, trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
1.1.înălțimea de cel puțin 90 cm (măsurată pe verticală conform regulii H+L)
(sau)
1.2.înălțimea de cel puțin 1,20 m (măsurată pe verticală în sens diagonal, în direcția cea mai scurtă)
(și)
ii. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);b. zonele continui dispuse în planul peretelui cortină trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. înălțimea de cel puțin 90 cm (măsurată pe verticală conform regulii H+L)
(și)
ii. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);c. peretele cortină sau panoul de tâmplărie trebuie să îndeplinească următorul criteriu:i. rezistența la foc minimum EI 30 (o->i);d. ecranele de protecție trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. înălțimea de cel puțin 50 cm, amplasate sub planșeul de rezistență
(și)
ii. rezistența la foc minimum D_600 30;e. elementele orizontale exterioare continui trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. lățimea (măsurată pe orizontală conform regulii H+L) de cel puțin 90 cm
(și)
ii. rezistența la foc minimum RE sau REI 15.
(2)Spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme de etanșare având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, dar nu mai puțin de EI 30.
Articolul 2.3.6.1.6.
(1)Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcțiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) și prin interiorul condominiului format din una sau mai multe construcții, dintre care unele proprietăți sunt comune, iar restul sunt proprietăți individuale, cu înălțimea h < 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință), cu excepția locuințelor individuale (prevăzute la Art. 2.3.6.1.7.), pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațade) se poate adopta una din următoarele măsuri:a. Distanțele dintre vitrările din pereții exteriori (neportanți) trebuie să îndeplinească următoarele criterii:i. înălțimea de cel puțin 50 cm (măsurată pe verticală conform regulii H+L)
(și)
ii. înălțimea de cel puțin 90 cm (măsurată pe verticală în sens diagonal, în direcția cea mai scurtă conform regulii H+L);b. Elementele orizontale exterioare continui trebuie să fie rezistente la foc minimum R 15 pe lățimea de cel puțin 50 cm (măsurată pe orizontală conform regulii H+L).
(2)Spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme de etanșare având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, dar nu mai puțin de EI 30.
Articolul 2.3.6.1.7.
Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcțiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă) și prin interiorul clădirilor de locuit reprezentând unități individuale (cu locuințe unifamiliale, de serviciu, de intervenție, de necesitate, de sprijin, de protocol, case de vacanță) sau un ansamblu rezidențial care se constituie în condominiu format din locuințe și construcții cu altă destinație, individuale, amplasate izolat, înșiruit sau cuplat, în care proprietățile individuale sunt interdependențe printr-o proprietate comună forțată și perpetuă, cu înălțimea h = maximum 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu folosibil al construcției, față de nivelul de referință) nu se prevăd măsuri obligatorii.
Articolul 2.3.6.1.8.
La construcțiile cu închideri perimetrale rezistente la foc, termoizolația exterioară și/sau sistemele compozite de izolare termică exterioară (sisteme compacte în condiții de utilizare finală) a pereților perimetrali trebuie să fie clasa de reacție la foc conform prevederilor din Tabelul 16.
Tabelul 16: Termoizolație exterioară și/sau sisteme compozite de izolare termică (sisteme compacte în condiții de utilizare finală) pe fațade pline sau prevăzute cu elemente vitrate sau alte goluri neprotejate (pentru diferite funcțiuni/tipuri de clădiri)
| Funcțiuni | Numărul de niveluri supraterane maxim admise/înălțime totală (până la coamă) | Termoizolația/ Sistemul compozit de izolare termică |
| Locuințe | Locuințe unifamiliale max. P+E sau P+M | minimum D-s3,d0 |
| Blocuri de locuințe colective ≤ P+2E (sau ≤ 10 m înălțime totală până la coamă/atic)*1)*2) | minimum C-s3,d0 | |
| Blocuri de locuințe colective > P+2E și < P+5E (cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2) | minimum B-s3,d0 | |
| Blocuri de locuințe colective ≥ P+5E (6 niveluri) și cu mai puțin de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) | minimum B-s2,d0 | |
| Blocuri de locuințe colective cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) și ≤ P +11E*1)*2) | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Blocuri de locuințe încadrate >P +11E (înalte sau foarte înalte) | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Administrative | Clădiri ≤ P+2E *2) | minimum C-s3,d0 |
| Clădiri > P+2E și ≤ P+5E sau Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2) | minimum B-s3,d0 | |
| > P+5E sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2)*3) | minimum B-s2,d0 | |
| Clădiri înalte sau foarte înalte | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Comerț | Clădiri ≤ P+1E sau Clădiri cu până la 8 m înălțime până la ultimul nivel de calcare sau cu până la 10 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1) | minimum C-s2,d0 |
| Clădiri > P+1E și ≤ P+5E 2) sau Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1) | minimum B-s2,d0 | |
| Clădiri > P+5E *2) sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic)*1)*2) | minimum B-s1,d0 | |
| Clădiri înalte sau foarte înalte | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Centre comerciale | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Sănătate | Clădiri ≤ P+3E *2) | A1 sau A2- s1,d0 |
| Clădiri > P+3E și ≤ P+5E *2) sau Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2) | A1 sau A2- s1,d0 | |
| >P+5E*2) sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1) *2) | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Clădiri înalte sau foarte înalte | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Cultură | Clădiri ≤ P+E | minimum C-s2,d0 |
| Clădiri ≥ P+2E *2) și ≤ P+5E *2) si Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1) | minimum B-s2,d0 | |
| Clădiri > P+5E*1) *2) sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic)*1)*2) | minimum B-s1,d0 | |
| Clădiri înalte sau foarte înalte | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Clădiri care adăpostesc valori deosebite (de patrimoniu) | A1 sau A2- s1,d0 | |
| învățământ | Clădiri P pentru învățămîntpreșcolar, primar și secundar | minimum B-s1,d0 |
| Clădiri P pentru învățămînt terțiar, nonuniversitar și universitar | minimum B-s3,d0 | |
| Clădiri P+E pentru învățămînt preșcolar, primar și secundar | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Clădiri P+Epentru învățămînt terțiar, nonuniversitar și universitar | minimum B-s1,d0 | |
| Clădiri ≥ P+2E (sau ≤ 8 m) și ≤ P+5E *2) Și Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1) | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Clădiri > P+5E *2) sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic)*1)*2) | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Clădiri înalte sau foarte înalte | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Turism | Cabane montane P+E+M | minimum B-s3,d0 |
| Clădiri ≤ P+2E și ≤ 100 de persoane | minimum B-s2,d0 | |
| Clădiri < P+4E 2 sau > 100 de persoane și fără săli aglomerate *2) | minimum B-s1,d0 | |
| Clădiri > P+4E și Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2) | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Clădiri > P+4E *2) sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1) *2) | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Clădiri înalte sau foarte înalte | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Cult | Clădiri ≤ P+E | minimum C-s2,d0 |
| Clădiri ≥ P+2E și Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1) | minimum B-s2,d0 | |
| > P+5E *2) Sau mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic)*1)*2) *3) | minimum B-s1,d0 | |
| Clădiri înalte sau foarte înalte | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Clădiri care adăpostesc valori deosebite (de patrimoniu) | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Sport | Clădiri ≤ P+E | minimum C-s2,d0 |
| Clădiri ≥ P+2E (sau ≤ 8 m) și cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1) | minimum B-s2,d0 | |
| Clădiri > P+5E *2) sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1) *2) | minimum B-s1,d0 | |
| Clădiri înalte sau foarte înalte | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Clădiri / compartimente de incendiu cu săli aglomerate | Comasate (cu alte săli aglomerate) | A1 sau A2- s1,d0 |
| Independente | A1 sau A2- s1,d0 | |
| Alte funcțiuni | Clădiri ≤ P+2E *2) | minimum C-s3,d0 |
| Clădiri > P+2E și ≤ P+5E sau Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2) | minimum B-s3,d0 | |
| > P+5E sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) *1)*2)*3) | minimum B-s2,d0 | |
| Clădiri înalte sau foarte înalte | A1 sau A2- s1,d0 |
Note Tabelul 16:(a) *1 - Măsurată față de terenul carosabil adiacent accesibil cel mai de jos, în situația în care accesul este posibil pe mai multe fațade.(b) *2 - Nu se referă la clădirile înalte sau foarte înalte.(e) *3 - Pentru clădirile cu funcțiuni mixte se adoptă criteriile privind clasa de reacție la foc cea mai severă.(c) În cazurile în care construcția proiectată se va încadra în numărul de niveluri supraterane maxim admise precizate în tabel, dar nivelul de stabilitate la incendiu este superior, atunci se va opta pentru sistemele compozite de izolare termică ale fațadei pline corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu proiectat, dar acestea nu se vor lua în calcul la stabilirea nivelului de stabilitate la incendiu.(d) Termoizolația exterioară și/sau sistemele compozite de izolare termică exterioară se vor monta conform recomandărilor producătorilor.
Articolul 2.3.6.1.9.
(1)Atunci când la construcțiile menționate la Art. 2.3.6.1.8. sistemele compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali sunt diferite de A1 sau A2-s1,d0, pentru soluția proiectată la izolarea termică a fațadelor indicată la articolul precedent, ferestrele și ușile închiderilor perimetrale se bordează laturile exterioare laterale și cea superioară, cu termoizolații clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu lățimea de minimum 60 cm atunci când se folosesc tâmplării incombustibile și tâmplării din lemn, conform Figura 51, varianta a2) și se bordează laturile exterioare laterale și cea superioară, cu termoizolații clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu lățimea de minimum 60 cm precum și latura inferioară, cu termoizolații clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu lățimea de minimum 30 cm atunci când se folosesc tâmplării combustibile (cu excepția lemnului), conform Figura 51, varianta b2). În ambele variante, bordările trebuie să aibă aceeași grosime cu a materialului termoizolant al fațadei, conform prevederilor din Anexa 3 privind "Limitarea propagării incendiilor pe fațadă".
(2)Bordările golurilor din închiderile perimetrale menționate la alin. (1), pot fi înlocuite cu:
a)fâșii orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 dispuse în dreptul tuturor planșeelor construcției, având lățimea de minimum 60 cm și aceeași grosime cu a materialului utilizat la termoizolarea exterioară a închiderii perimetrale (Figura 51, varianta a1) sau b1));
b)cursive sau copertine exterioare continui cu lățimea de minimum 60 cm (măsurată pe orizontală), clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Aceste elemente orizontale trebuie să depășească golurile cu minimum 60 cm și în proiecție orizontală.!Imagine
Varianta a) Tâmplărie incombustibilă sau din lemn
Varianta b) Tâmplărie combustibilă, cu excepția lemnului
Figura 51 - Bordările golurilor din închiderile perimetrale
Articolul 2.3.6.1.10.
Produsele utilizate pentru finisajul exterior (inclusiv cele de izolare termică sau de placare) al închiderilor perimetrale ale clădirilor înalte sau foarte înalte trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
Articolul 2.3.6.1.11.
Termoizolația și finisajul fațadei vor respecta clasele de reacție la foc normate.
2.3.6.2.Prevederi generale privind limitarea propagării focului pe acoperiș
Articolul 2.3.6.2.1.
(1)Produsele utilizate pentru termoizolarea terasei clădirilor înalte și foarte înalte trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2)La construcțiile care nu sunt înalte și foarte înalte și au înălțimea mai mare de 20 m (măsurate la coamă sau atic) față de terenul sau carosabilul adiacent accesibil autospecialelor de intervenție ale pompierilor, materialele utilizate pentru termoizolarea acoperișurilor tip terasă pot să fie clasa de reacție la foc minimum B-s3,d0. În condițiile amplasării panourilor fotovoltaice peste aceste acoperișuri, stratul final al învelitorii trebuie să respecte prevederile din Tabelul 2, nr. crt. 10, lit. b. sau Tabelul 3, nr. crt. 10, lit. b.
(3)Clasa de reacție la foc a materialului termoizolant utilizat pentru termoizolarea acoperișurilor tip terasă poate fi minimum C-s3,d0 pentru celelalte categorii de clădiri cu regim de înălțime mai mic de 20 m (măsurate la coamă sau atic) față de terenul sau carosabilul adiacent accesibil autospecialelor de intervenție ale pompierilor. În condițiile amplasării panourilor fotovoltaice peste aceste acoperișuri, stratul final al învelitorii trebuie să respecte prevederile din Tabelul 2, nr. crt. 10, lit. b. sau Tabelul 3, nr. crt. 10, lit. b.
(4)Prin excepție de la prevederile alin. (1), (2) și (3), se admite utilizarea materialelor termoizolante combustibile fără performanță la foc:
a)în situația poziționării termoizolației între planșeul din beton armat și un strat de egalizare sau beton de pantă, de minimum 3,00 cm,b) în situația poziționării termoizolației între stratul de egalizare și o șapă slab armată cu grosimea de 5 cm,
iar la toate traversările necesare instalațiilor precum și pe tot conturul terasei se utilizează vată minerală clasa A1, A2 s1,d0 reacție la foc pe o lățime minimă de 50 cm.
2.3.6.3.Limitarea dezvoltării efluenților incendiului (fum, gaze fierbinți)
Articolul 2.3.6.3.1.
Pentru limitarea dezvoltării efluenților incendiului (fum, gaze fierbinți) și a propagării ușoare a focului în interiorul construcției, după caz, trebuie asigurate sisteme adecvate de protecție, respectiv a unor:
a)sisteme de realizare a suprapresiunii diferențiale (conform SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri);
b)sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizate conform prevederilor normativului;
c)sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizate conform standardelor: SR CEN/TR 12101-5 - Sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți. Partea 5: Ghid de recomandări funcționale și metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți
SECȚIUNEA IV2.4. Alcătuiri constructive2.4.1. Dispoziții generale
Articolul 2.4.1.1.
(1)Construcțiile, compartimentele de incendiu și elementele de construcție ale acestora, se alcătuiesc și conformează astfel încât să nu favorizeze propagarea ușoară a focului și a fumului în interiorul și exteriorul lor.
(2)În construcții cu nivelul I de stabilitate la incendiu, densitatea sarcinii termice rezultată din materialele și elementele de construcție utilizate nu va depăși 275 MJ/mp, cu excepția pardoselilor pe suport clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistent la foc după criteriile REI conform prevederilor din Tabelul 2, nr. crt. 3 (pentru planșee). Pardoselile pot fi montate direct sau pe strat fonoizolator la zgomot de impact (strat vibroamortizant) având clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0.
Articolul 2.4.1.2.
(1)Atunci când sunt admise, materialele, produsele și elementele de construcție combustibile (care nu sunt din clasele de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) utilizate în construcții, se recomandă să nu fie cu goluri interioare. Dacă au goluri interioare, acestea trebuie întrerupte la maximum 4 m pe verticală și maximum 6 m pe orizontală.
(2)Întreruperile golurilor interioare pot fi realizate din aceleași materiale din care este realizat respectivul element de construcție, iar golurile din elementele de construcție verticale nu trebuie să comunice cu golurile din elementele de construcție orizontale.
(3)Întreruperea continuității golurilor din elementele de construcție orizontale este obligatorie și în dreptul pereților despărțitori rezistenți la foc, precum și la rosturile de tasare-dilatare. Golurile verticale se întrerup în dreptul planșeelor.
(4)Întreruperea continuității golurilor interioare este obligatorie și în cazul placărilor combustibile ale pereților și planșeelor, dar nu se referă la canalele de ventilare/condiționare și la spațiile cu rol de ventilare/condiționare situate deasupra plafoanelor (autoportante sau suspendate), precum și la podurile construcțiilor.
(5)Întreruperea continuității golurilor interioare aferente fațadelor în alcătuire ventilată se va conforma potrivit prevederilor Normativului privind proiectarea fațadelor cu alcătuire ventilate, indicativ NP 135-2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 3.415/2013.
2.4.2.Scări
Articolul 2.4.2.1.
(1)Circulațiile verticale (scări, rampe) prevăzute pentru circulația funcțională normală și de evacuare în caz de incendiu a utilizatorilor construcției, trebuie să îndeplinească condițiile normate de dispunere, alcătuire, dimensionare și rezistență la foc, conform prevederilor prezentului normativ precum și a celorlalte reglementări aplicabile .
(2)Circulațiile verticale se conformează pentru incendii izbucnite în exteriorul lor. Incendiile se pot manifesta în interiorul clădirii sau pe fațadele clădirii.
Articolul 2.4.2.2.
(1)Pereții de separare ai caselor de scări închise de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției din clădiri civile vor corespunde prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri. Pereții de separare față de încăperile de depozitare adiacente vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu, adoptând valoarea cea mai mare.
(2)Pereții de separare ai caselor de scări închise de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției din clădiri civile înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, precum și în alte situații stabilite în normativ vor respecta condițiile specifice acestora.
(3)În construcțiile de producție și depozitare, pereții de separare a caselor de scări închise de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.
Articolul 2.4.2.3.
Alcătuirea pereților din spatele nișelor sau al șlițurilor din pereții de separare ai caselor de scări închise față de restul construcției, trebuie să asigure cel puțin următoarele rezistențe la foc:
a)EI/REI 90, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)EI/REI 60, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;
c)EI/REI 45, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;
d)EI/REI 15, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V.
Articolul 2.4.2.4.
Planșeele care separă casele de scări și căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent, față de restul construcției, vor corespunde prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri precum și cerințelor referitoare la asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu a construcției.
Articolul 2.4.2.5.
(1)Podestele, grinzile și rampele scărilor interioare (închise sau deschise) de evacuare a utilizatorilor, cu excepția celor precizate în normativ la platforme de lucru, trebuie să fie minimum:
a)R 90 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)R 60 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;
c)R 45 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;
d)R 30 și clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;
e)R 15 și clasa de reacție la foc minimum D-s1,d0, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde acestea sunt admise).
(2)Pentru scările interioare deschise care asigură evacuarea a maximum 2 niveluri succesive, criteriul R nu se aplică la trepte, contratrepte (dacă acestea sunt prevăzute) și podeste din sticlă. În cazul podestelor și a treptelor din sticlă care asigură evacuarea a maximum 2 niveluri succesive se consideră îndeplinită condiția, atunci când sunt realizate din elemente din sticlă stratificată (formată din două sau mai multe sticle tratate termic lipite între ele cu folii organice); grinzile și vangurile vor îndeplini condiția de la alin. (1);
(3)În cazul treptelor, contratreptelor și podestelor din sticlă care asigură evacuarea a mai mult de 2 niveluri succesive, grinzile și vangurile vor îndeplini condiția de la alin. (1) și se utilizează un vitraj izolant în care sticla de dedesubt are nivelul de rezistență la foc EW în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu, astfel:
a)EW 90 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)EW 60 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II și/ sau III;
c)EW 30 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;
d)EW 15 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde acestea sunt admise),
iar sticla de deasupra are rolul de a suporta încărcările, sticla de deasupra fiind exceptată de la cerințele prevăzute la alin. (1).
Articolul 2.4.2.6.
(1)Podestele, grinzile și rampele scărilor interioare deschise de circulație funcțională care nu constituie căi de evacuare a utilizatorilor, trebuie să fie minimum:
a)R 90 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)R 60 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;
c)R 45 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;
d)R 30 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;
e)fără încadrări în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde acestea sunt admise).
(2)Pentru scările interioare deschise de circulație funcțională care nu constituie căi de evacuare a utilizatorilor și care asigură legătura funcțională a maximum 2 niveluri succesive, criteriul R nu se aplică la trepte, contratrepte și podeste. Treptele, contratreptele (dacă acestea sunt prevăzute) și/sau podestele de sticlă se montează pe structuri portante, acestea din urmă trebuind să satisfacă cerințele R prevăzute la alin. (1). Nu se admit trepte, contratrepte (dacă acestea sunt prevăzute) și/sau podeste fără performanță la foc la scările interioare deschise de circulație funcțională care nu constituie căi de evacuare a utilizatorilor și care asigură legătura funcțională a mai mult de 2 niveluri succesive, cu excepția clădirilor de locuit reprezentând unități individuale.
Articolul 2.4.2.7.
(1)Golurile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor, practicate în pereții de separare a scărilor închise față de restul construcției, se protejează cu elemente de închidere alcătuite și realizate conform prevederilor normate, pentru fiecare risc de incendiu a clădirilor, tip, funcțiune și destinație.
(2)Golurile prin care utilizatorii clădirilor civile au acces la scările de evacuare închise, se protejează conform prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri.
(3)Golurile prin care utilizatorii construcțiilor de producție și/sau depozitare au acces la scările de evacuare închise, se protejează potrivit prevederilor privind performanțele specifice acestor funcțiuni.
Articolul 2.4.2.8.
(1)Pentru a împiedica pătrunderea fumului pe căile de evacuare și propagarea incendiilor de la un nivel la altul, scările, indiferent dacă sunt luate sau nu în calcul la evacuare, se separă de restul clădirii prin pereți și planșee alcătuite conform prezentului normativ. În cazul în care nu sunt închise în case de scări, acestea se prevăd pe conturul golului din planșeu cu ecrane continue rezistente la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, și minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, cu înălțimea de minimum 50 cm (sub planșeu) și sprinklere, pe toată lungimea ecranelor, cu timpul normat de funcționare al instalației de minimum 60 minute, în condițiile în care clădirea este echipată cu acest tip de instalație de stingere.
(2)Scările pot fi deschise (neînchise în case de scări) dacă asigură evacuarea a cel mult două niveluri succesive supraterane ale construcției, în condițiile prevăzute de normativ.
(3)Fac excepție de la prevederile stipulate în alin. (1) scările deschise monumentale, ale supantelor, mezaninelor, lojelor, balcoanelor și alte situații explicitate în normativ, precum și circulațiile perpendiculare pe gradene. La acestea se vor prevedea măsuri specifice funcție de numărul de utilizatori, destinația sau tipul clădirii în care se dispun. La clădirile de producție și/sau depozitare accesul utilizatorilor la mașini, utilaje, pasarele, platforme deschise, supante etc., care nu constituie locuri permanente de lucru, se realizează conform măsurilor specifice acestora.
2.4.3.Circulații comune orizontale
Articolul 2.4.3.1.
(1)Circulațiile comune orizontale funcționale și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor (coridoare, holuri, degajamente protejate, tuneluri de evacuare etc.), se separă față de restul clădirii corespunzător destinației și densității sarcinii termice (q), potrivit prevederilor normate.
(2)Circulațiile comune orizontale de evacuare se conformează pentru incendii izbucnite în exteriorul lor.
Articolul 2.4.3.2.
(1)Pereții și planșeele de separare a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare din clădiri civile față de restul construcției, vor corespunde prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri. Pereții și planșeele de separare a circulațiilor comune orizontale față de încăperile de depozitare vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu, adoptând valoarea cea mai mare.
(2)Pereții de separare față de restul construcției a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare din clădiri civile înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, precum și în alte situații stabilite în normativ, vor respecta condițiile specifice acestora.
(3)În construcțiile de producție și/sau depozitare, pereții de separare a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.
(4)La realizarea separărilor în spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă sau de alt tip conform funcțiune) deschise, pentru activități care necesită o comunicare frecventă sau în spațiile deschise cu același risc de incendiu și destinație (proprie sau complementară) de tip open space, trebuie să se țină cont de următoarele cerințe:
a)panourile de compartimentare trebuie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant și a garniturilor de vitrare; panourile de compartimentare trebuie să asigure o suprafață minimă vitrată de 50 % din aria lor pe latura pe care este amplasată ușa. Vitrajele pe latura pe care este amplasată ușa se vor amplasa deasupra treimii inferioare a panourilor de compartimentare, urmărind asigurarea vizibilității în zona ochilor utilizatorilor. Peste vitraje pe latura pe care este amplasată ușa este interzisă aplicarea de folii pentru obturarea privirii sau a amplasării de obiecte de mobilier lângă acestea.
b)panourile de compartimentare nu trebuie să influențeze funcționarea instalațiilor de protecție împotriva incendiilor;
c)circulațiile comune orizontale rezultate în urma separărilor (delimitate de pereți rezistenți la foc) trebuie prevăzute cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu (conform prevederi normate), iar în cazul utilizării evacuării mecanice a fumului se prevăd sisteme cu deschidere automată comandată de centrala de detecție, semnalizare și avertizare incendiu, dacă nu au ferestre directe cu ochiuri mobile spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu;
d)lungimea căii de evacuare se calculează pornind de la punctul cel mai îndepărtat (la maximum 40 cm față de perete) al spațiilor de tip open space până la intrarea în cel mai apropiat spațiu protejat (încăpere tampon protejată, degajament protejat, scară de evacuare etc.) sau până la ieșirea în exterior, și trebuie să fie maximul valorii stabilite de normativ pentru 2 direcții, atunci când acestea sunt necesare, având în vedere panourile de separare și mobilierul fix; în situația scărilor deschise, lungimea de evacuare se măsoară până la prima treaptă a acestora; este necesar ca pentru spațiile de tip deschis să se asigure minimum două căi de evacuare distincte și independente;
e)finisajele spațiilor de tip deschis trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute pentru circulațiile orizontale de evacuare;
f)parapetele, panourile și pereții interiori despărțitori funcționali având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 din cadrul unor grupări de spații (de lucru - pentru funcțiunea administrativă sau de alt tip conform funcțiune) deschise, pentru activități care necesită o comunicare frecventă de tip open space sau de spații cu același risc de incendiu și destinație (proprie sau complementară), cu suprafața maxim normată pot fi utilizați în raport cu orice nivel de stabilitate la incendiu;
g)parapetele și/sau panourile din materiale combustibile prevăzute la Art. 2.1.3.4 lit. (i) pot fi utilizate în raport cu nivelurile de stabilitate la incendiu astfel:
–minimum clasa de reacție la foc D-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 10 (la niv. IV și/sau V de stabilitate la incendiu);
–minimum clasa de reacție la foc C-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 30 (la niv. III de stabilitate la incendiu);
–minimum clasa de reacție la foc B-s1,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 60 (la niv. II de stabilitate la incendiu);
–nu se admit (la niv. I de stabilitate la incendiu).
Articolul 2.4.3.3.
(1)Golurile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor, practicate în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale față de restul construcției, se protejează cu elemente de închidere alcătuite și realizate conform prevederilor normativului.
(2)Golurile de circulație dispuse în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale din clădiri civile, se protejează conform prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri.
(3)Golurile de circulație dispuse în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale din construcțiile de producție și/sau depozitare, se protejează corespunzător riscurilor de incendiu specifice încăperilor adiacente.
Articolul 2.4.3.4.
(1)Degajamentele protejate precum și tunelurile de evacuare trebuie să fie cu lungime maximă de 200 m și trebuie separate de restul construcției cu elemente A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice a încăperilor adiacente, prin pereți rezistenți la foc (EI/REI), planșee rezistente la foc (REI) conform încadrării în nivelul de stabilitate la incendiu al construcției și uși rezistente la foc EI -C5S_200, fără a fi mai mici de:
a)pereți EI/REI 120 și uși EI_2 60-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)pereți EI/REI 90 și uși EI_2 45-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;
c)pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;
d)pereți EI/REI 45 și uși EI_2 20-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;
e)pereți EI/REI 30 și uși EI_2 15-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V.
(2)În situația în care degajamentele protejate constituie puncte de staționare ale persoanelor cu disabilități, trebuie separate de restul construcției cu elemente A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice a încăperilor adiacente, prin pereți rezistenți la foc (EI/REI), planșee rezistente la foc (REI) conform încadrării în nivelul de stabilitate la incendiu al construcției și uși rezistente la foc EI -C5S_200, fără a fi mai mici de:
a)pereți EI/REI 180 și uși EI_2 90-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)pereți EI/REI 180 și uși EI_2 90-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II care nu sunt prevăzute cu instalație automată de stingere și pereți EI/REI 120 și uși EI_2 60-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II care sunt prevăzute cu instalație automată de stingere;
c)pereți EI/REI 90 și uși EI_2 45-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III care nu sunt prevăzute cu instalație automată de stingere și pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III care sunt prevăzute cu instalație automată de stingere;
d)pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV (pereți EI/REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 în clădirile pentru învățământ preșcolar cu nivelul de stabilitate la incendiu IV);
e)pereți EI/REI 30 și uși EI_2 15-C5S_200 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V.
(3)Densitatea sarcinii termice a încăperilor adiacente degajamentelor protejate și a tunelurilor pot genera modificarea performanțelor de rezistență la foc din alineatele precedente, cu condiția ca acestea să nu fie mai mici decât cele prevăzute la alin. (1) și (2).
(4)Ușile din pereții degajamentelor protejate și ale tunelurilor spre încăperi, trebuie să fie rezistente la foc conform prevederilor normate și conformate astfel încât să nu împiedice evacuarea persoanelor.
(5)Degajamentele protejate precum și tunelurile de evacuare, trebuie prevăzute cu sisteme pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu (sau prevăzute cu suprapresiune între 20 ÷ 80 Pa în funcție de specificul construcțiilor).
(6)Degajamentele protejate și tunelurile (protejate) de evacuare nu se iau în calculul lungimii căii de evacuare.
2.4.4.Ascensoare2.4.4.1. Dispoziții generale
Articolul 2.4.4.1.1.
Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfă, elevatoarele, monte-charge și ascensoarele de intervenție, se realizează conform prevederilor prezentului normativ și legislației privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a ascensoarelor.
Articolul 2.4.4.1.2.
(1)Ascensoarele și în general, sistemele de transport pe verticală din construcții, inclusiv încăperile pentru mașinile aferente acestora, se separă de restul clădirii prin pereți rezistenți la foc (EI, după caz REI) și planșee rezistente la foc (REI), corespunzătoare nivelului de stabilitate, riscului de incendiu, densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, tipului de clădire și destinației acesteia, potrivit prevederilor normativului.
(2)Prin excepție de la alin (1) Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, ascensoarele înglobate în case de scări închise supraterane sau subterane, cele amplasate în atriumuri, precum și cele de acces la platforme, galerii sau pasarele deschise față de restul construcției, pot fi neseparate cu elemente rezistente la foc.
(3)Amplasarea ascensoarelor pentru materiale sau a oricărui alt sistem de transport al materialelor pe verticală, nu este admisă în casele de scări închise prevăzute pentru circulația funcțională și evacuarea utilizatorilor construcțiilor civile, de producție și/sau depozitare.
Articolul 2.4.4.1.3.
Puțurile ascensoarelor, protecția golurilor de acces și ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională, precum și ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) și cele pentru transportul persoanelor cu dizabilități (precum și cele care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu), vor corespunde prevederilor privind performanțele specifice precizate în prezentul normativ și în reglementările tehnice specifice.
Articolul 2.4.4.1.4.
Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, marfa, intervenție în caz de incendiu (de pompieri) și pentru transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități/handicap, precum și elevatoarele, trebuie proiectate, construite, instalate și exploatate conform legislației în vigoare, aplicabile.
2.4.4.2.Ascensoare pentru circulația funcțională, de persoane, de marfă și alte sisteme de transport de materiale pe verticală
Articolul 2.4.4.2.1.
(1)Puțurile ascensoarelor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și în general ale sistemelor de transport pe verticală, se separă de restul construcției prin elemente verticale și după caz, orizontale, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 acolo unde nu sunt altfel specificate în text și rezistente la foc corespunzător nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, tipului de clădire și destinației, dar minimum:
a)pereți rezistenți la foc EI/REI 120 și după caz, planșee minimum REI 90, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)pereți rezistenți la foc EI/REI 90 și după caz, planșee minimum REI 60, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;
c)pereți rezistenți la foc EI/REI 60 și după caz, planșee minimum REI 45, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;
d)pereți rezistenți la foc EI/REI 45 și după caz, planșee minimum REI 30, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;
e)pereți rezistenți la foc EI 30 și după caz, planșee minimum REI 15, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde acestea sunt admise).
(2)La clădirile înalte și foarte înalte precum și la funcțiuni specifice, se respectă prevederile privind performanțele specifice separării puțurilor pentru ascensoare față de restul construcției.
(3)Ușile stațiilor ascensoarelor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și în general ale sistemelor de transport pe verticală care debușează în spații open space (acolo unde acestea sunt admise), vor avea caracteristicile de performanță ale ușilor conformate în acord cu Art. 2.4.4.2.5. pentru ușile stațiilor ascensoarelor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și alin. (7) pentru ușile stațiilor ascensoarelor mici de materiale (tip monte-charge), electrice sau hidraulice. La clădirile înalte, foarte înalte și la cele cu săli aglomerate se respectă dispozițiile specifice.
(4)Dacă cel puțin o stație a ascensoarelor și, în general, a sistemelor de transport pe verticală, debușează în spații neprotejate de fum (cu excepția holurilor sau a coridoarelor prevăzute cu pereți rezistenți la foc, a degajamentelor/tunelurilor protejate etc.) care au caracteristici de performanță mai mari ale ușilor încăperilor sau caracteristici de performanță mai mari ale pereților (generate de funcțiune sau densitate de sarcină termică), ascensoarele se vor conforma (cel puțin pe nivelul respectiv, în funcție de situație) în acord cu acele condiții.
(5)Ca soluție alternativă, în situațiile în care nu este necesară asigurarea evacuării fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu a spațiului în care ușile prevăzute la alin. (3) și (4) debușează (în conformitate cu prevederile normate), se poate prevedea un sas (la intrarea în ascensorul de persoane) a cărui ușă către aceste spații să transfere caracteristicile de performanță descrise la alin. (3) și (4). În condițiile în care este necesară asigurarea evacuării fumului și a gazelor fierbinți, în caz de incendiu, a spațiului în care ușile prevăzute la alin. (3) și (4) debușează (în conformitate cu prevederile normate), se va prevedea încăpere tampon protejată.
(6)Ascensoarele mici de materiale (tip monte-charge), electrice sau hidraulice, se separă cu pereți și planșee, după caz, rezistenți la foc conform alin. (1).
(7)Golurile de acces la ascensoarele mici de materiale (tip monte-charge), electrice sau hidraulice, care debușează în holuri/coridoare, se protejează minimum:
a)în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I: uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 60;
b)în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II: uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 45;
c)în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III: uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc minimum EI 30;
d)în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV: uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 20;
e)în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde normativul permite): uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 15.
(8)Dacă cel puțin o stație debușează într-un spațiu care necesită uși cu caracteristici de performanță privind rezistența la foc mai mari (generate de funcțiune sau densitate de sarcină termică), golurile de acces la ascensoarele mici de materiale (tip monte-charge), electrice sau hidraulice se vor conforma (cel puțin pe nivelul respectiv, în funcție de situație) cu uși în acord cu acele condiții.
(9)Dacă ascensoarele mici de materiale (tip monte-charge), electrice sau hidraulice au cabina cu două accese, toate golurile de acces prevăzute trebuie să îndeplinească condițiile de la alin. (7).
(10)De la prevederile alin. (1) sunt exceptate ascensoarele panoramice. Ușile de palier ale ascensoarelor panoramice, montate pe fațadele clădirilor, trebuie să fie etanșe la foc minimum E 30 . De asemenea, în această situație se iau măsuri de preîntâmpinare a propagării incendiului pe fațadă în conformitate cu Art. 2.3.6.1.2.÷ Art. 2.3.6.1.6. În cazul pereților vitrați ai ascensoarelor panoramice se consideră îndeplinită condiția, atunci când sunt realizați cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor, prevăzute cu panouri de umplere din elemente de vitraj/sticlă simplă sau izolantă sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc EI sau etanșeitatea la foc E necesară, conform cerințelor Art. 2.3.6.1.2. ÷ Art. 2.3.6.1.6. privind propagarea incendiilor de la un nivel la altul (pe fațade sau prin interior).
(11)Holurile ascensoarelor de circulație funcțională a persoanelor din clădirile publice pot să comunice liber cu spațiile publice de pe nivel.
Articolul 2.4.4.2.2.
(1)Încăperile în care sunt amplasate echipamente aferente ascensoarelor hidraulice sau electrice, se separă de restul construcției prin elemente verticale și după caz, orizontale egale cu performanța la foc a planșeelor conform încadrare în nivel de stabilitate clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 corespunzător nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, tipului de clădire și destinației, dar pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee minimum REI 60, iar ușa de comunicare cu restul construcției trebuie să fie minimum EI_1 60-C3, cu deschidere spre exterior.
(2)Încăperile în care sunt amplasate echipamente aferente ascensoarelor de intervenție se separă de restul construcției prin elemente verticale și după caz, orizontale egale cu performanța la foc a pereților și ușilor corespunzător cerințelor specifice părții supraterane a clădirii și planșeelor ascensoarelor de intervenție, conform încadrate în tipuri sau funcțiuni ale clădirii, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 corespunzător nivelului de stabilitate la incendiu asigurat.
Articolul 2.4.4.2.3.
(1)Într-un puț de ascensoare se pot dispune maximum trei (3) mijloace mecanice de transport pe verticală (ascensoare prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfa, monte-charge, platforme elevatoare etc.) de același tip, cu excepția ascensoarelor prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) și a celor din clădirile foarte înalte.
(2)Se recomandă ca ascensoarele aferente nivelurilor supraterane ale construcției să fie dispuse în puțuri separate de cele ale nivelurilor subterane.
(3)În casele de scări de evacuare nu este admisă amplasarea ascensoarelor de marfa și monte- charge. Acestea se amplasează numai în puțuri proprii independente, separate de restul construcției conform prevederilor normativului.
Articolul 2.4.4.2.4.
(1)Pereții de separare față de restul construcției a ascensoarelor de marfă trebuie să fie minimum:
a)EI/REI 180 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pentru nivelul I de stabilitate la incendiu;
b)EI/REI 120 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pentru nivelul II de stabilitate la incendiu;
c)EI/REI 60 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pentru nivelul III de stabilitate la incendiu;
d)EI/REI 45 clasa de reacție la foc B-s1,d0, pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu;
e)EI/REI 30 clasa de reacție la foc min. B-s2,d0, pentru nivelul V de stabilitate la incendiu.
(2)În clădirile civile, de producție și/sau depozitare golurile de acces la ascensoarele de marfă se protejează cu uși etanșe sau rezistente la foc, conform prevederilor normate.
Articolul 2.4.4.2.5.
(1)Golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor (valide sau cu dizabilități) se protejează prin minimum uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc:
a)EI 60 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)EI 45 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;
c)EI 30 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;
d)EI 20 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;
e)EI 15 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V (acolo unde normativul permite).
(2)Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor (valide sau cu dizabilități) debușează în spații ferite de fum (case de scări închise prevăzute cu suprapresiune sau evacuare a fumului, încăperi tampon protejate, degajamente protejate, holuri protejate prevăzute cu admisie de aer și evacuare de fum sau suprapresiune sau coridoare protejate prevăzute cu admisie mecanică de aer și evacuare de fum mecanică sau suprapresiune) nu este necesară prevederea performanțelor de rezistență la foc la golurile de acces prevăzute la alin. (1).
(3)La clădirile înalte, foarte înalte și la cele cu săli aglomerate se respectă dispozițiile specifice.
2.4.4.3.Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu dizabilități
Articolul 2.4.4.3.1.
(1)Puțurile ascensoarelor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu dizabilități se separă de restul construcției prin elemente verticale și după caz, orizontale, conform Art. 2.4.4.2.1. alin. (1).
(2)Golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu dizabilități se protejează conform Art. 2.4.4.2.5. alin. (1) și Art. 2.4.4.2.1. alin. (2), (3), (4) și (5).
Articolul 2.4.4.3.2.
Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu se prevăd în cazurile stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice.
Articolul 2.4.4.3.3.
Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se prevăd suplimentar, în situațiile în care nu se asigură puncte de staționare a persoanelor cu dizabilități în case de scări închise sau încăperi tampon protejate sau degajamente protejate sau coridoare protejate, pe fiecare nivel al clădirii în vederea salvării ulterioare a acestora de către persoane calificate.
2.4.4.4.Ascensoare pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri)
Articolul 2.4.4.4.1.
Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), se prevăd obligatoriu în situațiile stabilite în normativ și se realizează conform prevederilor privind performanțele specifice.
Articolul 2.4.4.4.2.
Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) se pot prevedea și suplimentar la cererea beneficiarilor, precum și în situația în care la construcții trebuie să se ia măsuri suplimentare de securitate la incendiu.
2.4.5.Plafoane autoportante sau suspendate și pardoseli supraînălțate
Articolul 2.4.5.1.
(1)Plafoanele autoportante sau suspendate pline (cu suprafață continuă închisă) combustibile și pardoselile supraînălțate combustibile (acolo unde acestea sunt admise), vor avea continuitatea întreruptă la limita pereților rezistenți la foc ai încăperii, inclusiv la limita panourilor funcționale opace sau vitrate de delimitare, precum și în dreptul rosturilor de tasare-dilatare sau seismice ale construcției.
(2)Întreruperea continuității se realizează cu fâșii continui din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu lățimea de minimum un 1 m dispuse în planul plafonului (suspendat sau autoportant) sau a pardoselii supraînălțate sau prin spații libere cu lățimea de minimum un 1 m dispuse în planul plafonului (suspendat sau autoportant).
Articolul 2.4.5.2.
(1)În cazul plafoanelor suspendate sau autoportante pline (cu suprafața continuă închisă) continuitatea golului dintre plafon și planșeu se întrerupe prin diafragme continui (cu funcție de limitare a propagării fumului pe spații extinse) realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 dispuse la distanțe de maximum 30 m pe două direcții perpendiculare atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant) și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2. Traversarea diafragmelor de către instalațiile construcției se va realiza cu asigurarea etanșeității cu elemente incombustibile fără rezistență la foc impusă.
(2)Întreruperea continuității golului dintre plafon și planșeu nu este obligatorie la plafoanele cu suprafață deschisă sau modular demontabilă, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (plafoane suspendate care nu sunt pline), la canalele de ventilare/condiționare și la podurile construcțiilor, precum și în cazul protejării cu instalații de stingere automate tip sprinkler a spațiului dintre plafon și planșeu.
(3)Plafoanele cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (atât cele pline, cât și cele care nu sunt pline) se realizează din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Se admit și materiale încadrate în clasă de reacție la foc diferită (conform prevederilor din Tabelul 17) în încăperi care nu sunt situate în clădiri înalte și foarte înalte, nu constituie spații cu aglomerări de persoane sau săli aglomerate, și sunt separate de restul construcției cu pereți rezistenți la foc potrivit nivelului de stabilitate.
Tabelul 17: Clase de performanță privind reacția la foc a materialelor folosite pentru plafoane
| Nivel de stabilitate la incendiu | Plafoane | ||
| la coridoare și la holuri | la case de scări închise | la încăperi | |
| I | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | min B-s1,d0 |
| II | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | min B-s2,d0 |
| III | min B-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | min B-s3,d0 |
| IV | min C-s1,d0 | min B-s1,d0 | min C-s3,d0 |
| V | min D-s1,d0 | min C-s1,d0 | min d0 |
Articolul 2.4.5.3.
Aparatele electrice, corpurile de iluminat și în general, sursele de încălzire trebuie montate față de finisajele combustibile prevăzute la pereți, plafoane și pardoseli, fie la distanțele normate, fie cu luarea măsurilor de protecție stabilite în normele aplicabile.
Articolul 2.4.5.4.
(1)Pardoselile supraînălțate se realizează din produse de construcție corespunzătoare prevederilor normate.
(2)Pe căile de circulație comună, funcțională și de evacuare a utilizatorilor diferitelor spații sau funcțiuni ale construcțiilor, precum și în încăperi, rezistența la foc a pardoselii supraînălțate se stabilește în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu.
(3)Pe căile de circulație comună, funcțională și de evacuare a utilizatorilor diferitelor spații sau funcțiuni ale construcțiilor, precum și în celelalte încăperi, spații sau funcțiuni ale construcțiilor, pardoseala supraînălțată, trebuie să aibă clasa de reacție la foc stabilită conform prevederilor din Tabelul 18. Finisajele montate deasupra pardoselilor supraînălțate trebuie să aibă clasa de reacție la foc similară cu cea prevăzută pentru pardoseli, conform prevederilor din Tabelul 18.
(4)Continuitatea golului dintre pardoseala supraînălțată și planșeul pe care este așezată, se întrerupe prin diafragme continui realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 dispuse la distanțe de maximum 30 m pe două direcții perpendiculare atunci când încăperea în care se află nu este echipată cu instalație automată de stingere cu sprinklere. Traversarea diafragmelor de către instalațiile construcției se va realiza cu asigurarea etanșeității cu elemente incombustibile fără rezistență la foc impusă.
Tabelul 18: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru pardoseli supraînălțate
| Nivel de stabilitate la incendiu | reacția la foc a pardoselii suprainălțate (1) | reacția la foc a finisajelor pardoselii suprainălțate (2) | ||||
| Coridoare și holuri | Încăperi | Încăperi în clădiri cu H>75 m | Coridoare și holuri | Încăperi | Încăperi în clădiri cu H>75 m | |
| I | A1 sau A2- s1,d0 | A1 sau A2- s1,d0 | A1 sau A2- s1,d0 | A1fl sau A2fl-s1 | min Bfl-s1 | min A2fl- s1 |
| II | A1 sau A2- s1,d0 | min B-s1,d0 | - | A1fl sau A2fl-s1 | min Cfl-s1 | - |
| III | min B-s1,d0 | min B-s2,d0 | - | min Bfl-s1 | min Cfl-s1 | - |
| IV | min C-s1,d0 | min C-s3,d0 | - | min Cfl-s1 | min Dfl-s1 | - |
| V | - | - | - | - | - | - |
(5)Rezistența la foc a pardoselilor supraînălțate trebuie să fie:
a)REI 60 pentru nivelul I de stabilitate la incendiu;
b)REI 30 pentru nivelul II de stabilitate la incendiu;
c)RE 30 pentru nivelul III de stabilitate la incendiu;
d)RE 30-r pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu.
2.4.6.Finisaje
Articolul 2.4.6.1.
(1)Finisajele pe căile comune de circulație funcțională și de evacuare ale utilizatorilor construcțiilor cu înălțime obișnuită, atunci când nu sunt din sticlă decorativă fără efect de oglindire, se realizează din materiale având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1 sau A2_FL-s1, pentru nivelul I și/sau II stabilitate la incendiu, minimum B-s1,d0, respectiv B_FL-s1 pentru nivelul III stabilitate la incendiu, minimum C-s1,d0, respectiv C_FL-s1 pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu și minimum D-s1,d0, respectiv D_FL-s1 pentru nivelul V stabilitate la incendiu, conform prevederilor din Tabelul 19, cu excepțiile prevăzute în normativ.
(2)Pe căile comune orizontale de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor cu înălțime obișnuită, precum și în încăperi, se admit și finisaje din folii cu grosimea de maxim 5 mm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete sau lemn, cu grosimea de maxim 20 mm, minimum C_FL-s1, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0. Stratul fonoizolator la zgomot de impact/stratul vibroamortizant va avea minimum aceeași clasă de reacție la foc cu finisajul prevăzut la alin. (1).
Tabelul 19: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisajele interioare la casele de scări închise, căi de evacuare orizontale (coridoare și holuri, tuneluri, degajamente protejate etc.) și încăperi în clădiri supraterane
| Nivel de stabilitate la incendiu | Finisaje | |||||
| la coridoare și la holuri | la case de scări închise | în încăperi | ||||
| Pereți | Pardoseli | Pereți | Pardoseli | Pereți | Pardoseli | |
| I | A1 sau A2- s1,d0 | A1_FL sau A2_FL-s1 | A1 sau A2- s1,d0 | A1_FL sau A2_FL-s1 | min B-s1,d0 | min B_FL-s1 |
| II | A1 sau A2- s1,d0 | A1_FL sau A2_FL-s1 | A1 sau A2- s1,d0 | A1_FL sau A2_FL-s1 | min B-s2,d0 | min C_FL-s1 |
| III | min B-s1,d0 | min B_FL-s1 | A1 sau A2- s1,d0 | min B_FL-s1 | min B-s3,d0 | min C_FL-s1 |
| IV | min C-s1,d0 | min C_FL-s1 | min B-s1,d0 | min C_FL-s1 | min C-s3,d0 | min D_FL-s1 |
| V | min D-s1,d0 | min D_FL-s1 | min C-s1,d0 | min D_FL-s1 | - | - |
Articolul 2.4.6.2.
(1)Finisajele, tratamentele și izolațiile termice și fonice combustibile interioare utilizate la construcții, nu vor crea goluri (cavități) cu adâncimea mai mare de 30 cm față de elementele suport pe care sunt aplicate (pereți sau planșee).
(2)Golurile dintre elementele suport și tratamentele termice și/sau fonice combustibile, vor avea continuitatea întreruptă conform prevederior Art. 2.4.1.2.
Articolul 2.4.6.3.
Finisajele, tratamentele și izolațiile termice și fonice, interioare, utilizate în încăperi cu aglomerări de persoane și în oricare încăperi din clădiri unde sunt mai mult de 50 utilizatori, indiferent de aria de pardoseală ce-i revine unei persoane, și în încăperile cu funcțiuni de sănătate, vor fi clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0, respectiv C_FL-s1, cu respectarea condițiilor prevăzute la Tabelul 19.
Articolul 2.4.6.4.
Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor comune de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile supraterane, trebuie să corespundă prevederilor privind performanțele comune și celor specifice destinației și tipului clădirilor.
Articolul 2.4.6.5.
De regulă, în spațiile cu risc asociat tipului de utilizatori (accesibile copiilor preșcolari și a celor din învățământul primar și secundar, încăperi în care se doarme, cele utilizate de persoane care nu se pot evacua singure etc.) este admisă utilizarea elementelor de construcție, a materialelor, a finisajelor, panourilor de tâmplărie, tratamentelor și izolațiilor termice și fonice clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0, inclusiv a panourilor de tâmplărie (uși, ferestre) metalice sau din lemn cu vitraj de sticlă, cu excepțiile prevăzute în normativ.
2.4.7.Dispoziții privind alcătuiri constructive specifice limitării propagării incendiului pe fațadă2.4.7.1. Pereți cortină
Articolul 2.4.7.1.1.
Pereții cortină, utilizați la închiderile perimetrale ale construcțiilor se vor realiza din profile (rame sau montanți și traverse) cu clasa de reacție la foc A1 sau A-2s1,d0 cu excepția componentelor nesubstanțiale, a garniturilor, a izolatorilor și a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant, ancorarea de structura clădirii a acestora se va realiza tot din elementele cu clasa de reacție la foc A1 sau A-2s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale. Panourile de umplere tip panel, atunci când sunt utilizate în pereții cortină, vor fi realizate din materiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A-2s1,d0 cu excepția componentelor nesubstanțiale.
Articolul 2.4.7.1.2.
Pereții cortină vor fi astfel proiectați, alcătuiți și realizați încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât prin exteriorul construcției (pe fațadă), cât și prin interiorul construcției.
Articolul 2.4.7.1.3.
Pentru limitarea propagării focului pe fațade trebuie respectate prevederile Art. 2.3.6.1.2. ÷ Art. 2.3.6.1.7.
Articolul 2.4.7.1.4.
Pentru limitarea propagării focului pe fațadele clădirilor înalte și foarte înalte trebuie respectate prevederile privind performanțele specifice acestora.
2.4.7.2.Fațade ventilate
Articolul 2.4.7.2.1.
Fațadele ventilate trebuie să respecte prevederile prezentului normativul și ale reglementării tehnice specifice, fără a lua în considerare substituirea zonei continui minimum E 30 (conform prevederilor normate) cu ecran.
Articolul 2.4.7.2.2.
Atunci când fațada ventilată se realizează pe un perete rezistent la foc de separare a compartimentelor de incendiu (perete antifoc), aceasta va avea asigurată rezistența la foc normată, iar sistemul fațadei ventilate va fi astfel realizat încât să nu favorizeze propagarea focului.
Articolul 2.4.7.2.3.
Fațadele ventilate vor avea continuitatea întreruptă cel puțin în dreptul rosturilor de tasare, dilatare sau seismice ale construcțiilor. Întreruperea continuității se realizează prin zone de perete neventilat de minimum un (1) m lățime sau cu diafragme incombustibile.
2.4.7.3.Fațade duble - "double skin"
Articolul 2.4.7.3.1.
Fațadele duble - "double skin" se utilizează la închiderile perimetrale ale construcțiilor cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II sau III, și se realizează cu profile (rame și/sau montanți și traverse) cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a garniturilor, a izolatorilor și a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant, ancorarea de structura de rezistență a fațadei duble - "double skin" trebuind să fie făcută cu elemente cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale. Panourile de umplere tip panel, atunci când sunt utilizate în fațada dublă - "double skin", vor fi realizate din materiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A-2s1,d0 cu excepția componentelor nesubstanțiale.
Articolul 2.4.7.3.2.
Un sistem de fațadă dublă se consideră satisfăcător din punct de vedere al securității la incendiu, atunci când peretele interior al fațadei duble respectă regulile fațadei simple cu pereți cortină, iar peretele exterior este realizat în așa fel încât să anuleze efectul de coș, prin prevederea de separări orizontale și/sau verticale, conform Tabelul 20 (exemplu Figura 52).
Figura 52 - Anularea efectului de coș la fațadă dublă
Articolul 2.4.7.3.3.
(1)La construcțiile cu înălțime obișnuită (cu sistem de fațadă dublă - "double skin"), dacă nu se respectă condițiile prevăzute la Art. 2.4.7.3.2., atunci peretele interior al fațadei duble - "double skin" trebuie să respecte următoarea condiție: minimum EW 30 pe toată înălțimea construcției.
(1.1) La clădirile cu înălțime obișnuită, atunci când se utilizează închideri perimetrale cu fațade duble, spațiile libere dintre planșee și învelișul interior al fațadei duble, atunci când există, se etanșează cu sisteme având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, dar minimum EI 30.
(2)La clădirile înalte, dacă nu se respectă condițiile prevăzute la Art. 2.4.7.3.2., atunci peretele interior al fațadei duble - "double skin" trebuie să respecte următoarea condiție: minimum EI 30 pe toată înălțimea construcției.
(2.1) La clădirile înalte, atunci când se utilizează închideri perimetrale cu fațade duble, spațiile libere dintre planșee și învelișul interior al fațadei duble, atunci când există, se vor etanșa cu sisteme având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, dar minimum EI 90.
(3)La clădirile foarte înalte (cu sistem de fațadă dublă - "double skin", dacă nu se respectă condițiile prevăzute la Art. 2.4.7.3.2., atunci peretele interior al fațadei duble trebuie să respecte următoarea condiție: minimum EI 60 pe toată înălțimea construcției, cu excepția ferestrelor care trebuie să fie EI 30.
(3.1) La clădirile foarte înalte, atunci când se utilizează închideri perimetrale cu fațade duble, spațiile libere dintre planșee și învelișul interior al fațadei duble, atunci când există, se vor etanșa cu sisteme având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, dar minimum EI 90 pentru construcții cu înălțimea h < 75 m și minimum EI 120 pentru construcții foarte înalte cu înălțimea h ≥ 75 m.
(4)Atunci când se utilizează închideri perimetrale cu fațade duble la construcțiile foarte înalte cu înălțimea h ≥ 75 m, acestea se vor partiționa continuu pe orizontală cel puțin din 10 în 10 etaje.
Articolul 2.4.7.3.4.
Alternativ la prevederile Art. 2.4.7.3.2. și ale Art. 2.4.7.3.3., spațiul dintre cei doi pereți ai fațadei duble ventilate, se poate echipa la fiecare nivel cu perdea de apă cu acționare automată și manuală cu durata de funcționare de minimum 60 minute și sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, luând măsurile necesare pentru protejarea acestor instalații la îngheț și intemperii. În această situație, peretele interior trebuie să îndeplinească numai condițiile de rezistență la foc specifice fațadelor simple cu pereți cortină, funcție de tipul clădirii.
Tabelul 20: Separarea orizontală și verticală la un sistem de fațadă dublă
| Nr. crt. | Numărul de etaje/înălțime clădire | Separarea orizontală și verticală a etajelor/încăperilor Clasa minimă de rezistență la foc a elementelor despărțitoare | Separare verticală a scărilor Clasa minimă de rezistență la foc a elementelor verticale despărțitoare |
| 1. | Mai puțin de cinci etaje, fără sistem de stingere automată a incendiilor | EW 30 | EW 30 |
| 2. | Cinci sau mai multe etaje de până la 28 m înălțime fără sistem de stingere automată a incendiilor | EW 60 | EI 60 |
| 3. | Cinci sau mai multe etaje de până la 28 m înălțime echipate cu sistem automat de stingere a incendiilor | EI 30 | EI 30 |
| 4. | Clădiri înalte fără sistem de stingere automată a incendiilor | EI 90 | EI 90 |
| 5. | Clădiri înalte echipate cu sistem automat de stingere a incendiilor | EI 60 | EI 60 |
| 6. | Clădiri foarte înalte | EI 90 (h < 75 m) EI 120 (h ≥ 75 m) | EI 90 (h < 75 m) EI 120 (h ≥ 75 m) |
Note Tabelul 20:(a) - Clasa minimă de reacție la foc a elementelor verticale și/sau orizontale despărțitoare este minimum A2- s1,d0 la nivelul I de stabilitate la incendiu.(b) "h " - Cota ultimului planșeu accesibil/ folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
2.4.8.Dispoziții privind alcătuiri constructive specifice limitării propagării incendiului pe acoperiș2.4.8.1. Acoperișuri fără pod
Articolul 2.4.8.1.1.
(1)Acoperișurile fără pod se realizează din produse de construcție corespunzătoare prevederilor normativului referitoare la asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției, în conformitate cu prevederile Art.2.1.3.2. și cele din Tabelul 2 și Tabelul 3 din normativ.
(2)Continuitatea componentelor combustibile ale acoperișurilor fără pod, trebuie întreruptă cel puțin în dreptul rosturilor de tasare/dilatare sau seismice ale construcției, astfel încât să fie limitată propagarea arderii. Întreruperea continuității se realizează prin fâșii continue din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu lățimea de minimum 1 m sau se asigură măsuri de protecție a componentelor combustibile ale acoperișurilor pe lățimea normată a fâșiei de întrerupere.
2.4.8.2.Acoperișuri verzi
Articolul 2.4.8.2.1.
(1)La acoperișurile verzi se va asigura:
a)grosimea minimă și alcătuirea substratului pentru vegetație;
b)utilizarea tipurilor de plante care nu prezintă risc de incendiu;
c)prevederea unor fâșii perimetrale continui de minimum 50 cm lățime, între zona de vegetație și marginea învelitorii, atice, balustrade, luminatoare, străpungeri etc., executate din produse/materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0;
d)realizarea unor bariere cu înălțimea de cel puțin 30 cm la un interval de cel mult 40 m, executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 de cel puțin 1 m lățime sau, alternativ, realizarea unor fâșii orizontale continui de protecție de minimum 10 m lățime pentru acoperișurile verzi extensive și de minimum 1 m lățime pentru acoperișurile verzi intensive, la un interval de cel mult 40 m, executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, prevăzute între zonele de vegetație sau prevederea unei clase de performanță la foc exterior B_(ROOF) (T4) pentru acoperișuri/ pentru fâșiile orizontale continui anterioare;
e)întreruperea continuității componentelor combustibile ale acoperișurilor verzi cel puțin în dreptul rosturilor de tasare-dilatare sau seismice ale construcției, conform prevederilor din reglementările tehnice specifice.
(2)Având în vedere faptul că, cel puțin una din scările de evacuare din clădirile înalte și, cel puțin două dintre scările de evacuare ale clădirii foarte înalte, trebuie să aibă acces pe terasa peste ultimul nivel (care reprezintă refugiu pentru utilizatorii tipurilor de clădiri menționate în eventualitatea unei situații excepționale), spațiul terasei verzi (grădină) din imediata vecinătate a scărilor care debușează pe acoperiș (terasă), în suprafață de min 20 mp sau min 1/5 din suprafața acoperișului (la acoperișuri terasă cu suprafața mai mare de 100 mp), va fi dalat cu elemente incombustibile, conform reglementării tehnice Ghid privind proiectarea și execuția acoperișurilor verzi la clădiri noi și existente, indicativ GP 120-2013.
Articolul 2.4.8.2.2.
Nivelul de stabilitate la incendiu al construcțiilor cu acoperiș verde se stabilește conform Art. 2.1.3.2., Tabelul 2 și Art. 2.1.3.3., referitoare la condițiile minime privind reacția și rezistența la foc a panourilor de învelitoare și a suportului continuu al învelitorii combustibile.
2.4.9.Atriumuri
Articolul 2.4.9.1.
(1)Atriumurile pot fi neacoperite sau acoperite (conform terminologie). Prevederile prezentului normativul se referă la atriumurile închise perimetral și acoperite sau neacoperite, cu înălțimea de minimum patru niveluri ale construcției în care sunt dispuse, și cu lățimea de cel puțin √7H din înălțimea lor (în care H reprezintă cea mai mică înălțime a atriumului).
(2)Atriumurile mai înguste (lățimea mai mică de √7H) care nu îndeplinesc condiția precizată în alin. (1), pot fi realizate numai dacă se iau măsuri suplimentare de securitate la incendiu care să împiedice transmiterea focului de la un nivel la altul prin efectul de coș.
Articolul 2.4.9.2.
(1)Atriumul al cărui volum liber este închis pe toate fețele laterale și a cărui lățime minimă este mai mică sau egală cu înălțimea feței celei mai înalte și care este deschis la partea superioară cel puțin 90%, este considerat atrium descoperit (Figura 2 din terminologie).
(2)Atriumul ale cărui dimensiuni sunt precizate la alin. (1) și care este acoperit total sau parțial (mai mult de 10%) este considerat atrium acoperit. La această categorie se disting două tipuri de atriumuri acoperite:
● atriumurile acoperite deschise sunt volume în care unul sau mai multe niveluri sunt deschise permanent către volumul central (Figura 2 din terminologie);
● atriumurile acoperite închise sunt volumele unde toate nivelurile (cu excepția nivelului inferior) sunt închise lateral prin pereți, chiar dacă în acești pereți de la nivelul inferior există goluri, sau dacă nivelurile au balcoane, cursive sau o circulație orizontală deschisă între pereți și volumul atriumului.
(3)Prevederile de la Art. 2.4.9.3. până la Art. 2.4.9.10. din normativ se referă la atriumurile acoperite și neacoperite, care au proiecția la sol a lățimii celei mai mici de cel puțin √7H (în care H este cea mai mică înălțime a atriumului) și care au cel puțin patru niveluri pe una sau mai multe laturi ale clădirii adiacente atriumului. Atriumurile acoperite, precum și cele neacoperite care nu se încadrează în condițiile de mai sus, respectă, suplimentar, prevederile Art. 2.4.9.11.
Articolul 2.4.9.3.
Închiderile perimetrale ale atriumurilor spre exteriorul construcției trebuie să respecte criteriile de performanță stabilite în Tabelul 2 pentru pereți exteriori, cu excepția pereților cortină care nu trebuie să fie cu rezistență la foc.
Articolul 2.4.9.4.
(1)Atunci când atriumul se separă perimetral cu panouri de tâmplărie vitrate față de construcția în care e dispus, acestea nu trebuie să favorizeze propagarea incendiilor de la un nivel la altul al clădirii.
(2)Panourile de tâmplărie vitrate succesive pe verticală, se separă prin zone continue pline (parapete), rezistente la foc cel puțin EI 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum EI 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu și înălțimea minimă de 1,20 m sau prin zone orizontale continue (planșee/copertine) rezistente la foc minimum REI 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum REI 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu și lățimea de cel puțin de 1,20 m (măsurată pe orizontală).
(3)Se admite cumularea lățimii copertinei continue (planșeului) cu înălțimea zonei continue pline (parapetului) pentru asigurarea dimensiunii de 1,20 m, prevăzute la alin. (1).
Articolul 2.4.9.5.
(1)Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium cu ecrane continue dispuse sub planșee, având înălțimea de cel puțin 50 cm și rezistența la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, precum și cu sprinklere amplasate corespunzător având durata de funcționare de minimum 60 minute, dacă spațiile adiacente sunt echipate cu astfel de instalații.
(2)Pot constitui ecrane continue, grinzile structurii care au înălțimea de cel puțin 50 cm sub planșeu, precum și/sau cele cu înălțimea mai mică de 50 cm, dedesubtul cărora se pot realiza ecrane continue cu rezistența la foc conform alin. (1), astfel încât împreună (grinda și ecranul) să aibă minimum 50 cm.
(3)Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium ale funcțiunilor pentru sănătate, cazare, învățământ, comerț, expoziții și altele similare, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, nefiind admisă ventilarea în suprapresiune. Toate comunicările spațiilor adiacente circulațiilor comune orizontale deschise către atrium, cu funcțiuni pentru sănătate, cazare sau învățământ, vor fi protejate cu uși rezistente la foc minimum conform încadrării, dar nu mai puțin de EI 30-C.
Articolul 2.4.9.6.
Dacă pentru separarea atriumurilor de restul clădirii se prevăd pereți, aceștia trebuie să fie rezistenți la foc EI corespunzător densității sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, conform prevederilor de la Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5, dar minimum EI 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum EI 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu.
Articolul 2.4.9.7.
(1)Dotările fixe și mobile din atriumuri nu trebuie să depășească densitatea sarcinii termice (q) de 420 MJ/mp.
(2)La determinarea densității sarcinii termice (q), se ia în considerare aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți, în afară de primul nivel al atriumului.
(3)Finisajele din atriumuri și de pe circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se realizează din materiale având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1FL sau A2_FL-s1.
Articolul 2.4.9.8.
Luminatoarele care acoperă atriumurile se realizează cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor, cu panouri de umplere din elemente de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
Articolul 2.4.9.9.
Atunci când adiacent atriumului se prevăd spații cu risc mare sau foarte mare de incendiu (comerț, expoziții și altele similare cu densitatea sarcinii termice q peste 840 MJ/mp), aceste spații se echipează obligatoriu cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare, precum și automate de stingere a incendiilor.
Articolul 2.4.9.10.
Depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile se separă față de atriumuri cu elemente rezistente la foc, alcătuite și dimensionate corespunzător densității sarcinii termice (q) din depozitele respective, dar minimum EI 120.
Articolul 2.4.9.11.
(1)La realizarea unor atriumuri, patio sau curți de lumină pe mai puțin de 4 niveluri și acoperite, zonele pline cu înălțimea de cel puțin 1,20 m, dintre niveluri, în dreptul planșeelor, trebuie să fie E 30.
(2)La realizarea unor atriumuri acoperite mai înguste (lățimea mai mică de √7H ) decât cele de la Art. 2.4.9.1. efectul de coș în caz de incendiu se mărește și este necesar să se ia una din următoarele măsuri suplimentare:
a)pereții prevăzuți la Art. 2.4.9.6. trebuie să fie rezistenți corespunzător densității sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, conform prevederilor Art. 2.3.1.2. și din Tabelul 5 dar minimum EI 90 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum EI 60 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu;
b)realizarea, la limita atriumului, a unor ecrane continue dispuse sub planșee, având înălțimea de cel puțin 50 cm și rezistența la foc minimum DH 90 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum DH 60 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, precum și perdele de apă perimetrale cu intrarea automată în funcțiune și cu durata minimă de funcționare 60 minute.
(3)La atriumurile neacoperite se aplică dispozițiile privind limitarea propagării incendiului pe fațadă.
2.4.10.Galerii, canale, estacade
Articolul 2.4.10.1.
(1)Atunci când trec peste construcții și sunt destinate evacuării utilizatorilor, galeriile, canalele și estacadele se prevăd în porțiunile respective, cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 90. Se admite utilizarea galeriilor, estacadelor și a pasarelelor destinate evacuării utilizatorilor, și pentru conducte de transport lichide sau gaze al căror amestec nu poate iniția incendiu sau explozie volumetrică sau care nu afectează evacuarea în cazul avarierii lor.
(2)În galerii, canale sau estacade nu este admisă montarea neseparată a conductelor sau a sistemelor de transport pentru lichide sau gaze al căror amestec poate iniția incendiu sau explozie volumetrică.
(3)Galeriile, canalele și estacadele închise cu aria construită mai mare de 800 mp prin care se transportă materiale sau substanțe combustibile, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, prin tiraj natural-organizat (minimum 1% suprafață utilă/aerodinamică liberă din aria pardoselii încăperii) sau prin ventilare mecanică. Galeriile, estacadele și pasarelele destinate evacuării utilizatorilor închise și cu lungimi mai mari de 50 m, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, prin tiraj natural-organizat (minimum 1% suprafață utilă/aerodinamică din aria pardoselii încăperii) sau prin ventilare mecanică.
(4)La intrarea în clădiri a canalelor, galeriilor și estacadelor închise de orice fel, golurile respective se protejează în funcție de natura materialelor din care sunt realizate și a celor transportate, de destinația spațiilor spre care acced și de rolul peretelui în asigurarea securității la incendiu a construcției, cu elemente rezistente la foc active sau pasive de securitate la incendiu minimum EI 60.
(5)Fac excepție de la alin. (4) galeriile, canalele și estacadele deschise realizate din elemente rezistente la foc R 15 prin care se transportă materiale incombustibile, situație în care protejarea golurilor este obligatorie numai atunci când acestea traversează pereți rezistenți la foc care delimitează compartimente de incendiu.
2.4.11.Ghene pentru instalații
Articolul 2.4.11.1.
În interiorul construcțiilor, pereții tuturor ghenelor verticale pentru instalații (conducte, cabluri, tuburi, țevi etc.), trapele și ușile de vizitare ale acestora, trebuie să fie realizate din materiale incombustibile iar golurile de trecere a instalațiilor aferente construcției, precum și dintre acestea și elementul străpuns, trebuie protejate cu materiale/sisteme în alcătuiri rezistente la foc minimum EI conform cerințelor din Tabelul 2 nr. crt. 3 și Tabelul 3 nr. crt. 3 pentru planșee, cu excepția cazurilor precizate în normativ la tipuri de clădiri și în reglementările tehnice specifice.
Articolul 2.4.11.2.
(1)Atunci când golurile ghenelor de trecere a instalațiilor aferente construcției, precum și dintre acestea și elementul străpuns, sunt protejate cu materiale/sisteme în alcătuiri rezistente la foc minimum EI conform cerințelor din Tabelul 2 nr. crt. 3 și Tabelul 3 nr. crt. 3 pentru planșee, ghenele verticale pentru instalații se separă de restul clădirii cu înălțime obișnuită prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum:
–EI/REI 30, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 la clădirile cu nivelul I, II sau III de stabilitate la incendiu;
–EI/REI 15, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 la clădirile cu nivelul iv de stabilitate la incendiu.
În toate cazurile, ușile sau trapele de vizitare ale acestora nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare.
(2)Atunci când etanșarea instalațiilor (conducte, tuburi, țevi etc.) și a cablurilor din ghenele verticale pentru instalații în dreptul planșeelor nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum:
–EI/REI 90, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 60 la clădirile cu nivelul I de stabilitate la incendiu;
–EI/REI 90, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 45 la clădirile cu nivelul II de stabilitate la incendiu;
–EI/REI 60 (EI/REI 45 în cazul echipării construcției cu instalații automate tip sprinkler), iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 30 la clădirile cu nivelul III de stabilitate la incendiu– EI/REI 30, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 15 la clădirile cu nivelul IV de stabilitate la incendiu;
–EI/REI 15, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 la clădirile cu nivelul V de stabilitate la incendiu.
În toate cazurile, ușile sau trapele de vizitare ale acestora nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare.
(3)La clădirile înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, subterane și mixte se aplică dispozițiile specifice.
(4)La trecerea prin elemente rezistente la foc care delimitează compartimente de incendiu, ghenele pentru instalații se închid în jurul tuburilor, conductelor și a cablurilor, cu materiale în alcătuiri constructive care asigură rezistența la foc echivalentă cu cea a elementului străpuns.
(5)Ghenele verticale se separă la trecerea prin planșee care delimitează compartimente de incendiu cu elemente și materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 care vor asigura aceeași rezistență la foc cu a planșeului străpuns, iar atunci când separarea nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 120 și ușile (trapele) lor de vizitare vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI 60.
2.4.12.Coșuri de fum, sobe, hote
Articolul 2.4.12.1.
(1)Coșurile de fum, sobele și în general echipamentele, aparatele și dispozitivele de încălzire locală sau care radiază căldură, se alcătuiesc, execută, izolează față de elementele combustibile ale construcției și se utilizează conform prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile domeniului respectiv, astfel încât acestea să nu inițieze incendii prin convecție, conducție sau radiație. Coșurile de fum trebuie să fie proiectate, instalate și puse în funcțiune în conformitate cu SR EN 15287-1 și SR EN 15287-2 sau alte reglementări tehnice echivalente. Coșurile trebuie încercate în conformitate cu SR EN 13216-1 și SR EN 1366-13 și trebuie să îndeplinească criteriul minim G 100.
(2)Coșul de fum situat la mai puțin de 1,50 m în plan orizontal, de coama acoperișului, trebuie să depășească coama cu minimum 50 cm pentru învelitori incombustibile, respectiv 1 m pentru învelitorile combustibile. Coșul de fum amplasat la distanțe mai mari de 1,5 m față de coama acoperișului va avea înălțimea de cel puțin 1 m față de învelitoare. Înălțimea coșului față de terasa acoperișului trebuie să fie de minimum 1 m. Coșurile de fum trebuie să depășească cu minimum 50 cm înălțimea elementelor de supraînălțare a terasei (atice, ziduri antifoc etc.) când sunt situate la mai puțin de 3 m de marginea terasei, respectiv cu minimum 1 m, când sunt situate la peste 3 m de marginea terasei. Înălțimea minimă de amplasare a coșului "ventuză" față de zona pietonală este de minim 1,80 m.
(3)Pentru centralele termice amplasate la ultimul nivel sau pe terasa clădirii, se recomandă utilizarea cazanelor cu suprapresiune în camera de ardere, care necesită pentru evacuarea gazelor de ardere coșuri de fum cu înălțimi reduse.
(4)În bucătăriile în care puterea termică nominală totală (însumată) a aparatelor de preparare a hranei sau de încălzire a produselor alimentare depășește 20 kW, este obligatorie îndeplinirea următoarelor condiții:
a)hotele, conductele de evacuare și în general, dispozitivele de captare a căldurii trebuie să fie realizate din materiale din clasa de reacție la foc A1;
b)hotele și conductele de evacuare se amplasează la cel puțin 1 m față de elemente și materiale combustibile sau se izolează corespunzător;
c)conductele de evacuare a căldurii trebuie să fie etanșe la foc E 30_(i<->o), ve sau ho în interiorul încăperii deservite, iar la trecerile prin pereți și planșee, precum și prin interiorul încăperilor cu altă destinație, conductele de evacuare a căldurii aferente hotelor, trebuie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 și trebuie să asigure rezistența la foc egală cu cea a elementelor străpunse, dar nu mai puțin de EI 60 h_(o i<->o), sau EI 60 ve_(i<->o), funcție de poziția în care sunt montate (vertical sau orizontal);
d)ventilatoarele de evacuare aferente hotelor trebuie să fie rezistente la foc F_400 90;
e)racordurile dintre ventilatoarele de evacuare aferente și conducte, trebuie să fie cel puțin clasa de reacție la foc A2-s1,d0;
f)conductele de evacuare trebuie să fie independente de orice altă extracție sau ventilație și exclusive pentru fiecare bucătărie.
(5)Conductele exterioare clădirii aferente hotelor, se prevăd în dreptul unor porțiuni pline incombustibile ale clădirii cu lățimea minimă de 1,00 m măsurată de la marginea exterioară a conductei.
Articolul 2.4.12.2.
(1)Hotele de captare a degajărilor de căldură produse de echipamente, dispozitive, aparate etc., trebuie să fie realizate din materiale clasa A1 sau A2-s1,d0 de reacție la foc și izolate față de elementele și materialele combustibile situate la distanță mai mică de 1 m.
(2)Tubulatura aferentă acestora trebuie să fie realizată din materiale clasa A1 de reacție la foc și rezistente la foc E 30_(i<->o), ve sau ho și izolate față de elementele și materialele combustibile situate la distanță mai mică de 1 m.
(3)La trecerile prin pereți și planșee, precum și prin interiorul încăperilor cu altă destinație, conductele de evacuare a căldurii aferente hotelor, trebuie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 și trebuie să asigure rezistența la foc egală cu cea a elementelor străpunse, dar nu mai puțin de EI 60 h_(0 i<->o), sau EI 60 ve_(i<->o), în funcție de poziția în care sunt montate (vertical sau orizontal).
2.4.13.Alcătuiri constructive specifice riscului de explozie volumetrică
Articolul 2.4.13.1.
La alcătuirea construcțiilor cu risc de explozie volumetrică amplasate independent, se recomandă utilizarea elementelor de construcție ușoare, iar acoperișul acestor clădiri trebuie să fie fără pod.
Articolul 2.4.13.2.
(1)Atunci când în mod justificat tehnic sunt dispuse în construcții cu alte destinații - încăperi cu risc de explozie volumetrică - acestea se separă de restul construcției cu pereți și planșee rezistente la explozie volumetrică, clasa de reacție la foc A1, alcătuite și dimensionate conform prevederilor normate.
(2)Planșeele și elementele lor de susținere trebuie calculate, proiectate și executate astfel încât să nu fie deplasate de suflul exploziei.
Articolul 2.4.13.3.
Încăperile și spațiile cu pericol de explozie nu vor avea plafoane suspendate sau autoportante și zone neventilate care să faciliteze producerea concentrațiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil. În încăperile cu degajări de praf combustibil, finisajul va permite curățirea ușoară a suprafețelor.
Articolul 2.4.13.4.
(1)În pereții de separare rezistenți la explozie volumetrică, este admisă practicarea numai a golurilor strict necesare funcțional, și numai dacă sunt protejate corespunzător prevederilor prezentului normativ și reglementărilor tehnice specifice.
(2)Străpungerea pereților rezistenți la explozie de către conducte, conductoare sau cabluri electrice, este admisă numai în cazuri de strictă necesitate și în condițiile luării măsurilor de protecție care să asigure împiedicarea trecerii vaporilor, gazelor și prafului combustibil pe lângă acestea.
Articolul 2.4.13.5.
Construcțiile și încăperile cu risc de explozie volumetrică se prevăd cu goluri pentru decomprimare în caz de explozie, alcătuite și dimensionate conform prevederilor normate. Golurile pentru decomprimare se amplasează în vecinătatea surselor de explozie, avându-se în vedere ca efectul suflului exploziei în exteriorul construcției să nu afecteze obiecte învecinate sau căi publice de circulație.
Articolul 2.4.13.6.
Golurile ce se prevăd pentru decomprimare în caz de explozie pot fi neînchise sau închise. Elementele de închidere a golurilor pentru decomprimare se realizează astfel încât să cedeze la presiunea datorată exploziei volumetrice, dar la cel mult 118 daN/mp.
Articolul 2.4.13.7.
La construcțiile, încăperile și zonele cu pericol de explozie volumetrică este obligatorie precizarea și marcarea zonării riscurilor de explozie volumetrică, precum și măsurile de protecție asigurate, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Articolul 2.4.13.8.
În spațiile în care se pot produce amestecuri explozive de aer cu gaze, vapori sau praf, stratul de uzură al pardoselilor trebuie să fie executat din materiale care, la lovire, să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive.
Articolul 2.4.13.9.
În încăperi și spații cu pericol de explozie, tâmplăria și sistemele de acționare a acesteia se vor realiza sau proteja astfel încât, prin manevrare, să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive.
Articolul 2.4.13.10.
Delimitarea zonelor până la care se extind măsurile de protecție impuse de riscurile de explozie volumetrică (zonarea mediilor cu pericol de explozie), are în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentrații cu risc de explozie în timpul funcționării normale.
2.4.14.Încăperi și spații destinate instalațiilor aferente construcțiilor
Articolul 2.4.14.1.
(1)Încăperile centralelor termice și a punctelor termice aferente sistemelor de încălzire centrală cu apă caldă sau supraîncălzită, precum și ale centralelor termice alimentate cu energie electrică se separă de restul construcției cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 și planșee rezistente la foc minimum REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepțiile admise în normativul de profil (centralele termice individuale se pot amplasa în interiorul clădirii sau pe terasa acesteia, respectând, în principal, prevederile cuprinse în reglementările tehnice referitoare la proiectarea, execuția și exploatarea centralelor termice mici, de securitate la incendiu în clădiri, a prescripțiilor tehnice specifice Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat ISCIR etc.).
(2)Centralele termice mici cu tiraj forțat cu puteri instalate până la 0,3 MW (Pi < 300 kW) se pot monta și pot funcționa în clădiri de locuit (băi, bucătării) și în clădiri publice obișnuite (în interiorul unor încăperi special realizate), fără a fi obligatorie separarea de alte încăperi cu pereți și planșeu conform alin. (1), dar cu respectarea prevederile cuprinse în reglementările tehnice referitoare la proiectarea, execuția și exploatarea centralelor termice mici, a prescripțiilor tehnice specifice ISCIR.
(3)Accesul în încăperile centralelor termice aferente clădirilor de locuit cu capacitatea peste 0,3 MW (Pi > 300 kW) se poate realiza direct din exterior, iar atunci când din punct de vedere tehnic acest lucru nu este posibil, accesul din construcție se protejează obligatoriu cu un spațiu tampon.
(4)Centralele termice murale cu cameră etanșă se instalează pe pereți incombustibili iar atunci când nu este posibil acest lucru, montarea pe materiale combustibile a centralelor termice murale se face interpunând materiale incombustibile între acestea și materialul combustibil sau elementele de distanțare care pot fi: tencuială de minimum 1 cm grosime sau plăci din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de minimum 0,5 cm, cu o lățime care depășește cu cel puțin 3 cm pe toate laturile centralei termice murale sau elemente de susținere din materiale incombustibile (de exemplu: console metalice etc.) care distanțează centrala termică murală cu cel puțin 3 cm pe toate laturile față de elementul combustibil.
(5)La clădirile cu înălțimi diferite, încăperea centralei termice se amplasează pe acoperișul terasă al clădirii situat la cea mai mare înălțime. Centralele termice amplasate pe terase trebuie să respecte următoarele condiții:
a)la clădirile cu înălțimi diferite, încăperea centralei termice se amplasează pe acoperișul terasă al clădirii situat la cea mai mare înălțime;
b)montarea centralei termice pe terasă se face fără a afecta siguranța și buna funcționalitate a clădirii precum și structura de rezistență a acesteia;
c)accesul în centralele termice situate pe terasa clădirii este posibil doar de pe terasă sau din casa scării, printr-un spațiu tampon; nu se admite accesul direct de la un etaj inferior prin deschideri sau trape în pardoseala centralei termice;
d)centralele termice individuale mici (cu o putere instalată Pi mai mică de 300 kW) se pot amplasa în interiorul clădirii sau pe terasa acesteia, respectând, în principal prevederile cuprinse în reglementările tehnice referitoare la proiectarea, execuția și exploatarea centralelor termice mici, a prescripțiilor tehnice specifice ISCIR etc.;
e)centralele termice medii (cu capacități între 0,3 MW și 2 MW) se recomandă să se amplaseze la nivelurile superioare parterului (să se facă numai la ultimul etaj al clădirii sau pe terasa acesteia, în incinte individuale sau alăturate altor spații tehnice);
f)în centralele termice amplasate pe terasa clădirii se pot utiliza cazane funcționând cu combustibil gazos și lichid cu condiția limitării stocului de combustibil la valoarea echivalentă rezervorului de zi, cu capacitate de maximum 2 mc; rezervorul de combustibil lichid de consum zilnic nu se montează deasupra cazanelor, ci lateral, la o distanță de cel puțin 2,50 m de injectoare și nu pe direcția eventualelor rateuri de gaze sau pe direcția de evacuare a gazelor de ardere, la deschiderea clapetelor de explozie;
g)pentru centralele termice amplasate pe terasa clădirii se recomandă utilizarea cazanelor cu suprapresiune în camera de ardere care necesită pentru evacuarea gazelor de ardere coșuri de fum cu înălțimi reduse.
(6)Golurile de comunicare funcțională cu restul construcției a încăperilor menționate la alin. (1) ÷ (4), se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C5S_200 cu deschidere în exteriorul încăperii.
(7)Centralele termice mici, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW, care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat, pot fi instalate în încăperi cu altă destinație, în condițiile reglementărilor tehnice specifice, fără a le fi aplicabile dispozițiile alin. (1) ÷ (6); prescripțiile constructive privind condițiile de amplasare a centralelor termice mici (de apartament, de scară de bloc etc.), cu capacitatea sub 0,3 MW (Pi < 300 kW), sunt prevăzute în reglementările tehnice de proiectare, execuție și exploatare a centralelor termice mici
(8)Centralele termice înglobate în clădiri, în mod obligatoriu, nu se amplasează:
a)în și sub încăperi cu risc foarte mare de incendiu sau cu risc de explozie volumetrică și nici alipite acestora, cu excepțiile admise prin reglementarea specifică;
b)în și sub săli aglomerate și căi de evacuare ale sălilor aglomerate, sub scene și sub încăperi cu aglomerări de persoane;
c)în și sub încăperile de zi și dormitoarele colectivităților pentru copii de vârstă preșcolară, precum și alipite lor;
d)alipit, în și sub săli de clasă, laboratoare sau săli de gimnastică din clădiri pentru învățământ;
e)în clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc, sub saloane de bolnavi sau sub săli de operații și nici alipite acestora;
f)la subsolul și demisolul clădirilor, în cazul în care se folosește drept combustibil gazul petrolier lichefiat (GPL);
g)în interiorul clădirilor înalte și foarte înalte, exceptând porțiunile de clădire care nu ating această înălțime, cu excepția centralelor termice mici de apartament, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW, care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat;
h)în spații cu risc mare și foarte mare de incendiu din clădiri civile, cu excepția clădirilor sau a porțiunilor acestora cu funcțiuni comerciale, a centralelor termice mici, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat;
i)în spații cu risc foarte mare de incendiu din clădiri de producție.
(9)Centralele termice mici, cu o putere instalată (Pi) mai mică de 300 kW, care utilizează combustibil gazos și la care evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj forțat, pot fi instalate în construcții/spații de producție și depozitare, cu condiția separării încăperilor distincte ale acestora, cu elemente de separare conform dispozițiilor din alin. (1) ÷ (6).
(10)Amplasarea centralelor termice care utilizează drept combustibil gaze naturale se face și cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice privind proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale iar amplasarea centralelor termice cu combustibil gaze petroliere lichefiate se face și cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice privind proiectarea și executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate.
(11)La centralele termice care utilizează gazele naturale și gaze petroliere lichefiate, suprafața ferestrelor exterioare trebuie să satisfacă și condițiile prevăzute de normele tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale și a gazelor petroliere lichefiate, privind raportul dintre suprafața vitrată și volumul sălii cazanelor, iar poziționarea suprafețelor vitrate necesare se determină astfel încât să nu blocheze în caz de explozie, căile de evacuare și cele de acces pentru intervenție.
(12)Centralele termice echipate cu cazane de apă fierbinte și abur cu presiunea mai mare de 0,5 bar respectă și condițiile tehnice prevăzute în prescripțiile tehnice specifice ISCIR.
(13)Centralele termice nu se amplasează pe traseele căilor de evacuare.
Articolul 2.4.14.2.
(1)Încăperile pentru ventilatoare, filtre, camere de desprăfuire și cicloane prin care se vehiculează gaze, vapori, praf sau deșeuri combustibile, se separă față de restul construcției cu pereți rezistenți la foc și la explozie minimum EI/REI 180 și, după caz, cu planșee minimum REI 120.
(2)Calea de acces la încăperile menționate la alin. (1) se asigură direct din exterior iar atunci când din punct de vedere tehnic acest lucru nu este posibil, accesul din construcție se protejează obligatoriu cu încăpere tampon protejată, ventilată în suprapresiune, alcătuită și realizată corespunzător prevederilor normativului.
Articolul 2.4.14.3.
(1)Atunci când se prevăd pe acoperiș, încăperile centralelor de ventilare/ condiționare/climatizare se separă față de alte destinații ale construcției prin elemente rezistente la foc minimum EI/REI pentru pereți și REI pentru planșee, iar golurile de acces se protejează cu uși EI-Sa, cu excepția celor care debușează spre exterior, conform prevederilor normativului de profil.
(2)La clădirile cu înălțimi diferite, în cazul în care încăperea centralelor de ventilare sau climatizare sau unitățile exterioare sunt amplasate pe acoperișul clădirii mai joase, acestea trebuie să fie dispuse la o distanță de cel puțin 4 m față de pereții exteriori ai clădirii mai înalte, dacă în aceștia sunt prevăzute goluri. În situația în care nu se poate respecta distanța de 4 m, golurile menționate anterior se protejează cu elemente EI_2 60-C2S_a, iar peretele în care sunt dispuse golurile va fi rezistent la foc minim REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0) pe o zona de minim 8 m măsurată pe verticală și orizontală de la conturul exterior al centralelor/agregatelor de ventilare și climatizare sau încăperea centralelor de ventilare sau climatizare trebuie să aibă pereți rezistenți la foc de cel puțin REI/EI 60 (A1 sau A2- s1,d0), golurile din acești pereți să fie protejate cu elemente EI_2 60-C2Sa, iar acoperișul trebuie să aibă rezistența la foc de minimum REI 60 și învelitoare A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0.
(3)Ventilatoarele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți trebuie să fie instalate în una din următoarele variante:
a)la exteriorul clădirii, conform prevederilor de la capitolul dedicat din normativ;
b)în cazuri excepționale într-un spațiu tehnic, separat de restul construcției prin elemente de construcție din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu pereți EI 60 și planșee rezistente la foc REI 60; ușa de acces în încăpere trebuie să fie EI 60-C3S_a atunci când tubulatura este etanșă sau rezistentă la foc 30 sau 60 de minute (mono sau multi). Atunci când se prevăd tubulaturi diferite, spațiul tehnic trebuie separat de restul construcției prin elemente de construcție din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu pereți EI 120 și planșee rezistente la foc REI 60; ușa de acces în încăpere trebuie să fie EI 60-C3S_a.
(4)În elementele de separare față de restul construcției a încăperilor centralelor de ventilare/condiționare/climatizare, nu este admisă practicarea altor goluri decât cele pentru acces, precum și pentru conductele, cablurile și tubulaturile aferente spațiilor care se ventilează/ climatizează/condiționează, protejate corespunzător prevederilor prezentului normativ și reglementărilor tehnice de specialitate.
(5)Traversarea pereților rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) de către conducte, canale de ventilare-condiționare este admisă numai dacă se îndeplinește condiția de etanșare/obturare cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum 180 de minute. Atunci când această condiție nu poate fi îndeplinită prin caracteristicile maxime ale materialelor disponibile, se pot realiza ghene care, prin însumare cu rezistența la foc a materialelor disponibile, să rezulte condiția însumată de alcătuire rezistentă la foc de 3 ore, în condiții preconizate de utilizare finală (testate).
(6)Traversarea pereților rezistenți la foc de către conducte, canale de ventilare-condiționare etc., este admisă numai dacă se îndeplinește condiția de etanșare/obturare cu materiale în alcătuiri rezistente la foc cu aceeași rezistență la foc cu cea a peretelui străpuns. Atunci când această condiție nu poate fi îndeplinită prin caracteristicile maxime ale materialelor disponibile, se pot realiza ghene care, prin însumare cu rezistența la foc a materialelor disponibile, să rezulte condiția însumată de alcătuire rezistentă la foc necesară, în condiții preconizate de utilizare finală (testate). Ghenele verticale pentru instalații se separă de restul clădirilor prin pereți rezistenți la foc conform condiții normate, iar ușile și trapele de vizitare practicate în aceștia vor fi rezistente la foc conform condiții normate. Ghenele verticale pentru instalații se etanșează în jurul conductelor și a cablurilor la trecerea prin planșee cu materiale având aceeași rezistență la foc cu cea a elementului străpuns. Atunci când etanșarea ghenelor verticale pentru instalații în dreptul planșeelor nu este posibilă (sau justificată tehnic), pereții ghenelor vor fi rezistenți la foc minimum EI/REI echivalentă cu a planșeelor pe care le intersectează (planșeul cu rezistența la foc cea mai restrictivă) conform încadrării acestora în nivel de stabilitate la incendiu prevăzute în Tabelul 2 și Tabelul 3, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor îndeplini condițiile normate. La trecerea prin elemente rezistente la foc, ghenele pentru instalații se închid în jurul tuburilor și a conductelor cu materiale în alcătuiri constructive care asigură rezistența la foc echivalentă cu cea a elementului străpuns.
Articolul 2.4.14.4.
(1)Gospodăriile de apă pentru stingerea incendiului dispuse în construcții (stații de pompare, rezerve de apă, echipamente și dispozitive aferente etc.) care asigură un debit de stingere mai mare de 4.2 l/s, se separă față de restul construcției cu elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, dar minimum EI/REI 180 pentru pereți și minimum REI 90 pentru planșee.
(2)Stația de pompare a apei pentru stingerea incendiilor care asigură un debit mai mare de 4.2 l/s poate să comunice cu restul construcției printr-un gol funcțional protejat cu ușă rezistentă la foc EI_2 90-C3 sau prin încăpere tampon protejată, ventilată în suprapresiune și prevăzută cu uși rezistente la foc EI_2 45-C3.
(3)În încăperea stației de pompare a apei pentru stingerea incendiului care asigură un debit mai mare de 4.2 l/s, se pot monta numai instalațiile, dispozitivele și aparatele specifice acestei funcțiuni, și va avea asigurată o cale de acces din exterior (ușă directă din exterior sau dintr-o scară comună de circulație).
(4)Stațiile de pompare a apei pentru stingerea incendiilor care asigură un debit mai mic sau egal de 4.2 l/s, se separă de restul construcției cu elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, dar minimum EI/REI 60 pentru pereți și minimum REI 45 pentru planșee. Stația poate să comunice cu restul construcției printr-un gol funcțional protejat cu ușă rezistentă la foc EI_2 30-C3, fără a fi obligatoriu accesul din exterior (ușă directă din exterior sau dintr-o scară comună de circulație). Stația poate să aibă acces dintr-un hol/coridor aflat în legătură directă cu o ieșire spre exterior sau cu o scară de evacuare (având debușare directă spre exterior.)
(5)Măsurile de protecție stabilite la alin. (1), (2) și (3) sunt obligatorii și pentru încăperile distincte în care sunt amplasate sursele de alimentare de bază și de rezervă ale stațiilor de pompare a apei pentru stingerea incendiilor (posturi trafo, grupuri electrogene, pompe cu motoare termice).
(6)Grupurile electrogene care constituie surse electrice de rezervă ce alimentează dispozitive de protecție la foc, se pot amplasa în una din următoarele variante:
a)încăperi proprii, separate de restul construcției prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, fără goluri (cu excepția celor funcționale) cu rezistență la foc minimum (R)EI 180 prevăzute cu uși EI_2 90-C3 având asigurat acces ușor (facil) din exterior și planșee minimum REI 90;
b)în aer liber, pe platforme deschise, amplasate la distanțele minime de siguranță precizate în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4 (considerând grupul cu nivelul II de stabilitate la incendiu) dar minimum 6 m față de clădire.
(7)Grupurile electrogene care constituie surse electrice de rezervă nu se amplasează pe acoperișul construcțiilor.
(8)Posturile de transformare se pot monta în una din următoarele variante:
a)în încăperi proprii, separate de restul construcției prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, fără goluri (cu excepția celor funcționale) cu rezistență la foc minimum (R)EI 180 și planșee minimum REI 90 având asigurat acces doar din exterior;
b)în clădiri deschise (șoproane) realizate integral din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 ori pe platforme deschise, amplasate la distanțele minime de siguranță precizate în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4 (considerând postul de transformare amplasat pe platforma deschisă cu nivelul II de stabilitate la incendiu) dar minimum 6 m față de clădire.
2.4.15.Camere de pubele, compactoare și crematorii pentru deșeuri
Articolul 2.4.15.1.
(1)Camerele de pubele ale compactoarelor și ale crematoriilor pentru deșeuri uscate și umede, se separă față de restul construcției, cu elemente de construcție verticale și orizontale clasa de reacție la foc A1, rezistente la foc minimum EI/REI 180 pentru pereți și REI 90 pentru planșee iar golul de acces din construcție va fi protejat cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_2 90-C5S_200. Fac excepție situațiile precizate în normativ, în care comunicarea este admisă numai prin încăperi tampon protejate, alcătuite corespunzător și ventilate în suprapresiune.
(2)Camerele de pubele și camerele compactoarelor pentru deșeuri uscate și umede cu suprafața utilă mai mare de 36 mp vor avea asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat (minimum 1% suprafață utilă/aerodinamică liberă din aria pardoselii încăperii pentru evacuarea fumului, prin trape verticale sau orizontale) sau prin ventilare mecanică, conform prevederilor normativului.
(3)La clădirile înalte și foarte înalte golurile de acces din clădire se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, având uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60- C3S_200, iar camerele de pubele se separă de restul construcției cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 și planșee minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1.
Articolul 2.4.15.2.
(1)Tuburile pentru deșeuri sau pentru alte materiale (lenjerii etc.) sau substanțe, se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, iar accesul din nivelurile construcției se asigură din exterior (logii, balcoane, cursive, terase) sau în încăperi din interiorul clădirii realizate cu pereți rezistenți la foc REI/EI 180 și planșee REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2)La clădirile cu regim de înălțime obișnuit, golurile de acces din clădire la încăperile cu tubulaturi pentru deșeuri sau pentru alte materiale (lenjerii etc.) sau substanțe, se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 în suprateran, respectiv uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 120-C5S_200 în subteran.
(3)La clădirile înalte și foarte înalte precum și la clădirile cu săli aglomerate, golurile de acces din clădire la încăperile cu tubulaturi pentru deșeuri sau pentru alte materiale (lenjerii etc.), se protejează cu încăperi tampon, ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200, separate față de construcție cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și planșee minimum REI 60, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în suprateran, respectiv cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200, separate față de construcție cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee minimum REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în subteran.
2.4.16.Încăperi de depozitare
Articolul 2.4.16.1.
(1)Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile pot fi înglobate în construcții civile sau de producție atunci când considerente funcționale o impun, dacă au asigurate condițiile și măsurile de securitate la incendiu stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice aplicabile.
(2)În construcțiile supraterane sau subterane civile nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor din laboratoare, farmacii, spitale etc.
Articolul 2.4.16.2.
(1)Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile cu aria utilă mai mare de 36 mp înglobate în construcții civile, se separă obligatoriu față de restul construcției, prin pereți și planșee A1 sau A2-s1,d0, conform prevederilor din Tabelul 21.
Tabelul 21: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu aria utilă > 36 mp din construcții civile
| Niv. stab. | Elemente de constructie | DENSITATEA DE SARCINĂ TERMICĂ | |||
| q < 420 MJ/mp | 420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp | 840MJ/mp≤ q < 1.680 MJ/mp | ≥ 1.680 MJ/mp | ||
| I* | Pereți | EI/REI 60 (45) # | EI/REI 120 (90) # | EI/REI 180 (120) # | EI/REI 240 (180)# |
| Planșee | ** | ** | REI 120 (90) # | REI 180 (120) # | |
| Uși | EI_2 30-C3S_200 (EI_2 20-C3S_200) # | EI_2 60-C3S_200 (EI_2 45-C3S_200) # | EI_2 90-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 45-C3S_200 (EI_2 60-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 30-C3S_200) # | EI_2 120-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 60-C3S_200 (EI_2 90-C3S_200 sau încăperi tampon 2 X EI_2 45-C3S_200) # | |
| II | Pereți | EI/REI 45 (30) # | EI/REI 90 (60)# | EI/REI 120 (90) # | EI/REI 180 |
| Planșee | ** | ** | REI 90 | REI 120 | |
| Uși | EI_2 20-C3S_200 (EI_2 15-C3S_200) # | EI_2 45-C3S_200 (EI_2 30-C3S_200) # | EI_2 60-C3S_200 sau încăperi tampon, 2 x EI_2 30-C3S_200 (EI_2 45-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 20-C3S_200) # | EI_2 90-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 45-C3S_200 | |
| III | Pereți | EI/REI 30 | EI/REI 60 (45)# | EI/REI 90 (60) # | EI/REI 120 |
| Planșee | ** | ** | REI 60 | REI 90 | |
| Uși | EI_2 15-C3S_200 (EI_2 20-C3S_200) # | EI_2 30-C3S_200 (EI_2 20-C3S_200) # | EI_2 45-C3S_200 (EI_2 30-C3S_200) # | EI_2 60-C3S_200 | |
| IV | Pereți | EI/REI 15 | EI/REI 45 | EI/REI 60 | EI/REI 90 |
| Planșee | ** | REI 30 | REI 45 | REI 60 | |
| Uși | C3S_200 | EI_2 20-C3S_200 | EI_2 30-C3S_200 | EI_2 45-C3S_200 | |
| V | Pereți | EI/REI 15 | EI/REI 30 | EI/REI 45 | EI/REI 90 |
| Planșee | ** | REI 15 | REI 30 | REI 60 | |
| Uși | C3 | EI_2 15-C3S_200 | EI_2 20-C3S_200 | EI_2 45-C3S_200 | |
Note Tabelul 21:(a) * - Nu se referă la clădiri înalte sau foarte înalte;(b) ** - Conform încadrare planșee în nivel de stabilitate la incendiu;(c) # - Valorile din paranteze se aplică în cazurile în care încăperile sunt echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor.
(2)Încăperile de depozitare a produselor și substanțelor combustibile cu aria utilă mai mică sau egală de 36 mp situate în clădiri civile, se separă față de restul clădirii prin pereți și planșee A1 sau A2-s1,d0, conform prevederilor din Tabelul 22, indiferent de densitatea de sarcină termică.
Tabelul 22: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu aria util ≤ 36 mp din construcții civile
| Niv. stab. | Elemente de constructie | Rezistența la foc | |
| clădiri echipate cu instalații de stingere | clădiri neechipate cu instalații de stingere | ||
| I | Pereți | EI/REI 90 | EI/REI 120 |
| Planșee | REI 90 | REI 120 | |
| Uși | EI_2 45 (cu excepția celor din clădirile de locuit) | EI_2 60 (cu excepția celor din clădirile de locuit) | |
| II | Pereți | EI/REI 60 | EI/REI 90 |
| Planșee | REI 60 | REI 90 | |
| Uși | EI_2 30 (cu excepția celor din clădirile de locuit) | EI_2 45 (cu excepția celor din clădirile de locuit) | |
| III | Pereți | EI/REI 45 | EI/REI 60 |
| Planșee | REI 45 | REI 60 | |
| Uși | EI_2 20 (cu excepția celor din clădirile de locuit) | EI_2 30 (cu excepția celor din clădirile de locuit) | |
| IV | Pereți | EI/REI 30 | EI/REI 30 |
| Planșee | REI 30 | REI 30 | |
| Uși | EI_2 15 (cu excepția celor din clădirile de locuit) | EI_2 20 (cu excepția celor din clădirile de locuit) | |
(3)Încăperile de depozitare din clădiri civile cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp de incendiu se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat (trape orizontale sau verticale), va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 2.4.16.3.
(1)În construcții de producție, încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile cu aria utilă mai mare de 36 mp, se separă obligatoriu față de restul construcției, prin elemente de construcție cu rezistența la foc conformă prevederilor Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5 dar minimum:
a)EI/REI 180 pentru pereți și cel puțin REI 120 pentru planșee, atunci când încăperile au risc mare sau foarte mare de incendiu iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C3S_200;
b)EI/REI 120 pentru pereți și cel puțin REI 90 pentru planșee, atunci când încăperile au risc mijlociu de incendiu iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C3S_200;
c)EI/REI 30 pentru pereți și cel puțin REI 30 pentru planșee, atunci când încăperile au risc mic de incendiu iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C3S_200.
(2)Încăperile de depozitare care prezintă risc/pericol de explozie volumetrică se dispun pe cât posibil în zone distincte ale construcției (se recomandă a se face la ultimul nivel suprateran al construcției), conform prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare.
(3)Pereții și planșeele care separă încăperile de depozitare, camerele tehnice, anexele tehnico- sociale, laboratoarele și atelierele anexă față de încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu, trebuie să reziste la incendiu funcție de densitatea sarcinii termice (q) și după caz și la explozie volumetrică, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200.
(4)Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafață utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică se respectă prevederile prezentului normativ și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 2.4.16.4.
La construcțiile de depozitare trebuie asigurate condițiile și măsurile de securitate la incendiu stabilite în prevederile generale ale normativului, performanțele comune și specifice, precum și cele stabilite în reglementările tehnice specifice aplicabile.
Articolul 2.4.16.5.
(1)Este admisă prevederea în construcție a unei încăperi pentru depozitarea a maximum 10 mc lichide combustibile sau maximum 20 mc combustibil solid necesare consumului funcțional al instalațiilor aferente, grup electrogen, centrală de încălzire cu aer cald etc., precum și a celor necesare funcționării unor echipamente hidraulice (ascensoare, platforme, elevatoare etc.), dacă se asigură:
a)separarea încăperii față de restul construcției, prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0;
b)accesul pentru vizitare direct din exterior protejat cu element de închidere rezistent la foc și etanș la fum minimum EI_2 45-C3S_200 sau printr-un gol practicat în elementele de separare față de restul construcției, protejat cu încăperi tampon ventilate în suprapresiune prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C3S_200. În ambele situații, la golurile de acces se prevăd parapete sau praguri etanșe cu înălțimea stabilită astfel încât în caz de avarie să nu fie posibilă scurgerea lichidului combustibil în afara încăperii de depozitare;
c)prevederea rezervoarelor pentru lichide combustibile cu conductă de preaplin și conductă de aerisire cu opritor de flăcări, dispuse în exteriorul construcției.
(2)La aceste încăperi nu este obligatorie prevederea panourilor de decomprimare și a dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.
(3)În clădirile civile care nu sunt înalte și foarte înalte, precum și în cele de producție și/sau depozitare se admite depozitarea a maximum 10 mc de combustibil lichid necesar folosirii în centrala termică din clădire (combustibil lichid ușor, motorină, păcură). Depozitarea se face, obligatoriu, în încăperi separate de restul clădirii prin pereți, uși și planșee realizate conform prevederilor normate. Se prevăd praguri pentru evitarea împrăștierii lichidelor revărsate în caz de avarie, asigurarea golirii rapide și instalații de semnalizare și stingere a incendiului. La aceste încăperi nu se prevăd dispozitive pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu și nici panouri de deburare (de decomprimare pentru explozie).
Articolul 2.4.16.6.
(1)În încăperea centralei termice din orice construcție, se poate amplasa un rezervor de zi pentru lichid combustibil necesar arderii, cu capacitatea de maximum 2 mc, montat în lateralul cazanelor, la o distanță de cel puțin 2,50 m de injectoare și nu deasupra cazanelor sau pe direcția eventualelor rateuri de gaze sau pe direcția de evacuare a gazelor de ardere, la deschiderea clapetelor de explozie.
(2)În afară de rezervorul de zi sau a celui admis la Art. 2.4.16.5. pentru construcțiile civile cu înălțime obișnuită, nu se admit alte stocuri de combustibil lichid amplasate în centrala termică.
Articolul 2.4.16.7.
(1)În încăperea centralei termice care funcționează cu combustibili solizi poate fi amplasat un buncăr de zi pentru combustibil solid, cu capacitatea maximă de 2 mc.
(2)Buncărele pentru combustibil solid cu capacitatea de 2 mc și pâlniile de alimentare ale instalațiilor de ardere aferente centralelor termice, trebuie să fie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
Articolul 2.4.16.8.
(1)Buncărele pentru combustibil solid cu capacitate mai mare de 2 mc, se separă de restul construcției prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc corespunzătoare prevederilor din Art. 2.4.16.5., iar golurile de comunicare cu restul construcției se protejează cu elemente de închidere conform prevederilor aceluiași articol și au o capacitate corespunzătoare consumului pentru un schimb, pentru fiecare unitate de cazan.
(2)Pentru centralele termice cu cărbune, se recomandă ca alimentarea cazanelor cu combustibil, precum și îndepărtarea cenușii, să se facă mecanic. La depozitele de zgură și cenușă cu capacitatea peste 50 mc se prevăd instalații fixe de stingere cu apă (hidranți).
Articolul 2.4.16.9.
(1)Camerele frigorifice de tip box-in-box nu se consideră încăperi de depozitare, iar în aceste condiții se prevăd sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți din încăperea în care sunt amplasate camerele frigorifice, potrivit prevederilor normativului.
(3)Încăperile din construcții în care sunt amplasate camere frigorifice cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice (conform Figura 53). Suprafața utilă/ aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafață pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/ sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.!Imagine
Figura 53 - Camere frigorifice de tip box-in-box
Note Figura 53:(a) Camerele frigorifice se prevăd cu pereți rezistenți la foc în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5.(b) Pentru clădiri de depozite frigorifice se vor avea în vedere Art. 6.1.4.6. și Art. 6.1.4.7.
(3)Echiparea cu instalații de detectare, semnalizare, alarmare și stingere automată a incendiilor se face atât pentru spațiul în care sunt amplasate camerele, cât și în camerele frigorifice, luând în considerare caracteristicile compartimentului/clădirii în care sunt amplasate.
2.4.17.Panouri publicitare amplasate pe fațadele clădirilor
Articolul 2.4.17.1.
(1)Panourile publicitare pot fi amplasate pe fațadele construcțiilor sau pe terasele acestora, care se testează ca produs finit, proiectează și execută în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice, dacă îndeplinesc cerințele legale privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, precum și măsurile de securitate la incendiu specifice, astfel încât să nu inițieze incendii.
(2)Se interzice dispunerea panourilor publicitare luminoase deasupra ieșirilor de evacuare în exterior ale utilizatorilor construcțiilor, distanța minimă a amplasării panourilor publicitare luminoase față de orice deschidere din fațadă trebuie să fie de cel puțin 1 m.
(3)Instalațiile electrice se vor proiecta conform reglementărilor tehnice de specialitate.
2.4.18.Instalații și echipamente utilizând surse regenerabile de energie
Articolul 2.4.18.1.
(1)Pentru încălzirea apei pot fi utilizate sisteme de încălzire solară.
(2)Sistemele de încălzire solară a apei pot fi alimentate cu energie electrică din sistemul național, grupuri electrogene sau din surse regenerabile (panouri sau celule fotovoltaice, micro- turbine eoliene etc.) amplasate independent la distanțe normate sau pe construcții.
(3)Pentru limitarea propagării focului și neafectarea performanțelor clădirii, atunci când sistemele de încălzire solară a apei (captatoare solare) sunt amplasate pe construcții, se iau măsuri de delimitare a propagării focului prin golurile existente (necesare tehnologic) în acoperiș sau pereți.
Articolul 2.4.18.2.
La dispozitivele electrice ale sistemelor de alimentare cu energie solară fotovoltaică, inclusiv modulele cu curent alternativ, dispuse pe acoperișul clădirilor, precum și a celor care reprezintă componentă de protecție și/sau finisaj pe fațade, se aplică prevederile reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 2.4.18.3.
Gradul de protecție pentru învelitorile acoperișului depinde de conformarea acestora și de distanța până la contur. Dispozitivele fotovoltaice (celule, module, panouri cu un singur tip de module etc.) situate pe acoperiș, trebuie să fie considerate componente ale acestuia și, ca atare, trebuie să reziste la aprinderea și/sau propagarea incendiului provenit de la o sursă externă.
Articolul 2.4.18.4.
Principalele cerințe de amplasare a panourilor fotovoltaice pe clădirile individuale de locuit cu un nivel sau două sunt:
a)pentru fiecare pantă a acoperișului cu mai mult de două ape se asigură un spațiu liber de minimum 1 m de la pereții portanți exteriori, minimum 1 m de la coamă și minimum 50 cm pe fiecare parte a unei dolii sau lucarne;
b)pentru fiecare pantă a acoperișului pe care se amplasează module fotovoltaice, se asigură două spații de acces de minimum 1 m lățime și minimum 1 m de la coamă.
Articolul 2.4.18.5.
La clădirile de locuit cu trei sau mai multe niveluri supraterane, precum și la alte funcțiuni civile, de producție și depozitare, prin amplasarea panourilor fotovolaice se va asigura (Figura 54):
a)un perimetru liber de cel puțin 1 m lățime în jurul marginilor acoperișului;
b)distanța minimă de 2,5 m în jurul luminatoarelor, a trapelor de ventilare sau de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, precum și a altor străpungeri din acoperiș;
c)distanța minimă de 4,00 m față de pereții rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc);
d)continuitatea rețelei PV trebuie întreruptă cel puțin în dreptul rosturilor de tasare-dilatare sau seismice ale construcției, astfel încât să fie limitată propagarea arderii; întreruperea continuității se realizează prin fâșii continui din distanțe de minimum 1 m față de rost. Pe lățimea de minimum 1 m față de rost se vor utiliza materiale având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, sau se asigură măsuri de protecție a componentelor combustibile ale acoperișurilor pe lățimea normată a fâșiei de întrerupere;
e)grupările de celule fotovoltaice vor avea aria de cel mult 40 m x 40 m; acestea vor fi amplasate la minimum 5 m față de alte grupări.
Figura 54 - Amplasare grupări de celule fotovoltaice
Articolul 2.4.18.6.
La construcțiile pe care se amplasează sisteme/dispozitive fotovoltaice, se recomandă îndeplinirea condițiilor de siguranță ale echipelor de intervenție care să asigure:
a)accesul și evacuarea la/de pe acoperiș (șarpantă sau terasă);
b)trasee facile de acces la zonele de acoperiș;
c)marcarea și etichetarea distinctă și vizibilă a întregului sistem fotovoltaic; (întreruptorul general - care trebuie amplasat într-o zonă accesibilă a clădirii, toate conductele, cablurile, invertoarele, tablourile și cutiile circuitului de curent alternativ, precum și bateriile și acumulatorii), cu materiale reflectorizante, rezistente la intemperii și reciclabile;
d)prevederea unui întreruptor de sarcină, ușor acționabil;
e)echiparea sistemului fotovoltaic cu dispozitiv de detectare a arcelor electrice.
Articolul 2.4.18.7.
Incendiile la dispozitivele fotovoltaice (celule, module, panouri cu un singur tip de module etc.) amplasate independent sau dispuse pe acoperiș sau pe închiderile perimetrale ale construcțiilor, se vor trata de către echipele de intervenție (pompieri) ca incendii la echipamente electrice.
Articolul 2.4.18.8.
(1)Fațadele și acoperișurile pe care se aplică dispozitive fotovoltaice, vor avea:
a)termoizolația și/sau sistemele compozite de izolare termică (sisteme compacte în condiții de utilizare finală) fațadei incombustibilă, indiferent de destinație și/sau de regimul de înălțime al clădirii;
b)ancorări și asamblări incombustibile, indiferent de destinație și/sau de regimul de înălțime al clădirii;
c)legături de echipotențializare și legare la pământ, în conformitate cu normativele de specialitate;
d)pe acoperiș, stratul pe care se aplică:
–trebuie să îndeplinească performanța la foc exterior prevăzută în Tabelul 2 și Tabelul 3 pentru sistemele de învelitoare (panouri/sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă cu încărcări suplimentare provenite din dispozitive fotovoltaice);
sau
–în cazul dispunerii panourilor fotovoltaice peste un planșeu tip terasă, stratul component exterior al acoperișurilor cu rol de asigurare a etanșeității construcției față de intemperii (de cele mai multe ori hidroizolația), să îndeplinească performanța la foc exterior prevăzută în Tabelul 2 și Tabelul 3 pentru sistemele de învelitoare (panouri/sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă cu încărcări suplimentare provenite din fotovoltaice) conform încadrării în nivel de stabilitate la incendiu a construcției.
e)pe fațade, stratul pe care se aplică trebuie să îndeplinească performanța la foc de minimum EI 30.
(2)Atunci când panourile fotovoltaice sunt integrate în sistemele de pereți cortină sau tâmplărie exterioară (fiind parte funcțională a anvelopei clădirii), se aplică dispozițiile Art. 2.4.18.8. alin. (1) lit. a), b) și c) și se vor lua una dintre următoarele măsuri:
a)între panourile fotovoltaice care sunt integrate în sistemele de pereți cortină sau tâmplărie exterioară, la fiecare nivel, pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațade), se prevăd una din măsurile prezentate la Art. 2.3.6.1.2. ÷ Art. 2.3.6.1.6.;
b)se prevăd cortine (rezistente la foc EI sau etanșe la foc E prevăzute cu ansamblu de sprinklere), cu aceeași rezistență cu a elementului prevăzut pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției prin exteriorul închiderii perimetrale (aceeași rezistență precum a elementelor prevăzute la Art. 2.3.6.1.2. Art. 2.3.6.1.6. pentru diferitele tipuri, înălțimi și utilizări ale construcțiilor);
c)se prevăd sisteme active de stingere a incendiilor (perdea de apă) amplasate în interiorul clădirii, la o distanță de maxim 30 cm de închiderea perimetrală.
Articolul 2.4.18.9.
Încăperile tehnice pentru echipamentele panourilor fotovoltaice se vor realiza cu pereții și planșeele minimum REI 180, respectiv REI 90 clasa de reacție la foc A1, iar golurile de comunicare din pereți se prevăd cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200. Ele vor avea asigurată ventilare conform standardelor de specialitate.
Articolul 2.4.18.10.
Dispozitivele fotovoltaice (celule, module, panouri cu un singur tip de module) amplasate pe acoperișurile sau fațadele construcțiilor vor fi adecvate acestei utilizări.
2.4.19.Conformări, instalații și echipamente specifice camerelor pentru bateriile de acumulatoare
Articolul 2.4.19.1.
Acumulatoarele electrice se pot clasifica în următoarele categorii, din punct de vedere al degajărilor de gaze rezultate din procesul de electroliză:
–deschise sau închise cu ventil;
–etanșe cu supapă (acumulatoarele acide etanșe /VRLA), cu electrolitul fixat în gel sau în separatoarele dintre plăci;
–închise cu supapă/cu sistem de recombinare min 95% (baterii alcaline și cu acid);
–ermetice (baterii alcaline).
Articolul 2.4.19.2.
(1)Bateriile de acumulatoare se instalează în încăperi dedicate pentru acumulatoare.
(2)Acumulatoarele individuale și bateriile de acumulatoare, de tip etanș (ermetice), pot fi instalate în încăperi și spații de producție încadrate în risc mic și mijlociu de incendiu.
(3)De asemenea, în încăperi și spații de producție, cu excepția celor cu risc mare și foarte mare, pot fi instalate și baterii cu elemente de tip închis (închise cu supapă/cu sistem de recombinare min 95%), dacă:
–încărcarea nu se face în încăperea în care sunt amplasate;
–elementele sunt montate într-o cutie (dulap) rezistentă la acțiunea vaporilor de electrolit, care permite îndepărtarea electrolitului scurs accidental din acumulatoare, iar cutia (dulapul) are canale de ventilație (intrare și ieșire) spre exterior și există o ventilare a încăperii cu un debit stabilit (în conformitate cu SR EN IEC 62485-2), iar încărcarea acumulatoarelor se face fără depășirea tensiunii de degajare a gazelor;
–puterea maximă de încărcare nu depășește valorile maxime care sunt date de producător pentru o baterie nouă și încărcare la 100% capacitate pentru acumulatoarele acide cu plumb și alcaline, încăperea este bine ventilată, iar volumul liber este de cel puțin 2,5 ori mai mare decât debitul orar de aer care ar fi necesar pentru ventilare (în conformitate cu SR EN IEC 62485-2). Dacă volumul liber este mai mic, trebuie să fie realizată ventilarea corespunzătoare natural organizată sau mecanică.
Articolul 2.4.19.3.
(1)Se pot instala în aceeași cameră mai multe baterii de acumulatoare doar de același tip (acide, respectiv alcaline).
(2)Este interzis a se monta, temporar sau definitiv, în încăperi comune sau cu ventilație comună, baterii de acumulatoare cu acid sulfuric și baterii de acumulatoare cu hidroxid de potasiu, cu excepția bateriilor de acumulatoare formate din elemente etanșe.
(3)Acumulatoarele se vor dispune, de regulă, pe un singur nivel (indicat la parter), montându- se pe pardoseală și/sau pe postamente (socluri) sau cu condiția asigurării stabilității acestora, în funcție de zonele cu grad de intensitate seismică în care este amplasată construcția astfel încât să fie asigurată rezistența la seism.
(4)În încăperea de baterii de acumulatoare acestea se vor dispune pe șiruri, cu distanțare între ele și față de pereți. Între șiruri și pereți trebuie să existe un spațiu liber de minimum 50 mm pentru circulația aerului iar pentru fiecare șir de acumulatoare montate trebuie să existe o circulație de acces cel puțin pe o parte. Lățimea liberă a circulațiilor de acces trebuie să fie de cel puțin 1,5 ori adâncimea bateriei, dar nu mai puțin de 1 flux (80 cm) când sunt situate pe o singură parte și minimum 1 m (recomandabil 1,20 m) atunci când sunt situate pe ambele părți cu prevederea eventualelor ferestre la capetele circulațiilor. Corpurile de iluminat trebuie poziționate la o distanță față de acumulatoare de cel puțin 1 m, și se amplasează numai deasupra circulațiilor dintre șirurile de acumulatoare.
(5)În încăperea de baterii de acumulatoare, amplasarea elementelor și a conductoarelor sub tensiune trebuie făcută astfel încât o persoană să nu poată atinge simultan două părți neizolate aflate sub tensiune (de exemplu, prevederea unei distanțe între părți mai mare de 1,80 m sau dacă se iau măsuri de protecție la atingerile directe).
(6)În imediata apropiere a bateriei trebuie să se respecte distanța de siguranță în care este interzisă amplasarea de dispozitive care produc scântei sau incandescente (temperatura maximă la suprafață 300°C), calculată conform SR EN IEC 62485-2.
(7)Umiditatea relativă din camera de baterii de acumulatoare nu trebuie să depășească 90%, fără a face condens.
Articolul 2.4.19.4.
(1)Spațiile de depozitare a bateriilor litiu-ion protejate cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform standardului SR EN 12845 trebuie să îndeplinească următoarele:
–suprafața de depozitare trebuie limitată la maximum 20 mp;
–înălțimea de depozitare trebuie limitată la 1,80 m;
–zonele de depozitare trebuie separate prin culoare de cel puțin 3,00 m lățime;
–trebuie menținută o stare de încărcare a bateriei ≤ 60 %.
(2)Spațiile de depozitare a bateriilor litiu-ion protejate cu instalație automată de stingere cu sprinklere cu răspuns rapid (conform standardelor SR EN 12845 și SR EN 12259-13 sau o reglementare tehnică echivalentă), trebuie să îndeplinească următoarele:
–suprafața de depozitare trebuie limitată la maximum 20 mp;
–înălțimea de depozitare trebuie limitată la trei niveluri înălțime (maximum 4,50 m înălțime în rafturi sau paletizate), nefiind permis a se depozita alte mărfuri deasupra acestora;
–zonele de depozitare trebuie să aibe înălțimea maximă de 12 m.
(3)Pentru depozitarea bateriilor litiu-ion în construcții care nu sunt prevăzute cu instalații automate de sprinklere, trebuie ca:
–încăperile/construcțiile de depozitare să fie destinate utilizării speciale doar în acest scop;
–containerele sau carcasele amplasate în exterior, trebuie să fie incombustibile și poziționate la cel puțin 6 m de alte echipamente, clădiri, structuri și depozite (dacă dispozițiile specifice nu recomandă distanță mai mare).
(5)Pentru toate încăperile și compartimentele de depozitare a bateriilor cu litiu-ion trebuie prevăzute sisteme de detectare a fumului (detecție de fum și monoxid de carbon (CO)), inclusiv (recomandabil) conform normativului de profil, sisteme de stingere prin inundare.
(6)Pentru toate încăperile și compartimentele de depozitare a bateriilor cu litiu-ion trebuie prevăzute sisteme de evacuare a fumului.
Articolul 2.4.19.5.
(1)Conformarea camerelor și/sau a spațiilor destinate depozitării și încărcării acumulatorilor se face în sensul de a preveni formarea unei concentrații explozive de hidrogen (amestecul de hidrogen în aer este exploziv dacă acesta conține între 4% și 75% hidrogen, în volume), astfel:
a)pereții și planșeele trebuie să fie minimum REI 180, clasa de reacție la foc A1, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200, fiind interzisă protejarea prin modalități diferite, cu excepția celor care comunică cu încăperi de aceeași funcțiune (depozitare), la care se prevăd uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C4S_200, precum și pentru situațiile prevăzute la Art. 2.4.19.6.;
b)camerele de acumulatoare trebuie să fie ventilate, indiferent dacă bateriile se găsesc în încărcare, în descărcare sau în repaus;
c)străpungerea pereților de către conducte, conductoare sau cabluri electrice, este interzisă, cu excepția cablurilor electrice care deservesc instalațiile propriu-zise ale acestor încăperi; instalațiile de cabluri sau paturile de cabluri electrice care deservesc instalațiile propriu-zise amplasate deasupra acumulatoarelor, este recomandat să nu treacă pe deasupra bateriilor; instalația electrică din cameră se execută în funcție de standardele de montaj (de la SR HD 60364-1, SR HD 60364-4 până la SR HD 603647);
d)stratul de uzură al pardoselilor trebuie să fie executat din materiale care, la lovire, să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive;
e)pardoseala se va proiecta astfel încât să preia sarcina bateriei, inclusiv viitoarele extinderi; în cazul bateriilor cu electrolit lichid, pardoseala trebuie să fie impermeabilă și rezistentă chimic la acțiunea electrolitului sau celulele/blocurile bateriei se vor așeza în rastele ce asigură colectarea locală a scurgerilor accidentale de electrolit; în cazul în care se instalează baterii de acumulatoare formate din elemente etanșe, în care, în cazul spargerii vaselor, nu se poate scurge electrolit (de exemplu, elemente cu electrolitul imobilizat în gel), nu este necesar ca stratul de pardoseală și postamentele să fie rezistente la electrolit;
f)pardoseala trebuie să fie plană și capabilă să susțină greutatea bateriilor; în cazul în care se vor așeza în rastele ce asigură colectarea locală a scurgerilor accidentale de electrolit, trebuie să fie prevăzute cu un prag înălțat etanș la lichid, cu o înălțime minimă de 10 cm pentru a preveni curgerea lichidelor în zonele adiacente; când sunt prevăzute praguri etanșe la lichid, acestea pot fi omise la deschiderile ușilor prin instalarea unui șanț cu grătar deschis care se conectează la un sistem de canal de scurgere autorizat pentru deversare; în acest caz trebuie luată în calcul o metodă normată de neutralizare a electrolitului deversat;
g)tâmplăria și sistemele de acționare a acesteia vor corespunde cerințelor Directivei 2014/34/UE - ATEX;
h)nu vor avea plafoane suspendate sau autoportante și zone neventilate care să faciliteze producerea concentrațiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil;
i)este interzisă amplasarea sub încăperi umede (băi, spălătorii, WC-uri, pompe de apă etc);
j)înălțimea liberă a camerei acumulatoarelor trebuie să fie de minimum 2,10 m cu condiția ca aceasta să fie egală cu înălțimea minimă indicată de către furnizorul acumulatoarelor (dacă aceasta este mai mare) și trebuie să depășească cu cel puțin 75 cm înălțimea maximă a bateriei montate pe postament (sau mai mult, conform indicațiilor fișelor de produs);
k)pereții, planșeele și pardoselile camerelor de acumulatoare trebuie să fie rezistente la umiditate și electrolit în cazul în care se instalează baterii de acumulatoare formate din elemente neetanșe;
l)ferestrele camerelor de acumulatoare trebuie să fie protejate în exterior cu grilaj sau plasă metalică cu ochiuri mici sau să fie din sticlă armată, iar acestea pot avea geamuri mate sau geamuri Low-e;
m)ușile camerelor de acumulatoare și ale încăperilor tampon ventilate în suprapresiune trebuie să se deschidă spre exterior și trebuie să fie dotate cu mânere sau bare antipanică.
(2)Depozitele de baterii din construcții cu altă funcțiune trebuie să fie separate de alte zone printr-o construcție cu pereți și planșee rezistente la foc și explozie minimum REI 180 clasa de reacție la foc A1, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90- C3S_200, fiind interzisă protejarea prin modalități diferite, cu excepția celor care comunică cu încăperi de aceeași funcțiune (depozitare), la care se prevăd uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C4S_200, precum și pentru situațiile prevăzute la Art. 2.4.19.6.
Articolul 2.4.19.6.
Se admite accesul direct în camera acumulatoarelor, fără încăperea tampon ventilată în suprapresiune, atunci când:
–accesul se face din exterior; în această situație se vor lua măsuri pentru a preveni pătrunderea apei de ploaie și a zăpezii în camera acumulatoarelor (de exemplu, prin prevederea unei copertine în exterior sau prin retragerea intrării față de linia pereților exteriori);
–acumulatoarele sunt de tip închis cu recombinare, iar accesul se face dintr-o încăpere de trecere sau dintr-un coridor în care nu există instalații tehnologice și personalul nu lucrează permanent;
–bateriile de acumulatoare sunt etanșe.
Articolul 2.4.19.7.
(1)Pentru înlăturarea pericolului de explozie prin diluarea amestecului de hidrogen în aer precum și prin diluarea și evacuarea degajării de electrolit în aer în vederea reducerii gradului de agresivitate, camerele de acumulatoare trebuie să fie ventilate (de ex., indiferent dacă sunt sigilate sau nu, toate bateriile cu plumb-acid pot emite gaze explozive - mai ales în timpul încărcării - așa că este obligatorie o ventilare adecvată, hidrogenul gazos emis în timpul încărcării fiind exploziv). Atunci când este emis în atmosfera înconjurătoare, se poate crea un amestec exploziv dacă concentrația de hidrogen depășește 4 % vol hidrogen în aer.
(2)În scopul diluării gazelor (hidrogen și oxigen) generate în timpul încărcării și descărcării și a eliminării riscului de explozie, încăperile bateriilor trebuie ventilate în conformitate cu standardul SR EN IEC 62485-2 (pentru informații suplimentare a se consulta anexa). Sistemul de ventilare trebuie să fie proiectat pentru a face față condițiilor de încăpere umedă. Scopul ventilării unei locații (UPS/sursa de alimentare neîntreruptibilă "uninterruptible power supply") sau a carcasei bateriei este de a menține concentrația de hidrogen sub 4 % vol. - prag de limită inferioară de explozie (LEL/ limita inferioară explozivă "Lower Explosive Limit") de hidrogen. Încăperile și carcasele bateriilor trebuie considerate protejate împotriva exploziilor, atunci când prin ventilare naturală sau forțată (artificială, mecanică), concentrația de hidrogen este menținută sub această limită de siguranță (LEL).
(3)Debitul minim de aer pentru ventilarea spațiului sau incintei bateriei se va calcula conform standardului SR EN IEC 62485-2.
(4)Puterea maximă de încărcare nu trebuie să depășească valorile maxime admise care sunt date de producător pentru o baterie nouă și încărcare la 100% capacitate pentru acumulatoarele acide cu plumb și alcaline, încăperea trebuie să fie bine ventilată, iar volumul liber să fie de cel puțin 2,5 ori mai mare decât debitul orar de aer care ar fi necesar pentru ventilare (introducerea și evacuarea aerului se pot face pe aceeași parte a încăperii). Dacă volumul liber este mai mic, trebuie să fie realizată ventilarea corespunzătoare natural organizată sau mecanică.
SECȚIUNEA V2.5. Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu2.5.1. Dispoziții generale
Articolul 2.5.1.1.
Prevederile prezentului normativul constituie condiții ce trebuie respectate la proiectarea și realizarea căilor de evacuare a utilizatorilor construcțiilor cu orice destinație, în scopul apărării vieții, integrității și proprietății utilizatorilor, obiectiv prioritar al securității la incendiu.
Articolul 2.5.1.2.
(1)În construcții, compartimente de incendiu și încăperi, vor fi asigurate căi de evacuare a utilizatorilor, prin care aceștia, în caz de incendiu, să poată ajunge în exteriorul clădirii, la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile, pe distanța normată și în condiții de securitate. Pentru persoanele care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie: copii de vârstă preșcolară, bătrâni, bolnavi sau persoane cu dizabilități/handicap), se asigură condiții de evacuare asistată, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.
(2)În condițiile și pe distanța normată de evacuare, calitatea neviciată a aerului pe căile de evacuare a utilizatorilor se asigură prin efectul conjugat al măsurilor de stabilitate la incendiu, de limitare a propagării incendiilor și, după caz, al celor de evacuare a fumului în caz de incendiu.
(3)Pentru circulațiile funcționale a cel mult 5 utilizatori pe nivel din clădirile civile cu înălțime obișnuită și a circulațiilor funcționale aferente locurilor/încăperilor în care prezența utilizatorilor apare întâmplător sau sunt vizitate de cel mult 8 ori pe schimb (pentru control sau verificare), precum și în toate situațiile în care la fiecare nivel al construcției de producție și/sau depozitare se pot afla simultan maximum 10 utilizatori, îndeplinirea condițiilor prevăzute privind lungimea normată nu este obligatorie.
Articolul 2.5.1.3.
(1)Circulațiile funcționale care îndeplinesc condițiile de dispunere, alcătuire și realizare stabilite în normativ și asigură condiții de ieșire a utilizatorilor clădirii (prin uși, coridoare, degajamente protejate, holuri, vestibuluri, tuneluri, case de scări, terase, pasaje etc.), la nivelul terenului ori al unor suprafețe carosabile exterioare sau în locuri sigure din interiorul clădirii, constituie căi de evacuare a utilizatorilor.
(2)Căile de circulație prevăzute pentru funcționarea normală a construcțiilor trebuie astfel dispuse, alcătuite și realizate încât să asigure condiții corespunzătoare de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu. Căi special destinate evacuării utilizatorilor în caz de incendiu se prevăd numai atunci când cele funcționale sunt insuficiente sau nu satisfac condițiile normate de securitate la incendiu.
(3)Pot fi utilizate pentru evacuare și trecerile prin încăperi sau spații alăturate prin care se poate circula, dacă se respectă lungimea de evacuare normată într-o singură direcție (coridor înfundat) sau dacă trecerile respective nu constituie singura cale de evacuare a utilizatorilor.
Articolul 2.5.1.4.
(1)Nu sunt considerate căi de evacuare în caz de incendiu:
a)ascensoarele cu excepția celor utilizate pentru evacuarea asistată, ușile glisante, ușile culisante neautomate sau care nu au asigurată și deschiderea obișnuită (pe balamale sau pivoți), ușile ghilotină, ușile care se pot bloca în poziție închisă din cauza acțiunii incendiului, cortinele care nu permit trecerea utilizatorilor, trecerile destinate garniturilor de tren care transportă încărcături periculoase (pasarele), galeriile și tunelurile prin care se transportă sau vehiculează substanțe cu risc de incendiu, explozie, intoxicare, asfixiere sau abur cu presiune mai mare de 1 bar;
b)circulațiile pe acoperișuri și cele de pe terasele care nu au asigurate și marcate căile de evacuare sigure până la nivelul terenului și al căror planșeu nu îndeplinește condiția normată.
(2)Ușile încuiate în timpul funcționării normale a construcției pot constitui a doua cale de evacuare a utilizatorilor unei porțiuni de construcție sau a întregii clădiri, atunci când alcătuirea și dimensionarea lor corespund prevederilor normativului și care pot fi descuiate prin dispozitivele de ieșire (dispozitive de ieșire antipanică acționate mecanic sau dispozitive pentru ieșiri de urgență acționate mecanic conform prevederilor normate). De asemenea, ușile care sunt închise cu sisteme electromagnetice, este obligatoriu să poată fi acționate și din zona care se evacuează (precum și automat, din centrala de detecție semnalizare).
(3)Ușile de evacuare închise cu sisteme sau dispozitive electromagnetice sau cu contacte magnetice incluse de încuiere (uși prevăzute cu "control acces") pot fi realizate astfel încât să poată fi deschise local (prin acționarea unui buton amplasat lângă ușă, în cutie cu geam care se poate sparge) și centralizat de la dispeceratul de securitate la incendiu (în clădirile în care acestea există) și automat prin centrala de semnalizare a incendiilor în caz de incendiu.
(4)Pentru mai puțin de 5 utilizatori, în cazul în care se folosesc uși culisante, glisante, secționale, chepenguri etc., acestea vor îndeplini următoarele: dimensiunile libere ale chepengurilor trebuie să fie minimum 80 cm x 80 cm, cu dispozitive de deschidere manuală (care nu permit blocarea) prevăzute pe ambele părți ale acestuia, scări din oțel realizate conform normelor specifice; porți/uși secționale cu sisteme de culisare din oțel care au comandă manuală în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică, uși culisante cu sisteme de culisare metalice etc.
Articolul 2.5.1.5.
Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc., care pot întrerupe căile de evacuare, este interzisă. Pe căile de evacuare nu se admit uși false sau placări cu oglinzi, cu excepția grupurilor sanitare, în interiorul cărora se pot prevedea oglinzi.
Articolul 2.5.1.6.
Documentațiile tehnice de proiectare ale construcțiilor vor avea marcate traseele căilor de evacuare ale utilizatorilor.
2.5.2.Dispunere, alcătuire, finisaje
Articolul 2.5.2.1.
(1)Dispunerea, alcătuirea, finisajele și numărul căilor de evacuare a utilizatorilor clădirilor se proiectează și realizează în conformitate cu prevederile prezentului normativ, astfel încât să îndeplinească performanțele corespunzătoare tipului de construcție, destinației, riscului de incendiu și nivelului de stabilitate la incendiu asigurat.
(2)Căile de evacuare ale utilizatorilor spațiilor publice subterane trebuie să fie independente de cele ale nivelurilor supraterane cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai în condițiile prevăzute în normativ.
(3)Căile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor nivelurilor subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 500 utilizatori pe nivel sau a încăperilor subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 150 utilizatori (cu excepția celor de parcare), vor fi independente de căile de evacuare ale nivelurilor supraterane cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai prin încăperi tampon protejate.
(4)Pe căile de evacuare nu se admite depozitarea sau prevederea elementelor de mobilier.
(5)Prin excepție de la alin. (4), pe căile comune de evacuare orizontale (coridoare, holuri) se admite prevederea:a. elementelor de mobiler fix, realizate din materiale incombustibile, cu respectarea gabaritelor minime necesare evacuării, rezultate din calcul sau din prevederile specifice;b. elementelor de mobiler fix, realizate din materiale combustibile atunci când respectă clasele de reacție la foc specificate în raport cu nivelurile de stabilitate la incendiu al construcției, în condițiile în care aportul caloric pe care aceste obiecte de mobilier îl aduc nu generează densitatea sarcinii termice mai mare de 105 MJ/mp în incinta spațiului în care sunt amplasate, și cu obligativitatea amplasării acestora exclusiv în coridoare sau holuri (inclusiv lobby) ventilate în suprapresiune sau prevăzute cu admisie mecanică și evacuare mecanică de fum.
(6)Obiectele de mobilier din materiale combustibile prevăzute la alin. (5) lit. (b) pot fi utilizate în raport cu nivelurile de stabilitate la incendiu astfel:
–minimum clasa de reacție la foc D-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 10 (la nivelul IV și/sau nivelul V de stabilitate la incendiu);
–minimum clasa de reacție la foc C-s2,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 30 (la nivelul III de stabilitate la incendiu);
–minimum clasa de reacție la foc B-s1,d0 sau a căror finisaje îndeplinesc criteriile de performanță la foc minim K_2 60 (la nivelul II de stabilitate la incendiu);
–nu se admit (la nivelul I de stabilitate la incendiu).
(7)Nu se admite amplasarea niciunui obiect de mobilier (combustibil sau incombustibil) în incinta scărilor de evacuare, a degajamentelor protejate, a încăperilor tampon, a tunelurilor de evacuare, tamburi deschiși.
Articolul 2.5.2.2.
(1)Traseele căilor de evacuare ale utilizatorilor unei construcții la care sunt obligatorii minimum două căi de evacuare în caz de incendiu, trebuie să fie distincte și independente, astfel dispuse și realizate încât să se asigure distribuția lor judicioasă, recunoașterea cu ușurință a traseului spre exterior și circulația utilizatorilor.
(2)Căile de evacuare ale utilizatorilor trebuie să fie prevăzute în număr corespunzător și să conducă spre exteriorul construcției prin spații în care circulația nu poate fi blocată de flăcările, fumul, gazele nocive, radiațiile termice etc., produse în timpul incendiului.
(3)Circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri, galerii, platforme, pasarele, supante etc., alcătuite și dimensionate corespunzător normativului, pot constitui căi de evacuare pentru utilizatorii aflați în încăperile adiacente atunci când lungimea căii de evacuare (măsurat în axul căilor de evacuare, de la ușa încăperii cea mai îndepărtată, dacă nu se depășește lungimea de coridor înfundat în încăpere, până la cea mai apropiată scară de evacuare sau ieșire în exterior), nu depășește valorile maximum admise în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, destinației, riscului de incendiu și tipului de clădire.
Articolul 2.5.2.3.
Alcătuirea, gabaritele și numărul căilor de evacuare, lungimea de evacuare, traseele prevăzute și numărul unităților de trecere (fluxuri) de evacuare asigurate, trebuie să îndeplinească condițiile de circulație și evacuare a utilizatorilor construcției, stabilite în normativ.
2.5.3.Număr căi de evacuare
Articolul 2.5.3.1.
(1)În construcții, cu excepțiile precizate în normativ care vizează această prevedere, trebuie asigurate cel puțin două căi de evacuare distincte pentru utilizatori. Cele două căi de evacuare trebuie, cu excepțiile precizate în normativ, să conducă în direcții opuse. Compartimentele de incendiu trebuie să dispună cel puțin de o cale de evacuare.
(2)Asigurarea unei singure căi de evacuare pentru utilizatorii construcțiilor cu înălțimi obișnuite, este admisă atunci când:
a)la fiecare nivel suprateran al construcției cu înălțime obișnuită se pot afla simultan maximum 10 utilizatori, indiferent de lungimea căii de evacuare;
b)la fiecare nivel suprateran sau subteran al construcției cu înălțime obișnuită, numărul simultan de utilizatori este mai mare de 10 și mai mic de 100 de utilizatori și lungimea de evacuare asigurată se înscrie în valoarea admisă pentru evacuarea într-o singură direcție (coridor înfundat), în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu, riscul de incendiu și funcțiune a clădirii.
(3)La clădirile supraterane înalte, foarte înalte și la cele cu săli aglomerate, la cele cu persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) precum și în alte situații precizate în normativ, este obligatorie asigurarea a minimum două căi de evacuare a utilizatorilor, indiferent de numărul utilizatorilor. Căile de evacuare asigurate vor respecta și prevederile privind performanțele specifice clădirilor respective.
(4)La clădirile existente se vor respecta prevederile specifice acestora.
2.5.4.Alcătuirea și separarea căilor de circulație funcțională și de evacuare
Articolul 2.5.4.1.
(1)Căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcției în caz de incendiu (încăperi, amenajări peisagere, coridoare, holuri, tuneluri, degajamente protejate, case de scări închise etc.), trebuie să fie sigure și separate de restul construcției prin elemente rezistente la foc, potrivit prevederilor de la Art. 2.4.2.2. până la Art. 2.4.2.7. pentru case de scări, de la Art. 2.4.3.1. până la Art. 2.4.3.3. pentru circulații comune orizontale, precum și prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului de clădiri.
(2)În construcțiile de producție și/sau depozitare, căile de evacuare vor respecta și condițiile corespunzătoare densității sarcinii termice din încăperile adiacente.
2.5.5.Uși
Articolul 2.5.5.1.
(1)Ușile folosite pe căile de evacuare ale utilizatorilor construcțiilor trebuie să fie cu deschidere de tip obișnuit, pe balamale sau pivoți, sau alte tipuri de uși ce se pot folosi pentru evacuare, cu excepția ușilor pentru maximum 5 utilizatori.
(2)Ușile turnante manuale, automate sau semiautomate (servoasistate) pot fi folosite pe căile de evacuare a utilizatorilor numai dacă sunt prevăzute cu posibilitatea plierii ușoare a foilor de ușă și prin aceasta se asigură unitățile de trecere (lățimea liberă necesară evacuării fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul. Atunci când ușile turnante nu îndeplinesc aceste condiții, în imediata lor apropiere se prevăd uși cu deschidere de tip obișnuit, pe balamale sau pivoți, care să asigure condițiile normate de evacuare.
(3)Ușile culisante automate pot fi folosite pe căile de evacuare dacă îndeplinesc următoarele condiții:
a)în caz de defect, de întrerupere a alimentării cu energie electrică sau incendiu, ușile să se deschidă automat și să rămână deschise; ușile pot fi deschise prin pivotare, pliere sau deschidere laterală (doar ușile culisante redundante), pe toată lățimea normată pentru asigurarea unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul;
b)deschiderea ușilor este asigurată și manual, prin împingere în sensul evacuării spre exterior sau prin deschidere laterală cu dispozitiv de energie mecanică intrinsecă.
(4)Panourile culisant-pivotante de la ușile culisante automate cu "break-out" trebuie amplasate astfel încât să nu existe posibilitatea situării într-o poziție intermediară și să existe spațiul necesar deschiderii prin pivotare. Se recomandă utilizarea ușilor culisant-pivotante compuse din două panouri cuplate.
Articolul 2.5.5.2.
(1)Deschiderea ușilor de evacuare cu deschidere normală, pe balamale sau pivoți dispuse pe traseele de evacuare a mai mult de 30 de utilizatori capabili să se evacueze singuri, trebuie să se facă în sensul deplasării acestora spre exterior.
(2)Prin deschidere, ușile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să reducă lățimea normată a căilor de evacuare a utilizatorilor.
(3)În dreptul ușilor de evacuare pentru mai mult de 5 utilizatori capabili să se evacueze singuri, nu se prevăd praguri cu înălțimea mai mare de 2,5 cm. Dacă sunt necesare praguri cu înălțimea mai mare, acestea se racordează prin pante la pardoseală.
(4)Ușile de evacuare a utilizatorilor, practicate în uși cu dimensiuni mari (uși de hangare etc.), pot avea praguri cu înălțimea de maximum 25 cm.
(5)Se admite evacuarea a mai mult de 5 persoane prin uși culisante în care sunt practicate uși pietonale dacă se îndeplinesc următoarele condiții simultane:
–sistemul de ghidare al ușii culisante va fi amplasat în exteriorul spațiului evacuat. Excepție fac ușile exterioare la care se admite ca sistemul de ghidare să fie amplasat pe interiorul fațadei;
–sensul de deschidere al ușii pietonale va fi întotdeauna înspre spațiul în care se face evacuarea și niciodată înspre spațiul evacuat, pentru a nu se bloca la culisarea ușii principale. Excepție fac ușile pietonale exterioare care se vor deschide astfel încât să nu se blocheze prin deschiderea ușilor culisante;
–ușile pietonale se amplasează la capătul opus sensului de închidere astfel încât indiferent în ce poziție se poate bloca ușa culisantă, golul rezultat intre perete și ușa culisantă va avea o lățime mai mare sau egală cu cea minimum necesară pentru evacuarea utilizatorilor;
–pragul ușii pietonale va fi de maximum 25 cm.
(6)Se admite evacuarea a maxim 10 persoane din spațiile de producție sau depozitare prin uși secționale (glisante) în care sunt practicate uși pietonale. Pragul la ușa pietonală va fi de maxim 25 cm.
(7)Ușile încăperilor care debușează în circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se alcătuiesc și echipează conform prevederilor normativului referitoare la comunicarea intre spațiile cu destinații diferite și căile de evacuare prin atrium.
(8)Deschiderea ușilor de la intrarea în clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, indiferent de numărul de utilizatori, se poate realiza spre interior.
(9)Montarea feroneriei pe ușile de evacuare, conform SR EN 1906, SR EN 1125 și SR EN 179, nu trebuie să afecteze deplasarea prin golul de ușă, respectiv să îngusteze lățimea liberă necesară evacuării fluxurilor de evacuare rezultate din calcul.
Articolul 2.5.5.3.
(1)Ușile de acces în casele de scări de evacuare închise, vor avea asigurate sisteme de autoînchidere (-C), cu excepția ușilor de acces din apartamentele de locuit, iar ușile rezistente la foc se prevăd cu sisteme de autoînchidere (-C) sau, după caz, cu închidere automată în caz de incendiu.
(2)Ușile de acces în/din spațiile prevăzute cu suprapresiune, vor fi echipate cu sisteme/ dispozitive de autoînchidere (-C).
Articolul 2.5.5.4.
(1)Pe căile de evacuare a utilizatorilor pot fi prevăzute turnichete (fără proeminențe la nivelul pardoselii) care au sisteme automate de pivotare și asigură lățimi corespunzătoare unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare, iar atunci când nu îndeplinesc aceste condiții, în imediata lor apropiere se prevăd circulații (porți) sau uși cu deschidere de tip obișnuit pe balamale sau pivoți, care să asigure trecerea unităților (fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul. Suma fluxurilor independente rezultate din lățimilor turnichetelor care au sisteme automate de pivotare trebuie să fie cel puțin egală cu suma fluxurilor necesare care debușează înaintea turnichetelor.
(2)Porțile din zona turnichetelor se realizează astfel încât să poată fi deschise manual (prin acționarea unui buton amplasat lângă acestea, în cutie cu geam care să se poată sparge) și automat prin centrala de semnalizare a incendiilor, în caz de incendiu. Deschiderea ușilor se poate face selectiv din recepție, dar și centralizat de la dispeceratul de securitate la incendiu (în clădirile în care acesta este prevăzut).
Articolul 2.5.5.5.
(1)Ușile prin care se asigură evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafețe carosabile dar neutilizate în circulația funcțională curentă, precum și ale construcțiilor cu mai mult de 500 de utilizatori pe nivel, se prevăd cu sisteme de deschidere automată în caz de incendiu și cu bare antipanică.
(2)Ușile prin care se asigură evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafețe carosabile, precum și ușile de pe traseele de evacuare ale acestora din clădirile înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, se prevăd cu sisteme de deschidere automată în caz de incendiu și cu bare antipanică.
Articolul 2.5.5.6.
Se recomandă ca în proximitatea ușii de acces și evacuare care este ultima zonă de pe traseul de evacuare a persoanelor (dintr-o construcție sau compartiment de incendiu) aflată în exterior, respectiv în imediata apropiere a ușii finale de evacuare unde, încă, se pot manifesta efectele incendiului, să se realizeze copertine de protecție.
(2)În toate situațiile, ușa de acces și evacuare se va proteja cu o copertină care rezistă la acțiune mecanică executată din materiale incombustibile, clasa A1, A2 s1,d0, cu rezistență la foc R 15 recomandabil pentru funcțiuni administrative, cultură, cult și învățământ, respectiv R 30 pentru funcțiuni de tip sănătate, turism, săli aglomerate, clădiri înalte și foarte înalte.
(3)Protejarea utilizatorilor în situația curților interioare cu lățimi mai mari de 3,50 m, se realizează astfel:
–pentru clădiri cu înălțimi mai mari de 20,00 m se recomandă copertine care rezistă la acțiune mecanică cu lățimi de minimum 2,00 m, iar pentru cele cu înălțimi mai mari de 28.0 m se recomandă copertine care rezistă la acțiune mecanică cu lățimi de minimum 3.0 m, dar cel puțin egală cu lățimea corespunzătoare numărului de fluxuri, conform Figura 55 și Figura 56. Înălțimea se măsoară de la nivelul terenului (carosabilul adiacent) accesibil autovehiculelor de intervenție ale pompierilor, până la pardoseala ultimului nivel folosibil.!Imagine
Notă Figura 55: lungimea copertinei, la baza mare, va fi mai mare sau egală cu 3,50 m centrată pe axul ușii de evacuare protejate astfel, respectiv la baza mică va fi mai mare decât lățimea corespunzătoare numărului de fluxuri.
Figura 55 - Grafic înălțime clădire/ lățime copertină!Imagine
Figura 56 - Proximitatea ușii de acces și
evacuare cu copertină centrată pe axul ușii de evacuare
(X - lungime copertină și L - lățime copertină)– pentru fațadele al căror trotuar pietonal este mai mic decât lățimea copertinei, se va utiliza lățimea trotuarului, situație în care lungimea bazei mici a copertinei va fi egală cu lungimea bazei mari.
(4)Protejarea utilizatorilor în situația curților interioare mai înguste de 3,50 m, se realizează astfel: în situația în care ușa de acces și evacuare finală principală sau secundară se face printr-o curte îngustă, mai mică de 3,5 m, care poate fi afectată de incendiul din clădirea în curs de evacuare, atunci trebuie asigurate măsuri pasive sau active: porțiuni pline de fațadă sau tâmplării fixe incombustibile, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a garniturilor, izolatorilor, elementelor de vitraj din sticlă simplu sau izolant realizat din sticlă (precum și a foliilor de laminare) ale ușilor și ferestrelor (exterioare), inclusiv cele inserate în pereții cortină și rezistente la foc minimum EI 15 pentru funcțiuni administrative, cultură, cult și învățământ, respectiv EI 30 pentru funcțiuni tip sănătate, turism, săli aglomerate, clădiri înalte și foarte înalte (Figura 57). Înălțimea minimă pentru fațadele astfel tratate este de 3,00 m măsurată de la cota terenului la care se face evacuarea.
Articolul 2.5.5.7.
Ușile rezistente la foc împreună cu sistemele de autoînchidere (C) trebuie să-și mențină în timp specificațiile, pe baza unui program de control periodic și de întreținere conform furnizorului.
2.5.6.Scări2.5.6.1. Dispoziții generale
Articolul 2.5.6.1.1.
(1)Scările care asigură evacuarea a cel mult două niveluri succesive supraterane ale construcției pot fi deschise (neînchise în case de scări), în toate situațiile în care este admisă asigurarea unei singure căi de evacuare a utilizatorilor.
(2)Atunci când este obligatorie asigurarea a minimum două căi de evacuare, scările deschise pot fi prevăzute numai dacă se asigură și scări închise, care să constituie a doua cale de evacuare a utilizatorilor.
(3)Este interzis să se prevadă una sau două trepte izolate pe circulațiile de evacuare spre ușile scărilor, ale încăperilor tampon, degajamentelor protejate, tunelurilor etc., sau ieșiri în exterior sau pe accesul spre acestea. În acest caz, va fi prevăzută o rampă conformă cu cerințele normate care va prelua panta.
Articolul 2.5.6.1.2.
(1)Scările interioare de evacuare a utilizatorilor clădirilor se recomandă să fie iluminate natural, iar atunci când nu este posibil tehnic, se prevăd cu iluminat artificial, realizat corespunzător prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
(2)Casele de scări, inclusiv cele luminate și ventilate natural prin ferestre cu ochiuri mobile dispuse pe fiecare nivel, se prevăd în mod obligatoriu cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (trape orizontale sau verticale prin care se evacuează fumul și gazele fierbinți direct în exterior) sau cu sisteme cu presiune diferențială SPD. Casele de scări luminate și ventilate natural prin ferestre cu ochiuri mobile dispuse pe fiecare nivel, se prevăd cu evacuare a fumului și a gazelor fierbinți prin trape verticale amplasate în treimea superioară a pereților exteriori de la ultimul nivel al casei de scară sau prin trape orizontale și admisie de aer conform prevederi normate, cu acționare manuală de la fiecare nivel, de la accesul principal și de la încăperea Serviciului Privat de Pompieri, după caz, și cu acționare automată dacă construcția este prevăzută cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare incendii.
Articolul 2.5.6.1.3.
(1)Scările de evacuare se proiectează și se realizează astfel încât să asigure evacuarea utilizatorilor de la ultimul nivel suprateran sau subteran al clădirii, până la nivelul ieșirii în exterior (la nivelul terenului sau a unor suprafețe exterioare carosabile sau pe o terasă care îndeplinește condițiile normate, de pe care evacuarea poate fi continuată până la nivelul terenului). Utilizatorii caselor de scări de evacuare închise trebuie să poată ajunge, fără a le mai părăsi, direct sau prin intermediul unui hol sau coridor realizat corespunzător prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului de clădire, până la nivelul ieșirii în exterior.
(2)Fac excepție scările din interiorul apartamentelor de locuit și scările întrerupte la care evacuarea din punctul de întrerupere până la nivelul terenului poate fi continuată în siguranță prin terase sau prin alte case de scări sau holuri cu acces direct în exterior. Legătura directă între două scări interioare întrerupte, trebuie să se realizeze printr-un palier comun.
(3)Atunci când este obligatorie asigurarea a minimum două căi de evacuare, accesul utilizatorilor la cel puțin două scări de evacuare trebuie să fie posibil fără a trece prin casa vreuneia din ele, iar atunci când este admis ca o scară să fie deschisă, a doua scară va fi obligatoriu închisă.
(4)Holurile în care debușează liber scări de evacuare, pot fi asimilate cu casele de scări închise, dacă sunt destinate numai pentru circulație sau așteptare, sunt separate față de restul construcției la fel ca scara de evacuare și îndeplinesc condițiile prevăzute pentru ușile de circulație și evacuare ale scării. Ușile camerelor adiacente holului se prevăd cu dispozitive de autoînchidere (C).
Articolul 2.5.6.1.4.
(1)Ieșirea din casele scărilor de evacuare la nivelul terenului sau al unor suprafețe exterioare carosabile, se asigură obligatoriu:
a)direct în exterior;
b)prin hol sau vestibul cu lungime normată de evacuare pentru fiecare tip și/sau funcțiune de clădire și protejat conform condițiilor normate, în condițiile în care raportul între lățimea și lungimea acestuia nu depășește 1/2;
c)prin coridor cu lungime normată de evacuare într-o direcție (coridor înfundat) pentru fiecare tip și/sau funcțiune de clădire și protejat conform condiții normate, în condițiile în care este singura cale de evacuare din casa de scări, până la ieșirea directă în exterior;
d)prin degajament protejat (coridor, tunel de evacuare) cu lungimea de maximum 200 m, prevăzut cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu sau cu suprapresiune și alcătuit din elemente care au rezistențe la foc corespunzătoare densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente și/sau alcătuit conform condițiilor minime pe care trebuie să le îndeplinească pereții și planșeele de separare a coridoarelor din clădiri, fără a fi însă mai mici de EI/REI 120 pentru pereți și REI normat pentru planșee în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu (dar minimum REI 60, pentru planșee). Atunci când elementele care au rezistențe la foc se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ, alcătuirea degajamentului protejat va îndeplini condițiile de performanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele funcțiuni. Golurile de circulație funcțională și de evacuare din pereții degajamentului, se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200 spre încăperile cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare de 840 MJ/mp, cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200 spre încăperile cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare de 420 MJ/mp și cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30- C5S_a spre încăperile cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 420 MJ/mp. Atunci când elementele de separare a golurilor de circulație funcțională și de evacuare din pereții degajamentului, se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ, se asigură cele mai severe măsuri de protecție normate.
(2)Atunci când sunt obligatorii minimum două căi de evacuare a utilizatorilor construcției, se asigură ieșiri distincte, separate, ale acestora spre exterior.
Articolul 2.5.6.1.5.
(1)Înclinarea rampelor scărilor de evacuare, suprafața și forma treptelor și a podestelor, trebuie să permită circulația ușoară și sigură a utilizatorilor, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
(2)Scările în spirală sunt considerate căi de evacuare numai pentru o singură unitate de trecere (flux) de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice scărilor.
(3)Scările cu rampe curbe (elicoidale) sunt considerate căi de evacuare a utilizatorilor numai în porțiunile de rampe în care lățimea minimă a treptei este de 18 cm și lățimea maximă este de 40 cm, pentru o unitate de trecere (flux) sau mai multe unități de trecere (fluxuri) de evacuare a utilizatorilor (Figura 58), atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare prevăzute în reglementările tehnice specifice scărilor (linia pasului etc.), iar raza interioară de curbură este cel puțin de două ori cât lățimea scării.!Imagine
Figura 58 - Scări cu rampe curbe (elicoidale) care sunt
considerate căi de evacuare pentru mai multe unități de trecere (fluxuri)
(4)Scările cu trepte balansate pot fi considerate căi de evacuare numai pentru o unitate de trecere (flux) de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și dimensionare prevăzute în reglementările tehnice specifice scărilor.
Articolul 2.5.6.1.6.
(1)Scările de evacuare din construcții pot fi înlocuite cu planuri înclinate de evacuare, dacă acestea îndeplinesc prevederile din normativ și din reglementările tehnice referitoare la scări (dispunere, închidere, rezistență la foc, dimensionare etc.).
(2)Planurile înclinate de evacuare pot avea pante de maximum 10% atunci când sunt în interiorul construcției și de maximum 8% în exteriorul acesteia, fiind prevăzute cu strat de uzură rugos, care să împiedice alunecarea utilizatorilor. În construcțiile în care sunt prezenți copii de vârstă preșcolară și persoane cu dizabilități se respectă prevederile reglementărilor tehnice specifice.
Articolul 2.5.6.1.7.
(1)Planurile înclinate rulante deschise pot fi prevăzute în construcții, dacă sunt asigurate și scări fixe de evacuare a utilizatorilor, alcătuite și realizate conform prevederilor normativului.
(2)Planurile înclinate rulante deschise utilizate în construcții trebuie:
a)să asigure împiedicarea propagării ușoare a fumului și focului de la un nivel la altul al construcției, prin dispunerea pe conturul golului din planșeu a unor ecrane continue rezistente la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu și minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, cu înălțimea de minimum 50 cm (sub planșeu) și cu sprinklere, pe toată lungimea ecranelor, cu timpul normat de funcționare al instalației de minimum 60 minute;
b)să fie executate din materiale A1 sau A2 - s1,d0, cu excepția balustradelor și roților de antrenare;
c)în condițiile în care nu se pot executa conform lit. b) și să fie prevăzute cu sisteme, locale, automate de stingere a incendiului cu apă pulverizată conform normativului de profil;
d)să fie alimentate cu energie electică din două surse independente, una de bază și una de rezervă;
e)să fie indicată cea mai apropiată cale de evacuare a utilizatorilor la fiecare nivel al construcției.
(3)Planurile înclinate rulante deschise, care îndeplinesc condițiile menționate la alin. (2), se consideră că asigură o singură unitate de trecere (flux) de evacuare, indiferent de lățimea și de numărul acestora.
Articolul 2.5.6.1.8.
(1)În construcțiile supraterane etajate, ridicarea furtunurilor de intervenție în caz de incendiu până la locul în care urmează a fi utilizate, se poate efectua prin ferestrele directe spre exterior ale caselor de scări, dacă sub aceste ferestre nu sunt prevăzute copertine sau elemente constructive proeminente care să împiedice ridicarea furtunurilor.
(2)Atunci când casele de scări nu au ferestre directe spre exterior sau ferestrele prevăzute nu sunt accesibile în caz de intervenție pentru stingerea incendiului sau sunt prevăzute cu copertine/alte elemente de construcție care împiedică accesul echipei de intervenție, în casele de scări se prevăd goluri între rampele scării de cel puțin 20 cm, situate pe aceeași verticală sau în casele de scări se prevăd coloane uscate destinate alimentării cu apă în caz de incendiu.
(3)Coloanele uscate destinate alimentării cu apă în caz de incendiu se realizează potrivit prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
2.5.6.2.Scări interioare închise
Articolul 2.5.6.2.1.
Pereții de separare față de restul clădirii a scărilor de evacuare a utilizatorilor, vor îndeplini condițiile minime de reacție la foc și de rezistență la foc prevăzute în normativ. În construcții înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, se vor respecta și condițiile specifice acestora. Pereții de separare a scărilor de evacuare față de încăperi cu riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri.
Articolul 2.5.6.2.2.
(1)În pereții interiori ai caselor de scări închise utilizate pentru evacuare, se pot practica numai goluri funcționale de circulație și acces/evacuare de la nivelurile construcției. În casele de scări nu sunt admise capace sau uși de vizitare a ghenelor pentru instalații, cu excepția clădirilor de locuit cu regim normal de înălțime, atunci când nu există circulații comune orizontale (holuri și/sau coridoare), independente de casa scării. Accesul din casele de scări închise, la tuburile colectoare pentru deșeuri sau alte materiale, se face obligatoriu prin încăpere tampon protejată conform Art. 2.4.15.2.
(2)La construcțiile civile cu înălțimi obișnuite, în pereții interiori ai caselor de scări închise se pot prevedea goluri pentru iluminare naturală indirectă, goluri protejate cu elemente fixe rezistente la foc minimum EW 30 și dispuse numai spre încăperi cu densitatea sarcinii termice (q), sub 105 MJ/mp. La clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu I, golurile pentru iluminare naturală indirectă dinspre coridoare spre casele de scări trebuie protejate cu elemente fixe rezistente la foc minimum EW 60, la clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu II trebuie protejate cu elemente fixe rezistente la foc minimum EW 45, iar la clădirile cu niveluri de stabilitate la incendiu III și/sau IV, cu elemente fixe rezistente la foc minimum EW 30. Golurile pentru iluminare naturală indirectă dinspre încăperi cu densitatea sarcinii termice (q), mai mică de 420 MJ/mp (cu excepția coridoarelor) spre casele de scări trebuie protejate cu elemente fixe rezistente la foc de minimum aceeași performanță cu cea menționată mai sus în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu (EI în loc de EW).
(3)La clădirile de producție și depozitare cu nivelul de stabilitate la incendiu I, golurile pentru iluminare naturală indirectă dinspre coridoare/holuri spre casele de scări trebuie protejate cu elemente fixe rezistente la foc minimum EW 60, la clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu II trebuie protejate cu elemente fixe rezistente la foc minimum EW 45, iar la clădirile cu niveluri de stabilitate la incendiu III și/sau IV, cu elemente fixe rezistente la foc minimum EW 30. La clădirile de producție și depozitare cu nivelul de stabilitate la incendiu I, golurile pentru iluminare naturală indirectă dinspre încăperi cu densitatea sarcinii termice (q), mai mică de 420 MJ/mp, cu excepția coridoarelor/holurilor spre casele de scări, trebuie protejate cu elemente fixe rezistente la foc minimum EI 60, la clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu II trebuie protejate cu elemente fixe rezistente la foc minimum EI 45, iar la clădirile cu niveluri de stabilitate la incendiu III și/sau IV, cu elemente fixe rezistente la foc minimum EI 30.
(4)În casele de scări închise de evacuare a utilizatorilor este admisă amplasarea (liberă sau închisă), numai a ascensoarelor pentru persoane.
Articolul 2.5.6.2.3.
(1)Rampele scărilor închise de evacuare ale nivelurilor supraterane se separă de rampele subterane.
(2)Rampele subterane ale scărilor închise interioare dispuse în continuarea rampelor supraterane, se separă de rampele aferente nivelurilor supraterane prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc REI 60. Comunicarea funcțională dintre rampele scărilor subterane și rampele scărilor supraterane ale clădirii este admisă numai printr-o ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_2 90-C5S_200, dispusă la cota parterului sau a palierului intermediar dintre subsol și parter, cu deschidere în sensul de evacuare.
(3)Fac excepție rampele scărilor închise de evacuare ale nivelurilor supraterane continuate liber în subsolul construcțiilor, atunci când asigură accesul la încăperi și spații cu aceleași funcțiuni sau activitățile din subsol sunt legate funcțional de cele supraterane. Încăperile sau spațiile din subsol la care continuă liber rampele supraterane, se separă de alte destinații prin pereți de compartimentare rezistenți la foc minimum EI/REI 180 iar golurile de comunicare se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.
(4)Atunci când nu există comunicare între rampele subterane și cele supraterane, golul de ieșire în holul de la parter al rampei subterane se protejează cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum minimum EI_2 60-C5S_200.
Articolul 2.5.6.2.4.
În casele scărilor de evacuare nu este admisă prevederea sau amenajarea spațiilor de lucru, de depozitare sau pentru alte destinații, precum și montarea conductelor de gaze naturale pentru utilizări tehnologice, a conductelor pentru lichide combustibile sau a tuburilor colectoare de deșeuri sau a altor materiale.
Articolul 2.5.6.2.5.
Holul, vestibulul sau coridorul în care debușează liber scări de evacuare, pot fi asimilate cu casele de scări închise, dacă sunt destinate numai pentru circulație sau așteptare. Acestea trebuie să fie separate față de restul clădirii prin pereți și planșee cu rezistența la foc în conformitate cu prevederile prezentului normativ pentru casele de scări închise. Ușile încăperilor adiacente trebuie să aibă performanța la foc cel puțin egală cu acea a ușilor aferente caselor de scări închise. Holurile pot comunica liber cu garderobe supravegheate, încăperi de recepție pentru public și spații funcționale necesare (comerț, alimentație, întruniri etc.).
Articolul 2.5.6.2.6.
Construcțiile de învățământ vor avea scările de evacuare închise în case de scări, indiferent de numărul nivelurilor construcției (supraterane sau subterane).
2.5.6.3.Scări interioare deschise
Articolul 2.5.6.3.1.
(1)Scările interioare monumentale ale construcțiilor pot fi deschise (neînchise în case de scări), dacă sunt prevăzute și scări închise care asigură evacuarea utilizatorilor.
(2)Scările deschise amplasate în volumul atriumului cu înălțimea de maximum patru niveluri ale construcției, constituie o cale de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu pentru o unitate de trecere (flux) de evacuare, chiar dacă lățimea rampelor asigură mai multe unități de trecere (fluxuri) și indiferent de numărul scărilor deschise.
(3)Scările interioare deschise se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0. Ca excepție, scările interioare deschise ale locuințelor individuale care asigură evacuarea utilizatorilor etajului sau ai mansardelor, precum și scările din interiorul apartamentelor duplex sau triplex (indiferent de tipul clădirii de locuit) pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc C sau D.
Articolul 2.5.6.3.2.
În situațiile în care sunt admise scări interioare de evacuare deschise, acestea pot avea asigurată ieșirea utilizatorilor în exterior prin spațiile în care sunt dispuse.
Articolul 2.5.6.3.3.
(1)Scările rulante deschise pot fi prevăzute în construcții, dacă sunt asigurate și scări fixe de evacuare a utilizatorilor, alcătuite și realizate conform prevederilor normativului.
(2)Scările rulante deschise utilizate în construcții trebuie:
a)să asigure împiedicarea propagării ușoare a fumului și focului de la un nivel la altul al construcției, prin dispunerea pe conturul golului din planșeu a unor ecrane continue rezistente la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu și minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, cu înălțimea de minimum 50 cm (sub planșeu) și cu sprinklere, pe toată lungimea ecranelor, cu timpul normat de funcționare al instalației de minimum 60 minute;
b)să poată fi oprite automat și manual de la fiecare nivel prin comandă ușor accesibilă;
c)să aibă indicată cea mai apropiată cale de evacuare a utilizatorilor la fiecare nivel al construcției;
d)să asigure lățimea treptelor de minimum 25 cm.
(3)Scările rulante deschise, care îndeplinesc condițiile menționate la alin. (2), se consideră că asigură o singură unitate de trecere (flux) de evacuare, indiferent de lățimea rampei acestora și indiferent de numărul lor.
Articolul 2.5.6.3.4.
(1)Indiferent de numărul lor, scările interioare deschise, inclusiv cele monumentale se consideră a fi toate împreună o singură cale de evacuare, o a doua cale de evacuare trebuind să fie printr-o scară închisă, sau o scară de evacuare exterioară.
(2)Pentru împiedicarea propagării ușoare a fumului și focului de la un nivel la altul al construcției, scările interioare deschise se prevăd pe conturul golului din planșeu cu ecrane continue rezistente la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu și minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu, cu înălțimea de minimum 50 cm (sub planșeu) și sprinklere, pe toată lungimea ecranelor, cu timpul normat de funcționare al instalației de minimum 60 minute, în condițiile în care clădirea este echipată cu acest tip de instalație de stingere.
(3)Scările interioare deschise trebuie să aibă indicată cea mai apropiată cale de evacuare a utilizatorilor la fiecare nivel al construcției.
(4)Scările interioare deschise inclusiv cele monumentale, servesc la evacuarea a cel mult două niveluri succesive supraterane dispuse deasupra nivelului prin care se realizează evacuarea în exteriorul clădirii.
2.5.6.4.Scări exterioare deschise
Articolul 2.5.6.4.1.
(1)Scările exterioare deschise pot înlocui scările interioare de evacuare necesare sau pot constitui o continuare a acestora, dacă sunt executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum R 15 (R 30 la clădiri înalte și/sau foarte înalte și R 60 la clădiri foarte înalte cu înălțimea ≥ 125 m), respectă prevederile referitoare la dimensionarea scărilor de evacuare și sunt protejate de fumul și radiațiile termice ale incendiilor din construcție și vecinătăți.
(2)Scările de evacuare exterioare deschise pot fi amplasate la distanță de minimum 3 m față de goluri sau vitrări ale pereților construcției, și se pot alipi de porțiuni pline ale pereților clădirii, pe cel mult trei laturi.
(3)Scările exterioare de evacuare deschise trebuie să fie astfel amplasate sau protejate încât circulația utilizatorilor să nu poată fi blocată din cauza avarierii unor conducte prin care se vehiculează aburi, lichide sau gaze combustibile, acizi sau substanțe toxice etc., situate la mai puțin de 3 m de gabaritul scării.
(4)Pentru clădirile cu înălțimi peste 28 m scările exterioare deschise vor fi prevăzute cu protecții permeabile deschise (grilaje, plase, lamele sau altele similare), continue, pe toată înălțimea liberă a scării.
(5)Se consideră satisfăcătoare protejarea scărilor de evacuare exterioare în caz de incendiu, prin amplasarea lor în dreptul unor porțiuni pline de pereți rezistenți la foc minimum EW 15 atunci când scările de evacuare exterioare sunt distanțate la mai mult de 1 m de pereții exteriori ai construcției (dar la mai puțin de 3 m față de aceștia), minimum EI 15 atunci când scările de evacuare exterioare sunt distanțate la mai puțin de 1 m de pereții exteriori ai construcției care depășesc cu cel puțin 3 m gabaritul scării, sau prin ecranarea scării exterioare deschise cu elemente rezistente la foc minimum EW 15/ EI 15 (în concordanță cu specificația anterioară) față de golurile din pereții construcției și conductele menționate la alin. (3). Pentru clădiri/compartimente de incendiu înalte și/sau foarte înalte, ecranarea scării exterioare deschise se realizează cu elemente rezistente la foc minimum EW 30/ EI 30 (în concordanță cu specificația anterioară), iar pentru cele foarte înalte cu înălțimea ≥ 125 m, ecranarea scării exterioare deschise se realizează cu elemente rezistente la foc minimum EW 60/ EI 60 (în concordanță cu specificația anterioară).
(6)Golurile de acces la scările de evacuare exterioare deschise se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C5S_a (minimum EI_2 30-C5S_a la clădiri înalte și/sau foarte înalte și minimum EI_2 60-C5S_a la clădiri foarte înalte cu înălțimea ≥ 125 m), cu excepția ușilor de la ultimul nivel al clădirii.
Articolul 2.5.6.4.2.
Construcțiile supraterane independente etajate ale grădinițelor, se prevăd obligatoriu cu scară exterioară de evacuare dimensionată corespunzător numărului de utilizatori și tipului de utilizatori, indiferent de numărul scărilor interioare prevăzute.
2.5.7.Terase circulabile, cursive, logii și curți interioare
Articolul 2.5.7.1.
(1)Terasele circulabile, cursivele și logiile construcțiilor care constituie căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, trebuie să asigure lățimea de trecere rezultată din calcul, să fie rezistente la foc minimum REI 60 și protejate împotriva blocării circulației prin căderea unor elemente aprinse ale clădirii.
(2)Terasele cu lățime mai mică de 6 m, cursivele și logiile prevăzute pentru evacuarea utilizatorilor, trebuie să fie protejate împotriva efectelor incendiilor de la nivelurile inferioare ale construcției sau din vecinătăți, cu parapete pline de cel puțin 1,20 m înălțime, rezistente la foc minimum EI/REI 30.
(3)Pot fi utilizate pentru evacuarea utilizatorilor și porțiuni ale teraselor necirculabile care îndeplinesc condițiile menționate la alin. (1) și alin. (2) și au asigurate măsuri de marcare, organizare și protecție a traseelor stabilite pentru evacuare.
(4)Circulația utilizatorilor nu trebuie să fie blocată din cauza avarierii unor conducte prin care se vehiculează aburi, lichide sau gaze combustibile, acizi sau substanțe toxice etc., situate la mai puțin de 3 m de gabaritul scării.
(5)Se consideră satisfăcătoare protejarea circulațiilor prevăzute pentru evacuarea utilizatorilor, prin amplasarea lor în dreptul unor porțiuni pline de pereți rezistenți la foc minimum EW 15 care depășesc cu cel puțin 3 m gabaritul circulației sau prin ecranarea cu elemente rezistente la foc minimum EI 15/ EW 15 față de golurile din pereții construcției și conductele menționate la alin. (4) (conform Figura 59).!Imagine
Figura 59 - Protejarea circulațiilor
prevăzute pentru evacuarea utilizatorilor de pe terasă
Articolul 2.5.7.2.
Curțile interioare și spațiile libere dintre construcții pot fi luate în considerare pentru evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu, dacă au lățimea suficientă pentru trecerea numărului de unități de trecere (fluxuri) de evacuare rezultate din calcul, dar nu mai puțin de 3 m lățime.
2.5.8.Dimensionarea căilor de evacuare
Articolul 2.5.8.1.
Calculul căilor de evacuare (pentru mai mult de 5 persoane) constă în determinarea gabaritelor necesare și respectarea lungimii normate a traseelor, astfel încât să se asigure evacuarea rapidă din construcție, pe distanța normată.
Articolul 2.5.8.2.
(1)Evacuarea utilizatorilor clădirilor se consideră că se face ordonat, în unități de trecere (fluxuri) de evacuare, care se deplasează pe căile de circulație și evacuare spre exterior.
(2)Determinarea unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare, se realizează prin calcul.
Articolul 2.5.8.3.
Numărul de fluxuri ce trebuie asigurat pentru evacuarea persoanelor, precum și gabaritele necesare trecerii fluxurilor de evacuare, se calculează conform prevederilor normativului.
Articolul 2.5.8.4.
(1)La stabilirea numărului de unități de trecere (fluxuri) de evacuare ce trebuie asigurate pentru evacuarea utilizatorilor construcțiilor pe scări, se au în vedere următoarele:
a)lățimea rampelor scărilor de evacuare este determinată de nivelul construcției din care provine cel mai mare număr de unități de trecere (fluxuri) de evacuare, cu excepția cazurilor în care utilizatorii aflați la diferite niveluri pot observa simultan incendiul (supante, galerii deschise, atriumuri și goluri din planșee) și se pot deplasa simultan spre scări, caz în care lățimea rampelor se determină după numărul de fluxuri ce provin din nivelul cel mai aglomerat, la care se adaugă pentru fiecare din celelalte niveluri care se evacuează prin scară, lățimea necesară pentru evacuarea a 25% din utilizatorii aflați la nivelul respectiv;
b)dacă deasupra nivelului care determină lățimea rampelor scării se află niveluri ale construcției cu un număr mai mic de utilizatori (mansardă, nivel retras etc.), porțiunea de scară aferentă poate avea lățimea mai mică, dimensionându-se potrivit lit. a);
c)fiecare podest al scărilor de evacuare trebuie să aibă lățimea egală cel puțin cu a celei mai late rampe pe care o intersectează;
d)la scările cu rampe ramificate, determinarea lățimii se face pentru rampa principală și lățimea fiecărei rampe ramificate trebuie să fie cel puțin 60% din lățimea rampei principale, iar lățimea podestului scărilor cu rampe ramificate trebuie să fie minimum lățimea celei mai late rampe ramificate; fiecare podest al scărilor de evacuare trebuie să aibe lățimea egală cu a celei mai late rampe pe care o intersectează.
(2)În cazul în care atriumurile, precum și golurile din planșee, sunt amplasate în clădiri prevăzute cu instalații automate de sprinklere, lățimea rampelor scărilor de evacuare este determinată de nivelul construcției din care provine cel mai mare număr de unități de trecere (fluxuri) de evacuare.
Articolul 2.5.8.5.
Atunci când căile interioare de evacuare ale utilizatorilor nivelurilor supraterane și subterane ale construcției au asigurată ieșirea în exterior prin același spațiu (hol, vestibul, coridor etc.), lățimea ușilor de evacuare în exterior trebuie să asigure trecerea numărului total de utilizatori determinat prin însumarea:
a)numărului de utilizatori care vin prin scările interioare de la nivelul cel mai aglomerat al construcției, determinat corespunzător Art. 2.5.8.4;b) 60% din numărul de utilizatori aflat la nivelul la care se asigură evacuarea construcției în exterior;c) 60% din numărul de utilizatori care vin prin scările interioare de la nivelurile situate sub /deasupra cel/celui de evacuare în exterior.
2.5.9.Număr de utilizatori
Articolul 2.5.9.1.
Determinarea numărului de utilizatori pentru care se asigură condițiile de evacuare în caz de incendiu din încăperi, niveluri ale construcției și din clădire/compartiment de incendiu, are în vedere gradul de ocupare și capacitățile maxime simultane de utilizatori, luate în calcul în funcție de destinație. Capacitățile maxime simultane de utilizatori se precizează în documentațiile tehnice de proiectare, precum și în documentațiile de securitate în caz de incendiu (de evacuare a utilizatorilor și de intervenție în caz de incendiu).
Articolul 2.5.9.2.
(1)Numărul maxim simultan de persoane din clădiri se stabilește pentru fiecare destinație astfel:
Tabelul 23: Număr minim simultan de persoane din clădiri de locuit
| Nr. crt. | Destinație / funcțiune | Obs. | Tip de public | Arie utilă (mp)/ pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor % | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Locuințe individuale și colective | - | - | 20 | Locuință/Arie utilă | - | - |
| 2 | Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații | Conform încadrare „ încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile ” sau asimilare cu cele existente. | |||||
Tabelul 24: Număr minim simultan de persoane din clădiri administrative - administrații centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri
| Nr. crt. | Destinație / funcțiune | Obs. | Tip de public | Arie utilă (mp)/ pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor % | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Birouri administrative | - | Fără public | 5,00 | Birou - plan închis sau sub 60 mp | - | - |
| 7,00 | Birou - plan deschis sau peste 60 mp | ||||||
| Cu afluență redusă de public, stabilit prin proiect | 5,00 | Birou - plan închis sau sub 60 mp | De la 5 pâna la 20 | Public sau vizitatori / persoane străine | |||
| 7,00 | Birou - birou open space sau peste 60 mp | ||||||
| Cu afluență mare de public, stabilit prin proiect | 5,00 | Birou - plan închis sau sub 60 mp | De la 20 pâna la 75 | Public sau vizitatori / persoane străine | |||
| 7,00 | Birou - plan deschis sau peste 60 mp | ||||||
| 2 | Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații | Conform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații /funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente. | |||||
Notă Tabelul 24: Numărul de persoane poate fi determinat și prin mobilarea propusă, dar valorile din tabel sunt minimale și obligatorii.
Tabelul 25: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru comerț - magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri sau supermarketuri cu aria desfășurată de maximum 1.500 mp
| Nr. crt. | Destinație / funcțiune | Nivel de referință | Arie utilă (mp)/ pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor% | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Magazine cu aria desfășurată mai mică de 500 mmp | Parter | 4,00 | Arii accesibile cumpărătorilor - se ia în considerare 2/3 din aria accesibilă publicului (vânzare și circulații) | 10 | Personal de vânzare și supraveghere. |
| Subsolurile 1 și 2, precum și etajele 1 și 2 (față de nivelul de referință) | 5,00 | 10 | ||||
| Celelalte niveluri ale construcției | 5,00 | 10 | ||||
| 2 | Magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri sau supermarketuri cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 500 mp și maximum 1.500 mp | La orice nivel al construcției | 5,00 | Arii accesibile cumpărătorilor - se ia în considerare 2/3 din aria accesibilă publicului (vânzare și circulații) | 10 | Personal de vânzare și supraveghere. |
| 3 | Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații | Conform încadrare „ încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile ”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente. | ||||
Tabelul 26: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru comerț - Magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri sau supermarketuri cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 1.500 mp
| Nr. crt. | Destinație / funcțiune | Nivel de referință | Arie utilă (mp)/ pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor% | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri, supermarketuri și mall-uri | La orice nivel al construcției | 0,50 | Arii accesibile cumpărătorilor se ia în considerare 2/3 din aria accesibilă publicului (vânzare și circulații) | 10 | Personal de vânzare și supraveghere. |
| 2 | Cash Carry | 10,00 | 10 | |||
| 3 | DIY (de bricolaj) | 12,00 | 10 | |||
| 4 | Magazin specializat (mobilier, electrocasnice etc.) | 8,00 | 10 |
Notă Tabelul 26: Alternativ celor stipulate la nr. crt. 1, 2 sau 3 pentru magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri, supermarketuri și mall-uri, Cash Carry sau DIY (de bricolaj), se poate considera că aria care îi revine unei persoane este de 4 mp din aria accesibilă cumpărătorilor.
Tabelul 27: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru comerț - alimentație publică
| Nr. crt. | Destinație/funcțiune | Nivel de referință | Arie utilă (mp)/pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor % | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Club și similare cu aceeași funcțiune | La orice nivel al construcției | 0,50 | Arii accesibile publicului - se ia în considerare aria utilă totală accesibilă publicului (vânzare și circulații). | 10 | Personal de deservire. |
| 2 | Bar, bodegă, berărie, cofetărie, bufet, patiserie, braserie, pub, cafenea, cafe - bar, bistro, snack - bar etc. | 4,50 | 10 | |||
| 3 | Discotecă / ring de dans, cabaret, bar american etc. | 0,50/0,75 | 10 | |||
| 4 | Restaurant, cantină- restaurant, fast-food, restaurant - autoservire, sală de mese, sală de evenimente, cantină etc | 4,50 | 10 |
Notă Tabelul 27: Numărul de persoane poate fi determinat și prin mobilarea propusă, dar valorile din tabel sunt minimale și obligatorii.
Tabelul 28: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru comerț - alte spații pentru comerț
| Nr. crt. | Destinație/funcțiune | Nivel de referință | Arie utilă (mp)/pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor % | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Piețe/bazare | La orice nivel al construcției | 5,00 | Arii accesibile publicului - se ia în considerare aria totală accesibilă publicului (vânzare și circulații). | 20 | Personal de deservire /vânzare/supraveghere. |
| 2 | Birou de pariuri | 5,00 | 10 | |||
| 3 | Showroom | 7,00 | 10 | |||
| 4 | Patinoar | 4,00/5,00 | 10 | |||
| 5 | Sală de jocuri/ casino | 4,00/5,00 | 10 | |||
| 6 | Sală de biliard / snooker | 10,00 | 10 | |||
| 7 | Sală de bingo | 4,00 | 10 | |||
| 8 | Sală de bowling / popice | 10,00 | 10 | |||
| 9 | Sală de forță cu aparate | 8,00 | 10 | |||
| 10 | Librării cu rafturi pe pereți | 5,00 | 10 | |||
| 11 | Librărie cu rafturi pe pereți și locuri cu scaune fixate de lectură | 5,00 | 10 | |||
| 12 | Librărie cu rafturi pe pereți și locuri cu scaune nefixate de lectură | 5,00 | 10 | |||
| 13 | Prestări servicii având activitate cu public (saloane de frizerie, coafor, manichiură etc.) | 5,00 | 10 | |||
| 14 | Service auto | 15,00 | 20 | |||
| 15 | Sală de fitness, aerobic fără aparate etc. | 5,00 | 10 | |||
| 16 | Facilități sportive și de agrement ( bazine înot, spații spa) | 5,00 | 10 |
Tabelul 29: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru sănătate
| Nr. crt. | Destinație / funcțiune | Observații | Nivel de referință | Arie utilă (mp)/pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor % | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Porțiuni de staționare - saloane / secții Adulți | Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de paturi plus sporul de personal. | La orice nivel al construcției | Conf. obs. | Saloane bolnavi | 100 | Personal medical, bolnavi ce așteaptă distribuire /tratament, vizitatori etc. |
| 2 | Porțiuni de staționare - saloane / secții copii | Conf. obs. | |||||
| 3 | Porțiuni pentru tratamente și consultații în ambulatoriu din spitale, maternități, policlinici, dispensare etc. | Adulți / copii | 8,00 | Cabinete laboratoare | 50 | ||
| 4 | Porțiuni pentru așteptare din spitale, maternități, policlinici, dispensare etc. | Adulți / copii | 6,00 | Spații de așteptare | 100 | ||
| 5 | Case de copii, aziluri de bătrâni, sanatorii | Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de paturi plus sporul de personal. | Conf. obs. | Încăperi de adăpostire | 50 | ||
| 6 | Creșe | Conform reglementării specifice NP 022 | |||||
| 7 | Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații | Conform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile ”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente. | |||||
Tabelul 30: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru cultură
| Nr. crt. | Destinație / funcțiune | Observații | Nivel de referință | Arie utilă (mp)/pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor % | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Expoziții cu caracter temporar care funcționează în localuri permanente | La orice nivel al construc ției | 4,50 | Arii accesibile publicului | 10 | Personal de prezentare al exponatelor și personal de întreținere | |
| 2 | Expoziții cu caracter permanent | 4,50 | Arii accesibile publicului | 10 | |||
| 3 | Săli de expoziție | 4,50 | 5 | ||||
| 4 | Muzee | 5,00 | 5 | ||||
| 5 | Galerii de artă | 5,00 | 5 | ||||
| 6 | Săli de lectură în biblioteci cu rafturi pe pereți | La spațiile cu locuri, numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri pe scaune (conform arie aferentă a fiecărui loc stabilit prin proiect) plus sporul de personal. | 3,00 | Săli de lectură | 5 | Personal de deservire, întreținere etc. | |
| 7 | Săli de lectură în biblioteci cu depozit separat | 3,00 | 5 | ||||
| 8 | Săli pentru cultură | 1,00 (sau conf. obs.) | Săli pentru spectacole, adunări etc. | 10 | |||
| 9 | Centre și complexuri culturale | 10 | |||||
| 10 | Teatre | 10 | |||||
| 11 | Cinematograf, operă, operetă etc. | 10 | |||||
| 12 | Săli polivalente | 10 | |||||
| 13 | Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații | Conform încadrare „Încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații / funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente. | |||||
Notă Tabelul 30: Numărul de persoane poate fi determinat și prin mobilarea propusă, dar valorile din tabel sunt minimale și obligatorii.
Tabelul 31: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru învățământ
| Nr. crt. | Destinație / funcțiune | Observații | Nivel de referință | Arie utilă (mp)/pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor % | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Sală de clasă | Numărul simultan de persoane se poate preciza și conform numărului de locuri pe scaune plus sporul de personal. | La orice nivel al construcției | 2,50 (sau conf. Obs.) | 3 | ||
| 2 | Laborator/atelier | 3,50 (sau conf. Obs.) | |||||
| 3 | Sală multimedia, reprezentații, club teatru | 4,00 (sau conf. Obs.) | |||||
| 4 | Bibliotecă | 2,50 (sau conf. Obs.) | |||||
| 5 | Alimentație elevi | 2,00 (sau conf. Obs.) | 5 | ||||
| 6 | Administrativ | 2,00 (sau conf. Obs.) | - | - | |||
| 7 | Medical | 8,00 (sau conf. Obs.) | 100 | ||||
| 8 | Săli de sport | 8,00 | Săli de învățământ | 10 | Cadru didactic | ||
| 9 | Vestiare | 2,00 (sau conf. Obs.) | - | ||||
| 10 | Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații | Conform încadrare „Încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente. | |||||
Note Tabelul 31:(a) Pentru sălile de sport prevăzute cu gradene se va lua în considerare doar suprafața din afara zonei de joc. Numărul de persoane determinat conform tabelului se va cumula cu numărul de jucători și de arbitri potrivit sportului practicat.(b) Numărul de persoane poate fi determinat și prin mobilarea propusă, dar valorile din tabel sunt minimale și obligatorii.
Tabelul 32: Număr minim simultan de persoane din clădiri pentru turism
| Nr. crt. | Destinație / funcțiune | Observații | Nivel de referință | Arie utilă (mp)/pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor % | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane, pensiuni etc. | Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri de cazare plus sporul de personal. | La orice nivel al construcției | 8,0015,00 sau conf. obs. | Camere de cazare, dormitoare, priciuri etc. | 15 | Personal de serviciu, administrativ, vizitatori etc. |
| 2 | Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații | Conform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni /destinații de clădiri civile ”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente. | |||||
Tabelul 33: Număr minim simultan de persoane din clădiri de cult
| Nr. crt. | Destinație / funcțiune | Observații | Nivel de referință | Arie utilă (m2)/pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor % | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Catedrale, biserici, lăcașuri de cult, sinagogi, temple, case de rugăciuni etc.), ansambluri mănăstirești | Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri de activitate. | La orice nivel al construcției | conf. obs. (dar nu mai puțin de 2) | Spații de cult accesibile publicului. | 5 | Personal de serviciu |
| 2 | Încăperi cu diverse funcțiuni/ destinații | Conform încadrare „Încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente. | |||||
Tabelul 34: Număr minim simultan de persoane din clădiri de sport
| Nr. crt. | Destinație / funcțiune | Observații | Nivel de referință | Arie utilă (mp)/pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor % | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Clădiri cu tribune | Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri pe scaune plus sporul de personal. | La orice nivel al construcției | (conf obs.) | Săli de sport | 5 | Personal de deservire / securitate / vânzare / supraveghere. |
| 2 | Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații | Conform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente. | |||||
Note Tabelul 34:(a) Pentru sălile de sport se va lua în considerare suprafața din afara zonei de joc. Numărul de persoane determinat conform tabelului se va cumula cu numărul de jucători și de arbitri potrivit sportului practicat.(b) Numărul de persoane poate fi determinat și prin mobilarea propusă, dar valorile din tabel sunt minimale și obligatorii.
Tabelul 35: Număr minim simultan de persoane din construcții civile supraterane cu înălțimi obișnuite, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat
| Nr. crt. | Destinație / funcțiune | Observații | Nivel de referință | Arie (mp)/pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor % | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Cabane, refugii, hoteluri, moteluri, pensiuni, sanatorii etc. | Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri de cazare plus sporul de personal. | La orice nivel al construcți ei | Conf. obs. | Arii accesibile publicului | Conf. încadrare | Conform încadrare |
| 2 | Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații | Conform încadrării în spații pentru comerț, administrative, de artă / cultură, sănătate, învățământ, turism, sport etc.Conform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni/destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente. | |||||
Tabelul 36: Număr minim simultan de persoane din parcaje pentru autoturisme
| Nr. crt. | Destinație / funcțiune | Observații | Nivel de referință | Arie (mp)/ pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor % | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Parcaje supraterane | Conform normativelor de specialitate (15% din numărul de autoturisme prevăzute prin proiect și 2 persoane în fiecare autoturism). | Parcare | - | Personal de securitate / supraveghere. | ||
| 2 | Parcaje subterane | ||||||
| 3 | Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații | Conform încadrare „încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente. | |||||
Tabelul 37: Număr minim simultan de persoane din construcții și amenajări în aer liber cu destinații civile
| Nr. crt. | Destinație / funcțiune | Observații | Nivel de referință | Arie utilă (mp)/pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor % | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Stadioane, arene sportive | Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri pe scaune plus sporul de personal. | La orice nivel al construcției | 0,60 sau conf. obs. | Construcții pentru sport | 5 | Personal de deservire / securitate / vânzare/ supraveghe re. |
| 2 | Amenajări neacoperite cu gradene pentru spectacole în aer liber | Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri pe scaune plus sporul de personal. | conf. obs. | 10 | |||
| 3 | Campinguri (amenajări pentru amplasarea corturilor, rulotelor, căsuțelor provizorii etc.) | Numărul simultan de persoane se poate preciza conform numărului de locuri de cazare plus sporul de personal. | conf. obs. | 5 | |||
| 4 | Încăperi cu diverse funcțiuni / destinații la stadioane / arene | Conform încadrare „Încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații/funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente. | |||||
Tabelul 38: Număr maxim simultan de persoane din clădiri subterane
| Clădiri subterane | Conform încadrare a clădirilor cu funcțiuni / destinații diferite din care sunt constituite. |
Tabelul 39: Număr minim simultan de persoane din construcții de producție și / sau depozitare
| Nr. crt. | Destinație / funcțiune | Observații | Nivel de referință | Arie utilă (mp)/pers. | Destinație / funcțiune arie considerată în calcul | Spor % | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Spațiu de producție | Personalul cu activitate permanentă stabilită prin proiect pentru un schimb de lucru | 5,00 (sau conf. obs.) | |||||
| Depozit /antrepozit /magazie | Personalul cu activitate permanentă stabilită prin proiect | 30,00 (sau conf. obs.) | |||||
| Încăperi cu diverse funcțiuni /destinații | Conform încadrare „Încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile”, destinații / funcțiuni din diferitele clădiri sau prin asimilare cu cele existente | ||||||
Tabelul 40: Număr minim simultan de persoane din încăperi specifice mai multor funcțiuni / destinații de clădiri civile
| Nr. crt. | Destinație/funcțiune | Arie utilă (mp)/pers. | Spor % | Personal pentru care se acordă spor |
|---|---|---|---|---|
| 1 | Spații pentru comerț, administrative, de artă / cultură, sănatate, învățământ, turism, sport etc. | Conform ariilor specifice enumerate în alineatele anterioare sau observațiilor respective | Conform încadrărilor anterioare | |
| 2 | Atelier / workshop | 5,00 până la 7,00 | 5 | Personal administrativ etc. |
| 3 | Bancă | 5,00 | 10 | Personal de deservire, administrativ etc. |
| 4 | Lobby | 5,00 | 10 | Personal de deservire, administrativ etc. |
| 5 | Camere pentru personal / vestiare (și încăperi social-sanitare) cu vestiare cu dulapuri sau cuiere cu autoservire sau sistem garderobă | Numărul de dulapuri amenajate sau nr. de lucrători din schimbul maxim | - | Suprapuneri posibile de program |
| 6 | Studio (de radio, tv etc.) | 3,00 | 20 | Public sau vizitatori, persoane straine etc. |
| 7 | Zonă de așteptare (aeroport, autogări etc.) | 4,00 | 5 | Personal de securitate, administrativ etc. |
| 8 | Zonă de recepție | 8,00 | 5 | Personal de deservire, administrativ etc. |
| 9 | Bucătărie | 6,00 | - | Bucătari, chelneri, ospătari etc. |
| 10 | Spațiu de producție | Număr de lucrători din schimbul maxim | - | - |
| 11 | Depozit / antrepozit / magazie | - (sau personalul cu activitate permanentă stabilită prin proiect) | - | - |
| 12 | Dormitoare comune / camere de cămin | Număr de paturi | ||
| 13 | Stadioane și tribune | Conform normativ specific | ||
(2)La construcțiile la care normativul nu conține dispoziții necesare determinării numărului maxim simultan de persoane, acesta se stabilește de proiectant pe fiecare încăpere în parte.
(3)Numărul maxim simultan de persoane se precizează în documentația tehnică de proiectare pe fiecare încăpere, nivel, precum și pe întreaga clădire.
2.5.10.Număr normat de utilizatori (Uf) pentru unitățile de trecere (fluxurile) de evacuare
Articolul 2.5.10.1.
Numărul normat de utilizatori pe unitățile de trecere (fluxurile) de evacuare (U_f) din construcțiile cu înălțimi obișnuite, sunt precizate în funcție de destinația construcției sau a porțiunii de construcție din care se evacuează utilizatorii, conform prevederilor normate.
2.5.11.Unități de trecere (fluxuri) de evacuare
Articolul 2.5.11.1.
(1)Lățimea liberă normată pentru unitățile de trecere (fluxuri) de evacuare este (conform Figura 60 și Figura 61):a) 80 cm pentru o unitate de trecere (flux) de evacuare;b) 1,10 m pentru două unități de trecere (fluxuri) de evacuare;c) 1,60 m pentru trei unități de trecere (fluxuri) de evacuare;d) 2,10 m pentru patru unități de trecere (fluxuri) de evacuare;e) 2,50 m pentru cinci unități de trecere (fluxuri) de evacuare.
(2)Lățimile intermediare ale unităților de trecere rezultate din calcul, se consideră valabile pentru trecerea numărului inferior de unități de trecere (fluxuri) de evacuare.!Imagine
Figura 60 - Lățimi normate ale unităților de trecere (fluxurilor) de
evacuare și lățimi libere ale ușilor de
evacuare corespunzător numărului de fluxuri!Imagine
Figura 61 - Lățimi și înălțimi libere ale ușilor de evacuare
2.5.12.Determinarea numărului unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare
Articolul 2.5.12.1.
(1)La determinarea unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare în caz de incendiu se are în vedere construcția în ansamblu, asigurându-se îndeplinirea celor mai severe condiții de evacuare atunci când căile de evacuare sunt comune mai multor funcțiuni distincte, iar în cazul în care se prevăd căi de evacuare proprii unei funcțiuni, se asigură condițiile normate pentru funcțiunea respectivă.
(2)Numărul de unități de trecere (fluxuri) de evacuare ce trebuie asigurat pentru evacuarea utilizatorilor unei construcții se determină cu relația:
UT = N : U_f,
în care:
UT - numărul unităților de trecere (fluxuri) de evacuare;
N - numărul utilizatorilor care trebuie să se evacueze;
U_f - numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare.
(3)Rezultatele se rotunjesc la numărul întreg imediat superior.
(4)Numărul de utilizatori (N) pentru care se calculează unitățile de trecere (fluxurile) de evacuare este constituit din capacitatea maximă simultană de utilizatori ai construcției, ai nivelurilor acesteia și al încăperilor, conform prevederilor normativului.
(5)Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din clădiri cu înălțimi obișnuite, se determină conform prevederilor normate (în acord cu funcțiunile acestora sau tipurilor de clădire pentru clădiri civile precum și Art. 3.1.5.6. și Tabelul 51) și conform Art. 6.1.5.15. și Tabelul 115 pentru construcții de producție și/sau depozitare).
(6)Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din clădirile supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, este cel stabilit în prevederile specifice acestora.
Articolul 2.5.12.2.
(1)Indiferent de numărul de unități de trecere (fluxuri) de evacuare rezultate din calcul, ieșirile în exteriorul clădirii (ușile exterioare), nu se pot reduce.
(2)La clădirile cu săli aglomerate precum și la cele a căror capacitate maximă simultană este mai mare de 3.500 de persoane, pentru diminuarea consecințelor efectului de panică, numărul fluxurilor de evacuare în exteriorul clădirii ce trec prin ușile care constituie accese principale în clădire de către public sau vizitatori (persoane străine de construcție), se măresc prin înmulțire cu un coeficient de minimum 1,25.
2.5.13.Determinarea numărului căilor de evacuare
Articolul 2.5.13.1.
În construcții, determinarea numărului căilor de evacuare se face în funcție de necesarul determinat evacuării unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare în caz de incendiu, ținând cont de nivelul de stabilitate la incendiu, riscul de incendiu, tipul de construcție și de destinația acesteia, coroborat cu prevederile Art. 2.5.3.1.
2.5.14.Lungimea căii de evacuare
Articolul 2.5.14.1.
(1)Lungimea căii de evacuare a utilizatorilor construcțiilor (Figura 62), se determină pe traseul ce trebuie parcurs - în axul căilor de evacuare, de la punctul de plecare al utilizatorului până la cea mai apropiată ușă de evacuare (directă în exterior, de acces într-o scară de evacuare, încăpere tampon sau de acces într-un degajament protejat), sau prima treapta a scării deschise, ținând seama de poziția diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix sau mobilier și care trebuie ocolite, astfel:
1.lungimea pe căile de evacuare se măsoară pe orizontală, în axul căilor de circulație și evacuare și în direcția cea mai scurtă (doar una dintre lungimile căii de evacuare trebuie să îndeplinească condițiile normate) atunci când evacuarea se face către două direcții distincte și independente (sub un unghi mai mare sau egal de 90°), de la locul cel mai îndepărtat (de exemplu ușa unei încăperi prevăzută în coridorul de evacuare rezistent la foc conform condițiilor normate în condițiile în care în interiorul încăperii nu se depășește lungimea de coridor înfundat) până la ușa scării, a degajamentului protejat sau a încăperii tampon protejată de acces la cea mai apropiată scară de evacuare sau la o ușă/ieșire direct în exterior.
2.lungimea în interiorul încăperilor deschise (open space) se măsoară pe orizontală, în axul căilor de circulație și evacuare și în direcția cea mai scurtă (doar una dintre lungimile căii de evacuare trebuie să îndeplinească condițiile normate) atunci când evacuarea se face către două direcții distincte și independente (sub un unghi mai mare sau egal de 90°), de la locul cel mai îndepărtat până la ușa scării, a degajamentului protejat sau a încăperii tampon protejată de acces la cea mai apropiată scară de evacuare sau la o ușă/ieșire direct în exterior.
Schimbările de direcție de pe traseul parcurs (în interiorul încăperilor) se vor realiza în unghiuri cu grade funcție de axul căii de evacuare.
(2)Se vor avea în vedere următoarele:
a)un coridor înfundat cu lungimea mai mică decât cea normată pentru fiecare funcțiune/ tip de clădire, măsurată printr-o cale de evacuare (coridor) cu acces la două scări, încăperi tampon, degajamente protejate sau ieșiri în exterior amplasate în direcții opuse (evacuare în "T", sub un unghi α de 180°), este considerat cale de evacuare admisă dacă distanța totală din punctul de plecare până la o scară, încăpere tampon, degajament protejat sau ieșire în exterior nu depășește lungimea de evacuare în două direcții iar distanța de parcurs în aceeași direcție nu depășește lungimea de coridor înfundat;
b)în interiorul încăperilor tip "open space", lungimea măsurată până la cea mai apropiată ușă de acces la două scări, degajamente protejate, încăperi tampon sau ieșiri în exterior amplasate în direcții distincte și independente (evacuare în "Y", sub un unghi α mai mare sau egal de 90°), este considerat cale de evacuare admisă dacă distanța totală până la cea mai apropiată ușă de acces la scară, degajament protejat, încăpere tampon sau ieșire în exterior nu depășește lungimea normată în două direcții iar distanța de parcurs în aceeași direcție de la punctul de plecare până la punctul de inflexiune, nu depășește lungimea de coridor înfundat (Figura 62 și Figura 63);
c)pe coridoarele de evacuare, lungimea măsurată de la o ușă a unei încăperi prevăzută în peretele rezistent la foc al coridorului până la o cale de evacuare cu acces la două scări, degajamente protejate, încăperi tampon sau ieșiri în exterior amplasate în direcții distincte și independente (sub un unghi mai mare sau egal de 90°), este considerat cale de evacuare admisă dacă distanța totală până la cea mai apropiată ușă de acces la scară, degajament protejat, încăpere tampon sau ieșire în exterior nu depășește lungimea normată în două direcții iar distanța de parcurs în aceeași direcție, de la punctul de plecare până la punctul de inflexiune nu depășește lungimea de coridor înfundat (Figura 62 și Figura 63).!Imagine
| În axul coridorului din punctul A' este prevăzut perete cu rezistență la foc (si ușă, conform prevederi normate) Cu condiția ca (AA') < l (A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ L (necesită o a doua direcție din punctul D, cu un unghi de min. 90°) Distanțele (pâna la ușile spre coridor) prevăzute din punctul A'', (A''B') < l și (A''C') < l | În axul din punctul A' nu este prevăzut perete cu rezistență la foc Dacă (AA') ≥ l, nu este admis Cu condiția ca (AD) < l (AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L (necesită o a doua direcție din punctul D, cu un unghi de min. 90°) Distanțele (pâna la ușile spre coridor) prevăzute din punctul A'', (A''B') < l și (A''C') < l |
| În axul coridorului din punctul A' este prevăzut perete cu rezistență la foc (si ușă, conform prevederi normate) Cu condiția ca (AA') < l (A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ L (necesită o a doua direcție din punctul D, cu un unghi de min. 90°) Distanțele (pâna la ușile spre casa scării) prevăzute din punctul A'', (A''B) ≤ L și (A''C) ≤ L | În axul din punctul A' nu este prevăzut perete cu rezistență la foc Dacă (AA') ≥ l, nu este admis Cu condiția ca (AD) < l (AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L (necesită o a doua direcție din punctul D, cu un unghi de min. 90°) Distanțele (pâna la ușile spre casa scării) prevăzute din punctul A'', (A''B) ≤ L și (A''C) ≤ L |
Figura 62 - Evacuare (principii)
Notă Figura 62: "L" indică lungimea maximă a căii de evacuare în două direcții; "l" indică lungimea maximă a căii de evacuare într-o direcție
| În axul din punctul A' este prevăzut perete cu rezistență la foc (si ușă conform prevederi normate) Dacă (AA') < l (A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ L | În axul din punctul A' nu este prevăzut perete cu rezistență la foc Dacă (AA') ≥ l, nu este admis Maximum admis (AD) < l (AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L |
Varianta a) - evacuare clasică pe coridoare
| În axul din punctul A' este prevăzut perete cu rezistență la foc (si ușă conform prevederi normate) Dacă (AA') < l (A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ L Cu condiția ca (A'D) < l | În axul din punctul A' nu este prevăzut perete cu rezistență la foc Dacă (AA') ≥ l, nu este admis Maximum admis (AD) < l (AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L |
Varianta b) - evacuare "în T" pe coridoare
| În axul din punctul A' este prevăzut minimum perete de sectorizare cu rezistență la foc (si ușă conform prevederi normate) Dacă (AA') < l (A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ L Cu condiția ca (A'D) < l | În axul din punctul A' nu este prevăzut perete cu rezistență la foc Dacă (AA') ≥ l, nu este admis Maximum admis (AD) < l (AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L |
Varianta c) - evacuare "în Y" (cu un unghi mai mare sau egal cu 90 de grade) pe coridoare
| În axul din punctul A' este prevăzut perete cu rezistență la foc (si ușă conform prevederi normate) Dacă (AA') < l (A'D)+(BD) sau (A'D)+(CD) ≤ L Cu condiția ca (A'D) < l | În axul din punctul A' nu este prevăzut perete cu rezistență la foc Dacă (AA') ≥ l, nu este admis Maximum admis (AD) < l (AD)+(BD) sau (AD)+(CD) ≤ L |
Varianta d.1) - evacuare "în Y" (cu un unghi mai mare sau egal cu 90 de grade) în interiorul open space
| În axul din punctul A' este prevăzut minimum perete de sectorizare cu rezistență la foc (si ușă conform prevederi normate) Dacă (AA') < l (A'D)+(DD1)+(BD1) sau (A'D)+(DD2)+(CD2) ≤ L Cu condiția ca (A'D) < l | În axul din punctul A' nu este prevăzut minimum perete de sectorizare cu rezistență la foc Dacă (AA') ≥ l, nu este admis Maximum admis (AD) < l (AD)+(DD1)+(BD1) sau (AD)+(DD2)+(CD2) ≤ L |
Varianta d.2) - evacuare "în Y" (cu un unghi mai mare sau egal cu 90 de grade) în interiorul open space
Figura 63 - Evacuare (calculul lungimii - exemple)
Notă Figura 63: "L" indică lungimea maximă a căii de evacuare în două direcții; "l" indică lungimea maximă a căii de evacuare într-o direcție.
(3)La determinarea lungimii de evacuare în spațiile tip open space compartimentate cu mobilier și/sau parapete, panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic, trebuie să se țină cont de următoarele cerințe:
a)lungimea căii de evacuare se calculează pornind de la punctul cel mai îndepărtat al spațiilor de tip open space până la intrarea într-un spațiu protejat (încăpere tampon protejată, degajament protejat, scară de evacuare etc. sau direct în exterior) având în vedere panourile de separare și mobilierul fix;
b)în situația scărilor deschise (doar acolo unde normativul prevede), lungimea de evacuare se măsoară până la prima treaptă a acestora.
Articolul 2.5.14.2.
Funcție de destinația (funcțiunea) construcției și a nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, lungimile căilor de evacuare a utilizatorilor vor respecta prevederile privind performanțele specifice destinației și tipului de clădire.
Articolul 2.5.14.3.
(1)Lungimea de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu pe căile de evacuare, este normată în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției și măsurile de securitate asigurate utilizatorilor în caz de incendiu, precizându-se obligatoriu în documentația tehnică de proiectare.
(2)La stabilirea lungimii căii de evacuare nu se iau în considerare distanțele parcurse:
a)pe scările de evacuare precum și în interiorul degajamentelor protejate, a încăperilor tampon protejate ventilate în suprapresiune și a tunelurilor protejate (tuneluri/ degajamente protejate cu o lungime maximă de 200 m);
b)în interiorul încăperilor în care nu se depășește lungimea de evacuare admisă pentru coridoare înfundate.
(3)Lungimea căii de evacuare în interiorul caselor de scară închise (pe circulația comună orizontală din interiorul acesteia), precum și în încăperile tampon de acces la scările de evacuare (atunci când acestea se prevăd), nu va trebui să depășească lungimea pentru coridor înfundat.
Articolul 2.5.14.4.
(1)În construcțiile cu funcțiuni mixte care au diferite destinații dispuse în zone distincte ale construcției, lungimile căilor de evacuare trebuie să îndeplinească performanțele corespunzătoare fiecărei funcțiuni.
(2)Atunci când căile de evacuare sunt comune mai multor destinații sau tuturor destinațiilor din construcție, dispunerea, dimensionarea și alcătuirea căilor de evacuare vor îndeplini condițiile de performanță cele mai severe ale destinațiilor pentru care asigură evacuarea utilizatorilor.
2.5.15.Gabaritele căilor de evacuare2.5.15.1. Lățimi normate ale căilor de evacuare
Articolul 2.5.15.1.1.
(1)Lățimea liberă normată pentru căile de evacuare este cea stabilită la Art. 2.5.11.1. și conform Figura 60 și Figura 61.
(2)Lățimile intermediare ale unităților de trecere rezultate din calcul, se consideră valabile pentru trecerea numărului inferior de unități de trecere (fluxuri) de evacuare.
Articolul 2.5.15.1.2.
(1)Dimensiunile brute (nefinisate) ale ușilor și scărilor de evacuare se stabilesc astfel încât spațiul liber necesar pentru trecerea numărului de unități de trecere (fluxuri) de evacuare să nu fie redus local cu mai mult de 10 cm pe înălțimea (ușii) de maximum 2,10 m de la cota pardoselii (prin proeminențe ale pereților, tocurilor, căptușelilor, canaturilor de uși sau ferestre în poziție deschisă, finisajelor interioare, instalațiilor etc.). Reducerea lățimii spațiul liber necesar pentru trecerea numărului de unități de trecere (fluxuri) de evacuare nu se admite.
(2)Lățimea căilor de evacuare pentru mai mult de 50 de persoane nu trebuie micșorată în sensul de circulație și evacuare spre exterior, chiar dacă este mai mare decât lățimea rezultată din calcul, cu excepțiile prevăzute în normativ.
(3)Lățimea rampelor și a podestelor scărilor se măsoară între proiecția orizontală a elementelor care le delimitează (balustrade, parapeți, perete și balustrada/parapet).
(4)În pereții coridoarelor și al scărilor se admit nișe libere (neînchise), cu parapetul la mai mult de 1,20 m deasupra pardoselii și nișe libere cu marginea lor superioară la cel mult 90 cm de pardoseală.
(5)Lățimea liberă de trecere a coridoarelor, rampelor și podestelor scărilor prin care se evacuează utilizatorii nu trebuie să fie redusă de uși sau ferestre care se deschid spre acestea, cu excepția ferestrelor care au parapetul mai mare de 2,10 m față de nivelul pardoselii sau al treptelor din dreptul lor, precum și al ușilor care se pot rabata la perete (uși cu balamale aruncătoare).
(6)Atunci când există o diferență de nivel mai mare de 20 cm între cota căii de evacuare și cea a terenului, în fața ușilor de evacuare ce conduc direct în exteriorul clădirii, se prevăd podeste, având lățimea cel puțin egală cu dublul lățimii ușii, iar adâncime egală cu minimum lățimea ușii.
(7)În fața ușilor ascensoarelor pentru persoane dispuse în casele de scări, lățimea podestelor scărilor trebuie să fie de cel puțin 1,60 m în cazul în care ușile de palier ale ascensoarelor sunt cu deschidere pe balamale și, de minimum 1,20 m, atunci când ușile ascensoarelor sunt culisante.
(8)Lățimea rampei scărilor de evacuare mai mare de 2,50 m între pereți sau între perete și balustradă sau între două balustrade, se împarte prin balustrade intermediare. Nu este obligatorie prevederea balustradelor intermediare la:
a)rampele scărilor folosite urcând pentru a ajunge la ieșire;
b)rampele scărilor cu lățimea cel puțin de două ori mai mare decât cea necesară unităților (fluxurilor) de trecere de evacuare;
c)rampele scărilor monumentale interioare sau exterioare.
2.5.15.2.Înălțimi de trecere pe căile de evacuare
Articolul 2.5.15.2.1.
(1)Înălțimea liberă a căilor de evacuare a utilizatorilor construcțiilor trebuie să fie de minimum 2,10 m, cu excepțiile prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice.
(2)Podurile și subsolurile construcțiilor pot avea înălțimea liberă de minimum 1,90 m, iar subsolurile tehnice de 1,80 m.
2.5.16.Marcarea căilor de evacuare
Articolul 2.5.16.1.
(1)Traseele căilor de evacuare a utilizatorilor unei construcții trebuie marcate cu indicatoare, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
(2)În cazul continuării scărilor supraterane de evacuare sub nivelul terenului, se iau măsuri de semnalizare a căii de evacuare spre ieșirea în exterior.
(3)Pe căile de evacuare a utilizatorilor construcțiilor se asigură iluminat de securitate pentru evacuare și circulație, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice de specialitate.
SECȚIUNEA VI2.6. Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu
Articolul 2.6.1.
(1)Construcțiile, precum și instalațiile în aer liber, vor avea asigurate căile exterioare de acces și circulație carosabile necesare funcțional (drumuri, platforme etc.) astfel realizate, încât să asigure și autospecialelor de intervenție, în caz de incendiu, condițiile necesare de acțiune și salvare.
(2)Căile de circulație carosabile care trec peste construcții subterane (subsoluri, canale, galerii etc.), vor fi accesibile tuturor autospecialelor de intervenție.
(3)Atunci când construcția sau instalația nu necesită căi exterioare de circulație carosabile funcționale, se pot prevedea fâșii de teren fără obstacole, care să permită accesul autospecialelor de intervenție în caz de incendiu.
(4)Nu este obligatorie asigurarea unor căi exterioare de circulație carosabile sau a unor fâșii de teren care să permită accesul autospecialelor de intervenție în caz de incendiu, la construcțiile montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat și la anexele gospodărești.
(5)Drumurile de utilitate privată trebuie conformate în acord cu caracteristicile tehnice ale autospecialelor de intervenție din dotarea inspectoratelor pentru situații de urgență de care aparțin, și trebuie prevăzute cu secțiuni pentru calarea autoscărilor conformate, de asemenea, în acord cu caracteristicile tehnice ale autoscărilor din dotarea inspectoratelor pentru situații de urgență de care aparțin, raportat la înălțimea clădirilor. Trebuie asigurată permanența condițiilor impuse de folosirea autoscărilor și a autospecialelor de intervenție în caz de incendiu.
Articolul 2.6.2.
Construcțiile vor asigura accesul autospecialelor de intervenție, astfel:
–prin intermediul unor căi de circulație carosabile cu lățimea liberă (gabarit) de minimum 3,50 m, pentru o bandă de circulație la construcții (inclusiv la ansamblurile de locuințe unifamiliale/colective) cu regim de înălțime h ≤ 15,00 m (măsurat de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) și cu lungime/ adâncime a carosabilului accesibil autospecialelor de intervenție ≤ 30,00 m, conform Figura 64 varianta a);
–prin intermediul unor căi de circulație carosabile cu lățimea liberă (gabarit) de minimum 7,0 m, la construcțiile (inclusiv ansamblurile de locuințe colective) cu regim de înălțime h >15,00 m (măsurat de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) sau cu lungime/adâncime a carosabilului accesibil autospecialelor de intervenție > 30,00 m, conform Figura 64 varianta b) și Figura 65);!Imagine
| Varianta a) cu regim de înălțime h ≤ 15,00 m (măsurat de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) cu lungime/adâncime acces autospeciale intervenție mai mică de 30,00 m | Varianta b) cu regim de înălțime h > 15,00 m (măsurat de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) sau cu lungime/adâncime a carosabilului accesibil autospecialelor de intervenție > 30,00 m |
Figura 64 - Accesul autospecialelor de intervenție - caz general– circulațiile carosabile, vor fi dimensionate astfel încât să fie accesibile autospecialelor de intervenție potrivit caracteristicilor tehnice menționate la Art. 2.6.3.;
–pe traseul autospecialei de intervenție, înalțimea liberă va fi de minimum 4,20 m;
–distanța minimă de la construcție până la circulația carosabilă va fi de 3,00 m;
–distanța maximă de la construcție până la circulația carosabilă sau locul de amplasare al autospecialei de intervenție va fi de 10,00 m;
–construcțiile cu înălțimea h ≤ 15,00 m (măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori) nu sunt obligatorii să fie prevăzute cu loc pentru calarea autospecialei de intervenție;
–la cel puțin o fațadă a clădirii, se va prevedea câte o zonă pentru calarea autospecialei de intervenție (la fiecare 50,00 m liniari) cu dimensiunea: 6,00 m x 12,50 m (doar pentru construcțiile cu înălțimea cuprinsă între 15,00 m < h < 28,00 m, măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori, conform Figura 65 varianta a);
–la cel puțin două fațade ale clădirii, se va prevedea câte o zonă pentru calarea autospecialei de intervenție (la fiecare 50,00 m liniari) cu dimensiunea: 8,20 m x 12,50 m (doar pentru construcțiile cu înălțimea h ≥ 28,00 m, măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori, conform Figura 65 varianta b);
–în incinta construcțiilor în care accesul autospecialelor se face prin intermediul unui punct prevăzut cu barieră, aceasta se va prevedea cu deschidere automată în caz de incendiu în toate situațiile în care construcția este prevăzută cu sistem de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului;
–căile de circulație și acces de tip înfundat cu lungimi mai mari de 100 m, vor avea suficient spațiu asigurat pentru manevră și întoarcere a autospecialelor de intervenție (inclusiv în interiorul amplasamentelor), indiferent de destinația și regimul de înălțime ale construcțiilor;
–în situația în care accesul carosabil accesibil autospecialelor de intervenție depășește lungimea de 30,00 m, se vor asigura două benzi de circulație cu lățimea totală de min 7,0 m.!Imagine
Varianta a) la cel puțin o fațadă a clădirii (pentru construcțiile cu înălțimea cuprinsă între 15,00 m < h < 28,00 m, măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori);
Varianta b) la cel puțin două fațade ale clădirii (pentru construcțiile cu înălțimea h > 28,00 m, măsurată de la nivelul de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori);
Figura 65 - Accesul autospecialelor de
intervenție la clădiri cu înălțimea mai mare de 15 m (măsurată de la nivelul
de referință până la cota de călcare a ultimului nivel folosit de utilizatori)
Articolul 2.6.3.
Caracteristicile tehnice ale autospecialelor de pompieri necesare dimensionării drumurilor și planșeelor pe care au acces acestea, vor fi următoarele:
–lățime: 2,55 m;
–înălțime: 4,00 m;
–raza minimă de viraj: 11,00 m;
–panta maximă: 30%;
–masa maximă: 50.000 kg;
–lățimea locului de calare până la: 8,20 m;
–forța de apăsare a calei pe carosabil: autospeciala se consideră masă maximă operaționalizată 50.000 kg, iar calarea se face în 4 puncte (suprafața pe care o are o cală este de 0,80 mp).
Articolul 2.6.4.
(1)Căile exterioare de acces și circulație trebuie să permită intervenția autospecialelor în caz de incendiu (fără obstacole), la construcții, instalații, depozite de materiale și substanțe combustibile, precum și accesul la sursele de alimentare cu apă.
(2)În situația incintelor construite la care accesul din drumurile publice are încrucișări cu căi ferate sau de metrou suprateran, se vor asigura două căi de acces din drumurile publice, unul din accese realizându-se printr-o zonă care să nu intersecteze calea ferată sau de metrou suprateran.
Articolul 2.6.5.
(1)Curțile interioare cu aria mai mare de 800 mp, închise pe toate laturile de construcții și situate la nivelul terenului sau al circulațiilor carosabile adiacente sau cu o diferență de nivel de cel mult 50 cm față de acestea, se prevăd cu cel puțin o cale de acces carosabilă pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, având gabaritul de minimum 4,00 m lățime și 4,50 m înălțime.
(2)Curțile interioare cu aria cuprinsă între 200 mp și 800 mp, închise pe toate laturile de construcții și situate la diferențe de nivel mai mari de 50 cm față de nivelul terenului sau al circulațiilor carosabile adiacente, se prevăd cu acces pietonal pentru personalul de intervenție în caz de incendiu, având lățimea liberă de minimum 1,50 m și înălțimea liberă de minimum 2,10 m.
Articolul 2.6.6.
(1)La clădirile înalte și foarte înalte, în exteriorul pereților cortină, se marchează vizibil locurile pe unde pot pătrunde în clădire formațiile de intervenție în caz de incendiu, utilizând suprafețele carosabile adiacente accesibile autospecialelor de intervenție.
(2)La construcțiile închise perimetral cu pereți cortină sau prevăzute cu fațade duble "double skin", circulațiile carosabile vor fi orizontale în dreptul panourilor de fațadă marcate pentru accesul personalului de intervenție în caz de incendiu.
(3)Panourile vitrate din închiderile perimetrale ale construcțiilor cu pereți cortină sau din fațadele ventilate și cele duble ale clădirilor înalte și foarte înalte (și recomandabil la toate celelalte construcții) prin care se poate accede în circulațiile comune orizontale sau în încăperi cu acces permanent în circulațiile comune pentru intervenția personalului de intervenție direct din exterior, vor avea asigurate următoarele caracteristici:
–înălțime: minimum 1,50 metri;
–lățime: minimum 90 cm;
–distanța între deschideri succesive situate la același nivel: de la 10,00 la 20,00 de metri;
–să fie dispuse pe fiecare nivel al clădirii începând cu primul etaj;
–distanțe minime de 4 m măsurate în proiecția orizontală a fațadei între ochiurile mobile de pe un nivel și cele ale nivelurilor situate imediat deasupra și dedesubt, cu excepția celor cu acces la căile comune de circulații orizontale;
–panourile de obturare sau ramele ochiurilor mobile trebuie să se poată deschide/sparge și să rămână întotdeauna accesibile din exterior și din interior. Acestea trebuie să fie ușor de observat din exterior de către serviciile de intervenție.
Articolul 2.6.7.
(1)Față de numărul minim de fațade accesibile și accese corespunzătoare prin străzi sau spații deschise conform prevederilor normate (conform funcțiune sau tip de clădire) este recomandabil să fie îndeplinite și următoarele condiții:
a)pentru construcțiile cu mai mult de 3.500 de persoane: să dispună de două fațade deservite de două căi de circulație sau recomandabil de trei fațade, fiind întotdeauna îndeplinite următoarele două condiții:1) lungimea fațadelor accesibile mașinilor de intervenție trebuie să fie mai mare de 50% din perimetrul clădirii;2) să existe posibilitatea realizării accesului la nivelul etajului direct din exterior cu ajutorul echipelor de intervenție folosind autospeciala de salvare de la înălțime prin intermediul unor panouri sau ferestre marcate corespunzător ce se pot deschide sau sparge cu ușurință și prin intermediul cărora se poate accede la o circulație comună orizontală sau spații libere de tip open space. Dacă această condiție nu poate fi îndeplinită, construcția trebuie obligatoriu să aibă trei fațade accesibile distribuite pe tot perimetrul său și deservite de căi de circulație;
b)pentru construcțiile care au între 2.501 și 3.500 persoane: trebuie să asigure accesul echipelor de intervenție cu autospeciala de salvare de la înălțime la nivelul etajelor pe două fațade prin spații de tip open space sau circulații comune orizontale. Dacă această condiție nu este îndeplinită, construcția este recomandabil să aibă o a treia fațadă accesibilă deservită de o cale de circulație.
(2)Indiferent de numărul persoanelor, la construcțiile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) prevăzute cu locuri pentru dormit, trebuie să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
(3)Este recomandabil ca la construcțiile care au suprafața desfășurată între 15.000 mp și 25.0 mp să se asigure căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și pe a treia latură parțial și, totodată, cel puțin pe 75% din perimetrul pereților exteriori, iar pentru construcțiile care au suprafața desfășurată mai mare de 25.000 mp, să se asigure căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, integral pe toate laturile, pe 100% din perimetrul pereților exteriori.
Articolul 2.6.8.
(1)În dreptul intrărilor în construcții și al zonelor prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu din exterior, precum și în locurile marcate pentru amplasarea și alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenție, nu sunt admise amenajări temporare sau permanente, sau spații de parcare sau garare a altor autovehicule.
(2)Căile de circulație funcțională, de evacuare și de intervenție în caz de incendiu din interiorul construcțiilor vor fi marcate, astfel încât să fie ușor de recunoscut și de utilizat în caz de incendiu.
(3)Racordurile fixe aferente instalațiilor de stingere prevăzute corespunzător reglementărilor tehnice de specialitate vor avea în vedere racordarea autospecialelor la maxim 40,00 m față de acestea, în toate situațiile în care este prevăzută instalație automată de stingere. În situația alimentării autospecialelor de intervenție direct din rezerva de apă prin absorbție cu ajutorul unor tuburi semirigide, se va asigura o distanță maximă față de racord de 6,00 m.
SECȚIUNEA VII2.7. Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, serviciul pentru situații de urgență
Articolul 2.7.1.
(1)Construcțiile se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
(2)Echiparea cu instalații de stingere și/sau cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului a clădirilor existente la care aceste instalații nu sunt obligatorii (cum sunt lucrările de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente, atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale normativului), poate constitui măsură compensatorie de protecție, în sensul prevederilor Art.1.1.4. alin. (2).
Articolul 2.7.2.
Clădirile civile se prevăd cu stingătoare, conform normativului și reglementărilor tehnice specifice.
Articolul 2.7.3.
Serviciul pentru situații de urgență se prevede în situațiile stabilite în reglementarea tehnică specifică.
3.PERFORMANȚE SPECIFICE UNOR FUNCȚIUNI ALE CONSTRUCȚIILOR CIVILE SUPRATERANE CU ÎNĂLȚIMI OBIȘNUITESECȚIUNEA I3.1. Dispoziții comune3.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu)
Articolul 3.1.1.1.
(1)Încăperile, spațiile și clădirile civile (publice), vor avea determinate riscuri de incendiu, conform prevederilor privind performanțele comune din prezentul normativ.
(2)În funcție de riscurile de incendiu determinate, se asigură clasele și nivelurile de performanță la foc prevăzute la Capitolul 3 - Performanțe specifice și la Capitolul 2- Performanțe comune construcțiilor cu orice destinație.
(3)Riscurile de incendiu și riscurile de explozie volumetrică ale încăperilor, zonelor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor, se precizează obligatoriu în documentația tehnică.
(4)Clădirile civile (publice) vor avea nivelul de stabilitate la incendiu precizat obligatoriu în documentațiile de proiectare. Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească clădirea, pentru încadrarea într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu, sunt stabilite conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.
3.1.2.Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 3.1.2.1.
Construcțiile civile cu înălțimi obișnuite se conformează, realizează și compartimentează, potrivit prevederilor normativului.
Articolul 3.1.2.2.
Construcțiile civile cu înălțimi obișnuite supraterane se amplasează potrivit prevederilor normativului.
Articolul 3.1.2.3.
În cazul comasării mai multor destinații într-o clădire civilă, acestea se vor separa corespunzător, de regulă, prin pereți și planșee rezistente la foc, conform normativului.
Articolul 3.1.2.4.
Comasarea cu alte construcții sau între ele a clădirilor civile supraterane înalte și/sau foarte înalte, este interzisă în cadrul aceluiași compartiment de incendiu.
Articolul 3.1.2.5.
(1)Prin conformare se vor avea în vedere prevederile privind performanțele comune și cele specifice.
(2)Construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite vor fi conformate astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat (conform prevederilor Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2), aria construită (Ac), destinație și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6. și Art. 3.1.2.7. precum și Tabelul 41 și Tabelul 42.
(3)Pe cât posibil, activitățile cu riscuri mari și foarte mari de incendiu, se dispun în zone distincte ale construcției.
(4)Dispunerea încăperilor și a spațiilor cu risc de explozie volumetrică în subsolurile construcțiilor civile supraterane nu este recomandată. În subsolurile acestor construcții se pot dispune astfel de riscuri numai atunci când sunt justificate tehnic și sunt asigurate măsurile specifice de protecție și compartimentate cu elemente rezistente la foc și explozie.
(5)În construcțiile supraterane sau subterane civile nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor stabilite conform prevederilor normativului și celor cu funcțiuni de laboratoare, farmacii, spitale etc.
(6)La activitățile cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional la toate nivelurile construcției (inclusiv pe terasa ultimului nivel al construcției civile), este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile.
Articolul 3.1.2.6.
În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, ariile construite ale construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (Ac), se conformează potrivit prevederilor din Tabelul 41 și Art. 3.1.2.7.
Tabelul 41: Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) ale clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile cu nivelul de stabilitate la incendiu
| Nivel de stabilitate la incendiu | Aria maximă construită (Ac) a clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (mp) | |
| cu un nivel | cu mai multe niveluri | |
| I - II | 3.500 | |
| III | 2.500 | |
| IV | 2.000 | 1.500 |
| V | 1.000 | 800 |
Note Tabelul 41:(a) Atunci când se prevăd instalații automate de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, ariile construite se pot majora cu 25% (cu excepția clădirilor înalte și foarte înalte).(b) Atunci când se prevăd instalații automate de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, cu acoperire totală și instalații de stingere automată a incendiului cu sprinklere, ariile construite se pot majora cu 100% pentru construcțiile/compartimentele de incendiu încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu III, IV sau V.(c) În situația clădirilor încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu I (cu excepția clădirilor înalte și foarte înalte) sau II atunci când se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, aria construită nu se limitează.(d) Prin excepție de la lit. a), ariile construite (Ac) ale clădirilor înalte și/sau foarte înalte care nu sunt obligatoriu de echipat cu instalații automate de stingere conform normativului de profil, pot fi majorate cu 50% în cazul clădirilor înalte sau cu 25% în cazul clădirilor foarte înalte atunci când sunt echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler, suplimentar față de prevederile normativului P118:2/2013.(e) Majorările nu se cumulează.
Articolul 3.1.2.7.
Clădirile supraterane civile trebuie să respecte următoarele condiții de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri supraterane, destinație și capacitatea maximă simultană de utilizatori:
a)la cele cu nivelul de stabilitate la incendiu I, numărul de niveluri supraterane nu se limitează, indiferent de destinația și capacitatea lor;
b)la cele cu nivelul de stabilitate la incendiu II, numărul de niveluri supraterane să fie corespunzător construcțiilor supraterane cu înălțimi obișnuite (să nu determine încadrarea lor în clădiri înalte sau foarte înalte, încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu I);
c)la cele cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV sau V, numărul de niveluri supraterane este limitat în funcție de destinație și de capacitatea maximă simultană de utilizatori, conform prevederilor din Tabelul 42.
Tabelul 42: Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V
| Nr. crt. | Construcții supraterane civile pentru: | Capacitate maximă simultană (utilizatori) | Număr maxim de niveluri supraterane admis pentru clădiri civile cu nivelul de stabilitate la incendiu: | ||
| III | IV | V | |||
| 1 | 1. Clădiri destintate persoanelor care nu se pot evacua singure; | 150 | 2 | 1 | 1 |
| 2 | 2a. Muzee sau expoziții care nu adăpostesc valori deosebite și nu sunt săli aglomerate; | 300 | 3 | 2 | 1 |
| 2b. Clădiri pentru cazare temporara; | 200 | ||||
| 2c. Clădiri pentru învățământ primar | 480 | ||||
| 2d. Clădiri pentru învățământ secundar și terțiar nonuniversitar; | |||||
| 3 | 3. Clădiri de locuit; | 200 | 5 | 3 | 2 |
| 4 | 4. Clădiri cu altă destinație (fără săli aglomerate). | 300 | 5 | 2 | 1 |
Note Tabelul 42:(a) În cazuri justificate tehnic care se efectuează în baza unei/unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu, de către specialiști atestați potrivit legii (experți tehnici pentru cerința fundamentală securitate la incendiu construcții și/sau instalații), pentru construcțiile prevăzute la nr. crt. 2a, 2b, 2d, 3 și 4 investitorii/beneficiarii pot adopta un singur nivel în plus față de nivelurile supraterane admise, cu condiția echipării acestora cu instalații de stingere a incendiilor tip sprinkler (sau ceață de apă exclusiv pentru situațiile în care au fost testate conform standardelor relevante).(b) În cazul construcțiilor cu destinația de locuit individuale încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu investitorii/beneficiarii pot adopta un singur nivel în plus cu condiția respectării condițiilor din paranteze specificate la Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile), pentru nivelul de stabilitate la incendiu V.(c) În cazul construcțiilor cu destinația de cazare temporară încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu, investitorii/beneficiarii pot adopta un singur nivel în plus cu condiția echipării acestora cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, prin prevederea de dispozitive tip AFDD conform recomandărilor din SR EN 62606 precum și specificațiilor reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor", indicativ I7-2011, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2.741/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu condiția respectării măsurilor din paranteze specificate la Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile), pentru nivelul de stabilitate la incendiu V.
Articolul 3.1.2.8.
(1)Mansardarea construcțiilor civile supraterane (realizarea unui nivel funcțional în volumul podului), este admisă conform prevederilor din Tabelul 43.
Tabelul 43: Mansardarea construcțiilor civile supraterane (realizarea unui nivel funcțional în volumul podului)
| Nivel de stabilitate la incendiu | Clasa de reacție la foc a elementelor de construcție | Rezistența la foc a elementelor de construcție | Separarea față de restul construcției | |
| Pereți | Uși de comunicare ale mansardei cu podul | |||
| I | A1 sau A2-s1,d0 | R 90 | EI 90 | EI_2 60-C1 |
| II | A1 sau A2-s1,d0 | R 60 | EI 60 | EI_2 45-C1 |
| III | min B-s2,d0 | R 45 | EI 45 | EI_2 30-C1 |
| IV | min B-s3,d0 | R 30 | EI 30 | EI_2 15-C1 |
| V | min C-s3,d0 | R 15 | EI 15 | C1 |
(2)Mansardarea construcțiilor civile supraterane (realizarea mai multor niveluri funcționale în volumul podului), este admisă conform prevederilor din Tabelul 44.
Tabelul 44: Mansardarea construcțiilor civile supraterane (realizarea mai multor niveluri funcționale în volumul podului)
| Nivel de stabilitate la incendiu | Clasa de reacție la foc a elementelor de construcție | Rezistența la foc a elementelor de construcție | Separarea față de restul construcției | |
| Pereți | Uși de comunicare ale mansardei cu podul | |||
| I | A1 sau A2-s1,d0 | min. R 120 | EI 120 | EI_2 90-C1 |
| II | A1 sau A2-s1,d0 | R 90 | EI 90 | EI_2 60-C1 |
| III | min B-s1,d0 | R 60 | EI 60 | EI_2 45-C1 |
| IV | min B-s2,d0 | R 30 | EI 30 | EI_2 20-C1 |
| V | min b-s3,d0 | R 15 | EI 15 | EI_2 15-C1 |
Articolul 3.1.2.9.
(1)Mansardarea construcțiilor civile supraterane se asigură prin realizarea de tronsoane ale clădirii, prevăzute cu pereți de sectorizare rezistenți la foc minimum A1 sau A2-s1,d0, astfel:
a)EI/REI 120, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)EI/REI 90, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;
c)EI/REI 60, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;
d)EI/REI 30, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;
e)EI/REI 15, la construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V.
(2)Mansardarea construcțiilor civile supraterane (realizarea unui nivel funcțional în volumul podului), este admisă dacă pereții de sectorizare rezistenți la foc depășesc cu minimum (Figura 66):
–30 cm (măsurat pe verticală), față de orice astfel de element combustibil al acoperișurilor și al luminatoarelor aflate la mai puțin de patru 4 m distanță de peretele de sectorizare, inclusiv a acoperișurilor cu suport din tablă și termoizolație care nu sunt clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0;
–30 cm (măsurat pe verticală), față de planul exterior al acoperișurilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0 pe care le intersectează;
–30 cm (măsurat pe verticală), față de planul exterior al luminatoarelor aflate la mai puțin de patru 4 m distanță de peretele de sectorizare;
–30 cm (măsurat pe orizontală) față de pereții exteriori și streașinile care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.!Imagine
Varianta a.1) - tronsonare paralelă cu linia pantei la nivelul mansardei - depășire cu minimum 30 cm (măsurat pe verticală), față de orice element combustibil al acoperișurilor prin pereți rezistenți la foc Legendă Figura 66 varianta a.1): 1 și 2 - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3); 3 - pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează planul mansardei
Legendă Figura 66 varianta a.2): 1 - pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează planul mansardei; 2, 2', 2" - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3)
Varianta a.2) - tronsonare perpendiculară pe linia pantei - depășire cu minimum 30 cm față de planul exterior al acoperișurilor și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc
Varianta a) - tronsonare la nivelul mansardei - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează planul mansardei
Varianta b.1) - tronsonare pe întreaga înălțime a construcției - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc care secționează întreaga clădire
Legendă Figura 66 varianta b.1): 1 și 2 - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3); 3 - pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează întreaga clădire
Legendă Figura 66 varianta b.2): 1 - pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1) care secționează întreaga clădire; 2, 2', 2" - tronsoane cu aria conform Art. 3.1.2.9.(3)
Varianta b.2) - tronsonare perpendiculară pe linia pantei - depășire cu minimum 30 cm față de planul exterior al acoperișurilor, pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe care le intersectează)
Varianta b) - tronsonare pe întreaga înălțime a construcției - depășire cu minimum 30 cm (măsurat perpendicular pe verticală) față de planul exterior al acoperișurilor și minimum 30 cm (măsurat pe orizontală) față de planul exterior al pereților exteriori și streșinilor care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, pe care le intersectează prin pereți rezistenți la foc conform Art. 3.1.2.9.(1)
Figura 66 - Separare tronsoane clădire (prin pereți de
sectorizare rezistenți la foc pentru mansardarea construcțiilor civile)
(3)Pereții de sectorizare rezistenți la foc minimum prevăzuți la alin. (1) se dispun la maximuma) 65 m distanță, într-o arie de maximum 1.000 mp în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) 55 m distanță, într-o arie de maximum 875 mp stabilitate la incendiu II;c) 45 m distanță, într-o arie de maximum 625 mp stabilitate la incendiu III;d) 35 m distanță, într-o arie de maximum 500 mp stabilitate la incendiu IV;e) 25 m distanță, într-o arie de maximum 300 mp în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu V.
(4)Mansardarea clădirilor civile cu nivel de stabilitate la incendiu I-II, este admisă în condițiile alin. (1), iar elementele de construcție structurale, utilizate la realizarea mansardei au minimum clasa de reacție la foc A1, A2 s1,d0.
(5)În clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu III^V, mansardarea este admisă în condițiile respectării prevederilor din Tabelul 42, numărul de niveluri ale mansardei incluzându-se în numărul de niveluri supraterane ale construcției și luându-se în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției.
3.1.3.Limitarea propagării incendiilor
Articolul 3.1.3.1.
În cadrul construcțiilor civile, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune și specifice, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului, potrivit prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.
Articolul 3.1.3.2.
Măsurile de securitate la incendiu pentru construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite, se stabilesc și se asigură în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, destinație, riscuri de incendiu, numărul de niveluri, densitățile sarcinilor termice (q) și tip de clădire, conform prevederilor normativului.
Articolul 3.1.3.3.
(1)Pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu, se prevăd pereți despărțitori cu rol de sectorizare de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu care secționează transversal clădirea civilă (pot avea traseu sinuos și pot fi decalați în plan vertical).
(2)Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească pereții și ușile pereților despărțitori cu rol de sectorizare prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu sunt precizate în Art. 3.1.3.4. și Tabelul 45.
(3)În clădirile civile acești pereți cu rol de sectorizare prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu, se amplasează la cel mult:a) 30 m distanță, în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;b) 110 m distanță, în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;c) 90 m distanță, în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;d) 70 m distanță, în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;e) 50 m distanță, în construcțiile civile cu nivelul de stabilitate la incendiu V.
(4)La clădirile de locuit separarea se face între apartamente precum și între acestea și circulațiile comune orizontale, cu pereți rezistenți la foc conform dispozițiilor specifice.
(5)La clădirile cu pod, pereții despărțitori cu rol de sectorizare prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu trebuie să separe și volumul podului.
(6)La clădirile de producție/depozitare se respectă dispozițiile specifice.
Articolul 3.1.3.4.
În toate cazurile în care se prevăd pereți de sectorizare la, sau între grupările de încăperi de tip open space, conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, se respectă minimum prevederile din Tabelul 45.
Tabelul 45: Comportare la foc a pereților și ușilor pereților cu rol de sectorizare prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în interiorul unui compartiment de incendiu
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la pereți despărțitori cu rol de sectorizare care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu | ||||
| Pereți | Sectorizare pe lungimea unei clădiri civile (secționează transversal clădirea civilă) | Sectorizare funcțională | |||
| Distanță între ele (m) | Uși | Uși | |||
| I | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | 130 | EI_2 60-C5S200 | EI_2 60-C5S200 |
| II | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | 110 | EI_2 60-C5S200 | EI_2 45-C5S200 |
| III | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | 90 | E 45-C5Sa | E 30-C5Sa |
| IV | EI/REI 30 | min B-s1,d0 | 70 | E 30-C5Sa | E 15-C5Sa |
| V | EI/REI 15 | min C-s1,d0 | 50 | E 15-C5Sa | C5 |
Articolul 3.1.3.5.
Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească pereții, ușile și planșeele de separare a caselor de scări închise, a coridoarelor și holurilor din clădirile civile cu înălțimi obișnuite, atunci când nu se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ, sunt precizate în Tabelul 46 și Tabelul 47.
Tabelul 46: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădiri civile cu înălțimi obișnuite, atunci când nu se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări) | Uși (cu excepția ușilor de apartament) | |||
| I h<28m | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 60-C5S200 |
| II | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S200 |
| II (+) | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S200 |
| III | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5Sa |
| III (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5Sa |
| IV | EI/REI 45 | A1, A2-s1,d0 sau B- s1,d0 | REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B- s1,d0 | C5 |
| V | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0 | REI 15 | A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0 | C5 |
Note Tabelul 46:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Tabelul 47: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădiri civile cu înălțimi obișnuite, atunci când nu se regăsesc în destinațiile specifice detaliate în normativ
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise) | |||
| I h<28m | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_200 |
| II | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | |
| II (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | |
| III | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5 | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5 | |
| IV | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | C5 | |
| V | EI/REI 15 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0 | - | |
Note Tabelul 47:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
Articolul 3.1.3.6.
(1)Funcțiunile cu diferite riscuri de incendiu comasate într-o clădire civilă (publică), se separă de restul construcției prin pereți, planșee și goluri protejate, în conformitate cu prevederile generale, performanțele comune și specifice stabilite în normativ.
(2)Bucătăriile și zonele destinate preparărilor calde vor fi izolate de spațiile accesibile publicului, vor fi delimitate prin pereți A1 sau A2-s1,d0, minimum EI/ REI 60 și planșee A1 sau A2-s1,d0, minimum REI 60, iar ușile de comunicare vor fi minimum E15. La clădirile de locuit se respectă dispozițiile specifice.
(3)Bucătăriile și zonele destinate preparărilor calde dispuse liber în spațiile publice vor fi delimitate cu ecrane de minimum 0,50 m, dispuse sub plafon, realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc DH 30.
(4)La bucătăriile situate în clădirile înalte, foarte înalte sau cele aferente sălilor aglomerate, hotele se prevăd cu instalații automate de stingere testate în baza unor specificații tehnice aplicabile specifice acestei utilizări preconizate.
(5)Bucătăriile, cu excepția celor dispuse în clădiri de locuit, se dotează cu cel puțin 2 (două) stingătoare de incendiu portative cu performanța de stingere cel puțin 75F.
(6)Indiferent de funcțiunea clădirii, separarea circulațiilor comune orizontale de evacuare (care sunt luate în calculul lungimilor căilor de evacuare) față de grupurile sanitare adiacente (băi, dușuri, W.C.), se poate realiza conform condițiilor normate pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu. Delimitarea grupurilor sanitare față de alte spații (cu excepția circulațiilor comune orizontale de evacuare) se face prin pereți cu minimum rezistența la foc necesară circulațiilor comune orizontale de evacuare (coridoare, holuri), dacă spațiile adiacente grupurilor sanitare nu generează performanțe mai mari ale pereților. Nu este necesară delimitarea prin elemente cu performanță la foc a grupurilor sanitare către încăperi cu destinație de dormitor, salon de spital, birou etc. Atunci când grupurile sanitare debușează în spații ale circulațiilor comune orizontale de evacuare prevăzute cu suprapresiune, se poate aplica regula delimitării cu pereți prevăzuți mai sus iar ușile vor fi prevăzute cu autoînchidere (-C).
Articolul 3.1.3.7.
Spațiile accesibile publicului vor fi astfel realizate și protejate încât să fie ferite de fum în caz de incendiu, respectându-se condițiile specifice stabilite prin normativ și alte reglementări specifice.
3.1.4.Alcătuiri constructive
Articolul 3.1.4.1.
(1)Construcțiile civile se alcătuiesc corespunzător prevederilor normativului, îndeplinind performanțele generale și specifice ale acestora. Se recomandă utilizarea materialelor de construcție clasa A1 sau A2-s1,d0.
(2)Atunci când conform prevederilor normativului se pot utiliza materiale și elemente din alte clase de reacție la foc (exceptând clasa A1 sau A2-s1,d0), în funcție de condițiile specifice și scenariile de securitate la incendiu elaborate, precum și de rolul pe care îl au în caz de incendiu, se asigură măsurile de protecție corespunzătoare, potrivit normativului.
(3)Prin modul de alcătuire și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul cu ușurință.
Articolul 3.1.4.2.
Circulațiile verticale (scări, rampe) și orizontale prevăzute pentru circulația funcțională normală și evacuarea în caz de incendiu a utilizatorilor construcției, trebuie să îndeplinească condițiile normate de dispunere, alcătuire, dimensionare și rezistență la foc, conform prevederilor normate privind performanțele comune și specifice destinației și tipului clădirilor.
Articolul 3.1.4.3.
(1)Ascensoarele (pentru circulația funcțională, de marfa, pentru transportul persoanelor cu dizabilități, de pompieri, mici de materiale etc.) și în general, sistemele de transport pe verticală din construcții civile, inclusiv încăperile pentru mașinile aferente acestora, se separă de restul clădirii prin pereți rezistenți la foc (EI, după caz REI) și planșee rezistente la foc (REI), potrivit prevederilor privind performanțele comune ale normativului.
(2)Golurile de palier prin care utilizatorii au acces la ascensoare de marfă din construcțiile civile cu înălțime obișnuită, se protejează cu:
a)uși rezistente la foc minimum EI 90 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu;
b)uși rezistente la foc minimum EI 60 pentru nivelul III de stabilitate la incendiu (EI 45 în situația echipării suplimentare a construcțiilor cu instalații automate de stingere tip sprinkler);
c)uși rezistente la foc minimum EI 30 pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu;
d)uși etanșe la foc minimum E 15 pentru nivelul V de stabilitate la incendiu (acolo unde ascensoarele sunt permise).
(3)Golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională (transportul) persoanelor (valide sau cu dizabilități) din construcțiile civile cu înălțime obișnuită, se protejează conform Art. 2.4.4.2.5. alin. (1). În toate situațiile se vor avea în vedere prevederile stipulate la Art. 2.4.4.2.5. alin. (2) și alin. (3).
Articolul 3.1.4.4.
(1)Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se prevăd obligatoriu la clădiri cu persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) și suplimentar conform Art. 2.4.4.3.3..
(2)Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se dispun în puț propriu separat de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 60, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. La clădirile înalte și foarte înalte se respectă dispozițiile specifice.
(3)Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, atunci când respectă simultan următoarele condiții:
a)sunt prevăzute cu puț propriu, echipat cu instalație în suprapresiune, separat de restul construcției cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 și planșee rezistente la foc minimum REI 60, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0;
b)au asigurată funcționarea timp de minimum 60 minute de la izbucnirea incendiului;
c)au acces la căile comune de circulație orizontală, la un hol sau o cale de acces directă în exterior;
d)sunt în legatură cu o scară sau o ieșire spre exterior, direct sau prin intermediul unei căi de acces separate (coridor, hol);
e)în fața ușilor de palier ale acestor ascensoare se asigură o zonă de așteptare care să nu blocheze circulația de evacuare a celorlalți utilizatori;
f)sunt alimentate cu energie electrică din două surse independente;
g)au asigurată marcarea și semnalizarea corespunzătoare.
Articolul 3.1.4.5.
(1)Accesul la ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane ale clădirilor civile cu înălțime obișnuită, se asigură prin:
–uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 60 atunci când debușează în spații ferite de fum (degajamente protejate sau coridoare protejate prevăzute cu suprapresiune sau admisie de aer și evacuare de fum mecanică); în acest caz spațiile în care debușează ușile de palier ale ascensoarelor trebuie să fie prevăzute cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și uși minimum EI_2 30-C5S_200;
–realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși etanșe la foc și la fum E 30-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 60 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 60.
(2)Accesul la ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile subterane ale clădirilor civile cu înălțime obișnuită, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_260-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI60 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 60.
(3)Dacă ascensoarele care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, au cabina cu două accese, toate golurile de acces prevăzute trebuie să îndeplinească condițiile de la alin. (1) și alin. (2).
(4)Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu din clădirile civile cu înălțime obișnuită, vor avea comenzile în coridoare sau în degajamente protejate.
(5)La clădirile înalte, foarte înalte și la cele cu săli aglomerate se respectă dispozițiile specifice.
Articolul 3.1.4.6.
(1)Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și la ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane ale clădirilor cu înălțime obișnuită, debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 60 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 60. La nivelurile subterane toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 60 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 60.
(2)Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, la scările de evacuare a persoanelor și la ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane ale clădirilor cu înălțime obișnuită, debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 60, ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 6O-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 60. La nivelurile subterane, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 60, ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 60-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 60.
Articolul 3.1.4.7.
(1)Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), se prevăd obligatoriu în situațiile stabilite în normativ și se realizează conform prevederilor privind performanțele specifice, fiind dispuse în puțuri proprii, separate de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum REI 120 și după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2)Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) se pot prevedea și suplimentar conform Art. 2.4.4.4.2..
Articolul 3.1.4.8.
(1)Accesul la ascensoarele de intervenție la nivelurile supraterane ale clădirilor se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor iar încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120 (conform Figura 67 varianta a)).
(2)Accesul la ascensoarele de intervenție la nivelurile subterane ale clădirilor civile se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor iar încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120 (conform Figura 67 varianta b)).!Imagine
Varianta a) în suprateran
Varianta b) în subteran
Figura 67 - Accese la ascensoare de
intervenție ale clădirilor (cerințe minimale)
(3)Dacă ascensoarele de intervenție au cabina cu două accese, toate golurile de acces prevăzute trebuie să îndeplinească condițiile de la alin. (1) și alin. (2).
(4)La clădirile înalte sau foarte înalte ascensoarele de intervenție se prevăd conform dispozițiilor specifice.
(5)Dimensiunile cabinei ascensorului de intervenție în caz de incendiu (de pompieri) trebuie să fie de minimum 1.100 mm lățime și 1.400 mm adâncime, cu o sarcină nominală de 630 kg.; lățimea minimă a pasajului liber al ușii de cabină trebuie să fie de 800 mm. Dacă ascensorul de pompieri este destinat a fi utilizat pentru evacuare, pentru a transporta tărgi sau paturi sau este un ascensor care are o cabină cu două accese, soluție care de regulă nu este recomandată, atunci sarcina nominală minimă trebuie să fie de 1.000 kg și dimensiunile cabinei de 1.100 mm lățime și 2.100 mm adâncime.
(6)Ascensoarele de intervenție vor fi aduse automat la parter în caz de incendiu și vor avea asigurat apel prioritar pentru pompieri.
(7)Ascensoarele panoramice nu pot fi utilizate (de către pompieri) ca ascensoare de intervenție în caz de incendiu.
(8)Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) sunt alimentate cu energie electrică din două surse independente.
(9)Ascensorul de intervenție în caz de incendiu trebuie să fie poziționat în cadrul construcțiilor astfel încât să fie prevăzut cu acces spre exterior direct din afară sau prin spații ferite de fum cu lungimea maximă echivalentă cu cea a dimensiunilor de coridor înfundat din tipul sau destinațiile construcțiilor în care se află. Aceeași regulă se aplică în cazul prevederii mai multor ascensoare de intervenție într-o construcție.
(10)Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) vor asigura accesul pompierilor la toate nivelurile clădirii, cu excepția parcajelor subterane cu mai mult de 4 niveluri subterane înglobate în clădiri înalte sau foarte înalte, la care ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) aferente parcajului, se separă de ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) ale nivelurilor supraterane.
(11)În cazul defectării sau opririi, ascensoarele de intervenție din clădirile supraterane înalte și foarte înalte, precum și din clădirile unde acestea se mai prevăd, trebuie să fie echipate cu un acces prin care pompierii blocați să se poată salva singuri sau cu ajutorul altora (de exemplu trapa de salvare care trebuie prevăzută în acoperișul cabinei să fie echipată cu scară portabilă). În caz de incendiu toate cabinele trebuie să fie aduse automat la parter și să rămână oprite până la anularea comenzii de incendiu din clădire. Fac excepție ascensoarele pentru intervenție, precum și cele pentru evacuare persoane cu dizabilități, care vor funcționa în timpul incendiului, prin alimentare de rezervă.
(12)Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și la ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, ușile de la toate ascensoarele vor fi minimum EI 120 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 30-C5S_200 în suprateran și minimum EI_2 60-C5S_200 în subteran și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120.
(13)Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, la scările de evacuare a persoanelor și la ascensoarele prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 120 și ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 120-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 30-C5S_200 în suprateran și minimum EI_2 60-C5S_200 în subteran și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120.
(14)Atunci când golurile de acces la scările de evacuare a persoanelor, la ascensoarele prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), precum și la alte tipuri de ascensoare, debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, ușile de la toate ascensoarele vor fi minimum EI 120 și ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 120-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 30- C5S_200 în suprateran și minimum EI_2 60-C5S_200 în subteran și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120.
Articolul 3.1.4.9.
Plafoanele autoportante sau suspendate, pardoselile supraînălțate, finisajele, tratamentele termice și fonice, panourile de tâmplărie, ușile, ferestrele, pereții cortină, fațadele ventilate și fațadele duble "double skin", acoperișurile, galeriile, canalele, estacadele, ghenele pentru instalații, coșurile, încăperile și spațiile destinate instalațiilor aferente construcțiilor, camerele de pubele, compactoarele și crematoriile pentru deșeuri, încăperile de depozitare, panourile publicitare amplasate pe fațadele clădirilor, instalațiile și echipamentele specifice energiei regenerabile, precum și alte materiale, produse sau elemente de construcție utilizate la clădiri civile, se realizează conform prevederilor privind performanțele comune și specifice destinației și tipului clădirilor civile.
Articolul 3.1.4.10.
Finisajele, pe căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor cu înălțime obișnuită, se realizează potrivit prevederilor privind performanțele comune construcțiilor cu orice destinație.
Articolul 3.1.4.11.
(1)Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor normate specifice destinației și tipului clădirilor.
(2)În cazul în care nu se regăsesc în prevederile normate pentru destinațiile specifice clădirilor detaliate în normativ (conform prevederilor privind performanțele specifice destinației clădirilor), clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 48.
(3)Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, trebuie să corespundă și prevederilor privind performanțele specifice acestora.
Tabelul 48: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisajele interioare la casele de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri, tuneluri, degajamente protejate etc.) în clădiri supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Finisaje | |||||
| la coridoare și la holuri | la case de scări închise/ degajamente protejate/ tuneluri | |||||
| Pereți | Tavane/ plafoane (autoportante sau suspendate) | Pardoseli | Pereți | Tavane/ plafoane (autoportante sau suspendate) | Pardoseli | |
| I | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | A1_FL sau A2_FL-s1 | A1 sau A2- s1,d0 | A1 sau A2- s1,d0 | A1_FL sau A2_FL-s1 |
| II | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | A1_FL sau A2_FL-s1 | A1 sau A2- s1,d0 | A1 sau A2- s1,d0 | A1_FL sau A2_FL-s1 |
| III | min B-s1,d0 | min B-s1,d0 | min B_FL-s1 | min B-s1,d0 | A1 sau A2- s1,d0 | min B_FL-s1 |
| IV | min C-s1,d0 | min C-s1,d0 | min C_FL-s1 | min C-s1,d0 | min B-s1,d0 | min C_FL-s1 |
| V | min D-s1,d0 | min D-s1,d0 | min D_FL-s1 | min D-s1,d0 | min C-s1,d0 | min D_FL-s1 |
Note Tabelul 48:(a) Pe căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor cu înălțime obișnuită se admit și finisaje din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete sau lemn, cu grosimea de maxim 2 cm,minimum C_FL-s1, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0.(b) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
(4)În cazul în care nu se regăsesc în prevederile normate pentru destinațiile specifice clădirilor detaliate în normativ (conform prevederilor privind performanțele specifice destinației clădirilor), clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a încăperilor, cu excepția caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 49.
(5)Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a încăperilor, cu excepția caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, trebuie să corespundă și prevederilor privind performanțele specifice acestora.
Tabelul 49: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisajele interioare la încăperi, cu excepția caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri, tuneluri, degajamente protejate etc.) în clădiri supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Finisaje în încăperi | ||
| Pereți | Tavane/ plafoane (autoportante sau suspendate) | Pardoseli | |
| I | min B-s1,d0 | min B-s1,d0 | min B_FL-s1 |
| II | min B-s2,d0 | min B-s2,d0 | min C_FL-s1 |
| III | min B-s3,d0 | min B-s3,d0 | min C_FL-s1 |
| IV | min C-s3,d0 | min C-s3,d0 | min D_FL-s1 |
| V | - | min d0 | - |
Notă Tabelul 49: "- " - Reprezintă "fără performanțe la foc necesare".
Articolul 3.1.4.12.
(1)Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile precum și cele admise de lichide combustibile vor îndeplini condițiile prevăzute la subcapitolul 2.4.16. Încăperi de depozitare privind încăperile de depozitare din clădiri civile.
(2)Depozitarea mărfurilor și substanțelor cu pericol de explozie în clădirile civile, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, nu este admisă decât în cazurile menționate și cu respectarea prevederilor normativului.
3.1.5.Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu
Articolul 3.1.5.1.
(1)Clădirile civile vor avea asigurat numărul necesar de căi de evacuare a utlizatorilor în caz de incendiu, corespunzător dispuse, alcătuite și dimensionate, potrivit prevederilor normativului (conform prevederilor generale precum și privind performanțele comune și cele specifice).
(2)Pereții și planșeele de separare ale caselor de scări închise și a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare din clădiri civile și golurile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor, practicate în pereții care separă de restul construcției civile casele de scări, căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent și circulațiile comune orizontale funcționale și de evacuare din clădiri civile, vor corespunde prevederilor privind performanțele specifice destinației și tipului acestor clădiri.
(3)În clădirile civile, golurile de acces la casele de scări respectă prevederile privind performanțele specifice destinației și tipului de clădiri civile.
(4)În clădirile civile care nu sunt înalte sau foarte înalte, de sănătate sau învățământ, golurile de acces la casele de scări pot avea uși cu autoînchidere C5, spre coridoare, vestibuluri de etaj și holuri, dacă normativul nu dispune altfel și sunt îndeplinite următoarele condiții:
a)pereții și planșeele coridoarelor, vestibulurilor, holurilor au aceeași rezistență la foc cu cele ale caselor de scări;
b)între coridoare, vestibuluri sau holuri și încăperile adiacente, inclusiv alte case de scări, se prevăd uși C5, iar aceste uși ale încăperilor adiacente trebuie să aibă performanța la foc cel puțin egală cu acea a ușilor folosite la case de scări închise, corespunzătoare prevederilor privind performanțele specifice fiecărei destinații și tip de clădire;
c)eventualele ferestre pentru iluminarea indirectă a coridoarelor de etaj sau a holurilor sau a vestibulurilor, practicate în pereții ce le separă de încăperile adiacente, sunt protejate conform Art. 2.5.6.2.2..
Articolul 3.1.5.2.
(1)Sunt admise scări de evacuare interioare deschise în construcțiile civile, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor a cel mult două niveluri supraterane succesive (P+2E sau D+P+E).
(2)Scările amplasate în volumul atriumului și neînchise în case de scări proprii, nu constituie căi de evacuare în caz de incendiu. Fac excepție atriumurile cu înălțimea de maximum patru niveluri ale construcției, unde se consideră că pe scara deschisă în atrium, se poate asigura trecerea unui singur flux de evacuare, chiar dacă lățimea rampelor asigură mai multe fluxuri.
Articolul 3.1.5.3.
Dispunerea, alcătuirea, gabaritele și numărul căilor de evacuare, lungimea de evacuare, traseele prevăzute și numărul unităților de trecere (fluxuri) de evacuare asigurate, numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f), trebuie să îndeplinească condițiile de circulație și evacuare a utilizatorilor construcției, stabilite în prevederile generale precum și performanțele comune și cele specifice destinației și tipului de clădiri civile, astfel încât să îndeplinească performanțele corespunzătoare destinației, tipului de construcție, riscului de incendiu și nivelului de stabilitate la incendiu asigurat.
Articolul 3.1.5.4.
(1)Lungimile maximum admise ale căilor de evacuare din clădirile civile obișnuite (cu excepția clădirilor înalte și foarte înalte), sunt cele prevăzute în prevederile privind performanțele specifice destinației și tipului de clădiri civile, iar pentru atriumuri conform prevederilor din Tabelul 50.
(2)Lungimile maximum admise ale căilor de evacuare din clădirile civile înalte și foarte înalte pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri, se vor reduce cu 25% față de lungimile de evacuare specifice acestor clădiri. Pentru încăperile de dormit din hoteluri, moteluri, cămine, spitale, locuințe și altele similare din clădirile civile înalte și foarte înalte, lungimile căilor de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri se reduc cu 50%.
Tabelul 50: Lungimi de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri
| Nr. crt. | Clădiri civile | Nivel de stabilitate la incendiu asigurat | Lungime maximă de evacuare | Observații | |
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | ||||
| metri | metri | ||||
| 1. | Circulații comune deschise spre atrium | I și/sau II | 35 | 20 | Pentru încăperile de dormit din hoteluri, moteluri, cămine, spitale, locuințe și altele similare, lungimile căilor de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri se reduc cu 50%. |
| III | 25 | 15 | |||
| IV | 16 | 12 | |||
| V | 10 | 10 | |||
Articolul 3.1.5.5.
(1)Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium (platforme, supante etc.), pot constitui căi de evacuare pentru persoanele aflate în încăperile adiacente, atunci când lungimea de evacuare nu depășește valorile maxime admise în Art. 3.1.5.4. și Tabelul 50, de la ușa acestora până la o casă de scări de evacuare (măsurată în axul căilor), în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției.
(2)Ușile încăperilor care debușează în circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se alcătuiesc și echipează conform prevederilor normativului referitoare la comunicarea între spații cu destinații diferite și căi de evacuare.
Articolul 3.1.5.6.
Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din construcțiile civile cu înălțimi obișnuite, sunt precizate în Tabelul 51.
Tabelul 51: Număr normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din construcțiile civile cu înălțimi obișnuite
| Nr. crt. | Destinația construcției sau a porțiunii de construcție din care se evacuează utilizatorii | Număr normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) |
| 1. | Destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) etc. | 50 |
| 2. | Pentru învățământ de toate gradele (cu excepția celor enumerate la nr. crt. 1)), cultură, cult, administrative, sociale, laboratoare, studiouri cinematografice și de radio, săli de adunări, auditorii, comerț, expoziții, alimentație publică, de lectură, sport, așteptare, parcaje pentru autoturisme etc. | 70 |
| 3. | Pentru locuit, hoteluri, cămine, cabane, pensiuni etc. | 80 |
Notă Tabelul 51: Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din clădiri supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate și din clădirile civile subterane independente este precizat în prevederile privind performanțele specifice acestora.
3.1.6.Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu
Articolul 3.1.6.1.
(1)Construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite vor avea asigurate condiții de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, potrivit prevederilor normativului.
(2)Căile de acces, intervenție și salvare, vor fi corespunzător alcătuite, dimensionate și marcate, astfel încât să poată fi utilizate de către personalul care intervine în caz de incendiu.
(3)Căile de intervenție exterioare vor permite accesul ușor al autospecialelor de intervenție ale pompierilor, fiind marcate și menținute permanent libere. De regulă, vor asigura intervenția cel puțin la o fațadă a clădirii, cu excepția situațiilor precizate în normativ.
(4)În interiorul construcțiilor civile, căile de intervenție ale pompierilor, marcate corespunzător, vor permite accesul ușor la principalele circulații funcționale și de evacuare (orizontale și verticale), precum și la spațiile cu risc sau pericol de incendiu.
(5)În cazul construcțiilor civile supraterane cu înălțimi obișnuite, se va asigura accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pentru procentul (%) din perimetrul pereților exteriori indicat la fiecare funcțiune în parte.
3.1.7.Echiparea construcțiilor cu instalații și alte mijloace de stingere a incendiilor
Articolul 3.1.7.1.
Clădirile civile se prevăd cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 250 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
Articolul 3.1.7.2.
(1)Construcțiile civile, se echipează cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.
(2)În cazurile în care, la subsolul (subsolurile) construcțiilor civile cu înălțimi obișnuite se prevăd parcaje pentru mai mult de 10 autoturisme sau alte destinații cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, acestea se alcătuiesc, compartimentează și echipează cu instalații de semnalizare și de stingere, potrivit reglementărilor tehnice de specialitate.
(3)În clădirile cu atrium, atriumul și spațiile adiacente acestuia care sunt destinate magazinelor comerciale, expozițiilor cu exponate combustibile și, în general, a unor funcțiuni cu riscuri mari de incendiu, se echipează obligatoriu cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului și instalații automate de stingere cu apă a incendiilor potrivit normativului P118:2/2013, standardului SR EN 12845 și respectiv Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III-a - Instalații de detectare, semnalizare și avertizare incendiu, indicativ P118:3/2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 364/2015, cu modificările și completările ulterioare.
SECȚIUNEA II3.2. Performanțe specifice3.2.1. Clădiri de locuit supraterane
Articolul 3.2.1.1.
Clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, individuale (unifamiliale) sau colective (blocuri de locuințe, cămine de familiști și nefamiliști, case de locuit destinate copiilor fără adăpost), dispuse independent sau comasate în limitele ariilor compartimentelor de incendiu normate pentru clădirile civile, se amplasează la distanțe de siguranță sau se compartimentează față de clădirile învecinate conform prevederilor normativului.
Articolul 3.2.1.2.
Clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, individuale sau colective, se realizează din produse și elemente de construcție care asigură îndeplinirea condițiilor normate de conformare și corelarea între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri ale clădiri și aria compartimentului de incendiu.
Articolul 3.2.1.3.
Materialele, produsele și/sau elementele de construcție utilizate la clădiri de locuit supraterane, se realizează conform prevederilor generale, precum și prevederilor privind performanțele comune și cele specifice destinației și tipului clădirilor civile.
Articolul 3.2.1.4.
(1)Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 52.
(2)Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară a caselor de scări închise și a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile de locuit înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, trebuie să corespundă și prevederilor privind performanțele specifice acestora.
Tabelul 52: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisajele interioare ale circulațiilor funcționale și de evacuare din clădiri de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Finisaje | |||||
| la coridoare și la holuri | la case de scări închise/ degajamente protejate/ tuneluri de evacuare | |||||
| Pereți | Tavane/ plafoane (autoportante sau suspendate) | Pardoseli | Pereți | Tavane/ plafoane (autoportante sau suspendate) | Pardoseli | |
| I | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | A1_FL sau A2_FL-s1 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | A1_FL sau A2_FL-s1 |
| II | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | A1_FL sau A2_FL-s1 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | A1_FL sau A2_FL-s1 |
| III | min B-s1,d0 | min B-s1,d0 | min B_FL-s1 | min B-s1,d0 | min B-s1,d0 | min B_FL-s1 |
| IV | min C-s1,d0 | min C-s1,d0 | min C_FL-s1 | Min C-s1,d0 | min C-s1,d0 | min C_FL-s1 |
| V | min D-s1,d0 | min D-s1,d0 | min D_FL-s1 | min D-s1,d0 | min D-s1,d0 | min D_FL-s1 |
Note Tabelul 52:(a) Pe căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor cu înălțime obișnuită se admit și finisaje din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete sau lemn, cu grosimea de maxim 2 cm, minimum C_FL-s1, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0.(b) Stratul fonoizolator la impact/vibroamortizant nu trebuie să aibă performanță la foc.
Articolul 3.2.1.5.
În subsolul sau demisolul clădirilor supraterane de locuit, se pot realiza boxe gospodărești, cu condiția ca densitatea de sarcină termică să nu depășească 840 MJ/mp.
Articolul 3.2.1.6.
Pereții despărțitori din clădirile de locuit vor respecta prevederile din Tabelul 53.
Tabelul 53: Condiții pentru pereții despărțitori din clădirile de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nr. crt. | Denumire element | Nivel de stab.la incendiu | Condiții minime pereți | Observații |
|---|---|---|---|---|
| 1. | Pereți despărțitori între tronsoane ale clădirii între apartamente, precum și între apartamente și spații comune | I | A1 sau A2-s1,d0, EI/REI 90 | La tronsoane ale clădirii și apartamente situate la demisol separarea se face între apartamente, cu pereți rezistenți la foc minimum A1 sau A2-s1,d0, EI/REI 60 (cu excepția încadrării clădirii în nivelul I de stabilitate, unde acestia trebuie prevăzuți minimum EI/REI 90) |
| II | A1 sau A2-s1,d0, EI/REI 60 | |||
| III | A1 sau A2-s1,d0, EI/REI 60 | |||
| IV | min B-s1,d0, EI/REI 45/ | |||
| V | min D-s1,d0, EI/REI 30 | |||
| 2. | Pereți despărțitori între băi și bucătării, față de celelalte încăperi ale apartamentului. | I | EI/REI 45* | * - Sau peretele despărțitor rezistent la foc de la bucătării va fi prevăzut la camera de zi, în condițiile în care bucătăria este dispusă liber în camera de zi. |
| II | EI/REI 30* | |||
| III | EI/REI 15* | |||
| IV | - | - | ||
| V | - | - | ||
| 3. | Pereți despărțitori între boxele gospodărești sau de depozitare din subsol sau demisol, în cadrul unor grupări de maximum ”x”mp. | I II III IV V | A1 sau A2-s1,d0 | Fără condiții de rezistență la foc, inclusiv la uși. |
| 4. | Pereți despărțitori între grupările de boxe gospodărești menționate la nr. crt. 3. (cu aria de maximum ”x”mp) precum și între acestea și spațiile tehnice ale clădirii (cu excepția acelora care nu sunt explicitate în mod expres în normativ, reglementări specifice și anexe). | I II III IV V | EI/REI 60 | Ușile spre coridoare comune ale clădirii vor fi rezistente la foc minimum EI_2 30-C2S_a |
Note Tabelul 53:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) "x" - Grupările de boxe gospodărești sau de depozitare din subsol sau demisol se admit în limita următoarelor arii construite:
–maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul I de securitate la incendiu;
–maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul II de securitate la incendiu;
–maximum 300 mp, cu condiția ca aria construită a grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul III de securitate la incendiu;
–maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul IV de securitate la incendiu;
–maximum 100 mp, cu condiția ca aria construită a grupărilor de boxe gospodărești de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții încadrate în nivelul V de securitate la incendiu.(c) * - Sau peretele despărțitor rezistent la foc de la bucătării va fi prevăzut la camera de zi, astfel încât să se creeze o înălțime de 50 de cm dedesubtul tavanului/planșeului/plafonului până la tocăria ușii.
Articolul 3.2.1.7.
(1)În clădirile realizate din materiale combustibile (în condițiile admise de normativ), încăperile cu risc mijlociu de incendiu (bucătării, centrale termice și alte spații în care este utilizat focul deschis), vor avea finisaje din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2)Garajele (utilizate exclusiv pentru parcare) și parcajele pentru maximum 3 autoturisme, alipite sau înglobate în clădirile de locuit individuale (familiale), se separă de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și planșee minimum REI 60. Golurile de comunicare funcțională din pereții de separare se protejează cu uși EI_2 30-C3.
Articolul 3.2.1.8.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise și a ușilor din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 54.
Tabelul 54: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separarea caselor de scări închise și a ușilor din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări) | Uși (cu excepția ușilor de apartament) | |||
| I h<28m | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_200 |
| II | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_200 |
| II (+) | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_200 |
| III | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a |
| III (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a |
| IV | EI/REI 45 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | - |
| V | EI/REI 15 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0 | REI 15 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0 | - |
Note Tabelul 54:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 3.2.1.9.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) și a ușilor din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 55.
Tabelul 55: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile de locuit cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise) | |||
| I h<28m | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2-s1,d0 | - |
| II | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | - | |
| II (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | - | |
| III | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | - | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | - | |
| IV | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | - | |
| V | EI/REI 15 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, B-s2,d0, C- s1,d0, C-s2,d0, D- s1,d0 sau D-s2,d0 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0, B-s2,d0, C- s1,d0, C-s2,d0, D- s1,d0 sau D-s2,d0 | - | |
Note Tabelul 55:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 3.2.1.10.
Clădirile de locuit colective (blocurile de locuințe), care se încadrează în categoria clădirilor supraterane înalte sau foarte înalte, vor respecta prevederile privind performanțele specifice acestor tipuri de clădiri.
Articolul 3.2.1.11.
(1)Scările de evacuare ale utilizatorilor etajului și eventual ale mansardei clădirilor de locuit individuale (unifamiliale), precum și scările din cadrul apartamentelor duplex sau triplex din orice tip de clădire supraterană de locuit, pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc C sau D și neînchise în case de scări.
(2)Scările de evacuare ale utilizatorilor nivelurilor supraterane pot fi continuate în subsolul clădirilor de locuit cu înălțimi obișnuite, dacă golurile de acces în încăperile din subsol sunt protejate funcție de riscurile de incendiu ale încăperilor respective, cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 15-C5S_a.
(3)Ușile de evacuare la nivelul terenului ale clădirilor de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite, pot fi cu deschiderea spre interior. Ușile de evacuare la nivelul terenului ale căminelor de familiști și nefamiliști supraterane cu înălțimi obișnuite, vor fi cu deschiderea spre exterior dacă prin ele se evacuează mai mult de 30 de persoane.
(4)Ușile de acces din scările de evacuare în apartamente situate în clădiri de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite se recomandă a fi E 15. În clădirile de locuit colective înalte și foarte înalte, ușile de separare a apartamentelor de locuit față de căile comune de circulație funcțională și de evacuare orizontale (coridoare și holuri) a utilizatorilor, vor respecta prevederile normate (Art. 4.1.5.3. și Tabelul 92 pentru clădiri înalte și Art. 4.2.5.3. și Tabelul 96 pentru clădiri foarte înalte).
Articolul 3.2.1.12.
Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile de locuit (cu excepția clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 56.
Tabelul 56: Lungimi de evacuare în clădiri de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nr. crt. | Clădiri de locuit | Nivel de stabilitate la incendiu asigurat | Lungime maximă de evacuare | Observații (pentru orice nivel de stabilitate la incendiu) | |
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | ||||
| metri | metri | ||||
| 1. | Cu apartamente cu una sau mai multe camere | I și/sau II | 50 | 25 | În interiorul apartamentelor de locuit, lungimile căilor de evacuare nu se normează. |
| III și/sau IV | 25 | 12 | |||
| V | 12 | 8 | |||
Notă Tabelul 56: La clădirile de locuit care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte și compartimentele de incendiu prevăzute cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală și echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de evacuare a fumului din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
Articolul 3.2.1.13.
(1)Clădirile de locuit reprezentând unități individuale (cu locuințe unifamiliale, de serviciu, de intervenție, de necesitate de sprijin, de protocol, case de vacanță) sau un ansamblu rezidențial care se constituie în condominiu format din locuințe și construcții cu altă destinație, individuale, amplasate izolat, înșiruit sau cuplat, în care proprietățile individuale sunt interdependențe printr-o proprietate comună forțată și perpetuă, cu înălțimea h = maximum 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu accesibil al construcției, față de nivelul de referință), vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 15% din perimetrul pereților exteriori.
(2)Clădirile de locuit colective supraterane cu înălțimi obișnuite cu înălțimea h > 8 m (unde "h" reprezintă cota ultimului planșeu accesibil al construcției, față de nivelul de referință), vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
(3)Cu acceptul autorităților locale (a serviciilor/inspectoratelor pentru situații de urgență) și dacă configurația urbanistică permite, se pot utiliza căi de acces amplasate adiacent accesului de intrare în clădirile de locuit colective cu înălțimi obișnuite cu maximum 4 niveluri supraterane.
(4)În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii de locuit colective trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) și (3).
3.2.2.Clădiri administrative supraterane
Articolul 3.2.2.1.
(1)Clădirile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite (clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.), vor avea asigurat nivelul de stabilitate la incendiu determinat conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.
Articolul 3.2.2.2.
(1)Clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite (clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.), se alcătuiesc în funcție de destinație, astfel încât să asigure îndeplinirea performanțelor specifice de securitate la incendiu și condițiile de conformare și corelare normate între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria compartimentului de incendiu și numărul de niveluri supraterane conform prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.
(2)În cazul înglobării unor spații sau încăperi administrative în clădiri civile supraterane obișnuite cu altă destinație (de locuit, învățământ, turism, comerț etc.), se aplică și dispozițiile specifice clădirilor cu funcțiuni mixte, respectându-se cele mai severe condiții.
(3)În toate cazurile, nivelurile supraterane ale clădirilor administrative cu înălțimi obișnuite, se separă de nivelurile subterane cu riscuri mari de incendiu (parcări autoturisme, depozite, arhive etc.), prin planșee cu rezistența la foc de minimum REI 120 (inclusiv elementele de susținere ale acestora).
(4)Clădirile administrative care se încadrează în categoria sălilor aglomerate sau sunt clădiri înalte/foarte înalte, vor respecta condițiile specifice acestor tipuri de clădiri. Construcțiile administrative subterane vor respecta condițiile normativului specific. Încăperile administrative dispuse în subsolurile clădirilor supraterane sau în clădiri înalte/foarte înalte vor respecta și condițiile specifice acestora
Articolul 3.2.2.3.
Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite (clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc.) și alte construcții, sunt stabilite conform prevederilor din Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4.
Articolul 3.2.2.4.
(1)În cadrul construcțiilor civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului potrivit celor stipulate la Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.
(2)În cadrul unor grupări de încăperi de birouri deschise de tip open space, se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum:
a)EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)EI/REI 90 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200 în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II;
c)EI/REI 60 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 30-C5S_a în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu III;
d)EI/REI 30 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 15-C5S_a în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;
e)EI/REI 15 prevăzuți cu uși C5 în construcțiile civile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu V.
(3)Grupările de încăperi de birouri cu același risc de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile, folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor administrative cu înălțimi obișnuite:
–maximum 1.000 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu;
–maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de birouri de tip open space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu;
–maximum 300 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de birouri de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu;
–maximum 150 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de birouri de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul IV de stabilitate la incendiu;
–maximum 75 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de birouri de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții administrative încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu.
(4)La construcțiile administrative cu înălțimi obișnuite echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, precum și cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, se admite majorarea ariilor construite ale grupărilor de încăperi de birouri deschise de tip open space prevăzute la alin. (3) cu 25%.
(5)La construcțiile administrative cu înălțimi obișnuite echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, cu sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți și instalații de stingere tip sprinkler, se admite majorarea ariilor construite ale grupărilor de încăperi de birouri prevăzute la alin. (3) cu 75%.
(6)Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi de birouri de lucru deschise, de tip open space menționate la alin. (3), precum și între acestea și alte spații ale clădirii, vor avea încadrarea minimum (dacă condițiile de conformare ale clădirii și/sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/ compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu, în acord cu Art. 3.1.3.3., Art. 3.1.3.4. și Tabelul 45.
(7)Grupările de încăperi de birouri deschise de tip open space prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor.
(8)Grupările de încăperi de birouri deschise de tip open space vor respecta cerințele prevăzute la Art. 2.4.3.2. alin. (4) și ale Art. 2.5.14.1.
Articolul 3.2.2.5.
(1)În clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite sunt admise scări monumentale deschise parțial sau pe toată înălțimea clădirii, în toate cazurile în care sunt asigurate și scări închise, dispuse și dimensionate astfel încât condițiile normate de evacuare a utilizatorilor să fie asigurate.
(2)Scările monumentale deschise parțial sau pe toată înălțimea clădirii, nu trebuie să debușeze în spațiul grupărilor de încăperi de birouri deschise explicitate la Art. 3.2.2.4..
Articolul 3.2.2.6.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 57.
Tabelul 57: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise și a ușilor din clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări) | Uși | |||
| I h<28m | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| II (+) | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| III | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| III (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| IV | EI/REI 45 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | C5 |
| V | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | REI 15 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | - |
Note Tabelul 57:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 3.2.2.7.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 58.
Tabelul 58: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și holuri | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise) | |||
| I | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a | ||
| h<28m | Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | ||||
| II | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | |
| II (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | |
| III | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5 | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5 | |
| IV | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | A1, A2-s1,d0 sau B- s1,d0 | C5 | |
| V | EI/REI 15 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | - | |
Note Tabelul 58:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
Articolul 3.2.2.8.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a holurilor de acces (lobby) din clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 59.
Tabelul 59: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a holurilor de acces (lobby) din clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la holuri (lobby acces construcție) | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise) | |||
| I h<28m | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| II | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a | |
| II (+) | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a | |
| III | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a | |
| IV | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | C5 | |
| V | EI/REI 15 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | - | |
Note Tabelul 59:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
Articolul 3.2.2.9.
Lungimea de evacuare maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile administrative (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 60.
Tabelul 60: Lungimi de evacuare în clădiri administrative supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nr. crt. | Clădiri administrative | Nivel de stabilitate la incendiu asigurat | Lungime maximă de evacuare | Observații | |
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | ||||
| metri | metri | ||||
| 1. | Clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc. | I și/sau II | 45 | 23 | - |
| III | 30 | 16 | |||
| IV | 16 | 10 | |||
| V | 10 | 6 | |||
Notă Tabelul 60: La clădirile administrative care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
Articolul 3.2.2.10.
(1)Clădirile administrative supraterane cu înălțimi obișnuite vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
(2)În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii administrative trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3).
3.2.3.Clădiri pentru comerț supraterane
Articolul 3.2.3.1.
(1)Clădirile pentru comerț supraterane, cu înălțimi obișnuite de tipul magazine, centre și complexuri comerciale, piețe închise, alimentație publică (de ex., restaurante, baruri etc., precum și discoteci), cazinouri, prestări servicii (fitness, întreținere corporală, spa, cabinete veterinare), service auto și altele similare, spații de joacă pentru copii, vor avea asigurat nivelul de stabilitate la incendiu determinat conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.
Articolul 3.2.3.2.
(1)Clădirile pentru comerț supraterane, cu înălțimi obișnuite (magazine, centre și complexuri comerciale, piețe închise, alimentație publică, restaurante, baruri etc., precum și discoteci, cazinouri, prestări servicii, service auto și altele similare), vor respecta prevederile prezentului normativ și reglementările tehnice specifice funcțiunilor respective.
(2)Clădirile sau spațiile cu destinația de comerț care se încadrează în categoria sălilor aglomerate (centre și complexuri comerciale, supermagazine, hypermagazine, restaurante, discoteci etc.), sau se află în clădiri înalte/foarte înalte sau sunt subterane, vor respecta și condițiile specifice acestor tipuri de clădiri. Construcțiile pentru comerț subterane vor respecta condițiile reglementărilor tehnice specifice precum și condițiile precizate în acest normativ. Încăperile pentru comerț dispuse în subsolurile clădirilor supraterane vor respecta și condițiile specifice acestora.
Articolul 3.2.3.3.
(1)Clădirile pentru comerț supraterane, cu înălțimi obișnuite se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare dintre destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu conform prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42, iar în cazul înglobării unor spații sau încăperi pentru comerț în clădiri cu alte destinații, se vor respecta și prevederile privind performanțele specifice clădirilor cu funcțiuni mixte, respectându-se cele mai severe condiții.
(2)Spațiile pentru comerț dispuse în clădiri supraterane, precum și cele din subsolurile clădirilor supraterane, vor fi separate cu elemente verticale și orizontale rezistente la foc conform prevederilor normativului.
Articolul 3.2.3.4.
Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri pentru comerț supraterane, cu înălțimi obișnuite (magazine, centre și complexuri comerciale, piețe închise, alimentație publică, restaurante, baruri etc., precum și discoteci, cazinouri, prestări servicii, service auto și altele similare), și alte construcții, sunt stabilite conform prevederilor din Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4.
Articolul 3.2.3.5.
(1)La clădirile și spațiile pentru comerț supraterane, cu înălțimi obișnuite și capacitatea maximă simultană mai mare de 200 utilizatori (persoane), este obligatorie evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică. Spațiile comerciale cu mai mult de 50 de utilizatori amenajate în subsolurile clădirilor supraterane precum și căile de evacuare aferente acestora se prevăd obligatoriu cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu.
(2)Suprafața aerodinamică liberă a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din aria încăperii supraterane care se prevede cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu și minimum 2% la încăperile situate în subteran.
(3)Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.
Articolul 3.2.3.6.
(1)Încăperile depozitelor principale și recepțiile pentru produse alimentare sau nealimentare, aferente clădirilor sau spațiilor comerciale (supraterane sau subterane), se compartimentează față de restul clădirii cu elemente rezistente la foc, corespunzătoare densității sarcinii termice (q) a acestora, dar minimum EI/REI 180 pentru pereți și minimum REI 90 pentru planșee.
(2)Golurile de circulație funcțională și de evacuare din aceste elemente despărțitoare rezistente la foc, se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90- C5S_200.
(3)Încăperile depozitelor principale și recepțiile pentru produse alimentare sau nealimentare, cu suprafața utilă mai mare de 36 mp, cu densitatea sarcinii termice mai mare de 105 MJ/mp, aferente clădirilor sau spațiilor comerciale, se prevăd cu sisteme independente de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.
Articolul 3.2.3.7.
(1)Încăperile de depozitare cu suprafața utilă mai mare de 36 mp, se separă față de vecinătăți prin elemente de construcție având performanța la foc prevăzută la Art. 2.4.16.2. alin. (1), dar nu mai puțin de REI/EI 180 la pereți și REI 90 pentru planșee, respectiv EI_2 90-C5S_200 la uși.
(2)Încăperile de depozitare cu suprafața utilă mai mică de 36 mp, se separă față de vecinătăți prin elemente de construcție având performanța la foc prevăzută la Art. 2.4.16.2. alin. (2), dar nu mai puțin de REI/EI 120 la pereți și REI 60 pentru planșee, respectiv EI_2 60-C5S_200 la uși.
(3)Încăperile depozitelor cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termica mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile prezentului normativ și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 3.2.3.8.
(1)Depozitele de mână aferente sălilor de vânzare (reprezentând maximum 20% din produsele expuse și aria de cel mult 10% din cea a sălii de vânzare a spațiului comercial de pe nivel, dar nu mai mare de 36 mp arie utilă), pot fi separate de spațiile accesibile publicului numai prin mobilier sau prin pereți funcționali fără rezistență la foc.
(2)Evacuarea fumului din depozitele de mână aferente sălilor de vânzare se face prin sistemele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică a sălilor de vânzare/spațiilor comerciale (atunci când acestea se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți). Pereții funcționali de la depozitele de mâna aferente sălilor de vânzare, trebuie prevăzuți cu gol la partea superioară, iar spațiul delimitat de depozitul de mână prin pereți funcționali trebuie prevăzut cu admisie de aer.
(3)Depozitele de mână aferente fiecărei săli de vânzare nu trebuie să depășească însumate maximum 20% din produsele expuse și aria de cel mult 10%, dar maximum 36 mp arie utilă, din cea a sălii de vânzare deservite. La o suprafață cu arie utilă de depozitare mai mare de 36 mp se aplică prevederile din Art. 3.2.3.7. alin. (1) și Tabelul 21.
Articolul 3.2.3.9.
Spațiile de vânzare mai mari de 200 mp destinate cumpărătorilor, se separă de încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor (anexe sociale sau funcționale, birouri etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și, după caz, cu planșee rezistente la foc REI 60, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI_2 30-C4S200. Încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor se separă în același fel între ele.
Articolul 3.2.3.10.
(1)La spațiile de vânzare din clădiri de comerț menționate la Art. 3.2.3.5. (1) la care evacuarea fumului nu se poate face direct din rezervorul de fum (sau incendiul este într-o încăpere adiacentă spațiului care conține rezervorul sau este sub un mezanin închis în același spațiu), echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații de evacuare a fumului și instalații de stingere tip sprinkler, se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare (cu excepția celor menționate la Art. 2.4.16.2., Art. 3.2.3.6. și Art. 3.2.3.7.) cu ecrane continui, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate), care trebuie să fie:
–DH 90 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
–DH 60 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II și/sau III;
–DH 30 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV.
(2)Aria maximă a rezervorului de fum delimitat de ecranele precizate la alineatul precedent trebuie să fie de 1.000 mp dacă există evacuare naturală a fumului sau 1.300 mp dacă există ventilatoare mecanice de evacuare a fumului, iar lungimea maximă a rezervorului de fum nu va depăși 60 m.
(3)Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare și circulațiile comune de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, pot fi înlocuiți respectând prevederile aferente Notei d) de la Tabelul 62 și Tabelul 63.
(4)Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare și circulațiile comune verticale de evacuare (case de scări închise) din construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să respecte Tabelul 61 dar minimum EI/REI 120 și, după caz, cu planșee rezistente la foc minimum REI 90, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți, se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI_2 60-C4S200.
Articolul 3.2.3.11.
(1)La spațiile de vânzare din clădiri de comerț menționate la Art. 3.2.3.5. (1), la care evacuarea fumului se poate face direct din rezervorul de fum (incendiul este direct sub rezervorul de fum), echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații de evacuare a fumului și instalații de stingere tip sprinkler, se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare (cu excepția celor menționate la Art. 2.4.16.2., Art. 3.2.3.6. și Art. 3.2.3.7.) cu ecrane continui, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate), care trebuie să fie:
–D_600 90 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
–D_600 60 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II și/sau III;
–D_600 30 - în construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV.
(2)Aria maximă a rezervorului de fum delimitat de ecranele precizate la alineatul precedent trebuie să fie de 2.000 mp dacă există evacuare naturală a fumului sau 2.600 mp dacă există ventilatoare mecanice de evacuare a fumului, iar lungimea maximă a rezervorului de fum nu va depăși 60 m.
(3)Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare și circulațiile comune orizontale de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite pot fi înlocuiți respectând prevederile aferente Notei d) de la Tabelul 62 și Tabelul 63.
(4)Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare și circulațiile comune verticale (case de scări pentru evacuare) din construcțiile civile de comerț supraterane cu înălțimi obișnuite trebuie să respecte Tabelul 61 dar minimum EI/REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI_2 60-C4S200.
Articolul 3.2.3.12.
Clădirile și compartimentele de incendiu pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite și încăperile supraterane pentru comerț cu capacitatea maximă simultană mai mare de 100 utilizatori, precum și cele subterane cu mai mult de 60 utilizatori, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare.
Articolul 3.2.3.13.
(1)La clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, se pot utiliza scări interioare deschise, în condițiile stabilite de normativ, dacă se prevăd și scări de evacuare închise care îndeplinesc condițiile normate.
(2)Indiferent de numărul scărilor deschise prevăzute într-un spațiu pentru comerț delimitat de pereți și planșee, acestea constituie o singură cale de evacuare a utilizatorilor spațiului respectiv.
Articolul 3.2.3.14.
(1)În clădirile și spațiile comerciale, de regulă, nu sunt admise produse explozive sau cu ardere violentă (muniție, articole pirotehnice etc.), gaze lichefiate și lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28°C.
(2)Fac excepție de la alin. (1) produsele cosmetice și farmaceutice ambalate în flacoane, precum și magazinele special realizate pentru comercializarea produselor explozive sau cu ardere violentă la care sunt asigurate măsuri specifice de securitate la incendiu.
Articolul 3.2.3.15.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 61.
Tabelul 61: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări) | Uși | |||
| I h<28m | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| II (+) | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| III | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| III (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| IV | EI/REI 45 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | E 15-C5 |
| V | EI/REI 30 | A1 sau A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C- s1,d0 | REI 15 | A1 sau A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C- s1,d0 | C5 |
Note Tabelul 61:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 3.2.3.16.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare) din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 62.
Tabelul 62: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare) din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și holuri | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise) | |||
| I h<28m | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_a |
| II | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_a | |
| II (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a | |
| III | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a | |
| IV | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | E 15-C5 | |
| V | EI/REI 15 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | - | |
Note Tabel 62:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/ folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) La clădirile de comerț echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți și instalații de stingere tip sprinkler se admite înlocuirea pereților și ușilor rezistente la foc a coridoarelor cu un sistem similar celui de protecție a golurilor în planșee alcătuit din sprinklere și ecrane DH 60 minimum 1 m, în condițiile în care se realizează evacuarea fumului și din spațiile adiacente coridorului.(e) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
Articolul 3.2.3.17.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (holuri) din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 63.
Tabelul 63: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (holuri) din clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la holuri (lobby acces principal) | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holuri, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise) | |||
| I h<28m | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_a |
| II | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_a | |
| II (+) | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_a | |
| III | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a | |
| IV | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | E 15-C5 | |
| V | EI/REI 15 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | - | |
Note Tabelul 63:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) La clădirile de comerț echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți și instalații de stingere tip sprinkler se admite înlocuirea pereților și ușilor rezistente la foc a holurilor cu un sistem similar celui de protecție a golurilor în planșee alcătuit din sprinklere și ecrane DH 90 având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m, în condițiile în care se realizează evacuarea fumului și din spațiile adiacente coridorului.(e) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
Articolul 3.2.3.18.
Căile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor și spațiilor comerciale subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 100 utilizatori, vor fi independente de căile de evacuare ale nivelurilor supraterane cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune.
Articolul 3.2.3.19.
Lungimea de evacuare maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile pentru comerț (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 64.
Tabelul 64: Lungimi de evacuare în clădiri pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nr. crt. | Clădiri pentru comerț | Nivel de stabilitate la incendiu asigurat | Lungime maximă de evacuare | Observații | |
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | ||||
| metri | metri | ||||
| 1. | Magazine, alimentație publică, expoziții etc. | I și/sau II | 42 | 21 | - |
| III | 21 | 15 | |||
| IV | 15 | 10 | |||
| V | 10 | 6 | |||
Notă Tabelul 64: La clădirile pentru comerț care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (holuri și coridoare), case de scări precum și din spațiile adiacente coridoarelor, lungimile de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
Articolul 3.2.3.20.
(1)Clădirile pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite, vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
(2)În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii pentru comerț, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3).
3.2.4.Clădiri pentru sănătate supraterane
Articolul 3.2.4.1.
(1)Clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (spitale, policlinici, creșe, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități, sanatorii etc.), centre medicale de diagnostic și tratament, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, vor fi conformate astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.
(2)Creșele se proiectează în conformitate cu prevederile normativului specific.
(3)Clădirile pentru sănătate destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, trebuie să îndeplinească criteriile de încadrare în nivelul I sau II de stabilitate la incendiu.
Articolul 3.2.4.2.
(1)Clădirile pentru sănătate parter, cu aria desfășurată (Ad) mai mare de 600 mp și cele etajate (indiferent de arie), vor avea asigurate minimum două căi de evacuare a utilizatorilor.
(2)La clădirile pentru sănătate în care sunt spitalizate persoane care trebuie evacuate cu targa sau cu căruciorul în caz de incendiu, se interzic scările cu rampe curbe sau cu trepte balansate.
(3)Casele de scări închise vor fi, pe cât posibil, iluminate natural.
Articolul 3.2.4.3.
(1)La clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu patul cu rotile, targa sau cu căruciorul, lățimile libere ale căilor de circulație funcțională și de evacuare, verticale și orizontale, vor fi de minimum:a) 1,05 m pentru uși la saloane bolnavi;b) 1,40 m la săli de operații și pe trasee pe care sunt transportați bolnavi pe targa;c) 90 cm la spațiile de diagnostic - tratament;d) 70 cm la grupuri sanitare pentru pacienți valizi;e) 80 cm - la grupuri sanitare pentru persoane cu dizabilități;f) 2,20 m - pentru transport targa și 2,40 m - pentru transport pat cu rotile, a coridoarelor principale în unitățile de îngrijire, diagnostic și tratament;g) 2,40 m - cu așteptare pe o latură și 3,50 m - cu așteptare pe două laturi, a coridoarelor cu zone de așteptare de-a lungul pereților;h) 1,40 m pentru rampele scărilor și a planurilor înclinate, cu paliere/podeste de 2,20 m adâncime, corespunzător evacuării unui flux (cu targa);i) 2,20 m pentru rampele scărilor și a planurilor înclinate, cu paliere/podeste de 2,60 m adâncime, corespunzător evacuării a două fluxuri (cu targa);j) 2,50 m (3,30 m adâncime) pentru spațiile din fața ascensoarelor dispuse pe o parte și 2,50 m normat (recomandabil 3,00 m lățime/ 5,40 m adîncime) atunci când ascensoarele sunt dispuse față în față.
(2)Cabinele de ascensor prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, vor avea lățimea de minimum 2,20 m și lungimea de minimum 2,70 m corespunzător evacuării a două tărgi și lățimea de minimum 1,80 m și lungimea de minimum 2,70 m corespunzător evacuării unei tărgi.
(3)Înălțimile libere de trecere pe căile comune de evacuare (coridoare, holuri, încăperi tampon, degajamente protejate, scări, tuneluri de evacuare etc.) nu vor fi mai mici de 2,20 m.
(4)Pentru căile de circulație funcțională și de evacuare în caz de incendiu a bolnavilor care se pot deplasa singuri se respectă condițiile stabilite în normativ.
(5)Pe căile comune de evacuare orizontale (coridoare, holuri) se admite prevederea elementelor de mobilier fix în condițiile prevăzute la Art. 2.5.2.1. alin. (5) și alin. (6).
(6)Nu se admite amplasarea niciunui obiect de mobilier (combustibil sau incombustibil) în incinta scărilor de evacuare, a degajamentelor protejate, a încăperilor tampon, a tunelurilor de evacuare etc., în clădirile de sănătate.
Articolul 3.2.4.4.
(1)În funcție de numărul de niveluri ale clădirii pentru sănătate supraterane cu înălțime obișnuită și de numărul de bolnavi transportabili cu targa sau cu căruciorul, ascensoarele care se prevăd funcțional pentru aceștia vor fi separate, alcătuite constructiv și alimentate cu energie electrică, astfel încât să poată fi utilizate de către personalul de intervenție și pentru evacuarea asistată a bolnavilor în caz de incendiu.
(2)Ascensoarele utilizate pentru evacuarea asistată a bolnavilor în caz de incendiu vor corespunde prevederilor privind performanțele comune.
(3)Golurile de acces la ascensoarele de persoane precum și la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul, sau a persoanelor cu dizabilități din construcțiile civile de sănătate cu înălțime obișnuită, se protejează conform prevederilor Art. 2.4.4.2.5.
(4)Atunci când golurile de acces la ascensoarele de persoane, precum și la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități din construcțiile civile de sănătate obișnuite, debușează în spații ferite de fum (case de scări închise prevăzute cu suprapresiune sau evacuare a fumului, încăperi tampon protejate, degajamente protejate sau coridoare protejate prevăzute cu admisie de aer și evacuare de fum sau suprapresiune) nu este necesară prevederea performanțelor de rezistență la foc la golurile de acces prevăzute la alin. (3).
(5)Ascensoarele pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se prevăd în cazurile stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice, obligatoriu la clădiri de sănătate cu persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie).
(6)În clădiri civile de sănătate cu înălțime obișnuită, ascensoarele pentru transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, atunci când respectă simultan următoarele condiții:
a)sunt prevăzute cu puț propriu, echipat cu instalație în suprapresiune, separat de restul construcției cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum EI/REI 90 și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum REI 90;
b)au asigurată funcționarea timp de minimum 90 minute de la izbucnirea incendiului;
c)respectă prevederile Art. 3.1.4.4. alin. (3), lit. (c), (d), (e), (f) și (g).
(7)Accesul la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane ale clădirilor civile de sănătate cu înălțime obișnuită, se asigură prin:
–uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 90, atunci când debușează în spații ferite de fum (degajamente protejate sau coridoare protejate prevăzute cu suprapresiune sau admisie de aer și evacuare de fum mecanică); în acest caz spațiile în care debușează ușile de palier ale ascensoarelor trebuie să fie prevăzute cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90 și uși minimum EI_2 30-C5S_200;
–realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși etanșe la foc și la fum minimum E 30-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.
(8)Accesul la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile subterane ale clădirilor civile de sănătate cu înălțime obișnuită, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.
(9)Dacă ascensoarele care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, au cabina cu două accese, toate golurile de acces prevăzute trebuie să îndeplinească condițiile de la alin. (7) și alin. (8).
(10)Atunci când golurile de acces la ascensoarele pentru persoane, precum și la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane și/sau subterane ale clădirilor civile de sănătate cu înălțime obișnuită, debușează într-un spațiu comun, toate ușile de la ascensoare vor fi EI 90, iar spațiile în care debușează vor fi prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI 30 în suprateran și EI 60 în subteran.
(11)Atunci când golurile de acces la scările de evacuare a persoanelor, precum și la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane și/sau subterane ale clădirilor civile de sănătate cu înălțime obișnuită, debușează într-un spațiu comun, toate ușile de la ascensoare vor fi EI 90 iar ușa de la casa scării va fi EI_2 90-C5S_200.
(12)Ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu din clădirile civile de sănătate cu înălțime obișnuită, vor avea comenzile în coridoare sau în degajamentele protejate
(13)La clădirile de sănătate înalte, foarte înalte și la cele cu săli aglomerate se respectă dispozițiile specifice.
Articolul 3.2.4.5.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise și a ușilor din clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 65.
Tabelul 65: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări) | Uși | |||
| I h<28m | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| II (+) | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| III | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| III (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| IV | EI/REI 60 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | E 15-C5S_a |
| V | Nu se admit | Nu se admit | Nu se admit | Nu se admit | Nu se admit |
Note Tabelul 65:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 3.2.4.6.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 66.
Tabelul 66: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și holuri | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși | |||
| I h<28m | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2-s1,d0 | C5S_a |
| II | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5S_a | |
| II (+) | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5S_a | |
| III | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5S_a | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5S_a | |
| IV | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | C5S_a | |
| V | EI/REI 15 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | C5 | |
Note Tabelul 66:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
Articolul 3.2.4.7.
(1)Finisajele, tratamentele și izolațiile termice și fonice din încăperile clădirilor de sănătate trebuie să fie preponderent A1 sau A2-s1,d0 pentru nivelul I, II și/sau III de stabilitate la incendiu, respectiv preponderent A1, A2-s1,d0 și B-s1,d0 pentru nivelul IV și/sau V de stabilitate la incendiu.
(2)Prin excepție de la prevederile alin. (1), în clădirile de sănătate se admite utilizarea finisajelor combustibile la pereți minim B-s2,d0, lipit pe suprafață incombustibilă, respectiv la pardoseli minim B-n-s1, lipită pe suprafață incombustibilă, inclusiv pe căile de evacuare.
Articolul 3.2.4.8.
Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile pentru sănătate (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), se asigură ținând seama și de necesitatea transportării bolnavilor cu targa sau cu căruciorul conform prevederilor din Tabelul 67 și Tabelul 68.
Tabelul 67: Lungimi de evacuare în clădiri pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul)
| Nr. crt. | Clădiri pentru sănătate | Nivel de stabilitate la incendiu asigurat | Lungime maximă de evacuare | Observații | |
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | ||||
| metri | metri | ||||
| 1. | Spitale, policlinici, centre medicale de diagnostic și tratament, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, sanatorii, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități etc.. | I și/sau II | 38 | 18 | La construcțiile cu înălțimi obișnuite de sănătate în care nu este necesar transportul bolnavilor cu targa sau caruciorul, se respectă valorile din Tabelul 68. |
| III | 18 | 12 | |||
| IV | 12 | 8 | |||
| V* | 8 | 6 | |||
Note Tabelul 67:(a) La clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul) care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (holuri și coridoare) și case de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor sectoarelor de clădiri (sectorizarea se face prin elemente cu rol de securitate la incendiu conform cerințelor prevăzute de Art. 3.1.3.3., Art. 3.1.3.4. și Tabelul 45) care sunt accesibile doar personalului de deservire, întreținere, administrativ, precum și a personalului de securitate/supraveghere (cu excepția celor utilizate de către bolnavi) se pot majora cu 25%.(b) * - Numai clădiri parter.
Tabelul 68: Lungimi de evacuare în clădiri pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care nu este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul)
| Nr. crt. | Clădiri pentru sănătate | Nivel de stabilitate la incendiu asigurat | Lungime maximă de evacuare | Observații | |
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | ||||
| metri | metri | ||||
| 1. | Spitale, policlinici, centre medicale de diagnostic și tratament, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similar policlinicilor, sanatorii, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități etc.. | I și/sau II | 40 | 20 | - |
| III | 24 | 16 | |||
| IV | 15 | 10 | |||
| V* | 10 | 6 | |||
Note Tabelul 68:(a) La clădirile sau sectoarele de clădiri pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care nu este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul) care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (holuri și coridoare) și case de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor sectoarelor de clădiri (sectorizarea se face prin elemente cu rol de securitate la incendiu conform cerințelor prevăzute de Art. 3.1.3.3., Art. 3.1.3.4. și Tabelul 45), lungimile normate de evacuare se pot majora cu 25%.(b) * - Numai clădiri parter.
Articolul 3.2.4.9.
(1)În cadrul construcțiilor civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune și cele specifice, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului potrivit Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.
(2)În cadrul unor grupări de încăperi deschise (spații deschise de lucru pentru activități care necesită o comunicare frecventă) de tip open space care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, definite conform terminologie (spații administrative precum și vestiarele personalului, incluse în funcțiunea de sănătate) cu suprafața maximă normată, cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/spații și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcționali), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum:
a)EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)EI/REI 90 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200 în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu II;
c)EI/REI 60 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 30-C5S_a în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu III;
d)EI/REI 30 prevăzuți cu uși etanșe la foc și etanșe la fum E 15-C5S_a în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;
e)EI/REI 15 prevăzuți cu uși C5 în construcțiile civile de sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite, cu nivelul de stabilitate la incendiu V.
(3)Grupările de încăperi cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas acces) precum și cele specifice funcțiunii de sănătate (camera RMN + camera de comandă + sas acces; cameră CT+ cameră de comandă + sas acces etc.) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor de sănătate cu înălțimi obișnuite:
–maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv, pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu;
–maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu;
–maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu;
–maximum 100 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul IV de stabilitate la incendiu;
–maximum 50 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 25% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de sănătate încadrate în nivelul V de stabilitate la incendiu.
(4)La construcțiile de sănătate cu înălțimi obișnuite, echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, cu sisteme sau instalații de evacuare a fumului și instalații de stingere tip sprinkler, se admite majorarea ariilor construite ale grupărilor de încăperi prevăzute la alin. (3) cu 25%.
(5)Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi menționate la alin. (3), precum și între acestea și alte spații ale clădirii (dispuși la limita față de circulațiile comune de evacuare - coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări închise etc. precum și față de spații cu risc diferit de incendiu - conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), vor avea clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și încadrarea privind rezistența la foc minimum (dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu precizate în Tabelul 2 nr. crt. 5.
(6)Spațiile de același tip utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, situate în clădiri de sănătate (clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc - spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.) constituite în grupări de încăperi deschise, nu sunt admise, cu excepțiile precizate.
(7)Încăperile de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve, cabinete medicale etc.), cu excepția celor care necesită supraveghere permanentă (ATI, UPU etc.) nu se pot constitui în grupări de tip open-space, acestea trebuind să fie delimitate între ele prin minimum pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI) conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivel de stabilitate (dacă funcțiunea sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari).
(8)Obligatoriu camerele de operații împreună cu destinațiile colaterale ale acestora (spălătoare, depozite de mână, de instrumentar medical specific etc.) conform Figura 68, precum și spațiile care necesită supraveghere permanentă (ATI) și recomandabil altor încăperi (UPU etc.), se vor constitui fiecare în grupare de tip open space în limita suprafețelor precizate la Art. 3.2.4.9. alin. (3) și se prevăd cu pereți rezistenți la foc EI/REI 120 și uși (culisante) rezistente la foc cu autoînchidere EI_2 60-C5S_200.!Imagine
Figura 68 - Concept de apărare "pe loc "
Articolul 3.2.4.10.
La clădirile pentru sănătate înalte sau foarte înalte și la cele cu săli aglomerate se respectă și prevederile privind performanțele specifice acestora.
Articolul 3.2.4.11.
(1)Clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțime obișnuită și cu locuri de spitalizare, vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
(2)Clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțime obișnuită fără locuri de spitalizare, vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
(3)În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii pentru sănătate trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) și (2).
3.2.5.Clădiri pentru cultură supraterane
Articolul 3.2.5.1.
(1)Clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite (expoziții, muzee, biblioteci, cluburi, săli, centre și complexuri culturale, cinematografe, teatre, săli polivalente etc.), se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.
(2)Se recomandă ca, prin alcătuirea construcțiilor pentru cultură, să se asigure nivelurile de stabilitate la incendiu I, II sau III, în funcție de numărul utilizatorilor, de importanța clădirilor și de valorile de patrimoniu adăpostite.
Articolul 3.2.5.2.
Căile de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, vor îndeplini condițiile normate corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, numărului maxim simultan de utilizatori și destinației.
Articolul 3.2.5.3.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 69.
Tabelul 69: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări) | Uși | |||
| I h<28m | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| II (+) | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| III | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| III (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| IV | EI/REI 45 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | E 15-C5S_a |
| V | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | REI 15 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | C5 |
Note Tabelul 69:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 3.2.5.4.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 70.
Tabelul 70: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise) | |||
| I h<28m | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_200 |
| II | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | |
| II (+) | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | |
| III | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5 | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5 | |
| IV | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | C5 | |
| V | EI/REI 15 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | - | |
Note Tabelul 70:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(c) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
Articolul 3.2.5.5.
Clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite, compartimentele de incendiu și încăperile supraterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 100 utilizatori, precum și cele subterane cu mai mult decât cu capacitatea maximă simultană mai mare de 60 utilizatori, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare în caz de incendiu.
Articolul 3.2.5.6.
Spațiile accesibile publicului din clădirile pentru cultură supraterane și căile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor vor fi separate de încăperile anexe și cele tehnice prin pereți REI/EI și planșee REI, cu rezistențe la foc corespunzătoare destinației și densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, dar nu mai mici decât cele prevăzute în Tabelul 71.
Tabelul 71: Elemente de separare (pereți și planșee) din clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nr. crt. | Destinația elementului | Nivel de stabilitate la incendiu al clădirii | Condiții minime de rezistență (minute) | Observații | |
| Pereți | Planșee | ||||
| 1. | Elemente de separare a încăperilor în care are acces publicul față de funcțiuni neaccesibile publicului (cu excepția parcajelor pentru autoturisme) | I | EI/REI 120 | REI 120 | Parcajele subterane pentru autoturisme se separă de nivelurile supraterane ale construcției conform prevederilor normate. |
| II | EI/REI 90 | REI 60 | |||
| III | EI/REI 60 | REI 45 | |||
| IV | EI/REI 30 | REI 30 | |||
| V | EI/REI 15 | REI 30 | |||
| 2. | Elemente de separare a anexelor tehnice față de restul construcției. | I | EI/REI 120 | REI 120 | Prevăzute cu uși în funcție de risc de incendiu și/sau conform prevederi privind performanțele comune. |
| II | EI/REI 90 | REI 90 | |||
| III | EI/REI 60 | REI 60 | |||
| IV | EI/REI 30 | REI 30 | |||
| V | EI/REI 30 | REI 30 | |||
Articolul 3.2.5.7.
Golurile de circulație funcțională și de evacuare din elementele de separare menționate în Art.3.2.5.6. și Tabelul 71, se protejază cu elemente de închidere având rezistența la foc cel puțin egală cu jumătate din cea a peretelui (după criteriile EI_2-C3).
Articolul 3.2.5.8.
Lungimea maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile pentru cultură (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 72.
Tabelul 72: Lungimi de evacuare în clădiri pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nr. crt. | Clădiri pentru cultură | Nivel de stabilitate la incendiu asigurat | Lungime maximă de evacuare | Observații | |
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | ||||
| metri | metri | ||||
| 1. | Atenee, teatre, auditorii, săli de conferințe, cinematografe, biblioteci etc. | I și/sau II | 40 | 20 | La clădirile obișnuite de cultură care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, se respectă prevederile privind performanțele specifice acestora. |
| III | 30 | 16 | |||
| IV | 15 | 10 | |||
| V | 10 | 6 | |||
Notă Tabelul 72: La clădirile pentru cultură care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
Articolul 3.2.5.9.
Clădirile pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
(2)În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii pentru cultură, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3). Pentru o capacitate maxim simultană mai mare de 3.500 de persoane nu se ia în calcul Art. 2.6.7. alin. (3).
3.2.6.Clădiri pentru învățământ supraterane
Articolul 3.2.6.1.
Clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite (învățământ preșcolar, învățământ primar, secundar, terțiar nonuniversitar și universitar, after school, spații cazare pentru elevi și studenți, internate, cantine școlare, săli de sport aferente funcțiunii de învățământ etc.), se proiectează, realizează și utilizează în conformitate cu prevederile prezentului normativ și reglementărilor tehnice aplicabile, asigurându-se îndeplinirea condițiilor, performanțelor și nivelurilor de performanță normate diferențiat, în funcție de vârsta utilizatorilor și programele funcționale de învățământ.
Articolul 3.2.6.2.
Clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite, se amplasează independent, la distanțe de siguranță față de clădirile învecinate sau se compartimentează față de acestea prin pereți antifoc. Se recomandă majorarea distanțelor de siguranță normate cu cel puțin 50%, iar atunci când se alipesc de alte clădiri, se compartimentează corespunzător densității sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, conform prevederilor normativului și ale celor precizate în Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5 dar cu pereți antifoc minimum EI-M 180/REI 180 și planșee minimum REI 60.
Articolul 3.2.6.3.
(1)Încăperile cu risc mijlociu sau mare de incendiu (laboratoare, depozite, ateliere etc.) din clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite, vor fi dispuse pe cât posibil, izolat față de sălile de clasă sau separate prin elemente de construcție rezistente la foc, alcătuite și realizate corespunzător densității sarcinii termice (q) și riscului de incendiu din spațiile adiacente.
(2)În condițiile asigurării funcționalității specifice, se vor lua măsuri de limitare a surselor potențiale de izbucnire a incendiilor și reducere a materialelor și a substanțelor combustibile din spațiile și zonele accesibile utilizatorilor.
Articolul 3.2.6.4.
(1)Încăperile auxiliare și anexe (centrale termice, stații tehnice, gospodării de combustibil, grupuri electrogene etc.) aferente, se dispun independent, sau atunci când se comasează cu clădirea de învățământ, se separă prin pereți și planșee rezistente la foc conform prevederilor normativului. Acolo unde acestea nu sunt în mod expres specificate, se aplică prevederile din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5 și ale reglementărilor tehnice specifice. Spațiile auxiliare și anexele vor avea căi de acces separate de cele aferente construcției pentru învățământ.
(2)Nu este admisă amplasarea centralelor și a punctelor termice în, sub sau deasupra încăperilor pentru învățământ.
(3)În spațiile auxiliare și anexe se vor respecta regulile și măsurile specifice de securitate în caz de incendiu, stabilite în funcție de destinația și riscul de incendiu al acestora.
(4)Se interzice folosirea sau depozitarea lichidelor sau a gazelor combustibile în alte locuri decât cele special amenajate și în cantitățile stabilite, precum și fără respectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor specifice acestora.
Articolul 3.2.6.5.
(1)Clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite se realizează din materiale și elemente de construcție rezistente la foc, conformându-se astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, potrivit prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.
(2)Finisajele, tratamentele și izolațiile termice și fonice din spațiile accesibile utilizatorilor trebuie să aibă clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0.
(3)Limitarea propagării fumului în spațiile, încăperile, coridoarele și scările de evacuare, se asigură prin prevederea unor elemente despărțitoare verticale și orizontale (pereți EI sau REI, după caz, planșee REI), alcătuite și dimensionate conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice, protejându-se corespunzător golurile de circulație funcțională și de evacuare din acestea.
(4)În spațiile accesibile copiilor preșcolari și a celor din învățământul primar și secundar este admisă utilizarea numai a elementelor de construcție, a materialelor, a finisajelor, panourilor de tâmplărie (uși și ferestre interioare și exterioare), tratamentelor și izolațiilor termice și fonice clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 sau B-s1,d0, cu excepția panourilor de tâmplărie (uși, ferestre) metalice sau din lemn cu vitraj de sticlă.
(5)Prin excepție de la prevederile alin. (4), în clădirile de învățământ se admite utilizarea finisajelor combustibile la pereți minim B-s2,d0, lipit pe suprafață incombustibilă, respectiv la pardoseli minim B_n-s1, lipită pe suprafață incombustibilă, inclusiv pe căile de evacuare.
Articolul 3.2.6.6.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru învățământ secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 73.
Tabelul 73: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru învățământ primar, secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări) | Uși | |||
| I h<28m | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| II (+) | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| III | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| III (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| IV | EI/REI 45 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | E 15-C5S_a |
| V | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0, sau B-s1,d0 | REI 15 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | C5 |
Note Tabelul 73:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 3.2.6.7.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru învățământ preșcolar supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 74.
Tabelul 74: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru învățământ preșcolar supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări) | Uși | |||
| I h<28m | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| II (+) | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| III | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| III (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| IV | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 30 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a |
| V | Nu se admit | Nu se admit | Nu se admit | Nu se admit | Nu se admit |
Note Tabelul 74:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 3.2.6.8.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru învățământ primar, secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 75.
Tabelul 75: Comportare la foc a pereților, a ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru învățământ primar, secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise) | |||
| I h<28m | EI/REI 90 | A1 sau A2- s1,d0 | Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2- s1,d0 | E 30-C5S_200 |
| II | EI/REI 90 | A1 sau A2- s1,d0 | A1 sau A2- s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | |
| II (+) | EI/REI 90 | A1 sau A2- s1,d0 | A1 sau A2- s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | |
| III | EI/REI 60 | A1 sau A2- s1,d0 | A1 sau A2- s1,d0 | C5 | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1 sau A2- s1,d0 | A1 sau A2- s1,d0 | C5 | |
| IV | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | C5 | |
| V | EI/REI 15 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | - | |
Note Tabelul 75:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
Articolul 3.2.6.9.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru învățământ preșcolar supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 76.
Tabelul 76: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru învățământ preșcolar supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise) | |||
| I h<28m | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_200 |
| II | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | |
| II (+) | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | |
| III | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5 | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5 | |
| IV | EI/REI 30 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5 | |
| V | EI/REI 15 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | - | |
Note Tabelul 76:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 3.2.6.10.
(1)Clădirile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile tuturor utilizatorilor.
(2)Clădirile etajate vor avea casele de scări de evacuare închise, indiferent de numărul nivelurilor supraterane sau subterane. Clădirile de învațământ preșcolar (grădinițele) se prevăd obligatoriu cu scară exterioară.
(3)Alcătuirea și dimensionarea căilor de evacuare vor corespunde numărului de utilizatori, dar indiferent de lățimile de trecere (fluxurile) de evacuare rezultate din calcul, ușile dispuse pe căile de evacuare ale utilizatorilor vor avea lățimea minimă liberă de trecere de 90 cm, iar rampele scărilor și coridoarele cel puțin 1,20 m lățime.
(4)Clădirile de învățământ specializate pentru utilizatori cu dizabilități/handicap, trebuie să fie de nivelul I sau II de stabilitate la incendiu și să aibă maximum 3 niveluri supraterane, având asigurate măsurile de protecție prevăzute în reglementările tehnice specifice.
(5)Sălile polivalente cu capacitatea maximă simultană mai mare de 100 utilizatori aferente clădirilor pentru învățământ preșcolar, vor avea asigurat cel puțin un acces direct din exterior (ușă exterioară dispusă la nivelul terenului sau acces la o scară exterioară de evacuare).
(6)Pe căile comune de evacuare orizontale (coridoare, holuri) se admite prevederea elementelor de mobilier fix în condițiile prevăzute la Art. 2.5.2.1. alin. (5) și (6).
(7)Nu se admite amplasarea niciunui obiect de mobilier (combustibil sau incombustibil) în incinta scărilor de evacuare, a degajamentelor protejate, a încăperilor tampon, a tunelurilor de evacuare etc., în clădirile de învățământ.
Articolul 3.2.6.11.
Lungimea maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile pentru învățământ (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 77.
Tabelul 77: Lungimi de evacuare în clădiri pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nr. crt. | Clădiri pentru învățământ | Nivel de stabilitate la incendiu asigurat | Lungime maximă de evacuare | Observații | |
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | ||||
| metri | metri | ||||
| 1. | Învățământ preșcolar, primar, secundar, terțiar, nonuniversitar, internate (spații cazare elevi) | I și/sau II | 30 (20) | 20 | Valorile din paranteză sunt valabile pentru evacuarea copiilor de vârstă preșcolară |
| III | 25 (15) | 15 | |||
| IV | 12 | 10 | |||
| V | 10 | 8 | |||
| 2. | Învățământ superior, cămine studențești. | I | 50 | 25 | - |
| II | 40 | 20 | |||
| III | 30 | 15 | |||
| IV | 20 | 12 | |||
| V | 15 | 10 | |||
Articolul 3.2.6.12.
(1)Construcțiile pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori, atunci când capacitatea maximă simultană este mai mică de 200 de utilizatori, iar în cazul în care este mai mare sau egală de 200 de utilizatori trebuie asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor de intervenție în caz de incendiu pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
(2)În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii pentru învățământ, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3).
3.2.7.Clădiri pentru turism supraterane
Articolul 3.2.7.1.
Clădirile pentru turism supraterane cu înălțimi obișnuite (hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane, pensiuni etc.), se vor conforma astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, potrivit prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.
Articolul 3.2.7.2.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru turism supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 78.
Tabelul 78: Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru turism supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări) | Uși | |||
| I h<28m | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| II (+) | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| III | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| III (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| IV | EI/REI 45 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | E 15-C5S_a |
| V | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | REI 15 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | C5 |
Note Tabelul 78:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice;(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 3.2.7.3.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru turism supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 79.
Tabelul 79: Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru turism supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise) | |||
| I h<28m | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| II | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | |
| II (+) | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | |
| III | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5 | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5 | |
| IV | EI/REI 45 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | C5 | |
| V | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C- s1,d0 | A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C- s1,d0 | - | |
Note Tabelul 79:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(c) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
Articolul 3.2.7.4.
Scările monumentale pot fi deschise pe toată înălțimea construcției pentru turism supraterane cu înălțime obișnuită, dacă sunt prevăzute și scări închise care asigură îndeplinirea condițiilor normate de evacuare a utilizatorilor.
Articolul 3.2.7.5.
Lungimea maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile pentru turism (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 80.
Tabelul 80: Lungimi de evacuare în clădiri pentru turism supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nr. crt. | Clădiri pentru turism | Nivel de stabilitate la incendiu asigurat | Lungime maximă de evacuare | Observații | |
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | ||||
| metri | metri | ||||
| 1. | Hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni etc. | I și/sau II | 40 | 20 | - |
| III | 30 | 16 | |||
| IV | 15 | 10 | |||
| V | 10 | 6 | |||
Notă Tabelul 80: La clădirile pentru turism care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
Articolul 3.2.7.6.
În cazurile în care clădirile pentru turism supraterane cu înălțime obișnuită au și niveluri subterane în care sunt dispuse funcțiuni anexă (centrale, ateliere, parcaje pentru autoturisme etc.), acestea vor fi separate de nivelurile supraterane prin planșee rezistente la foc minimum REI 120.
Articolul 3.2.7.7.
Construcțiile pentru turism supraterane cu înălțime obișnuită care au capacitatea totală de cazare mai mare de 50 de locuri de cazare, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare a utilizatorilor.
Articolul 3.2.7.8.
(1)Construcțiile pentru turism supraterane cu înălțime obișnuită, care au capacitatea totală de cazare mai mare de 50 de locuri de cazare, vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori, iar cele cu capacități mai mici de 50 de locuri de cazare vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
(2)În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii pentru turism trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3).
3.2.8.Clădirile de cult supraterane
Articolul 3.2.8.1.
Clădirile de cult supraterane cu înălțime obișnuită (catedrale, biserici, lăcașuri de cult, sinagogi, temple, case de rugăciuni etc.) și ansamblurile mănăstirești cu excepția spațiilor de dormit (chilii) și a celor anexate acestora, vor îndeplini condițiile de stabilitate la incendiu prevăzute la Art. 2.1.3.2 și Tabelul 2 din normativ, iar clădirile parter cu capacitatea maximă simultană de 100 utilizatori, pot fi realizate din elemente de construcție din lemn minimum clasa de reacție la foc D-s1,d0 sau D-s2,d0.
Articolul 3.2.8.2.
(1)Clădirile de cult supraterane cu înălțime obișnuită se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.
(2)Amplasarea clădirilor de cult supraterane cu înălțime obișnuită se realizează independent, la distanțele de siguranță normate față de clădirile învecinate, sau se compartimentează față de acestea, cu elemente de construcție cu rol de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc).
Articolul 3.2.8.3.
Pentru clădirile de cult care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, vor fi respectate și prevederile privind performanțele specifice acestora.
Articolul 3.2.8.4.
(1)Clădirile de cult supraterane cu înălțime obișnuită care au capacitatea simultană mai mare de 100 de utilizatori, vor avea asigurate cel puțin două căi de evacuare, distincte și independente.
(2)Clădirile de cult cu capacitatea de 30 de utilizatori și mai mult, vor avea ușile de evacuare cu deschidere normală pe balamale sau pivoți și cu deschiderea în sensul de evacuare a utilizatorilor spre exterior.
(3)Supantele, mezaninele și balcoanele pentru maximum 70 de persoane pot avea asigurată evacuarea utilizatorilor printr-o scară interioară deschisă.
(4)Clădirile de cult cu subsol, vor avea asigurat acces separat pentru subsol, iar în cazul în care subsolul cuprinde spații funcționale necesare cultului, se pot realiza goluri de circulație funcțională și de evacuare între subsol și parter, cu condiția ca acestea să fie protejate cu uși rezistente la foc minimum EI_2 30-C5S_200.
Articolul 3.2.8.5.
Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile de cult (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 81.
Tabelul 81: Lungimi de evacuare în clădiri de cult supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nr. crt. | Clădiri de cult | Nivel de stabilitate la incendiu asigurat | Lungime maximă de evacuare | Observații | |
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | ||||
| metri | metri | ||||
| 1. | Catedrale, biserici, moschei, case de rugăciuni, pagode, temple etc. | I și/sau II | 50 | 25 | Pentru clădirile obișnuite de cult care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, se respectă prevederile privind performanțele specifice acestora. |
| III | 30 | 15 | |||
| IV | 25 | 12 | |||
| V | 15 | 10 | |||
Notă Tabelul 81: La clădirile de cult care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor se pot majora cu 25%.
Articolul 3.2.8.6.
Focul deschis (lumânări, candele etc.) în orice clădire de cult poate fi utilizat în condițiile asigurării măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor și în locurile stabilite și amenajate corespunzător.
Articolul 3.2.8.7.
Instalațiile aferente construcțiilor de cult supraterane cu înălțimi obișnuite (sanitare, electrice, încălzire, ventilare etc.), se proiectează și realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 3.2.8.8.
Clădirile de cult supraterane cu înălțimi obișnuite vor avea asigurat accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură și, totodată, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori, cu excepția celor prevăzute cu săli aglomerate sau care fac parte dintr-o clădire înaltă sau foarte înaltă, respectându-se prevederile specifice.
(2)În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii de cult trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3).
3.2.9.Clădiri de sport supraterane
Articolul 3.2.9.1.
(1)Clădirile închise de sport supraterane cu înălțimi obișnuite, se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, conform prevederilor Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.
(2)Pentru clădirile de sport care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, clădirilor înalte sau foarte înalte, vor fi respectate și prevederile privind performanțele specifice acestora.
Articolul 3.2.9.2.
În cazul în care clădirile de sport supraterane cu înălțimi obișnuite au și niveluri subterane în care sunt dispuse funcțiuni anexă, acestea vor fi separate de nivelurile supraterane prin planșee rezistente la foc minimum REI 120. Sunt exceptate subsolurile și demisolurile care cuprind funcțiuni similare celor dispuse la nivelurile supraterane.
Articolul 3.2.9.3.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru sport supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 82.
Tabelul 82: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru sport supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări) | Uși | |||
| I h<28m | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| II (+) | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| III | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| III (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| IV | EI/REI 45 | A1, A2-s1,d0 sau B- s1,d0 | REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | E 15-C5S_a |
| V | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | REI 15 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | C5 |
Note Tabelul 82:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice;(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 3.2.9.4.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru sport supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 83.
Tabelul 83: Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru sport supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise) | |||
| I h<28m | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_200 |
| II | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | |
| II (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | |
| III | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5 | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5 | |
| IV | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | A1, A2-s1,d0 sau B- s1,d0 | C5 | |
| V | EI/REI 15 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | - | |
Note Tabelul 83:(a) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
Articolul 3.2.9.5.
(1)Clădirile închise de sport supraterane cu înălțimi obișnuite și capacitatea mai mare de 100 de utilizatori, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare a acestora.
(2)Scaunele trebuie să fie solidarizate de platforma sau gradena pe care sunt dispuse sau pe pachete de scaune. Băncile, scaunele etc., trebuie să nu depășească criteriile stabilite pentru evaluarea aprinderii mobilierului tapițat.
(3)Distanța liberă de circulație între rândurile de scaune trebuie să fie de minimum 35 cm.
(4)Pe căile de evacuare a utilizatorilor se prevăd indicatoare de orientare și se asigură iluminat de siguranță, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 3.2.9.6.
Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile de sport (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 84.
Tabelul 84: Lungimi de evacuare în clădiri pentru sport supraterane închise, cu înălțimi obișnuite
| Nr. crt. | Clădiri pentru sport | Nivel de stabilitate la incendiu asigurat | Lungime maximă de evacuare | Observații | |
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | ||||
| metri | metri | ||||
| 1. | Clădiri închise obișnuite pentru sport | I și/sau II | 100 | 50 | Pentru clădirile obișnuite de sport care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, se respectă prevederile privind performanțele specifice acestora. |
| III | 75 | 30 | |||
| IV | 50 | 25 | |||
| V | 25 | 15 | |||
Notă Tabelul 84: La construcțiile care nu sunt săli aglomerate, clădiri înalte sau clădiri foarte înalte, dar sunt echipate cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți, lungimile normate de evacuare a utilizatorilor din circulațiile comune orizontale, holuri și coridoare, și case de scări se pot majora cu 25%.
Articolul 3.2.9.7.
(1)Clădirile de sport supraterane cu înălțimi obișnuite vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
(2)În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii de sport, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3).
3.2.10.Construcții civile supraterane, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat
Articolul 3.2.10.1.
Construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat, în afara zonelor construite ale localităților (cabane, refugii, hoteluri, moteluri, pensiuni, sanatorii etc.), se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între destinație, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, aria construită (Ac) și numărul de niveluri, conform prevederilor din Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Tabelul 41 și Tabelul 42.
Articolul 3.2.10.2.
La construcțiile civile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat, se asigură limitarea propagării ușoare a incendiilor la, și de la vecinătățile din incintă, prin respectarea distanțelor de siguranță normate și distanțe de cel puțin 5 ori înălțimea clădirii celei mai înalte față de vecinătățile (clădiri, instalații, masive împădurite, stuf etc.) din afara incintei.
Articolul 3.2.10.3.
(1)Spațiile tehnice anexă ale construcțiilor montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat (centrale termice, grupuri electrogene, stații de pompare etc., inclusiv depozitele de materiale sau substanțe combustibile), se recomandă să fie amplasate independent.
(2)Spațiile tehnice anexă ale construcțiilor montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat, se separă corespunzător densității sarcinii termice (q), potrivit prevederilor din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5, dar cu pereți minimum EI/REI 120 și, după caz, cu planșee minimum REI 90.
Articolul 3.2.10.4.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile civile supraterane amplasate izolat, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 85.
Tabelul 85: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile civile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări) | Uși | |||
| I h<28m | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| II (+) | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| III | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| III (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| IV | EI/REI 45 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | REI 30 | A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 | E 15-C5 |
| V* | EI/REI 15* | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | REI 15* | A1, A2-s1,d0, B- s1,d0 sau C-s1,d0 | C5* |
Note Tabelul 85:(a) * - Cu excepția clădirilor obișnuite cu un singur nivel suprateran montane sau din Delta Dunării.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 3.2.10.5.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane cu înălțimi obișnuite, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 86.
Tabelul 86: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la coridoare si holuri | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise) | |||
| I h<28m | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | Conform Tabelul 2, nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească PLANȘEELE (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_200 |
| II | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a | |
| II (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a | |
| III | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5 | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | C5 | |
| IV | EI/REI 30 | A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0 | A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0 | C5 | |
| V* | EI/REI 15* (-*) | A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0 | (*) | A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, C-s1,d0 sau D-s1,d0 | C5* |
Note Tabelul 86:(a) * - Cu excepția clădirilor obișnuite cu un singur nivel suprateran montane sau din Delta Dunării (inclusiv construcțiile lacustre) care conțin materiale locale.(b) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(c) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(d) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.(e) Pentru construcțiile cu un singur nivel realizate din materiale locale, nu este necesară stabilirea performanțelor la foc a elementelor pentru construcții.
Articolul 3.2.10.6.
Construcțiile vor avea încăperile de cazare separate de alte funcțiuni (restaurante, bucătării, oficii etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 60. Pentru sanatorii se respectă și dispozițiile specifice clădirilor de sănătate.
Articolul 3.2.10.7.
Construcțiile civile supraterane, montane sau din Delta Dunării, cu capacitatea maximă simultană de cel mult 50 de locuri de cazare, pot avea asigurat nivelul V de stabilitate la incendiu și maximum 3 niveluri supraterane, dacă sunt prevăzute cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală și minimum 2 căi de evacuare distincte și independente, precum și cu condiția respectării măsurilor din paranteze specificate la Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile), pentru nivelul de stabilitate la incendiu V. Este obligatorie protecția cu dispozitive AFDD conform recomandărilor din SR EN 62606 precum și specificațiilor reglementării tehnice Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011.
Articolul 3.2.10.8.
Căile orizontale de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu din clădiri obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat, cu nivelul de stabilitate la incendiu V, care au cel puțin două niveluri supraterane, se separă de restul construcției prin elemente rezistente la foc minimum EI/REI 15 pentru pereți și REI 15 pentru planșee, iar scările care asigură evacuarea utilizatorilor a mai mult de un nivel, se închid în case de scări separate de restul clădirii prin pereți rezistenți la foc de minimum EI/REI 15.
Articolul 3.2.10.9.
Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădirile civile supraterane cu înălțimi obișnuite, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat (cu excepția sălilor aglomerate, a clădirilor înalte și foarte înalte), sunt precizate în Tabelul 87.
Tabelul 87: Lungimi de evacuare în clădiri civile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat
| Nr. crt. | Clădiri administrative | Nivel de stabilitate la incendiu asigurat | Lungime maximă de evacuare | Observații | |
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | ||||
| metri | metri | ||||
| 1. | Hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni etc., amplasate izolat | I și/sau II | 40 | 20 | - |
| III | 30 | 16 | |||
| IV | 15 | 10 | |||
| V | 10 | 6 | |||
Articolul 3.2.10.10.
Încălzirea locală cu sobe cu acumulare de căldură este admisă în construcțiile cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat care au maximum 3 niveluri supraterane, cu condiția asigurării măsurilor de protecție locale. Utilizarea sobelor fără acumulare de căldură nu este admisă.
Articolul 3.2.10.11.
Construcțiile supraterane cu înălțimi obișnuite montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat, cu capacități mai mari de 50 locuri cazare, vor avea asigurată cale de acces și intervenție a autospecialelor de intervenție în caz de incendiu, respectiv a ambarcațiunilor de intervenție, cel puțin pe o latură.
3.2.11.Parcaje pentru autoturisme
Articolul 3.2.11.1.
(1)Construcțiile parcajelor pentru autoturisme pot fi deschise sau închise și dispuse suprateran sau subteran față de nivelul de referință.
(2)La proiectarea și realizarea parcajelor supraterane precum și a celor subterane cu maxim 10 autoturisme, se respectă prevederile prezentului normativ și celelalte reglementari tehnice aplicabile.
(3)Parcajele subterane pentru mai mult de 10 autoturisme vor respecta condițiile de securitate la incendiu stabilite în Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127-2009, aprobat prin Ordinul comun al ministrului dezvoltării regionale și locuinței și al ministrului afacerilor interne nr. 1.078/326/2009.
(4)Distanța dintre parcajele exterioare amenajate la nivelul terenului (care nu sunt construcții) și fațada oricărei clădiri supraterane sau ieșiri în suprateran din clădiri subterane, trebuie să fie de minimum 6 m.
(5)Parcajele supraterane amenajate pe terasele unor clădiri, în porțiunile mai joase, se dispun la minim 6 m de fațada construcției mai înalte.
Articolul 3.2.11.2.
Parcajele pentru autoturisme (supraterane sau subterane), sunt considerate construcții civile cu risc mare de incendiu. Celelalte încăperi aferente parcajului, vor avea riscurile de incendiu determinate în funcție de destinație și densitatea sarcinii termice (q), conform prevederilor normativului.
Articolul 3.2.11.3.
(1)Amplasarea parcajelor supraterane pentru mai mult de 10 autoturisme se poate realiza independent sau compartimentat față de construcțiile cu altă destinație de care se alipesc sau în care se înglobează, astfel:
a)dispuse independent, la distanțele de siguranță normate față de construcțiile sau instalațiile supraterane sau subterane învecinate, conform prevederilor din Tabelul 4;
b)dispuse independent, la distanțele de siguranță normate mai mici decât prevederilor din Tabelul 4 față de construcțiile sau instalațiile supraterane sau subterane învecinate, prevăzute cu pereți antifoc de compartimentare spre acestea minimum EI-M/REI 240;
c)alipite de alte construcții supraterane, față de care se compartimentează cu pereți antifoc EI-M/REI 240;
d)înglobate în construcții supraterane cu altă destinație, față de care se separă cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 240 și planșee REI 180 atunci când sunt clădiri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate și respectiv cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 și planșee REI 120 atunci când clădirile în care se înglobează sunt cu înălțimi obișnuite.
(2)Golurile de comunicare din pereții de la alin. (1) trebuie să fie prevăzute cu încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, având pereți/planșee EI 120/REI 120 și uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.
(3)Comunicarea parcajelor supraterane, pentru mai mult de 10 autoturisme, cu circulații interioare verticale sau orizontale, se realizează prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200.
(4)Prin amplasarea și conformarea parcajelor supraterane pentru mai mult de 10 autoturisme, vor fi asigurate căi de acces și intervenție pentru autospecialele de stingere a incendiilor și de salvare a utilizatorilor.
(5)La parcajele supraterane distanțele de siguranță se majorează cu 50% față de construcțiile vecine.
Articolul 3.2.11.4.
(1)Parcajele supraterane pentru autoturisme vor avea nivelul de stabilitate la incendiu astfel asigurat încât să îndeplinească condițiile de conformare la incendiu, potrivit prevederilor normativului.
(2)Parcajele supraterane pentru mai mult de 10 autoturisme, precum și cele subterane de maxim 10 autoturisme trebuie să corespundă nivelului I sau II de stabilitate la incendiu.
(3)Parcajele supraterane pentru mai mult de 5 autoturisme, dar maxim 10 autoturisme trebuie să fie cel puțin nivelul III stabilitate la incendiu.
(4)Parcajele supraterane pentru maximum 5 autoturisme, pot fi de nivelul IV sau V de stabilitate la incendiu.
(5)Ariile construite (Ac) ale parcajelor supraterane nu sunt limitate la clădirile cu nivelul I de stabilitate la incendiu. La parcajele supraterane cu nivelul II de stabilitate la incendiu, ariile construite (Ac) sunt limitate la 7.500 mp pentru construcțiile cu mai mult de 2 niveluri, 15.000 mp la construcțiile cu 2 niveluri și nelimitate la cele parter.
Articolul 3.2.11.5.
(1)Parcajele supraterane închise se separă în interior, cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60, în arii de maximum 6.000 mp, atunci când sunt prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor și, de maximum 3.000 mp, atunci când nu sunt echipate cu astfel de instalații.
(2)Golurile de circulație funcțională și de evacuare din pereții de separare menționați la alin. (1), se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI1 60-C5S_200.
(3)Indiferent de numărul separărilor menționate la alin. (1) realizate în interiorul parcajului în condițiile alin. (1) și (2), acestea constituie un singur parcaj.
Articolul 3.2.11.6.
(1)Parcajele pentru maximum 10 autoturisme, inclusiv, se separă de clădirea în care sunt înglobate sau alipite, precum și față de casele de scări, prin pereți REI/EI 120 și planșee REI 120.
(3)Comunicarea parcajelor închise pentru maximum 10 autoturisme, inclusiv, cu alte clădiri sau spații cu alte destinații, precum și cu circulații interioare, verticale sau orizontale, se realizează prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee minimum REI 120 prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200.
(3)Comunicarea parcajelor deschise pentru maximum 10 autoturisme (inclusiv), cu alte clădiri sau spații cu alte destinații, precum și cu circulații interioare, verticale sau orizontale, se realizează prin uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.
(4)Parcajele supraterane alipite clădirilor de locuit, având capacitatea de maximum 5 autoturisme, se separă prin pereți REI/EI 60 și planșee minimum REI 60.
(5)Comunicarea parcajelor supraterane, alipite clădirilor de locuit, având capacitatea de maximum 5 autoturisme, se realizează prin uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200.
Articolul 3.2.11.7.
(1)Parcajele pentru mai mult de 10 autoturisme, se separă de scările interioare de evacuare închise prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 240 și planșee REI 180 atunci când sunt înglobate în clădiri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate și, respectiv cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 și planșee REI 120 atunci când clădirile în care se înglobează sunt cu înălțimi obișnuite.
(2)Comunicarea parcajelor supraterane închise pentru mai mult de 10 autoturisme precum și a parcajelor subterane de maxim 10 autoturisme cu scările interioare de evacuare închise, se realizează prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune, cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200. La clădiri înalte, comunicarea parcajelor supraterane închise cu scările de evacuare se realizează prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200. La clădiri foarte înalte precum și la clădiri cu săli aglomerate, comunicarea parcajelor supraterane închise cu scările de evacuare se realizează prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.
(3)Comunicarea parcajelor supraterane deschise pentru mai mult de 10 autoturisme cu scările interioare de evacuare închise, se realizează prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 protejate, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200. La clădiri înalte sau foarte înalte, precum și la cele cu săli aglomerate, parcajele supraterane deschise înglobate în aceste clădiri, nu sunt admise. La clădiri înalte sau foarte înalte, parcajele supraterane deschise alipite de aceste clădiri nu sunt admise.
Articolul 3.2.11.8.
(1)Pentru dimensionarea lățimii rampelor scărilor de evacuare se ia în considerare numărul de utilizatori de la cel mai aglomerat nivel de parcare.
(2)Ușile prevăzute pe căile de evacuare a utilizatorilor parcajelor vor fi de tip normal, pe balamale sau pivoți.
(3)Ușile de evacuare de acces la circulațiile verticale sau orizontale de evacuare (cele prevăzute la scări, încăperi tampon ventilate în suprapresiune de acces la scări, coridoare, holuri, degajamente protejate, tuneluri) se vor deschide întotdeauna în sensul de evacuare spre exterior.
(4)În, și dedesubtul caselor de scări de evacuare a utilizatorilor parcajelor, nu sunt admise amenajări pentru alte activități.
(5)Rampele scărilor închise aferente porțiunilor subterane, se separă de rampele scărilor porțiunilor supraterane în care este înglobat parcajul, cu pereți rezistenți la foc El/REI 180 la parcajele din clădiri supraterane înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate și El/REI 120 la parcajele din clădiri supraterane care nu se încadrează la cele anterioare. În peretele de separare a rampelor subterane de cele supraterane, se poate asigura circulația funcțională a utilizatorilor printr-un gol dispus la nivelul parterului sau al palierului intermediar dintre parter și primul nivel subteran de parcare, protejat cu ușă rezistentă la foc El 90-C. Se recomandă asigurarea ieșirii din casele de scări de evacuare ale porțiunii subterane a parcajului,direct în exterior, la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile, separat de ieșirile porțiunii supraterane a parcajului.
(6)Este interzis să se prevadă una sau două trepte izolate pe circulațiile de evacuare spre scări sau ieșiri în exterior.
(7)Scările de evacuare din porțiunile subterane închise se prevăd cu sistem independent de evacuare a fumului în caz de incendiu.
Articolul 3.2.11.9.
La stabilirea locurilor de parcare a autoturismelor în parcajele supraterane și subterane pentru maxim 10 autoturisme, se au în vedere următoarele:
a)parcarea autoturismelor se va asigura numai în spațiile destinate și marcate pentru aceasta, fără a stânjeni circulația funcțională și intervenția în caz de incendiu;
b)staționarea a trei motociclete, scutere sau ATV -uri, se consideră echivalentul unui loc de parcare pentru autoturism;
c)respectarea prevederilor normativului și a reglementărilor tehnice specifice, considerând parcajul un tot unitar, indiferent de numărul compartimentelor și nivelurilor acestuia;
d)locurile de parcare situate în afara parcajului suprateran, nu se iau în calcul la stabilirea capacității de primire a parcajului.
Articolul 3.2.11.10.
(1)Numărul căilor de acces pentru autoturisme în parcajele supraterane, se stabilește în funcție de tipul parcajului, respectiv:
a)Parcaj tip P1: de la 11 la 100 de autoturisme;
b)Parcaj tip P2: între 101 și 300 de autoturisme;
c)Parcaj tip P3: între 301 și 1.000 de autoturisme;
d)Parcaj tip P4: peste 1.000 autoturisme.
(2)La parcajele supraterane tip P1 se asigură, conform reglementării tehnice specifice, un acces cu un fir de circulație pe sens sau două platforme-elevatoare (pentru accesele la parcaje cu maxim 20 autoturisme, se poate prevede o platformă elevatoare) și la parcajele supraterane tip P2 se asigură minimum două accese cu un fir de circulație pe sens sau un acces cu două fire de circulație, precum și indiferent de tip la parcajele accesibile numai personalului special angajat pentru efectuarea parcării (în care publicul nu are acces).
(3)La parcajele supraterane tip P3 sau P4 se asigură, conform reglementării tehnice specifice, minimum două accese din care cel puțin un fir de circulație pe sensul de intrare și două fire de circulație pe sensul de ieșire (în cazul plății la ieșire) sau două fire de circulație în sensul de intrare și un fir de circulație pe sensul de ieșire (în cazul plății la intrare).
(4)În interiorul parcajelor supraterane închise, este admisă prevederea anexelor funcționale parcajului, precum și a unor zone pentru activitățile conexe autorizate, similar precizărilor din Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127:2009.
(5)Locurile de parcare a autoturismelor în parcaj se marchează și numerotează vizibil pe pardoseală, semnalizându-se cu indicatoare de orientare.
Articolul 3.2.11.11.
(1)Rampele de acces și de circulație a autoturismelor în parcajele supraterane, trebuie să fie libere pe înălțimea de minimum 2,15 m (măsurată perpendicular pe rampă).
(2)Înălțimea maximă a autoturismelor care pot intra în parcaj se precizează în exterior, la fiecare rampă de acces în parcaj.
Articolul 3.2.11.12.
Parcajele pentru autoturisme vor avea asigurate posibilități de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, cu distanțe normate stabilite în Tabelul 88.
Tabelul 88: Lungimi de evacuare în parcaje pentru autoturisme
| Nr. crt. | Construcție (clădire) civilă | Nivel de stabilitate la incendiu asigurat | Lungime maximă de evacuare | Observații | |
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | ||||
| metri | metri | ||||
| 1. | Parcaj pentru autoturisme | I și/sau II | 40 (50) | 25 (30) | - |
| III | 30 | 20 | |||
| IV și/sau V | 16 | 12 | |||
Note Tabelul 88:(a) Un coridor înfundat cu lungimea mai mică decât lungimea maximă de evacuare într-o direcție (coridor înfundat), măsurată de la o cale de evacuare cu acces la două scări, încăperi tampon ventilate în suprapresiune sau ieșiri în exterior amplasate în direcții diferite, este considerat cale de evacuare admisă dacă distanța totală până la o scară, încăpere tampon ventilată în suprapresiune sau ieșire în exterior nu depășește lungimea maximă de evacuare în două direcții iar distanța de parcurs în aceeași direcție nu depășește lungimea de coridor înfundat.(b) Scările nu se pot prevedea cu mai multe încăperi tampon succesive, în scopul înscrierii în distanța normată a căii de evacuare.(c) Valorile din paranteze se aplică parcajelor puternic ventilate.
Articolul 3.2.11.13.
(1)Asigurarea evacuării utilizatorilor parcajelor subterane se realizează conform prevederilor normativului specific, indicativ NP 127-2009.
(2)Numărul de utilizatori aflați simultan în parcajul suprateran și pe fiecare nivel de parcare, se precizează în documentația tehnică de proiectare.
(3)Pentru determinarea numărului de utilizatori se consideră o simultaneitate de 15% din numărul locurilor de parcare și două persoane în fiecare autoturism.
Articolul 3.2.11.14.
(1)Scările de evacuare a utilizatorilor parcajului suprateran sau a celui subteran pentru maximum 10 autoturisme pot fi prevăzute în interiorul construcției (scări închise în case de scări), sau în exteriorul acesteia (scări deschise), alcătuite și protejate conform prevederilor normativului.
(2)Golurile de acces la casele de scări închise din parcaj, se separă prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune având uși EI_2 60-C5S_200, dacă normativul nu stabilește condiții mai severe.
(3)Scările de evacuare exterioare parcajului se amplasează astfel încât să fie protejate de eventuale flăcări din parcaj (în dreptul unor pereți plini EI 30 care să depășească scara cu cel puțin 3,0 m) sau la distanță de minimum 3,00 m față de peretele exterior al parcajului.
(4)Accesul din parcaje la scările de evacuare exterioare deschise, se realizează prin ușă rezistentă la foc minimum EI_2 30-C5, dacă normativul nu stabilește condiții mai severe.
Articolul 3.2.11.15.
(1)Spațiile din parcajele supraterane destinate activităților conexe menționate în Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127:2009, se tratează în mod corespunzător.
(2)Încăperile destinate instalațiilor aferente construcțiilor se separă de parcaje prin pereți REI/EI 180 și planșee REI 120, iar golurile de comunicare se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.
(3)Camerele pentru gunoi și anexele gospodărești (boxe ale locatarilor), se compartimentează față de parcaj cu pereți rezistenți la foc EI 120, iar golurile de comunicare se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.
(4)Spațiile de supraveghere, camerele de plată și birourile de exploatare ale parcajului, se realizează cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și panouri de umplere din elemente de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant ori din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(5)Pereții puțului ascensoarelor de persoane sau marfa din parcajele supraterane cu peste 10 autoturisme, trebuie să fie A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum REI/EI 180, iar golurile de acces din aceștia se separă prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune având uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200, dacă normativul nu stabilește condiții mai severe.
(6)Pereții puțului ascensoarelor de persoane sau marfă și pereții caselor de scări închise din parcajele cu mai mult de 2 autoturisme și maxim 10 autoturisme, inclusiv, trebuie să fie A1 sau A2- s1,d0, rezistenți la foc minimum REI/EI 120, iar golurile de acces din aceștia se separă prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune având uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200, dacă normativul nu stabilește condiții mai severe.
Articolul 3.2.11.16.
(1)Pentru limitarea propagării ușoare a incendiilor între nivelurile de parcare supraterane închise și a celor subterane închise cu maximum 10 autoturisme, rampele interioare pentru circulația autoturismelor trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a)să fie delimitate cu pereți laterali minimum EI 60 sau, atunci când nu se prevăd pereți laterali, să se protejeze golurile respective cu perdele de sprinklere deschise, dacă parcajul este echipat cu instalații de stingere a incendiilor tip sprinkler, și diafragme EI 15 de mimimum 50 cm înălțime dispuse sub planșeele dintre nivelurile de parcare;
b)golurile de acces ale autoturismelor pe rampele interioare, la fiecare nivel de parcare se protejază cu perdele de sprinklere deschise, fără a fi obligatorie prevederea diafragmelor, în toate cazurile în care parcajul este echipat cu instalații de stingere a incendiilor tip sprinkler.
(2)Perdelele de sprinklere deschise, se dimensionează și realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se:
a)intensitatea de stropire normată;
b)timpul teoretic de funcționare de 60 minute.
Articolul 3.2.11.17.
(1)Porțiunile de parcaj suprateran prevăzute numai pentru circulația autoturismelor și care constituie tuneluri închise de circulație a acestora cu lungimea mai mare de 50,00 m vor respecta următoarele:
a)lățimea tunelului va fi astfel dimensionată încât să permită ocupanților să iasă din autoturisme;
b)distanța maximă până la o ieșire de evacuare a utilizatorilor nu trebuie să depășească 40,0 m;
c)atunci când parcajul este echipat cu sistem de evacuare a fumului prin ventilare mecanică, se va asigura evacuarea unui volum de 900 mp/oră pe fracțiuni (tronsoane) de 5,00 m din lungimea tunelului, valoare ce se poate reduce la 600 mp/oră pe fracțiuni de 5,00 m din lungimea tunelului, dacă parcajul este echipat cu instalație automată de stingere a incendiilor tip sprinkler;
d)să fie prevăzut iluminat de siguranță;
e)în cazul în care parcajul este echipat cu instalații automate de semnalizare și de stingere a incendiilor tip sprinkler, acestea vor proteja și tot tunelul prevăzut pentru circulația autoturismelor.
(2)Evacuarea fumului se poate realiza prin instalații proprii sau cu instalațiile de evacuare aferente parcajului, cu condiția să se ia în calculul acestora și debitul respectiv.
Articolul 3.2.11.18.
(1)Platformele elevatoare și ascensoarele pentru autoturisme se proiectează și se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice, respectându-se și următoarele:
a)se montează în puțuri separate de restul clădirii, cu pereți rezistenți la foc minimum EI 120;
b)ușile de stație vor fi rezistente la foc EI 90 (sau prin realizarea unor paliere de acces la acestea separate de parcaj prin uși EI_2 90-C5S_200);
c)ușile de stație sau de palier se prevăd cu prag de 2,5 cm sau pardoseala va avea pantă astfel realizată încât să se evite scurgerea lichidelor în puțul platformei elevatoare sau al ascensorului;
d)acționarea instalației de semnalizare a incendiilor din parcaj va comanda automat aducerea platformei elevatoare sau a ascensorului la nivelul de referință;
e)la parcajele supraterane de tipul P1, P2, P3 și P4, este obligatorie echiparea cu perdele de sprinklere deschise pentru protecția golurilor de acces la puțurile platformelor elevatoare.
(2)Se prevăd inscripționări referitoare la obligativitatea opririi motorului după poziționarea autoturismului pe platforma elevatoare sau în ascensor.
(3)Platformele elevatoare și ascensoarele pentru autoturisme se echipează cu dispozitive care, în caz de incendiu, să le aducă automat la nivelul de referință.
Articolul 3.2.11.19.
La parcajele supraterane accesibile numai personalului special angajat pentru efectuarea parcării (în care publicul nu are acces) în cazul cărora, dispunerea autoturismelor pe locurile de parcare se asigură cu ascensoare sau platforme elevatoare de acces la nivelurile supraterane de parcare, se asigură următoarele:
a)platformele elevatoare și ascensoarele pentru accesul autoturismelor în parcajele supraterane se amplasează, se dimensionează și se realizează potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice și ale prezentului normativ;
b)platformele elevatoare și ascensoarele pentru autoturisme se echipează cu dispozitive care, în caz de incendiu, să le aducă automat la nivelul de referință;
c)este obligatorie alimentarea din două surse de alimentare electrice sau cu motor termic sau combinate, de bază și de rezervă, a platformelor elevatoare și a ascensoarelor pentru autoturisme;
d)platformele elevatoare și ascensoarele pentru accesul autoturismelor se montează în puțuri separate de restul clădirii cu pereți rezistenți la foc EI 120 și ușile de stație vor fi rezistente la foc EI 60 (sau prin realizarea unor paliere de acces la acestea separate de parcaj prin uși EI_2 60-C5S_200);
e)ușile de stație sau de palier se prevăd cu prag de 2,5 cm sau pardoseala va avea pantă astfel realizată încât să se evite scurgerea lichidelor în puțul platformei elevatoare sau al ascensorului;
f)acționarea instalației de semnalizare a incendiilor din parcaj va comanda automat aducerea platformei elevatoare sau a ascensorului la nivelul de referință;
g)se prevăd scări pentru intervenție și salvare, minimum una la 500 mp de parcaj, indiferent de lungimea de evacuare asigurată;
h)la parcajele supraterane de tipul P1, P2, P3 și P4, este obligatorie echiparea cu perdele de sprinklere deschise pentru protecția golurilor de acces la puțurile platformelor elevatoare, dacă în parcaj este prevăzută instalație automată de stingere cu sprinklere.
Articolul 3.2.11.20.
La parcajele supraterane în care publicul și personalul angajat nu are acces, în cazul cărora dispunerea autoturismelor pe locurile de parcare se asigură cu sisteme de distribuție automatizate, altele decât ascensoarele sau platformele elevatoare de acces la nivelurile supraterane de parcare, se asigură următoarele:
a)pentru parcajele supraterane deschise pentru autoturisme se respectă prevederile Art. 2.1.3.5 (1) alin. a); parcajele supraterane deschise pentru autoturisme, cu aria construită (Ac) mai mare de 3.000 mp și mai mult de 3 niveluri supraterane se vor conforma pentru nivelul I sau II de securitate la incendiu în acord cu Tabelul 2;
b)parcajele supraterane închise pentru autoturisme se vor conforma pentru nivelul I sau II de securitate la incendiu în acord cu Tabelul 2;
c)se prevăd scări pentru intervenție și salvare, minimum una la 3.000 mp de parcaj, indiferent de lungimea de evacuare asigurată.
Articolul 3.2.11.21.
(1)La parcajele supraterane închise, pentru mai mult de 10 autoturisme, evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu se realizează potrivit prevederilor Normativului de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127:2009.
(2)Parcajele închise pentru autoturisme, cu capacitatea mai mare de 5 locuri de parcare, dar maxim 10 locuri, trebuie să aibă realizată evacuarea fumului și a gazelor fierbinți produse în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, asigurând o arie aerodinamică liberă de 1% din suprafața utilă a parcajului, sau prin ventilare mecanică.
(3)La parcajele deschise supraterane, golurile de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți dispuse în pereții exteriori, se iau în considerare numai pentru adâncimea de maximum 30 m, situație în care se consideră că au asigurate condițiile pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți. Dacă golurile de evacuare a fumului dispuse în pereții exteriori, nu îndeplinesc cerința menționată mai sus, atunci este necesară evacuarea fumului și gazelor fierbinți din parcajele deschise supraterane potrivit prevederilor normativului NP 127-2009.
Articolul 3.2.11.22.
La parcajele supraterane cu mai mult de 8 niveluri, se asigură cel puțin un ascensor de intervenție în caz de incendiu (de pompieri) pentru fiecare dintre separările menționate la Art. 3.2.11.5. alin. (1), ușor accesibil de la nivelul terenului, compartimentat și prevăzut cu apel prioritar pentru pompieri.
Articolul 3.2.11.23.
(1)Pentru intervenție în caz de incendiu, la parcajele supraterane închise sau deschise, se asigură cel puțin o cale de acces carosabilă corespunzătoare traficului greu, care să permită circulația și intervenția autospecialelor de stingere a incendiilor.
Articolul 3.2.11.24.
(1)Parcajele se echipează cu instalații de protecție împotriva incendiilor potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice și ale prezentului normativ.
(2)Parcajele cu mai mult de 10 autoturisme se prevăd cu iluminat de siguranță pentru evacuare, alcătuit și realizat potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile și prezentului normativ.
(3)Circulațiile carosabile din parcajele supraterane, inclusiv rampele auto, se prevăd cu instalație de iluminat de siguranță, alimentată și realizată corespunzător prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile, astfel încât să asigure nivelul minim de iluminare necesar circulației în condiții de securitate. Corpurile de iluminat de siguranță se montează atât la partea superioară, cât și la partea inferioară a spațiilor de circulație, după caz, în pardoseală. În spațiile utilitare aferente parcajului suprateran, iluminatul de siguranță se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile.
(4)Iluminatul de siguranță pentru evacuarea utilizatorilor din clădire va fi constituit din puncte luminoase dispuse la partea superioară și inferioară a căilor de evacuare, cu funcționare timp de minimum 60 de minute pentru parcaje supraterane deschise și 180 de minute pentru parcaje supraterane închise. În situația amplasării parcajelor supraterane deschise în clădiri înalte, foarte înalte, sau cu săli aglomerate din categoria S1 și S2, sau în cadrul următoarelor funcțiuni: spații comerciale, cult, cultură, primire turistică, învățământ, gări și aerogări, centre de asistență socială, sănătate cu spitalizare, iluminatul de siguranță pentru evacuarea utilizatorilor va avea timpul de funcționare de minimum 180 de minute.
(5)Se recomandă ca punctele luminoase dispuse la partea superioară, precum și cele dispuse la partea inferioară, să se monteze la maximum 15,00 m distanță între ele, pentru fiecare în parte. Dea lungul căilor de evacuare, este obligatoriu ca distanța dintre corpurile de iluminat pentru evacuare să respecte distanțele de vizibilitate prevăzute de SR EN 1838.
(6)Fiecare punct luminos se recomandă să aibe un flux luminos de minimum 45 lumeni pe o perioadă de 60 de minute (sau 180 de minute în cazul parcajelor supraterane închise) și obligatoriu minimum 1 lx în orice punct al căilor de evacuare la nivelul pardoselii.
(7)Punctele luminoase dispuse la partea inferioară pot fi încastrate în pardoseală, cu condiția respectării rezistenței mecanice necesare, sau amplasate în apropierea pardoselii.
(8)Punctele luminoase dispuse la partea inferioară, care nu se încastrează în pardoseală, se dispun la cel mult 0,50 m deasupra pardoselii, cu condiția realizării protecției mecanice a corpurilor de iluminat.
Articolul 3.2.11.25.
La parcajele supraterane pentru autoturisme este obligatorie alimentarea din două surse de alimentare de bază și de rezervă (conform prevederilor din normativul I7-2011), a următorilor consumatori vitali:
a)instalații de detectare și semnalizare a incendiilor;
b)instalații de stingere a incendiilor cu apă;
c)instalații de evacuare a fumului prin ventilare mecanică;
d)mijloace destinate alertării utilizatorilor;
e)ascensoare pentru persoane cu dizabilități;
f)ascensoare de pompieri (intervenție în caz de incendiu), atunci când acestea sunt obligatorii;
g)platforme elevatoare și ascensoare pentru autoturisme;
h)cortine rezistente la foc.
Articolul 3.2.11.26.
Parcajele supraterane închise, pentru autoturisme, vor avea constituite și organizate servicii pentru situații de urgență, conform reglementării tehnice specifice.
Articolul 3.2.11.27.
(1)La parcajele supraterane pentru mai mult de 10 autoturisme, vor fi asigurate căi de acces și intervenție pentru autospecialele de stingere a incendiilor și de salvare a utilizatorilor.
(2)Accesul pentru intervenție în caz de incendiu trebuie asigurat pe cel puțin un drum carosabil care să permită circulația autospecialelor de intervenție.
(3)Căile de acces și circulațiile interioare funcționale ale parcajelor vor fi menținute permanent în stare de utilizare, astfel încât, în caz de necesitate, să poată fi utilizate de către serviciile de intervenție pentru situații de urgență.
(4)Parcajele supraterane trebuie să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență astfel:
–parcajele supraterane tip P1: o fațadă accesibilă deservită de minimum o cale de circulație, astfel încât să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum 25% din perimetrul pereților exteriori;
–parcajele supraterane tip P2: o fațadă accesibilă deservită integral de o cale de circulație și o a doua accesibilă parțial din latura deservită, astfel încât să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum 35% din perimetrul pereților exteriori;
–parcajele supraterane tip P3: minimum două fațade accesibile deservite de căi de circulație în totalitate, astfel încât să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum 50% din perimetrul pereților exteriori;
–parcajele supraterane tip P4: trei fațade accesibile, judicios repartizate și deservite de căi de circulație, astfel încât să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum 70% din perimetrul pereților exteriori.
Articolul 3.2.11.28.
În parcajele pentru autoturisme se asigură minimum un stingător portativ cu performanța de stingere 21A și 113B la fiecare 10 locuri de parcare, precum și un stingător transportabil cu performanță de stingere pentru focar tip A și B de minimum 50 kg la fiecare 500 mp.
SECȚIUNEA III3.3. Construcții și amenajări în aer liber cu destinații civile3.3.1. Dispoziții generale
Articolul 3.3.1.1.
La amenajările în aer liber cu destinații civile, cum sunt cele pentru întruniri, concerte, cinematografe, spectacole, competiții sportive etc., se asigură respectarea măsurilor de securitate la incendiu prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice acestora.
Articolul 3.3.1.2.
Amenajările în aer liber se dotează cu mijloace de primă intervenție, asigurându-se câte un stingător portativ cu performanța minimă de stingere 21A și 113B la fiecare 250 mp și un stingător transportabil cu performanțe de stingere pentru focare tip A și B cu încărcătura nominală de 50 kg la maximum 1.000 mp.
3.3.2.Stadioane, arene sportive
Articolul 3.3.2.1.
Amenajările sportive în aer liber de tip stadion sau arenă sportivă cu locuri pe scaune, vor respecta măsurile de securitate la incendiu prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice acestora.
Articolul 3.3.2.2.
Tribunele și spațiile aferente amenajărilor sportive în aer liber, vor avea precizate riscurile de incendiu, conform prevederilor Art. 2.1.2.2.
Articolul 3.3.2.3.
(1)Nivelul de stabilitate la incendiu al amenajărilor sportive se determină și precizează conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2 din normativ.
(2)Se recomandă asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu I sau II al construcției.
(3)Zonele destinate publicului utilizator vor avea structuri de rezistență de minimum R 15 și vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Gradenele (podinele) vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
Articolul 3.3.2.4.
(1)Amenajările sportive în aer liber se amplasează astfel încât să nu permită propagarea incendiilor la vecinătăți pe perioada de timp normată sau, în cazul prăbușirii, să nu afecteze obiecte învecinate, respectându-se distanțele minime de siguranță normate.
(2)La amenajările sportive în aer liber cu capacități simultane mai mari de 400 utilizatori, vor fi majorate distanțele de siguranță normate cu 100%, iar produsele de construcții utilizate vor asigura limitarea degajărilor de fum, gaze fierbinți sau alte produse nocive și a propagării flăcărilor și a fumului.
Articolul 3.3.2.5.
Prin conformarea amenajărilor sportive în aer liber cu funcțiuni de stadioane sau arene sportive, spațiile pentru publicul utilizator vor fi dispuse la distanțe de minimum 1,20 m față de terenul de joc, iar direcțiile de evacuare a utilizatorilor pe circulațiile comune vor fi prevăzute spre zone opuse terenului de joc.
Articolul 3.3.2.6.
Amenajările sportive în aer liber pentru mai mult de 200 utilizatori vor avea asigurate minimum 2 căi de evacuare, corespunzător dispuse și dimensionate, prin care aceștia să ajungă la nivelul terenului înconjurător sau al circulațiilor carosabile adiacente, pe distanțele normate.
Articolul 3.3.2.7.
Numărul intrărilor în tribune este determinat de numărul spectatorilor și cel al căilor de evacuare, precum și de necesarul de controlori. În cazul în care, accesul și evacuarea tribunelor se face prin intermediul vomitoriilor, în scopul de a nu genera busculade în cazul evacuării de urgență, se recomandă dimensionarea acestora cu un procent de 50 % în plus față de calculul normat de evacuare.
Articolul 3.3.2.8.
Căile de acces și de evacuare a utilizatorilor vor fi constituite din circulațiile funcționale, dimensionate corespunzător, marcate vizibil și libere de orice obstacol, astfel încât evacuarea utilizatorilor să se poată face în condiții de siguranță. Căi speciale de evacuare (de urgență), pot fi prevăzute numai atunci când cele de circulație funcțională nu satisfac condițiile de evacuare normate.
Articolul 3.3.2.9.
Distanța maximă de parcurs dintre un loc în tribună și ieșirea cea mai apropiată (evacuarea tribunei reprezentând părăsirea locurilor din tribună a tuturor spectatorilor și trecerea acestora de "punctele de acces în tribună" spre incinta exterioară tribunei) trebuie să fie de 45,00 m (pentru nivelul de stabilitate la incendiu I sau II, pentru alte încadrări în nivel de stabilitate se vor utiliza valorile prevăzute în normativul specific), astfel:
–pentru locuri în picioare sau pe bănci, această distanță este linia ce unește locul respectiv cu cea mai apropiată ieșire;
–pentru locuri pe scaune, această distanță reprezintă suma dintre lungimea rândului și aceea a căii laterale de parcurs de la locul respectiv la cea mai apropiată ieșire.
Articolul 3.3.2.10.
(1)Dimensionarea căilor de acces și evacuare în tribune va respecta următoarele:
–căile de acces din jurul subsectoarelor nu vor fi mai mici de 1,20 m;
–se consideră lățimea minimă de trecere 1,20 m (adică acea lățime care asigură evacuarea unui număr de 100 de persoane într-un minut în condiții rezonabile, fie aceasta un Modul de ieșire - M.I.). Două persoane pot trece simultan printr-un modul de ieșire- timpul maxim planificat de ieșire în caz de urgență de 270 secunde (raportat la o viteză medie de 0,35 m/sec, evacuarea tribunei reprezentând părăsirea locurilor din tribună a tuturor spectatorilor și trecerea acestora de "punctele de acces în tribună" spre incinta exterioară tribunei). Acest timp este inclus în timpul mediu admis de evacuare a stadionului (reprezentând trecerea de incinta exterioară a tuturor spectatorilor), care este de 8 - 10 minute.
(2)Calculul fluxului de evacuare al unei ieșiri se face împărțind lățimea sa la lățimea modulului de ieșire, și apoi înmulțind cu numărul de spectatori rezultați din timpul maxim de evacuare a tribunei (450 de spectatori în cazul timpului de 270 secunde, raportat la o viteză medie de 0,35 m/s), în mod normal suma capacităților individuale ale ieșirilor ar trebui să fie o măsură a capacității zonei destinate spectatorilor stadionului (tribuna).
Articolul 3.3.2.11.
(1)Lățimea căilor de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor din tribune se stabilește conform prevederilor prezentului normativ și al reglementărilor tehnice specifice, în funcție de modul de dispunere al locurilor și al numărului de utilizatori ce trebuie evacuat, dar minimum 1,20 m pentru evacuare a maximum 200 utilizatori și minimum 1,60 m pentru mai mult de 200 utilizatori.
(2)Lățimea rampelor scărilor de evacuare se determină după numărul de unități de trecere (fluxuri) de evacuare ce provin de la nivelul cel mai aglomerat.
(3)Lățimea scărilor de evacuare va fi de minimum 1,20 m pentru maximum 200 persoane și de minimum 1,40 m pentru mai mult de 200 persoane.
(4)Scările de evacuare a stadioanelor și arenelor sportive în aer liber pot fi deschise.
(5)Lățimea circulațiilor dintre sectoare (paralele și perpendiculare pe gradene), va fi de minimum 1,20 m.
(6)Pentru accesul, circulația și evacuarea utilizatorilor de pe gradene, treptele vor avea lățimi egale.
(7)Circulațiile perpendiculare pentru mai mult de 15 gradene care au pantă (unghi de înclinare față de orizontală) mai mare de 25°, se prevăd cu puncte de sprijin pentru utilizatori.
Articolul 3.3.2.12.
La stadioanele deschise și arenele sportive în aer liber, numărul maxim de locuri admise pe un rând de scaune, este normat în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat și de modul în care se face evacuarea utilizatorilor din rând, potrivit prevederilor din Tabelul 89.
Tabelul 89: Număr maxim de locuri admise pe un rând de scaune
| Modul de evacuare al utilizatorilor aflați pe un rând de scaune | Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii | ||
| I și/sau II | III | IV și/sau V | |
| Numărul de locuri dispuse pe un rând | |||
| Pe la un capăt al rândului | 25 | 15 | 10* |
| Pe la ambele capete ale rândului | 50 | 25 | 20 |
Notă Tabelul 89: * - La stadioanele, arenele și amenajările deschise cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V, se asigură obligatoriu evacuarea rândurilor de scaune la ambele capete.
Articolul 3.3.2.13.
(1)Distanța liberă de circulație între rândurile de scaune va fi de minimum 35 cm.
(2)În cazul prevederii unor bariere de dirijare a circulației, acestea vor fi astfel realizate și amplasate încât să nu împiedice circulația și evacuarea în siguranță a utilizatorilor în caz de incendiu.
Articolul 3.3.2.14.
(1)La amenajările sportive în aer liber se va prevedea un sistem de semnalizare corespunzător, pentru a se asigura o evacuare în condiții de siguranță, evitându-se deruta și panica.
(2)Amenajările sportive în aer liber se prevăd cu indicatoare de orientare și se echipează cu instalații electrice pentru iluminat de siguranță (pentru evacuare, împotriva panicii, pentru circulație, pentru iluminatul hidranților interiori și a stațiilor de pompe pentru stingerea incendiului etc.). Tipul și alimentarea cu energie electrică a iluminatului de siguranță se asigură conform prevederilor Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011.
Articolul 3.3.2.15.
Amenajările sportive în aer liber vor avea asigurate posibilități de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 2 fațade accesibile deservite de căi de circulație în totalitate, astfel încât să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum 50% din perimetrul pereților exteriori.
3.3.3.Amenajări pentru spectacole în aer liber și corturi
Articolul 3.3.3.1.
(1)Amenajările neacoperite pentru spectacole în aer liber sunt considerate cu nivelul de stabilitate IV sau V și se amplasează față de construcțiile învecinate la distanțele de siguranță normate potrivit Tabelul 4, măsurate de la limita amenajării. Pentru amenajările în aer liber cu capacități simultane mai mari de 400 utilizatori, se majorează distanța de siguranță cu 100%.
(2)Prin conformarea amenajărilor, spațiile pentru publicul utilizator vor fi dispuse la distanțe de minimum 3 m față de scene și podiumuri de joc, iar direcțiile de evacuare a utilizatorilor pe circulațiile comune vor fi asigurate spre zone opuse scenei sau podiumului de joc.
(3)Gradenele pentru spectatori vor avea structuri de rezistență incombustibile de minimum R 15, și platforme (podine) realizate din materiale clasa A1 sau A2-s1,d0 de reacție la foc.
(4)Elementele de structură ale standurilor, tribunelor, podiumurilor etc., se realizează din materiale cu clasele de reacție la foc minim A2, d0 sau d1.
(5)Folosirea decorațiunilor florale din materiale sintetice trebuie limitată; în caz contrar, acestea trebuie realizate cel puțin din materiale cu clasele de reacție la foc minim C-s1÷s3,d0 sau d1.
(6)Se interzice delimitarea spațiilor de-a lungul traseelor căilor de evacuare cu lanțuri, sfori etc., la o înălțime mai mică de 1 m. Pe mijloacele de delimitare a spațiilor se prevăd obiecte de marcare, semnalizare - stegulețe, panglici, fanioane etc.
Articolul 3.3.3.2.
(1)Amenajările neacoperite în aer liber pentru mai mult de 200 utilizatori vor avea asigurate minimum 2 căi de evacuare, corespunzător dispuse, alcătuite și dimensionate, prin care aceștia să poată ajunge la nivelul terenului înconjurător sau al circulațiilor carosabile adiacente.
(2)Lungimea maximă de evacuare admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare de la cel mai îndepărtat loc până la un acces la nivelul terenului sau până la o circulație carosabilă, va fi de maximum 200 m, atunci când evacuarea se asigură în două direcții, și maximum 100 m, atunci când evacuarea se asigură într-o direcție.
(3)Lățimile circulațiilor de evacuare se determină prin calcul, conform prevederilor normativului.
Articolul 3.3.3.3.
(1)Amenajările în aer liber se realizează în perimetrele delimitate ca spații stabilite de primării, cu acordul inspectoratelor pentru situații de urgență și, după caz, al celorlalte autorități, conform legii.
(2)În cadrul tuturor amenajărilor temporare în spații deschise, la montarea utilităților cum ar fi energie electrică, apă, gaze, traseul aerian trebuie realizat la o înălțime de cel puțin 3,5 metri, astfel încât accesul mijloacelor de intervenție să nu fie incomodat.
(3)Spațiile cu destinație de parcare trebuie organizate la o distanță de siguranță față de amenajare.
Articolul 3.3.3.4.
(1)Corturile cu regim de înălțime parter vor îndeplini condițiile reglementării tehnice specifice. - Normativ Privind criterii minime de performanță a corturilor din punct de vedere al cerinței securitatea la incendiu indicativ RTC 2 - 2022.
(2)Corturile în care se amenajează un nivel (etaj), alte niveluri de călcare, cu excepția supantelor și gradenelor prevăzute în normativul de profil, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
–pentru a fi considerat cort, membrana trebuie să constituie minim 75% din anvelopa clădirii;
–pot fi amenajate doar pentru următoarele funcțiuni:
a)civile: alimentație publică, evenimente, târguri, circuri, activități sportive sau expoziții;
b)de producție și/sau depozitare.– să fie prevăzute cu structură de rezistență minimum R 30 (inclusiv cea a nivelului) și suprafață maximă de 1.500 mp;
–se amplasează la o distanță egală sau mai mare de 1,5 H LEA de liniile electrice aeriene cu tensiunea nominală egală sau mai mare de 1,1 kV;
–membrana de cort trebuie să asigure clasa de reacție la foc minimum B-s2,d0;
–cablurile de ancorare a structurii trebuie realizate din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0;
–trebuie prevăzute cu minimum două căi de evacuare;
–corturile se consideră construcții nivelul II de stabilitate la incendiu cu structura metalică parțial protejată, iar lungimea căilor de evacuare măsurată din orice punct din interiorul cortului până la cea mai apropiată ieșire în exterior, luând în considerare elementele de mobilier sau orice alt obstacol întâlnit pe căile de evacuare trebuie să respecte prevederile privind performanțele specifice fiecărei destinații, fără a fi obligatorie rigidizarea meselor și scaunelor de pardoseală sau între ele, astfel:
a)la cele cu funcțiuni civile: alimentație publică, târguri, circuri, activități sportive, evenimente, expoziții - maximum 20 m într-o direcție și maximum 40 m în două direcții;
b)de producție și/sau depozitare:
–cu risc mic sau mijlociu - maximum 20 m într-o direcție și maximum 40 m în două direcții;
–cu risc mare - maximum 20 m într-o direcție și maximum 35 m în două direcții la parter și maximum 25 m în două direcții la etaj;
–cu risc foarte mare - maximum 20 m într-o direcție și maximum 30 m în două direcții la parter și maximum 25 m în două direcții la etaj;
–lățimea liberă minimă a oricărei ieșiri spre exterior, în funcție de numărul maxim de utilizatori, trebuie să fie conform normativului de profil iar înălțimea liberă minimă trebuie să fie de minimum 2,10 m;
–se respectă celelalte prevederi din normativul de profil referitoare la amplasare (structuri anexe/spații pentru prepararea/încălzirea hranei, precum și cele în care se utilizează foc deschis), căi de evacuare, decorațiuni și finisaje, echipare, instalații, condiții de exploatare care nu contravin celor de mai sus.
Articolul 3.3.3.5.
(1)La amenajările temporare în structuri gonflabile (structuri ale căror pereți sau învelitoare sunt susținute de aer introdus sub presiune direct sau prin intermediul armăturilor gonflabile), se au în vedere următoarele:
–amenajările temporare în structuri gonflabile, pentru mai mult de 30 de utilizatori, se realizează numai în aer liber;
–în structurile destinate amenajărilor temporare în aer liber nu trebuie să se realizeze spații și instalații pentru: scene cu decoruri sau podea din materiale combustibile și/sau biblioteci;
–structurile trebuie amplasate pe suprafețe care nu prezintă risc de incendiu;
–în cazul în care structurile din cadrul amenajărilor temporare adăpostesc peste 300 de persoane, ele trebuie să se găsească în apropierea unei surse de apă care să asigure un debit de cel puțin 18 mp/oră și la o distanță de cel mult 200 metri; debitul de apă trebuie asigurat cel puțin o oră; în situația în care condițiile anterioare nu pot fi îndeplinite, organizatorul are obligația de a-și asigura o capacitate echivalentă, cu ajutorul unor mijloace de intervenție adecvate;
–în jurul structurilor din cadrul amenajărilor temporare se asigură un perimetru de siguranță cu o lățime de minimum 1 metru, marcat cu cordițe, benzi, bariere; zona se semnalizează și marchează corespunzător; accesul se interzice și în zonele de ancorare a structurilor și în zona ventilatoarelor;
–se evită pe cât posibil amplasarea în pantă a structurilor din cadrul amenajărilor temporare.– distanța dintre structurile din cadrul aceleiași amenajări trebuie să fie de cel puțin 4 metri, dacă cele două structuri prezintă același tip de risc de incendiu sau 8 metri, dacă cele două structuri prezintă riscuri diferite de incendiu (distanțele se măsoară pe orizontală de la piciorul structurilor); pentru fiecare structură se asigură două căi de acces, de preferat pe laturi opuse; staționarea vehiculelor pe aceste căi este interzisă;
–următoarele aparate sunt interzise în interiorul structurilor gonflabile: aparate cu flacără deschisă, elemente incandescente sau susceptibile să degaje elemente incandescente, aparate care funcționează cu gaze combustibile și generatoare de aer cald în schimb direct;
–se respectă celelalte prevederi din normativul de profil referitoare la amplasare (structuri anexe/spații pentru prepararea/încălzirea hranei, precum și cele în care se utilizează foc deschis), căi de evacuare, decorațiuni și finisaje, echipare, instalații, condiții de exploatare care nu contravin celor de mai sus.
Articolul 3.3.3.6.
(1)În cadrul oricărui mod de amenajare, indiferent de tipul evenimentului organizat, trebuie să fie asigurate marcarea și semnalizarea:
a)căilor de acces, evacuare și intervenție;
b)locurilor pentru fumat;
c)locurilor de adunare;
d)locurilor de parcare;
e)mijloacelor inițiale de intervenție.
(2)Pe căile de evacuare se prevăd indicatoare de orientare și se asigură iluminat de siguranță potrivit reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 3.3.3.7.
(1)Prima intervenție este asigurată cu stingătoare portative adecvate riscului de incendiu local, care se amplasează vizibil, ușor accesibil, de regulă în apropierea căilor de acces/evacuare.
(2)Dotarea minimă cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor pentru amenajări temporare în spații închise:
–un stingător portativ la fiecare 200 mp, dar nu mai puțin de două pe nivel (distanța maximă parcursă pentru a ajunge la un stingător trebuie să nu depășească 15 metri);
–un stingător portativ pentru acoperirea fiecărui pericol localizat (sau grupuri de pericole de aceeași natură):
a)pentru echipamente electrice (tablouri electrice, echipamente electronice sau informatice etc.) - un stingător cu CO_2, pentru focar minim 55B;
b)pentru încăperi în care se depozitează lacuri, vopsele, polistiren, grăsimi și uleiuri - un stingător cu pulbere, pentru focar minim 21A, 113B;
c)pentru depozite cu o înălțime mai mare de 3 m sau pentru depozitarea de paleți, cartoane, mase plastice, deșeuri, bene cu gunoi - un stingător cu apă pulverizată, pentru focar minim 21A, 113B;
–în bucătării se recomandă ca fiecare aparat de gătit să fie echipat cu pătură antifoc;
–un stingător mobil de minimum 50 de kg/l pentru fiecare structură din cadrul amenajărilor temporare, cu suprafața mai mare de 500 mp.
(3)Dotarea minimă cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor pentru amenajări temporare în aer liber:
–un stingător portativ cu pulbere la fiecare instalație sau utilaj de agrement;
–un stingător portativ pentru echipamente electrice (tablouri electrice, echipamente electronice sau informatice etc.) - un stingător cu CO_2, pentru focar minim 55B;
–în bucătării se recomandă ca fiecare aparat de gătit să fie echipat cu pătură antifoc;
–un stingător mobil de minimum 50 de kg/l pentru fiecare structură din cadrul amenajărilor temporare, cu suprafața mai mare de 500 mp;
–două stingătoare portative pentru fiecare scenă amenajată, fiecare pentru focar minim 34A, 144B.
Articolul 3.3.3.8.
Amenajările neacoperite în aer liber vor avea asigurate condiții de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 2 laturi.
3.3.4.Campinguri
Articolul 3.3.4.1.
Campingurile (amenajările pentru amplasarea corturilor, rulotelor, căsuțelor provizorii etc.), cu sau fără construcții utilitare, vor respecta prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.
Articolul 3.3.4.2.
Construcțiile utilitare și anexe ale campingurilor (comerț, cluburi, discoteci, restaurante, agrement, grupuri sociale, centrale și spații tehnice etc.), vor respecta prevederile privind performanțele specifice prevăzute în normativ și în reglementările tehnice de specialitate.
Articolul 3.3.4.3.
Campingurile se recomandă să fie amplasate la distanțe de minimum 50 m față de construcții învecinate, inclusiv față de drumuri internaționale sau naționale și la minimum 100 m față de linii curente de cale ferată.
Articolul 3.3.4.4.
(1)Prin organizarea incintelor campingurilor se va asigura realizarea unor platforme de campare cu aria de maximum 1.000 mp, delimitate de circulații carosabile marcate corespunzător, care să permită intervenția utilajelor de stingere a incendiilor.
(2)Pentru limitarea propagării incendiilor între platformele de campare (fiecare având maximum 1.000 mp), se asigură cel puțin distanța de siguranță normată între construcții cu nivelul V de stabilitate la incendiu.
Articolul 3.3.4.5.
Se recomandă ca la campingurile cu aria totală mai mare de 3.000 mp să se prevadă mijloace de alarmare a utilizatorilor și cu posibilități de alertare a unităților de intervenție în caz de incendiu.
Articolul 3.3.4.6.
(1)Se recomandă ca la campingurile cu aria de 5.000 mp și mai mult, să se asigure instalații de stingere a incendiilor cu rețele de hidranți exteriori de incendiu sau să se asigure bazine de apă și pompe mobile sau fixe de stingere. Debitul de stingere a incendiului va fi de minimum 5 l/s, pentru o perioadă de funcționare de 60 de minute.
(2)Campingurile și construcțiile utilitare acestora, se echipează și dotează cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 3.3.4.7.
Campingurile vor avea asigurate posibilități de acces și intervenție a autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe o latură.
Articolul 3.3.4.8.
La campinguri se constituie și organizează servicii pentru situații de urgență potrivit reglementărilor tehnice specifice.
4.PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE SUPRATERANE ÎNALTE, FOARTE ÎNALTE SAU CU SĂLI AGLOMERATESECȚIUNEA I4.1. Clădiri civile supraterane înalte4.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu)
Articolul 4.1.1.1.
(1)Clădirile civile supraterane înalte, inclusiv porțiunile acestora cu înălțimi mai mici decât limita care determină încadrarea în tip de clădiri înalte, vor avea asigurat nivelul I de stabilitate la incendiu.
(2)Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii se determină conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.
4.1.2.Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 4.1.2.1.
(1)Comasarea între ele sau cu alte construcții civile înalte în cadrul aceluiași compartiment de incendiu, este interzisă.
(2)Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri civile supraterane înalte și alte construcții, sunt stabilite conform normativului, în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4.
(3)Clădirile civile supraterane înalte se pot compartimenta pe toată înălțimea lor cu pereți antifoc în limita ariei construite (Ac) de maximum 3.500 mp în oricâte compartimente de incendiu. În cadrul unui compartiment de incendiu al clădirii înalte cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se pot prevedea maximum trei porțiuni volumetrice ale acestora (conform Figura 69), cu aria totală desfășurată (Ad) a fiecărei porțiuni volumetrice de maximum 3.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiuni constituite din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și, după caz, pereți antifoc, de compartimentul de incendiu în care sunt inserate.
(4)În cadrul unui compartiment de incendiu neechipat cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler, cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se poate prevedea o singură porțiune volumetrică a acestuia (conform Figura 8 Varianta b)), cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 3.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiune constituită din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și, după caz, pereți antifoc, în condițiile în care toate compartimentele sunt echipate cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală și nu sunt echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă, tip sprinkler. În condițiile în care compartimentele nu sunt echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler și instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, în cadrul unui compartiment de incendiu cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se poate prevedea o singură porțiune volumetrică a acestuia (conform Figura 8 Varianta a)), cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 2.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiune constituită din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și după caz, pereți antifoc.!Imagine
Figura 69 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu
la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile înalte
(4)Ariile construite aferente clădirilor sau compartimentelor de incendiu pe toată înălțimea lor normate la 3.500 mp, pot fi majorate cu 50% atunci când sunt echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler, suplimentar față de prevederile normativului de profil.
Articolul 4.1.2.2.
(1)Pereții antifoc care separă compartimente de incendiu vor fi EI-M 180/REI 180 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și după caz, planșeele care separă compartimente de incendiu vor fi REI, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente potrivit prevederilor din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5, dar minimum 120 de minute (REI 120).
(2)Comunicarea funcțională se poate asigura prin goluri practicate în pereții rezistenți la foc EI-M 180/REI 180 de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_1 60-C5S_200.
4.1.3.Limitarea propagării incendiilor
Articolul 4.1.3.1.
În clădirile civile înalte nu se recomandă amplasarea încăperilor cu riscuri mari de incendiu, iar atunci când acestea sunt justificate funcțional, se dispun în zone distincte și numai cu prevederea măsurilor de protecție corespunzătoare, respectiv compartimentare față de restul clădirii cu elemente verticale și orizontale rezistente la foc alcătuite și dimensionate corespunzător riscului de incendiu și densității sarcinii termice (q), echipate cu instalații automate de semnalizare și de stingere a incendiilor etc.
Articolul 4.1.3.2.
Încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu nu sunt admise în clădirile supraterane înalte, cu excepția celor separate conform Art. 4.1.4.8. și Tabelul 90.
Articolul 4.1.3.3.
În cadrul construcțiilor civile supraterane înalte, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune precum și a celor specifice precizate în acest capitol, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului și/sau prin pereți de sectorizare potrivit prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2, în funcție de regimul de înălțime al acestora.
Articolul 4.1.3.4.
(1)La separarea grupărilor de încăperi de birouri deschise tip open-space față de alte încăperi, cu suprafața normată conform alin. (2), cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/birouri și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcționali clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200.
(2)Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space delimitate în interiorul grupării prin panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant și a garniturilor de vitrare) folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) se admit cu arie construită nelimitată în cadrul construcțiilor administrative din clădiri înalte, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului compartimentului respectiv pentru construcții administrative de tip înalt.
(3)Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor pentru construcțiile administrative înalte încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu funcțiune administrativă (birouri). Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.
(4)Grupările de încăperi de birouri deschise tip open space vor respecta și cerințele prevăzute la Art. 2.4.3.2. alin. (4) și la Art. 2.5.14.1.
Articolul 4.1.3.5.
(1)Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp se separă de încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor (anexe sociale sau funcționale, birouri etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și, după caz, cu planșee rezistente la foc REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți, se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200. Încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor precum și spațiile de vânzare, se separă în același fel între ele. Nu este admisă constituirea de grupări de spații deschise tip open space formate din grupări de spații cu risc mare, mijlociu sau mic de incendiu cu funcțiune comercială în clădiri înalte.
(2)Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare sau egală de 840 MJ/mp (cu risc mare sau foarte mare de incendiu) sunt admise doar dacă sunt separate conform Tabelul 90 (de delimitare cu pereți, planșee și uși sau încăperi tampon ventilate în suprapresiune, neadmițându- se excepții). Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice peste 2.940 MJ/mp nu sunt admise.
(3)La spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp din clădiri înalte se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare către circulații comune orizontale (coridoare și holuri) prevăzute cu sisteme mecanice independente de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, cu ecrane continui DH 90 amplasate la marginea elementelor de rezistență către circulații comune orizontale, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate din circulații).
(5)Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare cu risc mare și foarte mare de incendiu și circulațiile comune orizontale de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile de comerț supraterane înalte, trebuie să respecte Tabelul 90, dar minimum EI/REI 180 și, după caz, cu planșee rezistente la foc minimum REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.
Articolul 4.1.3.6.
(1)La separarea grupărilor de încăperi deschise tip open-space care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) (cu excepția spațiilor administrative precum și vestiarele personalului, incluse în funcțiunea de sănătate) față de alte încăperi, cu suprafața maximă normată, cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/spații și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcțional clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 120 prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile supraterane înalte.
(2)Grupările de încăperi cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas acces) precum și cele specifice funcțiunii de sănătate (camera RMN + camera de comandă + sas acces; cameră computer tomograf + camera de comandă + sas acces etc.) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile, folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în cadrul construcțiilor de sănătate în limita a maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/ compartimentului de incendiu respectiv.
(3)Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi menționate la alin. (2) precum și între acestea și alte spații ale clădirii (dispuși la limita față de circulațiile comune de evacuare - coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări închise etc. precum și față de spații cu risc diferit de incendiu - conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), vor avea clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și încadrarea privind rezistența la foc minimum a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu I precizate în Tabelul 2 nr. crt. 5 (dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari).
(4)Spațiile de același tip utilizate de persoane care nu se pot evacua singure situate în clădiri de sănătate înalte (clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc - spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.) constituite în grupări de încăperi deschise, nu sunt admise, cu excepțiile precizate. Spațiile cu risc mic cu aceeași destinație incluse în funcțiunea de sănătate care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, se pot constitui în grupări de tip open space.
(5)Încăperile de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve, cabinete medicale etc.), cu excepția celor care necesită supraveghere permanentă (ATI etc.) nu se pot constitui în grupări de tip open- space, acestea trebuind să fie delimitate între ele prin minimum (dacă funcțiunea sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului EI/REI 60 conform încadrării construcției/ compartimentului de incendiu în nivelul I de stabilitate.
(6)Camerele de operații împreună cu destinațiile colaterale ale acestora (spălătoare, depozite de mână de instrumentar medical specific etc.) precum și spațiile care necesită supraveghere permanentă (ATI) și recomandabil la (UPU etc.) se pot constitui fiecare în grupare de tip spațiu open- space. Acestea necesită prevederea de asemenea de uși (culisante) rezistente la foc EI_2 60-C5S_200.
(7)Grupările de încăperi deschise prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor. Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.
4.1.4.Alcătuiri constructive ale elementelor de construcție
Articolul 4.1.4.1.
(1)În clădirile înalte, pereții, planșeele și acoperișurile se realizează din produse pentru construcții având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2)Produsele de construcții utilizate pentru finisajul exterior, inclusiv cele de izolare termică sau de placare a închiderilor perimetrale (pereți exteriori de orice fel, cu excepția pereților cortină și a panourilor de tâmplărie din profile metalice), trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(3)Acoperișurile, inclusiv cele tip terasă se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (termoizolație montată pe suport A1 sau A2-s1,d0), cu excepția hidroizolației respectiv a învelitorii, care pot fi din clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0.
(4)Densitatea sarcinii termice totale (q) rezultată din materiale și elemente de construcție, finisaje, mobilier și alte materiale adăpostite în încăperi, se recomandă să nu depășească 840 MJ/mp.
Articolul 4.1.4.2.
(1)Închiderile perimetrale ale clădirilor înalte vor fi astfel proiectate și realizate încât să asigure limitarea propagării focului de la un nivel la altul, potrivit prevederilor Art. 2.3.6.1.2. și Art. 2.3.6.1.3. pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațade), iar pentru întârzierea propagării incendiilor prin interiorul construcției, spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme având aceeași rezistență la foc conform prevederilor generale, dar minimum EI 90.
(2)Pentru limitarea propagării focului de la un nivel la altul, prin exteriorul construcției (pe fațadă), pereții cortină utilizați la clădirile înalte trebuie să îndeplinească cerințele subcapitolului 2.4.7.1.1. referitoare la clădiri înalte.
(3)La clădirile înalte, cel puțin până la înălțimea de 28 m față de terenul înconjurător sau de carosabil, în exteriorul pereților cortină se marchează distinct locurile pe unde pot pătrunde în clădire formațiile de intervenție în caz de incendiu.
Articolul 4.1.4.3.
(1)Plafoanele cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (atât cele pline, cât și cele care nu sunt pline) din clădirile înalte se realizează din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. În plus plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă) vor fi rezistente la foc EI 30 (a←→b). Este obligatorie prevederea plafoanelor rezistente la foc EI 30 (a←b) pe căile comune de evacuare din clădirile înalte, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere, sau a plafoanelor rezistente la foc EI 30 (a←b) pe căile comune de evacuare din clădirile înalte, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere.
(2)În cazul plafoanelor pline (cu suprafața continuă închisă) suspendate sau autoportante, continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență va fi întrerupt cu diafragme continue minimum DH 30, dispuse la maximum 30 m pe două direcții perpendiculare, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În acest caz, plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă), vor fi rezistente la foc EI 30 (a←→b), conform Figura 70. În toate cazurile, se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2.!Imagine
Figura 70 - Întrerupere cu diafragme a plafoanelor cu suprafața continuă sau discontinuă/ modulară la clădiri înalte (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)
(3)În cazul plafoanelor pline (cu suprafața continuă închisă) suspendate sau autoportante, continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu va fi întreruptă cu diafragme continue atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În acest caz plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă) vor fi rezistente la foc EI 30 (a←→b), conform Figura 71. În toate cazurile, se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2.!Imagine
Figura 71 - Plafoane cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară la clădiri înalte la care nu este necesară întreruperea cu diafragme (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)
Articolul 4.1.4.4.
(1)Finisajele interioare ale pereților, plafoanelor și pardoselilor încăperilor (cu excepția căilor comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor) din cadrul clădirilor înalte, trebuie să fie clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0, respectiv minimum B_FL-s1.
(2)În încăperile și spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise tip open-space, se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s2,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete minimum B_FL-s1, cu grosimea de maxim 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant A1 sau A2-s1,d0, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0, atunci când încăperile de tip open-space sunt delimitate de coridoare de evacuare prevăzute cu pereți rezistenți la foc spre încăperi tampon ventilate în suprapresiune la scările de evacuare.
(3)În încăperile și spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise tip open- space, se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete minimum B_FL-s1, cu grosimea de maximum 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant A1 sau A2-s1,d0, care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 atunci când încăperile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise tip open-space sunt cu acces direct spre încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune la scările de evacuare.
(4)Pardoselile supraînălțate utilizate în încăperi se realizează conform Art. 2.4.5.4..
(5)Tratamentele și izolațiile termice și fonice interioare utilizate în încăperi trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_FL sau A2_FL-s1.
Articolul 4.1.4.5.
(1)Ghenele verticale pentru instalații se separă de restul clădirii înalte prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI/REI 45. Trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale, trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 30 și nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare. În acest caz, ghenele verticale pentru instalații se etanșază în jurul și în interiorul (acolo unde este justificat tehnic) conductelor și în jurul cablurilor la trecerea prin planșee, cu materiale incombustibile având aceeași rezistență la foc cu cea a elementului străpuns.
(2)Atunci când etanșarea conductelor și a cablurilor din ghenele verticale pentru instalații în dreptul planșeelor nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI/REI 90, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 60 și nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare.
Articolul 4.1.4.6.
Ghenele verticale se separă la trecerea prin planșee care delimitează compartimente de incendiu, cu elemente și materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 care vor asigura aceeași rezistență la foc cu a planșeului străpuns, iar atunci când separarea nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 180 și ușile (trapele) lor de vizitare vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI90.
Articolul 4.1.4.7.
În clădirile de locuit colective înalte, pereții și planșeele de separare a apartamentelor de locuit față de căile comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor, vor respecta prevederile din Art. 4.1.5.2. și Art. 4.1.5.3. și din Tabelul 91 și Tabelul 92 specifice din normativ.
Articolul 4.1.4.8.
(1)Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/mp, se separă de restul clădirii înalte, cu pereți rezistenți la foc și planșee rezistente la foc clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv goluri funcționale conform precizărilor din Tabelul 90. Cele cu risc mare sau foarte mare de incendiu, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.
Tabelul 90: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu densitatea sarcinii termice ≥ 420 MJ/mp din clădirile civile supraterane înalte
| ÎNCĂPERI DE DEPOZITARE | ||||
| RISC MIJLOCIU | RISC MARE | RISC FOARTE MA | RE | |
| 420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp | 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp | 1.680 MJ/mp ≤ q < 2.940 MJ/mp | ≥ 2.940 MJ/mp | |
| ≤ 36 mp arie utilă | ||||
| Pereți | EI/REI 120 | EI/REI 180 | EI/REI 180 | Nu se admit |
| Planșee | REI 120 | REI 120 | REI 180 | |
| Uși rezistente la foc și etanșe la fum | încăperi tampon protejate 2 x EI_230-C3S200 | încăperi tampon protejate 2 x EI_245-C3S200 | încăperi tampon protejate 2 x EI_260-C3S200 | |
| > 36 mp arie utilă | ||||
| Pereți | EI/REI 180 | EI/REI 180 | EI/REI 240 | Nu se admit |
| Planșee | REI 120 | REI 180 | REI 180 | |
| Uși rezistente la foc și etanșe la fum | încăperi tampon protejate 2 x EI_2 45-C3S200 | încăperi tampon protejate 2 x EI_2 60-C3S200 | încăperi tampon protejate 2 x EI_2 60-C3S200 | |
| Observații | Încăperile cu risc foarte mare de incendiu (cu excepția celor cu pericol/risc de explozie volumetrică), cu densitatea sarcinii termice 1.680 MJ/mp ≤ q < 2.940 MJ/mp, cu suprafața utilă ≤ 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime sau doar în jumătatea inferioară a clădirii înalte Încăperile cu risc foarte mare de incendiu (cu excepția celor cu pericol/risc de explozie volumetrică), cu densitatea sarcinii termice 1.680 MJ/mp ≤ q < 2.940 MJ/mp, cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime sau într-o arie de maximum 400 mp, doar în jumătatea inferioară a clădirii înalte. Încăperile cu pericol/risc de explozie volumetrică nu se admit în compartimentele clădirii înalte, cu excepția celor permise prin alte reglementări specifice. La activitățile permise cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional la toate nivelurile construcției (inclusiv pe terasa ultimului nivel al construcției civile înalte), este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile (de exemplu centrale termice amplasate pe clădiri). În construcțiile civile înalte, nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor stabilite prin reglementări specifice (laboratoare, farmacii, spitale etc.). Încăperile cu destinație de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp vor avea pereții EI/REI 60 și ușile din acestea vor fi EI_2 30-C3S_200. Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate. | |||
Articolul 4.1.4.9.
(1)Elementele de compartimentare dintre spațiile de parcare a autoturismelor și clădirile înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum EI/REI 240 pentru pereți și minimum REI 180 pentru planșee.
(2)În acești pereți de compartimentare se admite practicarea golurilor de comunicare funcțională, dacă sunt separate prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 și prevăzute cu suprapresiune sau cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.
Articolul 4.1.4.10.
(1)Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfă, tip monte-charge și alte sisteme de transport materiale pe verticală din clădirile înalte, vor fi realizate conform legislației specifice și vor avea puțuri de ascensoare proprii, separate de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120, pentru ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, respectiv EI/REI 180 pentru celelalte tipuri de ascensoare sau sisteme și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. În pereții puțurilor de ascensoare sunt admise numai golurile funcționale de acces din nivelurile clădirii (uși de palier).
(2)Într-un puț se pot amplasa maximum trei cabine de ascensor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor.
Articolul 4.1.4.11.
(1)La nivelurile supraterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor se asigură prin uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 90;
(2)La nivelurile subterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși etanșe la foc și la fum E 30-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.
(3)Fac excepție subsolurile cu risc mic de incendiu, care se separă la fel cu nivelurile supraterane.
Articolul 4.1.4.12.
(1)La nivelurile supraterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele de marfă, tip monte-charge și la alte sisteme de transport materiale pe verticală se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60- C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile de palier ale ascensoarelor; încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.
(2)La nivelurile subterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele de marfa, tip monte- charge și la alte sisteme de transport materiale pe verticală, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși etanșe la foc și la fum E 90-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.
(3)Dacă cel puțin o stație debușează într-un spațiu care necesită uși cu caracteristici de performanță privind rezistența la foc mai mari (generate de funcțiune sau densitate de sarcină termică), golurile de acces la ascensoare se vor conforma (cel puțin pe nivelul respectiv, în funcție de situație) cu uși și pereți la încăperea tampon, în acord cu acele condiții.
(4)Se recomandă ca puțurile ascesoarelor aferente subsolurilor clădirilor înalte, să fie separate de ascensoarele nivelurilor supraterane.
Articolul 4.1.4.13.
(1)În clădiri civile înalte, ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, atunci când respectă simultan următoarele condiții:
a)sunt prevăzute cu puț propriu, echipat cu instalație în suprapresiune, separat de restul construcției cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum REI 90;
b)au asigurată funcționarea timp de minimum 90 minute de la izbucnirea incendiului;
c)respectă prevederile Art. 3.1.4.4. alin. (3), lit. (c), (d), (e), (f) și (g).
(2)La nivelurile supraterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; în acest caz, încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.
(3)La nivelurile subterane ale clădirii înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 90 la ușile ascensoarelor; în acest caz, încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.
(4)Dacă ascensoarele care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități au cabina cu două accese, toate golurile de acces prevăzute trebuie să îndeplinească condițiile de la alin. (2) și alin. (3).
(5)Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu din clădirile civile înalte vor avea comenzile în coridoare sau în degajamente protejate.
(6)Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, precum și la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane ale clădirilor înalte, debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 90 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 90. Atunci când debușează la nivelurile subterane ale clădirilor înalte într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI90 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.
(7)Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, la scările de evacuare a persoanelor și la ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane ale clădirilor înalte, debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI90, ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 90-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 90. Atunci când debușează la nivelurile subterane ale clădirilor înalte într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 90, ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 90-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 90.
(8)Atunci când funcțiunile clădirilor înalte implică transportul bolnavilor cu patul cu rotile sau cu targa, ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile sau cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, vor respecta prevederile alineatelor precedente (alin. 1 ÷ alin. 7).
(9)Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, vor avea comenzile în coridoare protejate sau în degajamentele protejate.
Articolul 4.1.4.14.
În cazul defectării sau opririi, ascensoarele de intervenție din clădirile supraterane înalte, trebuie să fie echipate cu un acces prin care pompierii blocați să se poată salva singuri sau cu ajutorul altora (de ex., trapa de salvare care trebuie prevăzută în acoperișul cabinei să fie echipată cu scară portabilă). În caz de incendiu toate cabinele trebuie să fie aduse automat la parter și să rămână oprite până la anularea comenzii de incendiu din clădire. Fac excepție ascensoarele pentru intervenție, precum și cele pentru evacuarea persoanelor cu căruciorul sau bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau a persoanelor cu dizabilități, care vor funcționa în timpul incendiului (corespunzător timpului pentru care sunt echipate), prin alimentare de rezervă.
Articolul 4.1.4.15.
(1)La clădirile înalte este obligatorie prevederea cel puțin a unui ascensor de intervenție în caz de incendiu (de pompieri), cu acces facil de la nivelul intrării în clădire, realizat corespunzător cerințelor asigurării operațiunilor de intervenție în caz de incendiu, și prevăzut cu apel prioritar pentru pompieri.
(2)Ascensorul pentru intervenție în caz de incendiu se prevede cu puț propriu, separat atât de restul clădirii cât și de exterior, cu pereți rezistenți la foc REI/EI 120 și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 120, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și goluri de acces protejate cu încăperi tampon de acces prevăzute cu ventilare în suprapresiune și uși rezistente la foc și etanșe la fum.
(3)Accesul la ascensoarele de intervenție la nivelurile supraterane ale clădirilor înalte, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor și încăperea tampon ventilată în suprapresiune, trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120. Accesul la ascensoarele de intervenție la nivelurile subterane ale clădirilor civile înalte, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor și încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.
(4)Ascensorul pentru intervenție în caz de incendiu va respecta obligatoriu prevederile Art. 3.1.4.8. alin. (3) ÷ alin. (8) și prevederile Art. 3.1.4.8. alin. (11) ÷ alin. (14).
(5)Ascensorul de intervenție în caz de incendiu trebuie să fie poziționat în cadrul construcțiilor astfel încât să fie prevăzut cu acces spre exterior direct din afară sau prin spații ferite de fum, cu lungimea maximă echivalentă cu cea a dimensiunilor de coridor înfundat a clădirii înalte.
(6)Ascensorul pentru intervenție se prevede cu apel prioritar pentru pompieri și va asigura accesul pentru intervenție în caz de incendiu la nivelurile supraterane și subterane ale clădirii. La parcajele subterane cu mai mult de 4 niveluri înglobate în clădiri înalte, ascensoarele pentru pompieri aferente parcajelor trebuie să fie diferite față de ascensoarele pentru pompieri ale nivelurilor supraterane.
(7)Ascensorul pentru intervenție se realizează potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice și va avea asigurată funcționarea timp de 120 de minute de la izbucnirea incendiului.
(8)Atunci când accesul pompierilor se face prin aceeași scară de evacuare (a persoanelor) la calculul fluxurilor de evacuare al persoanelor se consideră un flux de evacuare în minus pentru evacuarea acestora. Este obligatoriu ca lățimea liberă a rampelor și podestelor scării (măsurată conform prevederi normate) utilizabilă pentru un flux de evacuare persoane precum și acces pompieri să fie în acest caz de minimum 1,20 m.
4.1.5.Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu
Articolul 4.1.5.1.
(1)În clădirile înalte este obligatorie asigurarea a minimum două căi de evacuare a utilizatorilor, distincte și independente.
(2)Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.
Articolul 4.1.5.2.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile civile supraterane înalte, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 91.
Tabelul 91: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile civile supraterane înalte
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări închise) | Uși | |||
| I | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | 2 x EI_2 60-C5S_200 la încăperi tampon protejate |
Notă Tabelul 91: Holurile de lift ale clădirilor publice pot să comunice liber cu spațiile publice de pe nivel dacă performanța la foc a ușilor liftului este EI 120.
Articolul 4.1.5.3.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane înalte, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 92.
Tabelul 92: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane înalte
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor catre case de scări închise) | |||
| I | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 30-C5S_200 |
Notă Tabelul 92: În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
Articolul 4.1.5.4.
(1)La toate nivelurile clădirii supraterane înalte, fiecare dintre scările de evacuare a utilizatorilor trebuie să fie accesibilă prin încăpere tampon protejată ventilată în suprapresiune, pe trasee independente și direcții diferite, precum și prin lungimi de evacuare normate.
(2)Cel puțin una dintre scările de evacuare ale clădirii înalte va avea acces pe acoperișul tip terasă.
Articolul 4.1.5.5.
La utilizarea scărilor rulante se respectă prevederile Art. 2.5.6.3.3. din normativ.
Articolul 4.1.5.6.
(1)Căile de evacuare a utilizatorilor clădirilor supraterane înalte, vor respecta lungimile de evacuare precizate în Tabelul 93.
(2)Lungimile de evacuare maximum admise se determină pentru traseul de evacuare parcurs de la ușa încăperii până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon protejată ventilată în suprapresiune a scării închise de evacuare.
(3)Dacă distanța parcursă în interiorul încăperii până la ușa prevăzută în peretele rezistent la foc (de delimitare a coridorului față de încăpere) este mai mică decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea într-o singură direcție, atunci lungimea celor două căi de evacuare distincte și independente necesare se măsoară de la ușa încăperii, și este necesar ca traseul de evacuare parcurs de la ușa încăperii până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon a celei mai apropiate scări închise de evacuare să fie mai mică decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea în două direcții.
(4)Dacă distanța parcursă în interiorul încăperii până la ușa prevăzută în peretele rezistent la foc (de delimitare a coridorului față de încăpere) este mai mare decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea într-o singură direcție, atunci sunt necesare două căi de evacuare în interiorul încăperii, iar lungimea celor două căi de evacuare distincte și independente necesare, se măsoară de la cel mai dezavantajos punct din interiorul încăperii respective, fiind necesar ca traseul de evacuare parcurs din acest punct până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon a celei mai apropiate scări închise de evacuare să fie mai mică decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea în două direcții.
Tabelul 93: Lungimi de evacuare în clădiri supraterane înalte
| Destinația clădirii înalte | Lungime maximă de evacuare | |
| în două direcții diferite | într-o singură direcție (coridor înfundat) | |
| m | m | |
| Administrativă, învățământ, turism, sănătate, comerț, cult, locuințe colective etc. | 35 | 20 |
Note Tabelul 93:(a) Lungimea de evacuare într-o direcție (coridor înfundat), se referă și la interiorul încăperilor și respectiv a apartamentelor de locuit.(b) Pentru sălile aglomerate din clădirile înalte se respectă prevederile privind performanțele specifice clădirilor înalte, fiind admisă utilizarea scărilor construcției pentru evacuarea utilizatorilor, dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate.(c) Sălile aglomerate din clădirile înalte situate în porțiunile de clădiri înalte până la cota + 28 m inclusiv, respectă prevederile privind performanțele specifice clădirilor înalte, fiind admisă utilizarea scărilor construcției înalte pentru evacuarea utilizatorilor, dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate. Sălile aglomerate din cadrul clădirilor înalte dispuse în compartimente de incendiu separate funcțional și constructiv față de restul clădirii înalte, situate la orice cotă în cadrul volumului clădirilor înalte, care dispun de scări proprii (dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare a scărilor pentru săli aglomerate) pentru evacuarea tuturor utilizatorilor sălilor aglomerate, nu generează îndeplinirea condițiilor de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate a celorlalte scări de evacuare ale clădirii înalte.
Articolul 4.1.5.7.
Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f) din clădirile supraterane înalte, este de 70 utilizatori. Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f) din clădirile supraterane înalte destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) este de 50 utilizatori.
Articolul 4.1.5.8.
(1)La nivelurile supraterane ale clădirii înalte, accesul la scările de evacuare închise este admis numai prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, conform prevederilor normativului.
(2)Încăperile tampon protejate ventilate în suprapresiune vor avea pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și planșee REI 60, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 iar golurile de circulație protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200.
(3)Ușile încăperilor tampon de acces la casele de scări de evacuare, se prevăd cu bare antipanică și se vor deschide în sensul evacuării indiferent de numărul persoanelor.
(4)Ușile de evacuare ce debușează în exteriorul construcției precum și oricare alte uși aflate pe traseul circulațiilor comune de evacuare, se prevăd cu bare antipanică.
Articolul 4.1.5.9.
(1)La nivelurile subterane ale clădirilor înalte, accesul utilizatorilor la scările închise de evacuare se asigură numai prin încăperi tampon protejate ventilate în suprapresiune, realizate cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90, planșee REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.
(2)Ușile încăperilor tampon se prevăd cu bare antipanică și se vor deschide în sensul evacuării indiferent de numărul persoanelor.
(3)Ușile de evacuare ce debușează în exteriorul construcției, precum și oricare alte uși aflate pe traseul circulațiilor comune de evacuare, se prevăd cu bare antipanică.
Articolul 4.1.5.10.
(1)Rampele scărilor închise aferente nivelurilor subterane ale clădirilor înalte se separă de rampele scărilor nivelurilor supraterane prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee REI 120, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2)Comunicarea funcțională între rampele scărilor subterane și rampele scărilor supraterane, se poate asigura printr-o ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_2 90-C5S_200, dispusă la parter sau palierul intermediar dintre parter și primul nivel al subsolului, cu deschidere în sensul de evacuare.
(3)Dacă nu există comunicare între rampa subterană și cea supraterană, golul de ieșire în holul de la parter al rampei subterane se protejază cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum minimum EI_2 90-C5S_200, cu deschidere în sensul de evacuare.
Articolul 4.1.5.11.
(1)Finisajele interioare ale pereților, plafoanelor și pardoselilor căilor comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor clădirilor înalte trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_FL sau A2_FL-s1.
(2)Pe căile comune de circulație orizontală funcțională și de evacuare a utilizatorilor (coridoare, holuri) se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete, minimum B_FL-s1, cu grosimea de maxim 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0.
(3)Pardoselile supraînălțate se realizează conform Art. 2.4.5.4.
(4)Tratamentele și izolațiile termice și fonice interioare utilizate pe căile comune de circulație trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_FL sau A2_FL-s1.
Articolul 4.1.5.12.
(1)Circulațiile comune orizontale (coridoare, holuri) care nu au ferestre directe în exterior prin care să se evacueze fumul (amplasate în fațade, la mai puțin de 30 m față de orice punct din acestea), se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu cu tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, sau se prevăd cu sisteme cu presiune diferențială SPD, conform prevederilor normativului și reglementărilor tehnice de specialitate.
(2)Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări supraterane închise, precum și din încăperile tampon ale acestora, se asigură prin tiraj natural organizat sau acestea se pun în suprapresiune. Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări subterane închise și la încăperile tampon ale acestora, se asigură numai prin tiraj natural organizat, sau acestea se pun în suprapresiune.
(3)Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări închise și din circulațiile comune orizontale subterane, se asigură separat de cele ale nivelurilor supraterane.
4.1.6.Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu
Articolul 4.1.6.1.
(1)La clădirile înalte, se asigură căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
(2)În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii înalte, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3). Pentru o capacitate maxim simultană mai mare de 3.500 de persoane nu se ia în calcul Art. 2.6.5. alin. (3).
4.1.7.Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
Articolul 4.1.7.1.
(1)Clădirile înalte se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
(2)Clădirile înalte se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 250 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
SECȚIUNEA II4.2. Clădiri civile supraterane foarte înalte4.2.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
Articolul 4.2.1.1.
(1)Clădirile civile supraterane foarte înalte, inclusiv porțiunile acestora cu înălțimi mai mici decât limita care determină încadrarea în tip de clădiri foarte înalte, vor avea asigurat nivelul I de stabilitate la incendiu.
(2)Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor foarte înalte se determină conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.
4.2.2.Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 4.2.2.1.
(1)Comasarea între ele sau cu alte construcții civile foarte înalte în cadrul aceluiași compartiment de incendiu, este interzisă.
(2)Distanțele minime de siguranță la incendiu ce trebuie asigurate între clădiri civile supraterane foarte înalte și alte construcții, sunt stabilite conform normativului, în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4.
(3)Clădirile civile supraterane foarte înalte se pot compartimenta pe toată înălțimea lor cu pereți antifoc în limita ariei construite (Ac) de maximum 3.500 mp în oricâte compartimente de incendiu. În cadrul unui compartiment de incendiu al clădirii foarte înalte cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se pot prevedea maximum trei porțiuni volumetrice a acestuia (conform Figura 72 și Figura 9, varianta c)), cu aria totală desfășurată (Ad) a fiecărei porțiuni volumetrice de maximum 3.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiuni constituite din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și după caz, pereți antifoc de compartimentul de incendiu în care sunt inserate.
(4)În condițiile în care compartimentele nu sunt echipate cu instalație automată de stingere a incendiilor cu apă tip sprinkler dar sunt echipate cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, în cadrul unui compartiment de incendiu cu aria construită (Ac) de maximum 3.500 mp se poate prevedea o singură porțiune volumetrică a acestuia (conform Figura 9 Varianta a)), cu aria totală desfășurată (Ad) de maximum 2.500 mp (fără posibilitatea de majorare), porțiune constituită din unul până la trei niveluri construite succesive delimitate de planșee antifoc și după caz, pereți antifoc.!Imagine
Figura 72 - Compartimentare antifoc și arii compartimente de incendiu
la clădirile și compartimentele de incendiu supraterane civile foarte înalte
(4)Ariile construite aferente clădirilor și compartimentelor de incendiu pe toată înălțimea lor normate la 3.500 mp, pot fi majorate cu 25% atunci când sunt echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu apă, tip sprinkler suplimentar față de prevederile normativului de profil.
Articolul 4.2.2.2.
(1)Pereții antifoc care separă compartimente de incendiu, vor fi EI-M 180/REI 180 clasa de reacție la foc A1 și, după caz, planșeele care separă compartimente de incendiu vor fi REI, cu rezistența la foc stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente potrivit prevederilor din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5 dar minimum 180 minute (REI 180).
(2)Comunicarea funcțională se poate asigura prin goluri practicate în pereții rezistenți la foc EI-M 180/REI 180 de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc), prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.
4.2.3.Limitarea propagării incendiilor
Articolul 4.2.3.1.
În clădirile civile foarte înalte nu se recomandă amplasarea încăperilor cu riscuri mari de incendiu, iar atunci când acestea sunt justificate tehnic, se dispun în zone distincte și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare (compartimentare față de restul clădirii cu elemente verticale și orizontale rezistente la foc, alcătuite și dimensionate corespunzător riscului de incendiu și a densității sarcinii termice (q), echipare cu instalații automate de semnalizare și de stingere a incendiilor etc.).
Articolul 4.2.3.2.
Încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu nu sunt admise în clădirile civile supraterane foarte înalte. Încăperile cu riscuri mari de incendiu nu sunt admise în clădirile civile supraterane foarte înalte, cu excepția celor prevăzute la Art. 4.2.4.8. și Tabelul 94.
Articolul 4.2.3.3.
(1)În cadrul construcțiilor civile supraterane foarte înalte, se asigură separarea încăperilor de restul construcției potrivit prevederilor privind performanțele comune precum și a celor specifice precizate în acest capitol, iar atunci când norma nu dispune, prin pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului și/sau prin pereți de sectorizare potrivit prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2, în funcție de regimul de înălțime al acestora.
Articolul 4.2.3.4.
(1)La separarea grupărilor de încăperi de birouri deschise tip open-space față de alte încăperi cu suprafața normată conform alin. (2), cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/birouri și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcționali clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare care respectă prevederile specifice, și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 minimum:
a)EI/REI 120, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, 45 m ≤ h < 75 m;
b)EI/REI 180, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 în construcțiile civile foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, h ≥ 75 m.
(2)Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space, delimitate în interiorul grupării prin panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a elementelor de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant și a garniturilor de vitrare) folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul clădirilor administrative foarte înalte:
a)nelimitat, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv, pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu înălțimea h, 45 m ≤ h < 75 m și nicio grupare prevăzută cu condițiile stipulate la alin. (1) lit. a) să nu depășească 2.500 mp;
b)nelimitat, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv, pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu înălțimea h, 75 m ≤ h < 125 m și nicio grupare prevăzută cu condițiile stipulate la alin. (1) lit. b) să nu depășească 1.875 mp;
c)nelimitat, cu condiția ca aria construită a grupărilor de încăperi de birouri deschise să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv, pentru construcții administrative încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu înălțimea h, h ≥ 125 m și nicio grupare prevăzută cu condițiile stipulate la alin. (1) lit. b) să nu depășească 1.250 mp.
(3)Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor pentru construcțiile administrative foarte înalte încadrate în nivelul I de securitate la incendiu cu funcțiune administrativă (birouri). Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.
(4)Grupările de încăperi de birouri deschise tip open-space vor respecta și cerințele prevăzute la Art. 2.4.3.2. alin. (4) și la Art. 2.5.14.1.
Articolul 4.2.3.5.
(1)Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp, se separă de încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor (anexe sociale sau funcționale, birouri etc.), prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și, după caz, cu planșee rezistente la foc REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 60-C5S_200. Încăperile anexă care nu sunt accesibile cumpărătorilor precum și spațiile de vânzare, se separă în același fel între ele. Nu este admisă constituirea de grupări de spații deschise tip open-space formate din grupări de spații cu risc mare, mijlociu sau mic de incendiu cu funcțiune comercială, în clădiri foarte înalte.
(2)Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mare sau egală de 840 MJ/mp (cu risc mare de incendiu), sunt admise doar dacă sunt îndeplinite condițiile din Tabelul 94 (de delimitare cu pereți, planșee și uși sau încăperi tampon ventilate în suprapresiune, neadmițându-se excepții). Spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice peste 1.680 MJ/mp nu sunt admise.
(3)La spațiile de vânzare cu densitatea sarcinii termice (q) mai mică de 840 MJ/mp din clădiri foarte înalte, se admite înlocuirea pereților rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare către circulații comune orizontale (coridoare și holuri) prevăzute cu sisteme mecanice independente de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, cu ecrane continui DH 120, amplasate la marginea elementelor de rezistență către circulații comune orizontale, având înălțimea egală cu aceea a rezervorului de fum, dar minimum 1 m (fumul din rezervorul de fum trebuie să nu se extindă la zonele de fum învecinate din circulații).
(4)Pereții rezistenți la foc dintre spațiile de vânzare cu risc mare de incendiu și circulațiile comune orizontale de evacuare (coridoare și holuri) din construcțiile civile foarte înalte, trebuie să respecte Tabelul 96, dar minimum EI/REI 180 și, după caz, cu planșee rezistente la foc minimum REI 120, iar golurile de circulație funcțională și de evacuare din acești pereți se protejază cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI_2 90-C5S_200.
Articolul 4.2.3.6.
(1)La separarea grupărilor de încăperi deschise tip open-space care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie) (cu excepția spațiilor administrative, precum și vestiarele personalului grupate cu toaletele incluse în funcțiunea de sănătate) față de alte încăperi cu suprafața maximă normată, cu risc mic de incendiu și aceeași destinație (proprie sau complementară/spații și circulații funcționale delimitate cu parapete, panouri sau pereții interiori despărțitori funcțional clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0), se prevăd minimum pereți despărțitori de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului față de spațiile adiacente (cu excepția celor către căile de evacuare, care respectă prevederile specifice, și a celor către încăperi cu risc mai mare generat de densitatea sarcinii termice din încăperi adiacente), care trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, minimum:
a)EI/REI 120, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 în construcțiile civile supraterane foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, h < 75m;
b)EI/REI 180, prevăzuți cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 în construcțiile civile supraterane foarte înalte cu nivelul de stabilitate la incendiu I cu înălțimea h, h ≥ 75m.
(2)Grupările de încăperi cu risc mic de incendiu și aceeași destinație, incluzând și destinații colaterale, inclusiv cele de comunicări funcționale orizontale (precum vestiare + grupuri sanitare; birouri + sas acces), precum și cele specifice funcțiunii de sănătate (camera RMN + camera de comandă + sas acces; cameră computer tomograf + camera de comandă + sas acces etc.) compartimentate între ele cu panouri opace sau vitrate, fixe sau mobile, folosite ca separări funcționale și/sau izolante fonic sau pereți interiori despărțitori funcționali, se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor de sănătate foarte înalte:
–maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții foarte înalte cu funcțiune de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu cu înălțimea h, 45m ≤ h < 75 m;
–maximum 300 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții foarte înalte cu funcțiune de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu cu înălțimea h, 75m ≤ h < 125 m;
–maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului clădirii/ compartimentului de incendiu respectiv pentru construcții foarte înalte cu funcțiune de sănătate încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu cu înălțimea h, h ≥ 125 m.
(3)Pereții despărțitori prevăzuți între grupările de încăperi menționate la alin. (2) precum și între acestea și alte spații ale clădirii (dispuși la limita față de circulațiile comune de evacuare - coridoare, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări închise etc., precum și față de spații cu risc diferit de incendiu - conform densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart și/sau cele cu risc diferit de incendiu provenit din funcțiune), vor avea clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și încadrarea privind rezistența la foc minimum a pereților de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor) care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu (REI/EI), conform încadrării construcției/compartimentului de incendiu în nivelul de stabilitate la incendiu I precizate în Tabelul 2 nr. crt. 5 (dacă densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari).
(4)Spațiile de același tip utilizate de persoane care nu se pot evacua singure situate în clădiri de sănătate foarte înalte (clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc - spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.)) constituite în grupări de încăperi deschise, nu sunt admise, cu excepțiile precizate. Spațiile cu risc mic cu aceeași destinație incluse în funcțiunea de sănătate, care nu sunt utilizate de persoane care nu se pot evacua singure, se pot constitui în grupări de tip open-space.
(5)Încăperile de dormit sau spitalizare (saloane, rezerve, cabinete medicale etc.), cu excepția celor care necesită supraveghere permanentă (ATI), (UPU etc.) nu se pot constitui în grupări de tip open-space, acestea trebuind să fie delimitate între ele prin minimum (dacă funcțiunea sau densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente nu generează performanțe mai mari) pereți neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului EI 60 pentru clădirile pentru înălțimea h < 125 m și EI 90 pentru cele cu înălțimea h ≥ 125 m.
(6)Camerele de operații împreună cu destinațiile colaterale ale acestora (spălătoare, depozite de mână de instrumentar medical specific etc.) precum și spațiile care necesită supraveghere permanentă (ATI) și recomandabil la (UPU etc.) se pot constitui fiecare în grupare de tip open-space. Acestea necesită prevederea de asemenea de uși (culisante) rezistente la foc EI_2 60-C5S_200.
(7)Grupările de încăperi deschise, prevăzute la alineatele precedente, vor avea asigurate minimum două căi de evacuare, distincte și independente, astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor. Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate. Este recomandabil ca pentru construcțiile foarte înalte destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), precum și construcțiile foarte înalte pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită cu înălțimea h ≥ 125 m, să existe minimum trei căi de evacuare (dintre care două distincte și independente), astfel dispuse și alcătuite încât să poată fi ușor accesibile utilizatorilor. Cea de-a treia cale de evacuare nu este necesar să îndeplinească lungimea de evacuare normată.
4.2.4.Alcătuiri constructive ale elementelor de construcție
Articolul 4.2.4.1.
(1)În clădirile foarte înalte, pereții, planșeele și acoperișurile se realizează din produse pentru construcții clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2)Produsele de construcții utilizate pentru finisajul exterior, inclusiv cele de izolare termică sau de placare a închiderilor perimetrale (pereți exteriori de orice fel, cu excepția pereților cortină și a panourilor de tâmplărie din profile metalice), trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(3)Acoperișurile, inclusiv cele tip terasă, se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (termoizolație montată pe suport A1 sau A2-s1,d0), cu excepția hidroizolației respectiv a învelitorii, care pot fi din clasa de reacție la foc minimum C-s1,d0).
(4)Densitatea sarcinii termice totale (q) rezultată din materiale și elemente de construcție, finisaje, mobilier și alte materiale adăpostite în încăperi, se recomandă să nu depășească 630 MJ/mp.
Articolul 4.2.4.2.
(1)Închiderile perimetrale ale clădirilor foarte înalte vor fi astfel proiectate și realizate încât să asigure limitarea propagării focului de la un nivel la altul, în condițiile Art. 2.3.6.1.2. și Art. 2.3.6.1.3., pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațade), iar pentru întârzierea propagării incendiilor prin interiorul construcției, spațiile libere dintre planșee și peretele cortină se etanșează cu sisteme având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, dar minimum EI 120.
(2)Pentru limitarea propagării focului de la un nivel la altul, prin exteriorul construcției (pe fațadă), pereții cortină utilizați la clădirile foarte înalte trebuie să îndeplinească cerințele subcapitolului 2.4.7.1. referitoare la clădiri foarte înalte.
(3)La clădirile foarte înalte, cel puțin până la înălțimea de 42 m față de terenul înconjurător sau de carosabil în exteriorul pereților cortină, se marchează distinct locurile pe unde pot pătrunde în clădire formațiile de intervenție în caz de incendiu.
(4)La clădirile foarte înalte cu înălțimea h, h ≥ 75 m, cel puțin până la înălțimea de 72 m față de terenul înconjurător sau de carosabil în exteriorul pereților cortină, se marchează distinct locurile pe unde pot pătrunde în clădire formațiile de intervenție în caz de incendiu.
Articolul 4.2.4.3.
(1)Plafoanele cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (atât cele pline, cât și cele care nu sunt pline) din clădirile foarte înalte, se realizează din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. În plus plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă) vor fi rezistente la foc EI 60 (a←b). Este obligatorie prevederea plafoanelor rezistente la foc minimum EI 60 (a←→b) pe căile comune de evacuare din clădirile foarte înalte, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere sau a plafoanelor rezistente la foc minimum EI 60 (a←b) pe căile comune de evacuare din clădirile foarte înalte atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere.
(2)În cazul plafoanelor pline (cu suprafața continuă închisă) suspendate sau autoportante, continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență va fi întrerupt cu diafragme continue minimum DH 60, dispuse la maximum 30 m pe două direcții perpendiculare, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În acest caz plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă) vor fi rezistente la foc EI 60 (a←→b), conform Figura 73. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2.!Imagine
Varianta b) întrerupere cu diafragme continue DH 60 care depășesc cota plafonului suspendat sau autoportant cu min 50 cm (variantă fără traforuri)
Figura 73 - Întrerupere cu diafragme a plafoanelor cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară la clădiri foarte înalte (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)
(3)În cazul plafoanelor pline (cu suprafața continuă închisă) suspendate sau autoportante, continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu va fi întrerupt cu diafragme continue atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În acest caz plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă) vor fi rezistente la foc EI 60 (a←b), conform Figura 74. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2.!Imagine
Figura 74 - Plafoane cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară la clădiri foarte înalte la care nu este necesară întreruperea cu diafragme (atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere conform SR EN 12845)
Articolul 4.2.4.4.
(1)Finisajele interioare ale pereților, plafoanelor și pardoselilor încăperilor (cu excepția căilor comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor) din cadrul clădirilor foarte înalte, trebuie să fie clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0, respectiv minimum B_FL-s1.
(2)În încăperile și spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise tip open- space, se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s2,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete minimum B_FL-s1, cu grosimea de maxim 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant A1 sau A2-s1,d0, care se lipesc sau se așează liber pe suport A1 sau A2-s1,d0, atunci când încăperile tip open-space sunt delimitate de coridoare de evacuare spre încăperi tampon ventilate în suprapresiune la scările de evacuare.
(3)În încăperile și spațiile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise, pentru activități care necesită o comunicare frecventă, se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete minimum B_FL-s1, cu grosimea de maximum 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact/strat vibroamortizant A1 sau A2-s1,d0, care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 atunci când încăperile (de lucru - pentru funcțiunea administrativă) deschise, pentru activități care necesită o comunicare frecventă sunt cu acces direct spre încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, la scările de evacuare.
(4)Pardoselile supraînălțate utilizate în încăperi se realizează conform Art. 2.4.5.4.
(5)Tratamentele și izolațiile termice și fonice interioare utilizate în încăperi, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_FL sau A2_FL-s1.
Articolul 4.2.4.5.
(1)Ghenele verticale pentru instalații se separă de restul clădirii foarte înalte prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI/REI 60 pentru înălțimi de până la h < 125 m și EI/REI 90 pentru înălțimi cu h ≥ 125 m. Trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 45 pentru înălțimi de până la h < 125 m și EI 60 pentru înălțimi cu h ≥ 125 m și nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare. În acest caz ghenele verticale pentru instalații se etanșază în jurul și în interiorul (acolo unde este justificat tehnic) conductelor și în jurul cablurilor la trecerea prin planșee, cu materiale incombustibile având aceeași rezistență la foc cu cea a elementului străpuns.
(2)Atunci când etanșarea conductelor și a cablurilor din ghenele verticale pentru instalații în dreptul planșeelor, nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI/REI 120 pentru înălțimi de până la h < 125 m și EI/REI 180 pentru înălțimi cu h ≥ 125 m, iar ușile sau trapele de vizitare ale acestora vor fi realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum EI 90 și nu vor fi amplasate în case de scări de evacuare.
Articolul 4.2.4.6.
Ghenele verticale se separă, la trecerea prin planșee care delimitează compartimente de incendiu, cu elemente și materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 care vor asigura aceeași rezistență la foc cu a planșeului străpuns, iar atunci când separarea nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI/REI 180 pentru înălțimi de până la h < 125 m și EI/REI 240 pentru înălțimi cu h ≥ 125m și ușile (trapele) lor de vizitare vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 minimum EI120.
Articolul 4.2.4.7.
În clădirile de locuit colective foarte înalte, pereții și planșeele de separare a apartamentelor de locuit față de căile comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor, vor respecta prevederile din Art. 4.2.5.2. și Art. 4.2.5.3. și Tabelul 95 și Tabelul 96, specifice din normativ.
Articolul 4.2.4.8.
Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/mp (încadrate în risc mijlociu) sau densitatea sarcinii termice 420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp) și încăperile cu densitatea sarcinii termice mai mare sau egală cu 840 MJ/mp (încadrate în risc mare) sau densitatea sarcinii termice 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp se separă de restul clădirii foarte înalte cu pereți rezistenți la foc și planșee rezistente la foc, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv goluri funcționale conform prevederilor din Tabelul 94 și se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.
Tabelul 94: Condiții minime de separare a încăperilor de depozitare cu densitatea sarcinii termice ≥ 420 MJ/mp din clădirile civile supraterane foarte înalte
| Niv. de stab. | ÎNCĂPERI DE DEPOZITARE | ||||
| ≤ 36 mp arie utilă | > 36 mp arie utilă | ||||
| RISC MIJLOCIU | RISC MARE | RISC MIJLOCIU | RISC MARE | ||
| 420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp | 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp | 420 MJ/mp ≤ q < 840 MJ/mp | 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp | ||
| I h ≥ 125 m | Pereți | EI/REI 120 | EI/REI 180 | EI/REI 180 | EI/REI 240 |
| Planșee | REI 120 | REI 180 | REI 180 | REI 180 | |
| Uși rezistente la foc și etanșe la fum | EI_2 90-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 45-C3S_200 | încăperi tampon protejate, 2 x EI_2 60-C3S_200 | EI_2 120-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 60-C3S_200 | încăperi tampon protejate, 2 x EI_2 90-C3S_200 | |
| I h ≥ 125 m | Încăperile cu risc mare de incendiu (cu excepția celor cu risc foarte mare și a celor cu pericol/risc de explozie volumetrică, care nu sunt admise), cu densitatea sarcinii termice 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp, cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii foarte înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime (pot avea pereții EI/REI 180 și planșee REI 120) sau într-o arie de maximum 400 mp doar în pătrimea inferioară (sfertul inferior) a clădirii foarte înalte. Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp, cu suprafața utilă ≤ 36 mp vor avea pereții EI/REI 90 și ușile din acestea vor fi EI_2 45- C3S_200 , iar cele cu suprafața utilă > 36 mp vor avea pereții EI/REI 120 și ușile din acestea vor fi EI_2 60-C3S_200. | ||||
| I 75m ≤ h < 125 m | Pereți | EI/REI 120 | EI/REI 180 | EI/REI 180 | EI/REI 180 |
| Planșee | REI 120 | REI 180 | REI 120 | REI 180 | |
| Uși rezistente la foc și etanșe la fum | EI_2 60-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 30-C3S_200 | încăperi tampon protejate, 2 x EI_2 45-C3S_200 | EI_2 90-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 45-C3S_200 | încăperi tampon protejate, 2 x EI_2 60-C3S_200 | |
| I 75m ≤ h < 125m | Încăperile cu risc mare de incendiu (cu excepția celor cu risc foarte mare și a celor cu pericol/risc de explozie volumetrică, care nu sunt admise), cu densitatea sarcinii termice 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp,cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii foarte înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime (pot avea pereții EI/REI 180 și planșee REI 180) sau într-o arie de maximum 400 mp doar în treimea inferioară a clădirii foarte înalte. Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp cu suprafața utilă ≤ 36 mp vor avea pereții EI/REI 90 și ușile din acestea vor fi EI_2 45-C3S_200 iar cele cu suprafața utilă > 36 mp vor avea pereții EI/REI 120 și ușile din acestea vor fi EI_2 60-C3S_200. | ||||
| I 45m ≤ h < 75m | Pereți | EI/REI 90 | EI/REI 120 | EI/REI 120 | EI/REI 180 |
| Planșee | REI 120 | REI 120 | REI 120 | REI 180 | |
| Uși rezistente la foc și etanșe la fum | EI_2 45-C3S_200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 20-C3S_200 | încăperi tampon protejate, 2 x EI_2 30-C3S_200 | EI_2 60-C3S200 sau încăperi tampon 2 x EI_2 30-C3S_200 | încăperi tampon protejate, 2 x EI_2 45-C3S_200 | |
| I 45m ≤ h < 75m | Încăperile cu risc mare de incendiu (cu excepția celor cu risc foarte mare și a celor cu pericol/risc de explozie volumetrică, care nu sunt admise), cu densitatea sarcinii termice 840 MJ/mp ≤ q < 1.680 MJ/mp,cu suprafața utilă > 36 mp se admit doar în compartiment separat al clădirii foarte înalte, alăturat, cu regim obișnuit de înălțime sau într-o arie de maximum 400 mp doar în jumătatea inferioară a clădirii foarte înalte. Încăperile de depozitare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 210 MJ/mp și mai mică de 420 MJ/mp cu suprafața utilă ≤ 36 mp vor avea pereții EI/REI 60 și ușile din acestea vor fi EI_2 30-C3S_200 iar cele cu suprafața utilă > 36 mp vor avea pereții EI/REI 90 și ușile din acestea vor fi EI_2 45- C3S_200. | ||||
| Obs. | Încăperile cu risc foarte mare de incendiu sau risc de explozie volumetrică nu se admit în compartimentele clădirii foarte înalte, cu excepția celor permise prin alte reglementări specifice. La activitățile permise cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional la toate nivelurile construcției (inclusiv pe terasa ultimului nivel al construcției civile foarte înalte), este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile. (de exemplu centrale termice amplasate pe clădiri). În construcțiile civile înalte nu este admisă manipularea, prelucrarea sau depozitarea materialelor și substanțelor cu risc de explozie volumetrică, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, cu excepția celor stabilite prin reglementări specifice (laboratoare, farmacii, spitale etc.). Încăperile cu densitatea sarcinii termice peste 1.680 MJ/mp nu sunt admise. Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/ sau ale reglementărilor tehnice de specialitate. | ||||
Articolul 4.2.4.9.
(1)Elementele de compartimentare dintre spațiile de parcare a autoturismelor și clădirile foarte înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc minimum EI/REI 240 pentru pereți și minimum REI 180 pentru planșee.
(2)În acești pereți de compartimentare se admite practicarea golurilor de comunicare funcțională, dacă sunt separate prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 120-C5S_200.
Articolul 4.2.4.10.
(1)Ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfă, tip monte-charge și alte sisteme de transport materiale pe verticală din clădirile foarte înalte, vor fi realizate conform legislației specifice și vor avea puțuri de ascensoare proprii, separate de restul construcției prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180, pentru ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, respectiv EI/REI 240 pentru celelalte tipuri de ascensoare sau sisteme și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 180, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. În pereții puțurilor de ascensoare sunt admise numai golurile funcționale de acces din nivelurile clădirii (uși de palier).
(2)Într-un puț se pot amplasa maximum două cabine de ascensor prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor.
Articolul 4.2.4.11.
(1)La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor se asigură prin uși de palier (ale ascensoarelor) rezistente la foc EI 120.
(2)La nivelurile subterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și la fum EI_2 45-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor; în acest caz încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.
(3)Fac excepție subsolurile cu risc mic de incendiu, care se separă la fel cu nivelurile supraterane.
Articolul 4.2.4.12.
(1)La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele de marfă, tip monte-charge și la alte sisteme de transport materiale pe verticală se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile de palier ale ascensoarelor; încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.
(2)La nivelurile subterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele de marfă, tip monte-charge și la alte sisteme de transport materiale pe verticală, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor; încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.
(3)Dacă cel puțin o stație debușează într-un spațiu care necesită uși cu caracteristici de performanță privind rezistența la foc mai mari (generate de funcțiune sau densitate de sarcină termică), golurile de acces la ascensoare se vor conforma (cel puțin pe nivelul respectiv, în funcție de situație) cu uși și pereți la încăperea tampon, în acord cu acele condiții.
(4)Se recomandă ca puțurile ascesoarelor aferente subsolurilor clădirilor foarte înalte, să fie separate de ascensoarele nivelurilor supraterane.
Articolul 4.2.4.13.
(1)În clădiri civile foarte înalte, ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, atunci când respectă simultan următoarele condiții:
a)sunt prevăzute cu puț propriu, echipat cu instalație în suprapresiune, separat de restul construcției cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum EI/REI 180 și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum REI 180;
b)au asigurată funcționarea timp de minimum 120 minute de la izbucnirea incendiului;
c)respectă prevederile Art. 3.1.4.4. alin. (3), lit. (c), (d), (e), (f) și (g).
(2)La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi de până la 75 m și cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi cu h ≥ 75 m și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor; în acest caz, încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.
(3)La nivelurile subterane ale clădirii foarte înalte, accesul la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi de până la 75 m și cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 120-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi cu h ≥ 75m și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor; în acest caz, încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.
(4)Dacă ascensoarele care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, au cabina cu două accese, toate golurile de acces prevăzute trebuie să îndeplinească condițiile de la alin. (2) și alin. (3).
(5)Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, din clădirile civile foarte înalte, vor avea comenzile în coridoare sau în degajamente protejate.
(6)Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor precum și la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, la nivelurile supraterane ale clădirilor foarte înalte, debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI120 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 pentru înălțimi de până la 75 m și cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi cu h ≥ 75 m și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120. Atunci când debușează la nivelurile subterane ale clădirilor foarte înalte într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 120 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 pentru înălțimi de până la 75 m și cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 120-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi cu h ≥ 75 m și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.
(7)Atunci când golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, la scările de evacuare a persoanelor și la ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu patul cu rotile, cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la nivelurile supraterane ale clădirilor foarte înalte debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 120, ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 120-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 pentru înălțimi de până la 75 m și cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi cu h ≥ 75m și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120. Atunci când debușează la nivelurile subterane ale clădirilor foarte înalte într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună, toate ușile de la ascensoare vor fi minimum EI 120, ușa de la casa scării va fi minimum EI_2 120-C5S_200 iar la încăperea tampon ventilată în suprapresiune vor fi prevăzute uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 pentru înălțimi de până la 75 m și cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 120-C5S_200 către circulațiile comune orizontale pentru înălțimi cu h ≥ 75 m și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum EI/REI 120.
(8)Atunci când funcțiunile clădirilor foarte înalte, implică transportul bolnavilor cu targa, ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, vor respecta prevederile alineatelor precedente (alin. (1) ÷ alin. (7)).
(9)Ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, vor avea comenzile în coridoare protejate sau în degajamentele protejate.
Articolul 4.2.4.14.
În cazul defectării sau opririi, ascensoarele de intervenție din clădirile supraterane foarte înalte, precum și din clădirile unde acestea se mai prevăd, trebuie să fie echipate cu un acces prin care pompierii blocați să se poată salva singuri sau cu ajutorul altora (de exemplu trapa de salvare care trebuie prevăzută în acoperișul cabinei să fie echipată cu scară portabilă). În caz de incendiu toate cabinele trebuie să fie aduse automat la parter și să rămână oprite până la anularea comenzii de incendiu din clădire. Fac excepție ascensoarele pentru intervenție precum și cele pentru evacuare persoane cu dizabilități care vor funcționa în timpul incendiului, prin alimentare de rezervă.
Articolul 4.2.4.15.
(1)La clădirile foarte înalte este obligatorie prevederea a 2 (două) ascensoare de intervenție în caz de incendiu (de pompieri), cu acces facil de la nivelul intrării în clădire, realizate corespunzător cerințelor asigurării operațiunilor de intervenție în caz de incendiu și prevăzute cu apel prioritar pentru pompieri.
(2)Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu, se prevăd cu puțuri proprii, separate între ele și atât față de restul clădirii cât și de exterior, cu pereți rezistenți la foc REI/EI 180 și, după caz, planșee rezistente la foc minimum REI 180, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și goluri de acces protejate cu încăperi tampon de acces prevăzute cu ventilare în suprapresiune și uși rezistente la foc și etanșe la fum.
(3)Accesul la ascensoarele de intervenție la nivelurile supraterane ale clădirilor foarte înalte se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200 la clădiri cu înălțimea până la 75 m și EI_2 90-C5S_200 la clădiri cu înălțimea peste 75 m către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor și încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120. Accesul la ascensoarele de intervenție la nivelurile subterane ale clădirilor civile înalte, se asigură prin realizarea unor încăperi tampon ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 la clădiri cu înălțimea până la 75 m și EI_2 120-C5S_200 la clădiri cu înălțimea peste 75 m către circulațiile comune orizontale și uși rezistente la foc EI 120 la ușile ascensoarelor și încăperea tampon ventilată în suprapresiune trebuie să fie prevăzută cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc min EI/REI 120.
(4)Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu, vor respecta obligatoriu prevederile Art. 3.1.4.8. alin. (3) ÷ alin. (8) și prevederile Art. 3.1.4.8. alin. (11) ÷ alin. (14).
(5)Ascensoarele de intervenție în caz de incendiu trebuie să fie poziționate fiecare în cadrul construcțiilor astfel încât să fie prevăzute cu accese spre exterior direct din afară sau prin spații ferite de fum cu lungimea maximă echivalentă cu cea a dimensiunilor de coridor înfundat a clădirii foarte înalte.
(6)Ascensoarele pentru intervenție se prevăd cu apel prioritar pentru pompieri și vor asigura accesul pentru intervenție în caz de incendiu la nivelurile supraterane și subterane ale clădirii. La parcajele subterane cu mai mult de 4 niveluri înglobate în clădiri foarte înalte, ascensoarele pentru pompieri aferente parcajelor, trebuie să fie diferite față de ascensoarele pentru pompieri ale nivelurilor supraterane.
(7)Ascensoarele pentru intervenție se realizează potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice și vor avea, fiecare, asigurată funcționarea timp de 120 de minute de la izbucnirea incendiului.
(8)Atunci când accesul pompierilor se face prin aceeași scară de evacuare (a persoanelor), la calculul fluxurilor de evacuare al persoanelor se consideră un flux de evacuare în minus pentru evacuarea acestora. Este obligatoriu ca lățimea liberă a rampelor și podestelor scării (măsurată conform prevederi normate) utilizabilă pentru un flux de evacuare persoane, precum și acces pompieri să fie în acest caz de minimum 1,20 m.
(9)La construcțiile cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m se prevede obligatoriu ca cel puțin un ascensor de intervenție să fie prevăzut cu acces din încăperea tampon aferentă casei de scară destinată numai intervenției pompierilor, conform Figura 75.!Imagine
Figura 75 - Ascensor dedicat intervenției (obligatoriu la clădiri cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m) prevăzut cu acces dedicat din încăperea tampon aferentă casei de scară destinată numai intervenției pompierilor
4.2.5.Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu
Articolul 4.2.5.1.
(1)În clădirile foarte înalte, este obligatorie asigurarea a minimum două căi de evacuare a utilizatorilor, distincte și independente.
(2)Căile de evacuare a utilizatorilor vor respecta condițiile de alcătuire prevăzute în normativ și lungimile de evacuare normate.
Articolul 4.2.5.2.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise, din clădirile civile supraterane foarte înalte, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 95.
Tabelul 95: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile civile supraterane foarte înalte
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări închise) | Uși | |||
| I | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | 2 x EI_2 90-C5S_200 la încăperi tampon protejate |
Articolul 4.2.5.3.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane foarte înalte, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 96.
Tabelul 96: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile civile supraterane foarte înalte
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la coridoare și la holuri | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele și holurile, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise) | |||
| I | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 45-C5S_200 |
Note Tabelul 96:(a) Holurile de lift ale clădirilor publice pot să comunice liber cu spațiile publice de pe nivel dacă performanța la foc a ușilor liftului este EI 120 (EI 180 pentru clădiri peste 75 m).(b) În cazul pereților vitrați cu profil metalic care separă coridoarele și holurile de încăperile adiacente nu se ia în considerare clasa de reacție la foc.
Articolul 4.2.5.4.
(1)La toate nivelurile clădirii foarte înalte, fiecare dintre scările de evacuare a utilizatorilor trebuie să fie accesibilă prin încăpere tampon protejată ventilată în suprapresiune, pe trasee de deplasare independente și direcții diferite, pe lungimea de evacuare normată.
(2)Cel puțin 2 dintre scările de evacuare ale clădirii foarte înalte, vor avea acces pe terasă.
Articolul 4.2.5.5.
La utilizarea scărilor rulante se respectă prevederile Art. 2.5.6.3.3. din normativ.
Articolul 4.2.5.6.
(1)Căile de evacuare a utilizatorilor clădirilor foarte înalte, vor respecta lungimile de evacuare precizate în Tabelul 97.
(2)Lungimile de evacuare maximum admise, se determină pentru traseul de evacuare parcurs de la ușa încăperii până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon protejată ventilată în suprapresiune a scării închise de evacuare.
(3)Dacă distanța parcursă în interiorul încăperii până la ușa prevăzută în peretele rezistent la foc (de delimitare a coridorului față de încăpere), este mai mică decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea într-o singură direcție, atunci lungimea celor două căi de evacuare distincte și independente necesare se măsoară de la ușa încăperii, și este necesar ca traseul de evacuare parcurs de la ușa încăperii până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon a celei mai apropiate scări închise de evacuare, să fie mai mică decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea în două direcții.
(4)Dacă distanța parcursă în interiorul încăperii până la ușa prevăzută în peretele rezistent la foc (de delimitare a coridorului față de încăpere) este mai mare decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea într-o singură direcție, atunci sunt necesare două căi de evacuare în interiorul încăperii, iar lungimea celor două căi de evacuare distincte și independente necesare se măsoară de la cel mai dezavantajos punct din interiorul încăperii respective, fiind necesar ca traseul de evacuare parcurs din acest punct până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon a celei mai apropiate scări închise de evacuare să fie mai mică decât lungimea maximă de evacuare admisă pentru evacuarea în două direcții.
(5)În interiorul încăperilor se asigură lungimea de evacuare admisă normată.
Tabelul 97: Lungimi de evacuare în clădiri supraterane foarte înalte
| Destinația clădirii foarte înalte | Lungime maximă de evacuare | |
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | |
| (m) | (m) | |
| Administrativă, învățământ, turism, sănătate, comerț, cult, locuințe colective etc. | 25 | 15 |
Note Tabelul 97:(a) Lungimea de evacuare într-o direcție (coridor înfundat), se referă și la interiorul încăperilor și respectiv a apartamentelor de locuit.(b) Pentru sălile aglomerate din clădirile foarte înalte se respectă prevederile privind performanțele specifice clădirilor foarte înalte, fiind admisă utilizarea scărilor construcției pentru evacuarea utilizatorilor, dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate.(c) Sălile aglomerate din clădirile foarte înalte situate în porțiunile de clădiri foarte înalte până la cota +42 m inclusiv, respectă prevederile privind performanțele specifice clădirilor foarte înalte, fiind admisă utilizarea scărilor construcției foarte înalte pentru evacuarea utilizatorilor, dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate. Sălile aglomerate din cadrul clădirilor foarte înalte dispuse în compartimente de incendiu separate funcțional și constructiv față de restul clădirii foarte înalte, situate până la cota +42 m inclusiv în cadrul volumului clădirilor foarte înalte, care dispun de scări proprii (dacă îndeplinesc și condițiile de alcătuire și dimensionare a scărilor pentru săli aglomerate) pentru evacuarea tuturor utilizatorilor sălilor aglomerate, nu generează îndeplinirea condițiilor de alcătuire și dimensionare pentru săli aglomerate a celorlalte scări de evacuare ale clădirii foarte înalte.
Articolul 4.2.5.7.
Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f) din clădirile supraterane foarte înalte, este de 70 utilizatori. Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f) din clădirile supraterane foarte înalte destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), este de 40 utilizatori.
Articolul 4.2.5.8.
(1)La nivelurile supraterane ale clădirii foarte înalte, accesul la scările de evacuare închise este admis numai prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, conform prevederilor normativului.
(2)Încăperile tampon protejate vor avea pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 și planșee REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, iar golurile de circulație protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 și vor fi puse în suprapresiune.
(3)Ușile încăperilor tampon de acces la casele de scări de evacuare se prevăd cu bare antipanică și se vor deschide în sensul evacuării, indiferent de numărul de persoane.
(4)Ușile de evacuare ce debușează în exteriorul construcției, se prevăd cu bare antipanică.
Articolul 4.2.5.9.
(1)La nivelurile subterane ale clădirilor foarte înalte, accesul la scările de evacuare închise se asigură numai prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, realizate cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120, planșee REI 90, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.
(2)Ușile încăperilor tampon se prevăd cu bare antipanică.
(3)Ușile de evacuare ce debușează în exteriorul construcției, se prevăd cu bare antipanică.
Articolul 4.2.5.10.
(1)Rampele scărilor închise aferente nivelurilor subterane, se separă de rampele scărilor nivelurilor supraterane prin pereți rezistenți la foc EI/REI 180 și planșee REI 180, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2)Comunicarea funcțională între rampele scărilor subterane și rampele scărilor supraterane, se poate asigura printr-o ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_2 120-C5S_200, dispusă la parter sau palierul intermediar dintre parter și primul nivel al subsolului, cu deschidere în sensul de evacuare.
(3)Dacă nu există comunicare între rampa subterană și cea supraterană, golul de ieșire al rampei subterane în holul de la parter se protejază cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_2 120-C5S_200, cu deschidere în sensul de evacuare.
Articolul 4.2.5.11.
(1)Finisajele interioare ale pereților, plafoanelor și pardoselilor căilor comune de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor clădirilor foarte înalte trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_FL sau A2_FL-s1.
(2)Pe căile comune de circulație orizontală funcțională și de evacuare a utilizatorilor (coridoare, holuri) se admit și finisaje clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 din folii cu grosimea de maxim 0,5 cm care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0 și mochete, minimum B_FL-s1, cu grosimea de maxim 2 cm, montate direct sau pe un strat fonoizolator la zgomot de impact, care se lipesc pe suport A1 sau A2-s1,d0.
(3)Pardoselile supraînălțate se realizează conform Art. 2.4.5.4.
(4)Tratamentele și izolațiile termice și fonice interioare, utilizate pe căile comune de circulație, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, respectiv A1_fl sau A2_FL-s1.
Articolul 4.2.5.12.
(1)Circulațiile comune orizontale (coridoare, holuri, vestibuluri) se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți cu ventilare mecanică sau se pun în suprapresiune, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.
(2)Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări supraterane închise, precum și din încăperile tampon ale acestora, se asigură prin tiraj natural organizat sau acestea se pun în suprapresiune. Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări subterane închise și la încăperile tampon ale acestora, se asigură numai prin tiraj natural organizat, sau acestea se pun în suprapresiune.
(3)Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, din casele de scări închise și din circulațiile comune orizontale subterane, se asigură separat față de cele ale nivelurilor supraterane.
4.2.6.Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu
Articolul 4.2.6.1.
La clădirile foarte înalte se asigură căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
(2)În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii foarte înalte, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1), (2) și (3). Pentru o capacitate maxim simultană mai mare de 2.500 de persoane nu se ia în calcul Art. 2.6.7. alin. (3).
4.2.7.Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
Articolul 4.2.7.1.
(1)Clădirile foarte înalte se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
(2)Clădirile civile foarte înalte se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 200 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
SECȚIUNEA III4.3. Clădiri civile cu săli aglomerate4.3.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
Articolul 4.3.1.1.
(1)Măsurile de securitate la incendiu la sălile aglomerate se stabilesc în funcție de destinație, categoria sălii aglomerate, capacitatea maximă simultană de utilizatori, starea utilizatorilor, numărul de niveluri și nivelul de stabilitate la incendiu al construcției.
(2)Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor cu săli aglomerate se determină conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 2.
(3)Pentru sălile aglomerate cu funcțiuni multiple (polivalente), măsurile de securitate la incendiu se asigură în funcție de categoria de încadrare cea mai defavorabilă a sălii.
Articolul 4.3.1.2.
(1)În funcție de destinație, sălile aglomerate se încadrează în categoria S1 sau categoria S2, conform prevederilor din Tabelul 98.
(2)Sălile aglomerate a căror destinație nu este menționată în Tabelul 98, se încadrează prin asimilare.
Tabelul 98: Categorii de săli aglomerate
| Categoria sălii aglomerate | Destinația sălii aglomerate |
|---|---|
| S1 | Teatre, săli de spectacole, circuri, expoziții comerciale și muzee cu exponate combustibile, discoteci, cluburi etc. |
| S2 | Săli de întruniri, conferințe, concerte, sport, așteptare, cult, magazine și centre comerciale, proiecții cinematografice, lectură, muzee cu exponate incombustibile, expoziții, auditorii, cantine, restaurante, vestiare etc. |
4.3.2.Amplasarea și conformarea clădirilor
Articolul 4.3.2.1.
(1)Clădirile cu săli aglomerate care au asigurat nivelul I, II sau III de stabilitate la incendiu, vor fi astfel conformate încât să îndeplinească condițiile de corelare normate, astfel:
a)între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane și capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă, potrivit prevederilor din Tabelul 99.;
Tabelul 99: Corelare între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane și capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă
| Amplasarea sălii aglomerate | Categoria sălii aglomerate | Capacitatea maximă simultană de utilizatori, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii | ||
| I | II | III | ||
| Independentă sau compartiment de incendiu | S1 | Nelimitat* | 5.000** | 2.000 |
| S2 | Nelimitat*** | 2.500 | ||
| Alipită pe o latură de construcție cu altă destinație sau comasarea mai multor săli aglomerate într-o construcție fără alte destinații | S1 | 5.000 | 3.000 | 1.500 |
| S2 | 6.000 | 4.000 | 2.000 | |
| Înglobată în construcție cu altă destinație | S1 | 3.000 | 2.000 | 1.000 |
| S2 | 5.000 | 3.000 | 1.500 | |
Note Tabelul 99:(a) * - se aplică Tabelul 41 și Art. 3.1.2.6. referitor la aria compartimentului de incendiu a clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (arie nelimitată), în condițiile în care se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/ holuri) și casele de scări; în cazul în care nu se prevăd toate instalațiile enumerate anterior, aria compartimentului de incendiu este maximum 15.000 mp.(b) - nu se aplică Tabelul 41 și Art. 3.1.2.6. referitor la aria compartimentului de incendiu a clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (arie nelimitată), în condițiile în care se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/ holuri) și casele de scări.(c) * - se aplică Tabelul 41 și Art. 3.1.2.6. referitor la aria compartimentului de incendiu a clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile (arie nelimitată), în condițiile în care se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți din circulațiile comune orizontale (coridoare/ holuri) și casele de scări; în cazul în care nu se prevăd toate instalațiile enumerate anterior, aria compartimentului de incendiu este maximum 10.000 mp.
b)între categoria sălii aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) și numărul maxim de niveluri supraterane admis în care pot fi dispuse săli aglomerate, potrivit prevederilor din Tabelul 100.;
Tabelul 100: Corelare între categoria sălii aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) și numărul de niveluri supraterane în care este admisă realizarea acestora
| Categoria sălii aglomerate | Numărul maxim de niveluri supraterane în care pot fi dispuse săli aglomerate | ||
| I | II | III | |
| S1 | Nelimitat | 5 | 2 |
| S2 | Nelimitat | 6 | 3 |
c)între categoria sălii aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) și numărul de niveluri subterane admis în care pot fi dispuse săli aglomerate, potrivit prevederilor din Tabelul 101.
Tabelul 101: Corelare între categoria sălii aglomerate (porțiunea în care publicul are acces) și numărul maxim de niveluri subterane în care este admisă realizarea acestora
| Categoria sălii aglomerate | Numărul maxim de niveluri subterane în care pot fi dispuse săli aglomerate | ||
| I | II | III | |
| S1 | 2 | 1 | - |
| S2 | 2 | 1 | - |
Articolul 4.3.2.2.
(1)În clădiri (construcții) provizorii independente, parter, cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V, se pot amenaja săli aglomerate numai pentru:
a)circuri mobile, spații comerciale, săli de întruniri ocazionale, patinoare, terenuri de hochei, bazine de înot și altele similare;
b)cluburi, discoteci și cinematografe cu funcționare sezonieră, pentru maximum 300 de utilizatori;
c)expoziții de importanță locală care nu adăpostesc exponate de valoare sau de patrimoniu (potrivit declarației investitorului sau beneficiarului).
(2)La clădirile (construcțiile) provizorii cu săli aglomerate, trebuie asigurate minimum două căi de evacuare pentru utilizatori și lungimile căilor de evacuare normate de la cel mai îndepărtat loc până la o ieșire în exterior.
Articolul 4.3.2.3.
(1)Porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate înglobate în construcții cu alte destinații, se separă cu elemente de construcție rezistente la foc minimum EI/REI 180 pentru pereți și minimum REI 90 pentru planșee. În mod similar, se separă între ele și porțiunile de clădiri aferente mai multor săli aglomerate comasate, indiferent de destinația lor.
(2)La cluburi și discoteci, porțiunile aferente diferitelor activități pot comunica liber cu sectoarele de recepție ale sălilor aglomerate.
(3)Vestiarele, birourile, amfiteatrele și sălile de întruniri din clădirile administrative, de învățământ, sănătate, sport, cultură, turism, cult etc., pot avea căi de evacuare comune cu cele ale clădirii în care sunt situate.
(4)Sălile aglomerate (inclusiv cele comasate într-o clădire cu altă destinație), pot comunica cu porțiunile comune ale clădirii în care sunt dispuse, prin goluri de circulație funcțională și de evacuare, protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 30-C5S_200.
Articolul 4.3.2.4.
(1)Porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate din construcții cu alte destinații, se pot constitui în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, delimitate față de restul clădirii conform prevederilor normate, compartimentarea se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite pentru fiecare tip sau funcțiune distincte potrivit prevederilor normativului, asigurându-se separarea tipurilor și/sau a funcțiunilor diferite cu elemente de construcție verticale și orizontale cu rezistențe la foc determinate în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, dar nu mai puțin de REI 180 sau EI-M 180 pentru pereți și REI 120 pentru planșee și protecții a golurilor conform prevederilor normativului. Pentru fiecare compartiment de incendiu distinct, se asigură căi de acces și de evacuare pentru utilizatori, precum și căi de acces carosabile corespunzător dimensionate pentru circulația și amplasarea autospecialelor pentru intervenție de stingere și salvare în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi.
(2)Atunci când porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate se constituie în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, în cadrul construcțiilor civile cu înălțime obișnuită, măsurile de protecție pasive specifice clădirilor cu săli aglomerate se aplică doar compartimentelor ce includ săli aglomerate, cu excepția asigurării pentru fiecare compartiment a minimum două căi de evacuare distincte pentru utilizatori și a condițiilor minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească principalele elemente de construcție utilizate pentru încadrarea întregii construcții în nivelul de stabilitate la incendiu specificat de Art. 4.3.2.1. astfel încât întreaga construcție să îndeplinească condițiile de corelare normate între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane și capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă.
(3)Atunci când porțiunile de clădire aferente sălilor aglomerate se constituie în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, în cadrul clădirilor înalte sau foarte înalte vor fi îndeplinite și condițiile de performanță specifice acestor tipuri de clădiri, asigurându-se îndeplinirea condițiilor de performanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele tipuri de clădiri.
4.3.3.Limitarea propagării incendiilor
Articolul 4.3.3.1.
(1)În interiorul compartimentelor de incendiu sau funcționale ale sălilor aglomerate cu orice destinație, încăperile cu risc mare de incendiu sau care adăpostesc aparataj sau obiecte de importanță deosebită, se separă de restul clădirii prin pereți și planșee a căror rezistență la foc se stabilește în funcție de densitatea sarcinii termice (q), potrivit prevederilor din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5 precum și de importanța bunurilor din încăperile adiacente.
(2)Cabinele tehnice necesare funcțional (regie, sunet, lumini), pot avea spre sala aglomerată, goluri protejate cu geamuri rezistente la foc minimum EI 60 sau cu obloane rezistente la foc EI 60 sau cu perdele de sprinklere cu funcționare timp de minimum 60 de minute, pereți EI 120 și planșee REI 120, în toate cazurile în care aceste cabine se separă de restul clădirii la fel ca sala aglomerată.
(3)Elementele de separare din interiorul clădirii și compartimentelor de incendiu sau funcționale ale clădirii cu săli aglomerate, trebuie să îndeplinească și condițiile determinate de densitatea sarcinii termice (q) și prevederile din Tabelul 102.
Tabelul 102: Elemente de separare din interiorul clădirii și compartimentelor de incendiu sau funcționale ale clădirilor cu săli aglomerate
| Nr. crt. | Destinația elementului | Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii | Condiții minime de rezistență (minute) și reacție la foc | Observații | |
| pereți | planșee | ||||
| 1. | Planșeele nivelurilor intermediare amenajate în interiorul sălilor aglomerate (logii, balcoane, supante, platforme etc.) | I, II, III | - | REI* A1 sau A2-s1,d0 | * Se respectă condițiile nivelului de stabilitate la incendiu asigurat la construcție conform Tabelul 2 |
| 2. | Elemente ce separă de restul construcției încăperile accesibile publicului din săli polivalente, teatre, cinematogarafe, expoziții, magazine, centre și complexuri comerciale etc., (cu excepția planșeelor peste subsol) | I | EI 120 A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | Pentru căile comune de circulație funcțională și evacuare ale acestora se respectă condițiile de performanță la foc ale pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de circulație funcțională și de evacuare orizontale și verticale, dacă clădirea în care este dispusă sala aglomerată nu impune cerințe mai restrictive. |
| II | REI 60 A1 sau A2-s1,d0 | ||||
| III | EI 60 A1 sau A2-s1,d0 | REI 45 A1 sau A2-s1,d0 | |||
| 3. | Planșeele peste subsol sau demisol, la încăperile accesibile publicului și la căile lor comune de circulație funcțională și de evacuare, precum și la ateliere | I, II | - | REI 180 A1 sau A2-s1,d0 | În săli de alimentație publică, pot fi REI 60, cu excepția planșeelor peste parcaje și depozite de materiale combustibile |
| III | - | REI 120 A1 sau A2-s1,d0 | |||
| 4. | Elemente de separare între depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile aferente sălii aglomerate și restul construcției | I, II, III | Minimum EI 180 A1 sau A2-s1,d0 | minimum REI 120 A1 sau A2- s1,d0 | Golurile de comunicare funcțională se protejază cu elemente minimum EI_2 90-C3S_200 |
Notă Tabelul 102: "-" - Fără performanțe determinate la foc.
Articolul 4.3.3.2.
Pereții și planșeele de separare a spațiilor închise pentru parcarea autoturismelor, față de clădiri ori porțiuni de clădiri cu săli aglomerate indiferent de destinație, trebuie să fie rezistente la foc minimum EI/REI 240 pentru pereți și respectiv REI 180 pentru planșee. În acești pereți de separare a parcajelor, se admit numai goluri de circulație funcțională și evacuare, protejate cu încăperi tampon, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.
4.3.4.Alcătuiri constructive4.3.4.1. Prevederi generale
Articolul 4.3.4.1.1.
(1)Elementele decorative interioare și finisajele, precum și tratamentele și izolațiile termice și acustice ale sălilor aglomerate trebuie să fie din clasa de reacție la foc minimum B-s1,d0 și respectiv minimum B_FL-s1, alcătuite potrivit prevederilor din normativ.
(2)Continuitatea golurilor dintre finisajele sau tratamentele termice sau acustice și elementele suport ale acestora (pereți, parapeți sau planșee), trebuie întreruptă prin diafragme (care pot fi realizate din aceleași materiale), în celule cu dimensiuni de maximum 3 m x 3 m, astfel încât să se evite formarea de curenți favorabili dezvoltării incendiilor.
Articolul 4.3.4.1.2.
(1)În sălile aglomerate și spațiile lor anexă în care publicul are acces, plafoanele cu suprafața continuă sau discontinuă/modulară, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar (atât cele pline, cât și cele care nu sunt pline) se realizează din materiale încadrate în clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Plafoanele (autoportante sau suspendate) pline (cu suprafața continuă nedemontabilă) vor fi rezistente la foc EI 30 (a←→b). Este obligatorie prevederea plafoanelor rezistente la foc minimum EI 30 (a←→b) în sălile aglomerate și spațiile lor anexă în care publicul are acces, precum și pe căile comune de evacuare ale sălilor aglomerate, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere sau a plafoanelor rezistente la foc minimum EI 30 (a←b) în sălile aglomerate și spațiile lor anexă în care publicul are acces precum și pe căile comune de evacuare ale sălilor aglomerate, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere.
(2)Continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență, va fi întrerupt cu diafragme continue minimum DH 30, dispuse la maximum 30 m pe două direcții perpendiculare, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2.
Articolul 4.3.4.1.3.
(1)Sălile aglomerate cu orice destinație, precum și încăperile de depozitare aferente acestora cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/ aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafață pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
(2)Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural - organizat, va fi cel puțin 1% din aria sălii aglomerate.
(3)Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 4.3.4.1.4.
(1)Dispozitivele cu deschidere automată (gurile) pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se prevăd în treimea superioară a sălii (încăperii) și se repartizează cât mai uniform față de aria protejată. Ele pot comunica direct cu exteriorul sau prin ghene de evacuare a fumului cu secțiunea echivalentă cu a gurilor de evacuare.
(2)Ghenele prevăzute pentru tubulaturi colectoare de evacuare a fumului în caz de incendiu vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 și vor avea pereții rezistenți la foc minimum EI 30 în interiorul sălii, EI/REI 90 la trecerea prin alte destinații, iar ghenele pentru tubulaturi colectoare de evacuare a fumului minimum EI/REI 180. În toate cazurile în care, ghenele pentru tubulaturi trec prin alte destinații, ușile (trapele) de vizitare ale acestora vor fi din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum jumătate din rezistența la foc a pereților, dar minim EI 45.
(3)Dispozitivele cu deschidere automată pentru evacuarea fumului trebuie acționate și prin comenzi manuale, ușor accesibile de la nivelul sălii și din încăperea serviciului pentru situații de urgență.
(4)Încăperile din care se evacuează fumul în caz de incendiu vor avea asigurate admisii de aer dispuse la partea lor inferioară (în apropierea pardoselii), conform prevederilor normativului.
(5)Ghenele prevăzute pentru instalații (cu excepția celor de la alin. (2)) vor îndeplini condițiile de la Art. 2.4.11.2. alin. (1), (2), (4) și (5).
4.3.4.2.Dispoziții specifice
Articolul 4.3.4.2.1.
(1)Teatrele cu mai mult de 600 locuri și scenă amenajată, vor avea separată scena și anexele sale (buzunare, depozite, ateliere, cabine artiști etc.) față de sală, prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 240 și planșee rezistente la foc minimum REI 120, iar golul portal de comunicare funcțională între sală și scenă, va fi protejat cu cortină de siguranță EI 90. La teatrele tip arenă, se separă numai anexele.
(2)Față de alte spații în care publicul are acces (foaiere, holuri, coridoare, vestibuluri etc.), separarea scenei și a anexelor sale, se realizează cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 și planșee rezistente la foc minimum REI 90.
(3)Atunci când scenele au suprafața de maximum 50 mp, încăperile pentru artiști pot avea uși de comunicare directă cu sala sau scena.
(4)În pereții rezistenți la foc EI/REI 240 ce separă sala teatrului față de scena amenajată, în afara golului portal, se pot practica două goluri de circulație funcțională (câte unul de fiecare parte a portalului), protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 sau cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200.
(5)La sălile care au portalul spre scenă protejat cu cortină de siguranță, căile de acces funcționale dintre scenă și încăperile pentru reflectoare, loji, regie etc., care comunică liber cu sala, se separă prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, realizate cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 120, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200.
Articolul 4.3.4.2.2.
(1)Pereții și planșeele care separă scena și buzunarele scenei de anexele lor, vor fi rezistenți la foc minimum EI/REI 90 pentru pereți și REI 90 pentru planșee.
(2)Golurile de circulație funcțională din pereții care separă scena și buzunarele scenei față de anexele acestora (ateliere, cabine, birouri etc.), inclusiv cele din pereții care separă căile de circulație funcțională și evacuare aferente, se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200.
(3)Planșeele cabinelor pentru artiști și ale depozitelor de materiale combustibile amplasate sub scenă, trebuie să fie rezistente la foc minimum REI 90 pentru cabine și mimimum REI 180 pentru depozite.
(4)Pereții care separă depozitele pentru materiale combustibile și atelierele anexe cu risc mare de incendiu față de restul clădirii teatrului, vor fi rezistenți la foc minimum EI/REI 240 și fără alte goluri decât cele strict necesare circulației funcționale, protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.
(5)Acoperișul scenei și structurile de rezistență ale pasarelelor și grătarelor scenei se pot executa din materiale A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc R 15.
(6)Golurile de acces din clădire la pasarelele scenei se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 90-C5S_200.
(7)Grătarele pasarelelor pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0.
(8)Planșeele care separă scena sau buzunarele scenei de alte încăperi situate deasupra lor, trebuie să fie rezistente la foc de minimum REI 120.
Articolul 4.3.4.2.3.
(1)Proiecția filmelor pe bază de nitroceluloză, trebuie să se facă din cabine special amenajate, atunci când se utilizează mai mult de un aparat de proiecție a filmelor neinflamabile (peliculă de siguranță) sau de proiecție digitală, precum și indiferent de numărul aparatelor la proiecția filmelor pe bază de nitroceluloză.
(2)Pereții și planșeele cabinei de proiecție pentru peliculă pe bază de nitroceluloză cu mai mult de un aparat de proiecție a filmelor și ale depozitelor aferente cabinei de proiecție, vor fi rezistenți la foc de minimum EI/REI 90 pentru pereți și REI 60 pentru planșee.
(3)Cabina de proiecție pentru peliculă pe bază de nitroceluloză cu mai mult de un aparat de proiecție nu trebuie să comunice direct cu sala în care se află publicul decât prin vizete de proiecție și observare, închise etanș contra fumului cu geamuri și protejate cu obloane EI 30, care prin închidere în caz de incendiu, să acționeze aprinderea automată a luminii din sală.
(4)Dacă pentru proiecția peliculelor de siguranță se folosesc becuri incandescente sau becuri cu descărcări în gaze cu o putere mai mică de 2.000 W, cabina de proiecție poate comunica cu sala în care se află publicul prin uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_a, iar vizetele nu trebuie să fie protejate cu obloane EI 30 decât dacă depășesc suprafața de 0,16 mp.
(5)Comunicarea cabinei de proiecție pentru pelicule de siguranță și a anexelor sale cu căile de circulație funcțională și evacuare ale publicului, se asigură numai prin încăperi tampon protejate.
(6)Ușile cabinei de proiecție, ale încăperilor de derulare și aparataj electric, precum și cele ale încăperii tampon prin care comunică cu restul clădirii, trebuie să fie rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 45-C5S_a.
(7)Cabinele de proiecție digitală cu mai mult de un aparat de proiecție a filmelor, trebuie să fie separate de restul clădirii prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 și planșee rezistente la foc minimum REI 60, iar ușile de comunicare cu restul clădirii vor fi rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 30-C5S_a.
Articolul 4.3.4.2.4.
Deasupra scenelor amenajate ale sălilor de teatru nu se prevăd sau amenajează încăperi cu alte destinații.
Articolul 4.3.4.2.5.
Sălile de teatru cu mai mult de 600 locuri și scenă amenajată vor avea prevăzute:
a)cortine de siguranță între scenă și sală, rezistente la foc minimum EI 90. Cortinele de siguranță trebuie să poată fi coborâte prin comenzi automate și manuale, local sau de la distanță, în cel mult 40 de secunde;
b)încăpere proprie aferentă serviciului pentru situații de urgență, care va avea acces ușor (facil) și sigur din exterior în caz de incendiu și acces la scenă și încăperile unde sunt necesare manevre sau intervenții în caz de incendiu, în condițiile în care este obligatorie constituirea acestor servicii;
c)posibilități de acces și intervenție în caz de incendiu la părțile superioare ale scenei, la nivelul podiumului de joc și la subsolul scenei, prin scări interioare închise sau prin scări exterioare deschise, iar golurile de acces vor fi protejate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 45-C5S_200.
Articolul 4.3.4.2.6.
(1)Scenele prevăzute cu cortină de siguranță, buzunarele scenelor cu aria mai mare de 100 mp și fosele pentru orchestră cu peste 50 de locuri, vor avea obligatoriu două ieșiri de evacuare distincte de cele ale sălii teatrului, iar la scenele fără cortină de siguranță, una din ieșirile de evacuare poate fi asigurată prin sala teatrului. La sălile tip arenă, căile de evacuare ale publicului constituie și căi de evacuare ale actorilor.
(2)Căile de evacuare ale balcoanelor și lojelor din sălile cu scene de teatru, cele ale încăperilor de servire a publicului, precum și cel puțin una dintre cele ale supantelor pentru mai mult de 100 persoane din orice sală aglomerată, vor avea trasee separate de sală.
(3)Buzunarele scenei și depozitele, vor avea cel puțin o cale de evacuare asigurată pe traseu separat de scenă.
Articolul 4.3.4.2.7.
(1)Scenele cu suprafața mai mare de 150 mp și buzunarele acestora cu înălțimea mai mare de 10 m, vor avea asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, cu dispozitive (opace sau transparente) de evacuare a fumului amplasate la partea superioară a scenei (deasupra grătarelor), cu suprafața utilă/aerodinamică liberă totală, de minimum 5% din aria pardoselii sau prin ventilare mecanică.
(2)Dispozitivele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din scenele cu suprafața mai mare de 150 mp și buzunarele acestora, vor fi cu acționare automată și acționări manuale din locuri ușor accesibile și de la serviciul pentru situații de urgență constituit conform reglementării tehnice specifice.
4.3.5.Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu
Articolul 4.3.5.1.
(1)Pentru evacuarea utilizatorilor sălilor aglomerate, este obligatorie asigurarea a cel puțin două căi de evacuare, distincte și judicios distribuite, pentru:
a)fiecare nivel al sălilor aglomerate, precum și nivelurile de supante, lojii și balcoane pentru mai mult de 100 utilizatori;
b)foaiere, alimentație publică, garderobe și alte încăperi de servire a publicului, cu aria mai mare de 200 mp.
(2)Sălile aglomerate cu capacitatea maximum simultană mai mare de 600 utilizatori, vor avea asigurate minimum trei căi de evacuare.
(3)La sălile aglomerate de spectacole cu scene sau podiumuri de joc, circulația de evacuare va fi astfel organizată încât publicul utilizator să nu se deplaseze pentru evacuare în direcția scenei sau a podiumului de joc sau evacuarea publicului să fie prin scenă sau podiumul de joc, cu excepția situațiilor în care sunt dispuse locuri pentru spectatori în scenă sau pe podium.
(4)Gabaritele trecerilor de evacuare din interiorul sălilor aglomerate vor corespunde numărului unităților (fluxurilor) de trecere care se evacuează prin acestea.
Articolul 4.3.5.2.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 103.
Tabelul 103: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări) | Uși (cu excepția celor către sălile aglomerate) | |||
| I h<28m | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 90-C5S_200 |
| II | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 60-C5S_200 |
| II (+) | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 60-C5S_200 |
| III | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 45-C5S_200 |
| III (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 30-C5S_200 |
Note Tabelul 103:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 4.3.5.3.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, coridoare, din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 104.
Tabelul 104: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, coridoare, din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la coridoare | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise și către sălile aglomerate) | |||
| I h<28m | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | Conform prevederi din Tabelul 2 nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_a | |
| II (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a | |
| III | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0, | E 15-C5S_a | |
Note Tabelul 104:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 4.3.5.4.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, holuri, din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 105.
Tabelul 105: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, holuri, din clădirile cu săli aglomerate de tip S1 supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la holuri | ||||
| Pereți | Planșee (care separă holurile față de restul construcției, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise și către sălile aglomerate) | |||
| I h<28m | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | Conform prevederi din Tabelul 2 nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 45-C5S_a | |
| II (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | EI 30-C5S_a | |
| III | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a | |
Note Tabelul 105:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 4.3.5.5.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile cu săli aglomerate de tip S2 supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 106.
Tabelul 106: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile cu săli aglomerate de tip S2 supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la case de scări închise | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției casele de scări) | Uși (cu excepția celor către sălile aglomerate) | |||
| I h<28m | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 180 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 45-C5S_200 |
| II (+) | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 45-C5S_200 |
| III | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 30-C5S_200 |
| III (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 30-C5S_200 |
Note Tabelul 106:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice;(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 4.3.5.6.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, coridoare, din clădirile cu săli aglomerate de tip S2 supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 107.
Tabelul 107: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, coridoare, din clădirile cu săli aglomerate de tip S2 supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la coridoare | ||||
| Pereți | Planșee (care separă față de restul construcției coridoarele, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise și către sălile aglomerate) | |||
| I h<28m | EI/REI 90 | A1 sau A2- s1,d0 | Conform prevederi din Tabelul 2 nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2- s1,d0 | E 45-C5S_a |
| II | EI/REI 90 | A1 sau A2- s1,d0 | A1 sau A2- s1,d0 | E 30-C5S_a | |
| II (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2- s1,d0 | A1 sau A2- s1,d0 | E 30-C5S_a | |
| III | EI/REI 60 | A1 sau A2- s1,d0 | A1 sau A2- s1,d0 | E 15-C5S_a | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1 sau A2- s1,d0 | A1 sau A2- s1,d0 | E 15-C5S_a | |
Note Tabelul 107:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 4.3.5.7.
Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, holuri, din clădirile cu săli aglomerate de tip S2 supraterane cu înălțimi obișnuite, trebuie să corespundă prevederilor din Tabelul 108.
Tabelul 108: Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale, holuri, din clădirile cu săli aglomerate de tip S2 supraterane cu înălțimi obișnuite
| Nivel de stabilitate la incendiu | Niveluri de comportare la foc admise la holuri | ||||
| Pereți | Planșee (care separă holurile față de restul construcției, inclusiv căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent) | Uși (cu excepția celor către case de scări închise și către sălile aglomerate) | |||
| I h<28m | EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 | Conform prevederi din Tabelul 2 nr. crt. 3 Condițiile minime de rezistență la foc pe care trebuie să le îndeplinească planșeele (REI) pentru încadrarea în nivelul stabilit de stabilitate la incendiu. | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_a |
| II | EI/REI 90 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_a | |
| II (+) | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a | |
| III | EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a | |
| III (+) | EI/REI 45 | A1 sau A2-s1,d0 | A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a | |
Note Tabelul 108:(a) (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.(b) "h" - Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.
Articolul 4.3.5.8.
Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) la sălile aglomerate, este precizat în Tabelul 109.
Tabelul 109: Număr normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) la săli aglomerate
| Nr. crt. | Tipul sălii aglomerate și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii | Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) | |
| 1. | Sală aglomerată tip S1 și nivel de stabilitate la incendiu: | I | 60 (80)* |
| II | 50 (70)* | ||
| III | 35 (50)* | ||
| IV și/sau V | 25 | ||
| 2. | Sală aglomerată tip S2 și nivel de stabilitate la incendiu: | I | 75(110)* |
| II | 70 (100)* | ||
| III | 50 (75) * | ||
| IV | 35 | ||
| V | 25 | ||
Notă Tabelul 109: * - Valorile din paranteze se referă la unitățile (fluxurile) de trecere de evacuare din interiorul sălii aglomerate, pe traseul parcurs de la cel mai îndepărtat loc până la cea mai apropiată ușă de evacuare a sălii aglomerate.
Articolul 4.3.5.9.
Lungimile de evacuare maximum admise pe traseele parcurse de utilizatori pe căile de evacuare (de la cel mai îndepărtat loc, până la cea mai apropiată ușă de evacuare a sălii aglomerate fiind traseu interior de evacuare) ale sălilor aglomerate, sunt precizate în Tabelul 110.
Tabelul 110: Lungimi de evacuare maximum admise la săli aglomerate
| Categoria sălii aglomerate | Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii | Lungimi de evacuare maximum admise | ||
| de la cel mai îndepărtat loc, până la cea mai apropiată ușă de evacuare a sălii aglomerate | de la ușa sălii aglomerate până la o scară, degajament protejat sau în exterior, când evacuarea se face: | |||
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | |||
| metri | metri | metri | ||
| Sală aglomerată tip S1 | I | 48 | 40 | 25 |
| II | 40 | 35 | 20 | |
| III | 32 | 25 | 15 | |
| IV | 24 | 16 | 12 | |
| V | 16 | 10 | 10 | |
| Sala aglomerată tip S2 | I | 60 | 40 | 25 |
| II | 50 | 35 | 20 | |
| III | 40 | 25 | 15 | |
| IV | 30 | 16 | 12 | |
| V | 20 | 10 | 10 | |
Notă Tabelul 110: Traseele de evacuare prin foaiere, holuri și windfanguri ale sălii aglomerate nu se iau în considerare la stabilirea lungimii de evacuare normată, dacă foaierele și holurile au asigurate minim condițiile de securitate la incendiu stabilite pentru sala aglomerată respectivă, inclusiv sisteme de evacuare a fumului.
Articolul 4.3.5.10.
(1)Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se face astfel încât să se realizeze treceri cu lățimi corespunzătoare, prin care utilizatorii sălii să ajungă la ieșiri.
(2)La sălile aglomerate cu locuri pe fotolii, scaune sau bănci, pe trecerile dintre pachetele de locuri se pot prevedea strapontine, dacă acestea:
a)se ridică automat și se mențin în această poziție atunci când nu sunt utilizate, lăsând liberă lățimea trecerii rezultată din calcul;
b)fiind coborâte, rămâne liberă o trecere cu lățimea de minimum 80 cm.
Articolul 4.3.5.11.
Pe trecerile de evacuare dintre rândurile de scaune se admit trepte numai perpendiculare pe acestea (nu în lungul lor).
Articolul 4.3.5.12.
(1)La sălile de spectacole, auditorii, săli de concerte, polivalente și altele similare, numărul maxim de locuri dintr-un rând se stabilește în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii și de modul în care se face evacuarea utilizatorilor din rând, potrivit prevederilor din Tabelul 111.
Tabelul 111: Număr maxim de locuri dispuse pe un rând de scaune
| Modul de evacuare al utilizatorilor aflați pe un rând de scaune | Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii | ||
| I și/sau II | III | IV și/sau V | |
| Număr de locuri dispuse pe un rând | |||
| Pe la un capăt al rândului | 25 | 14 | 10* |
| Pe la ambele capete ale rândului | 40 | 25 | 20 |
Notă Tabelul 111: *) - În cazurile admise, la sălile aglomerate din clădiri cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V care nu sunt echipate cu instalație interioară de stingere a incendiilor, se asigură obligatoriu evacuarea rândurilor de scaune la ambele capete.
(2)Numărul de locuri dintr-un rând nu este limitat la sălile aglomerate din clădiri cu nivelul de stabilitate la incendiu I sau II, dacă se prevăd uși amplasate în pereții laterali ai sălii, astfel dispuse încât la fiecare capăt al unui grup de patru rânduri de scaune, să existe câte o ușă de evacuare.
(3)Spațiul liber de trecere dintre rândurile de scaune trebuie să fie de minimum 45 cm.
Articolul 4.3.5.13.
(1)Pentru asigurarea evacuării rapide și fără accidente a utilizatorilor rândurile de scaune, băncile și pupitrele din sălile aglomerate se fixează de pardoseală, astfel încât să nu fie răsturnate în caz de panică.
(2)La sălile polivalente se recomandă ca scaunele să fie solidarizate între ele pe șiruri și rânduri. Fiecare șir sau rând de scaune trebuie fixat solid la cele două capete, de pardoseală sau pereți sau prins solidar de celelalte rânduri astfel încât să devină un pachet. În toate situațiile, barele de fixare perpendiculare pe rândurile de scaune și aplicate la nivelul pardoselii, vor avea cel mult 20 mm grosime, iar profilul rotunjit.
(3)Lojele din sălile de spectacol, expoziții și saloane de dans pot avea maximum 25 de scaune mobile.
(4)La sălile de întruniri cu o capacitate de maximum 200 de locuri, rândurile de scaune și băncile pot fi nefixate de pardoseală.
Articolul 4.3.5.14.
(1)Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se face astfel încât să se asigure căi de acces și circulație la ieșirile din sală, prin treceri cu lățimi determinate prin calcul.
(2)La amplasarea mobilierului în săli aglomerate cu locuri la mese, trebuie să se asigure treceri cu lățimi normate determinate prin calcul și prin care utilizatorii să se poată evacua în caz de incendiu.
Articolul 4.3.5.15.
Este interzisă utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc., care pot întrerupe căile de evacuare ale utilizatorilor sălilor aglomerate.
Articolul 4.3.5.16.
(1)În clădirile cu săli aglomerate pot fi prevăzute scări rulante realizate conform prevederilor Art. 2.5.6.3.3., cu condiția asigurării și a căilor de evacuare a utilizatorilor prin scări închise.
(2)Indiferent de lățimea rampei, scările rulante pot fi considerate că asigură trecerea unei singure unități (flux) de trecere de evacuare.
Articolul 4.3.5.17.
(1)Ușile de pe traseul evacuării utilizatorilor sălilor aglomerate trebuie să se deschidă în sensul evacuării spre exterior, să fie prevăzute cu bară antipanică și să nu aibă proeminențe care ar putea îngreuna trecerea.
(2)La ușile exterioare și cele din pereții care separă sala aglomerată de alte funcțiuni ale clădirii, se pot utiliza sisteme de zăvorâre, ușor de acționat prin intermediul barei antipanică.
Articolul 4.3.5.18.
(1)Lățimea scărilor de evacuare în condițiile în care utilizatorii aflați la diferite niveluri/cote ale sălii aglomerate pot observa incendiul în același timp și se pot îndrepta simultan spre scări, se determină după numărul de unități (fluxuri) de trecere de evacuare ce provin din nivelul cel mai aglomerat, la care se adaugă pentru fiecare din celelalte niveluri/cote, lățimea necesară pentru evacuarea a 25% din utilizatorii aflați la nivelul respectiv.
(2)Lățimea ușilor de evacuare a utilizatorilor la nivelul terenului sau al carosabilului înconjurător, trebuie să asigure trecerea numărului total de unități (fluxuri) de trecere de evacuare, care vin prin scările interioare și a tuturor celor de la parter. Lățimea ușilor de acces și evacuare în caz de incendiu se majorează cu 25% față de lățimea determinată prin calcul.
Articolul 4.3.5.19.
(1)Circulațiile comune orizontale care nu au ferestre directe spre exterior (amplasate în fațade, la mai puțin de 30 m față de orice punct din circulații), se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu sau se presurizează.
(2)Casele de scări se prevăd în mod obligatoriu cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate) sau cu sisteme cu presiune diferențială SPD.
(3)Casele de scări, inclusiv cele luminate și ventilate natural prin ferestre cu ochiuri mobile dispuse pe fiecare nivel, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți prin trape verticale amplasate în treimea superioară a pereților exteriori de la ultimul nivel al casei de scară sau prin trape orizontale dispuse pe acoperișul casei scării, prin care se evacuează fumul și gazele fierbinți direct în exterior și admisie de aer conform prevederi normate, precum și cu acționare manuală de la fiecare nivel, de la accesul principal în scară și de la încăperea Serviciului Privat de Pompieri, după caz, și cu acționare automată dacă construcția este prevăzută cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare incendii.
Articolul 4.3.5.20.
(1)Cabina de proiecție pentru pelicula de siguranță sau de proiecție digitală și anexele acestora, vor avea acces la o cale de evacuare, care poate fi comună cu a publicului, dar fără a trece prin sală. La cabinele de proiecție pentru peliculă pe bază de nitroceluloză, se asigură și o a doua cale de evacuare, independentă de cele ale publicului.
(2)Golul de acces în cabinele de proiecție și anexele acestora din căile de evacuare ale publicului, trebuie protejat cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum conform Art. 4.3.4.2.3.
Articolul 4.3.5.21.
(1)Scările interioare de evacuare supraterane ale utilizatorilor sălilor aglomerate, pot avea rampe directe spre subsol numai atunci când asigură circulația acestora la încăperi și spații destinate publicului utilizator (separate față de alte funcțiuni dispuse în subsol conform prevederilor normativului).
(2)Scările exterioare prevăzute pentru evacuarea utilizatorilor sălilor aglomerate, trebuie să fie rezistente la foc minimum R 15 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, protejate și dimensionate corespunzător prevederilor normativului și cu înclinare de maximum 1:2.
(3)Planurile înclinate acoperite se pot utiliza ca ieșiri de evacuare la nivelul terenului sau al unor circulații carosabile, dacă îndeplinesc condițiile specifice acestora.
(4)Curțile interioare și spațiile dintre construcții pot fi luate în considerare la evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu atunci când sunt ferite de efectele incendiului și au lățime suficientă pentru trecerea numărului de unități (fluxuri) de trecere de evacuare rezultat din calcul, dar nu mai puțin de 10 m.
4.3.6.Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu
Articolul 4.3.6.1.
La clădirile cu săli aglomerate se asigură cale de acces și intervenție din exterior pentru autospecialele de intervenție, cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
Articolul 4.3.6.2.
(1)Clădirile cu săli aglomerate vor avea asigurat acces din drumurile publice și posibilități corespunzătoare de desfășurare a operațiunilor de stingere a incendiilor și de salvare a utilizatorilor în caz de incendiu.
(2)Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în vecinătatea clădirilor, trebuie amplasate în afara gabaritului liber necesar evacuării utilizatorilor și al accesului, circulației și intervenției autospecialelor la fațadele vitrate ale clădirii și la sursele de alimentare cu apă.
Articolul 4.3.6.3.
În conformitate cu capacitatea maximă simultană a clădirii cu săli aglomerate, trebuie avute în vedere și prevederile Art. 2.6.7. alin. (1) și (3).
Articolul 4.3.6.4.
În cazul porțiunilor de clădire aferente sălilor aglomerate din construcții cu alte destinații, care se pot constitui în compartimente de incendiu distincte, independente funcțional, delimitate față de restul clădirii conform prevederilor normate, se asigură pentru fiecare compartiment de incendiu distinct căi de acces carosabile corespunzător dimensionate pentru circulația și amplasarea autospecialelor pentru intervenție de stingere și salvare în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
4.3.7.Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
Articolul 4.3.7.1.
(1)Clădirile cu săli aglomerate se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
(2)Clădirile civile cu săli aglomerate se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 200 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
5.PERFORMANȚE SPECIFICE CLĂDIRILOR CIVILE SUBTERANE ȘI PORȚIUNILOR SUBTERANE (SUBSOLURILOR) ALE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) SUPRATERANE5.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu și nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
Articolul 5.1.1.
Clădirile civile subterane independente sunt constituite din construcții cu funcțiuni diverse (centre comerciale, galerii de artă, discoteci, baruri, săli de întruniri sau spectacole, alimentație, servicii etc.), realizate sub cota terenului înconjurător. Ele nu sunt constituite din subsoluri ale clădirilor supraterane.
Articolul 5.1.2.
(1)Clădirile civile subterane independente vor avea asigurat nivelul I sau II de stabilitate la incendiu, iar aria compartimentului de incendiu va fi limitată la 3.500 mp, fără posibilitatea de majorare.
(2)Prin modul de dispunere a funcțiunilor și măsurile de securitate la incendiu asigurate, se va asigura limitarea propagării fumului și a focului în interior, precum și la vecinătăți.
Articolul 5.1.3.
Clădirile civile (publice) subterane independente se proiectează și realizează conform reglementării tehnice Normativ de proiectare a construcțiilor publice subterane, indicativ NP 25-1997, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 142/N/1997, având în vedere și precizările acestui capitol, iar cele comasate în clădiri civile supraterane (subsoluri ale acestora), conform prevederilor prezentului normativ.
Articolul 5.1.4.
Porțiunile subterane (subsolurile) ale clădirilor civile (publice) supraterane, vor respecta condițiile de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii supraterane, conform prevederilor normativului, iar încăperile respective vor avea stabilite și precizate riscurile de incendiu specifice.
5.2.Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 5.2.1.
Clădirile subterane independente, pot fi amplasate independent sau se pot alipi unor construcții sau porțiuni de construcții subterane, față de care se compartimentează. Clădirile civile subterane independente nu se comasează.
Articolul 5.2.2.
(1)În clădirile civile subterane independente, nu este recomandată dispunerea unor spații sau încăperi cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu sau în care sunt utilizate și/sau depozitate substanțe care în amestec cu aerul pot produce amestecuri cu risc de explozie volumetrică.
(2)Funcțiunile care includ lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate sub 55°C în cantitățile declarate (stații de alimentare a autoturismelor cu carburanți, service auto, stații de spălare auto și altele similare), pot fi dispuse în zone special amenajate și marcate ale clădirii subterane independente, atunci când sunt compartimentate față de restul clădirii subterane și îndeplinesc condițiile de securitate la incendiu stabilite în normativ și în reglementările tehnice specifice.
Articolul 5.2.3.
(1)Clădirile civile subterane independente de nivelul II de stabilitate la incendiu, nu vor avea mai mult de două niveluri subterane, iar cele de nivel I de stabilitate la incendiu vor avea maxim trei niveluri.
(2)Numărul de niveluri al clădirilor civile subterane independente de nivel I stabilitate la incendiu nu se normează, dacă rezistența la foc a planșeelor este de minimum REI 180, iar cea a grinzilor de minimum R 180.
Articolul 5.2.4.
Clădirile civile subterane și încăperile acestora, precum și porțiunile subterane (subsolurile) clădirilor civile (publice) supraterane, vor avea stabilite și precizate riscurile de incendiu, precum și capacitățile maximum simultane de utilizatori.
5.3.Limitarea propagării incendiilor
Articolul 5.3.1.
Încăperile cu risc mijlociu, mare și foarte mare de incendiu din clădirile subterane independente, precum și porțiunile subterane (subsolurile) clădirilor civile (publice) supraterane, se separă de restul construcției prin pereți și planșee rezistente la foc potrivit densității sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, corespunzător prevederilor din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5 precum și prevederilor normativului. Golurile de circulație funcțională și de evacuare din pereții de compartimentare cu rezistența la foc de minimum EI/REI 180, se separă prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și echipate cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200. Protecția golurilor din pereții de separare EI/REI 60 se asigură cu uși EI_2 45-C5S_200 și protecția golurilor din pereții de separare EI/REI 120 se asigură cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 60-C5S_200.
Articolul 5.3.2.
(1)Casele de scări și puțurile pentru ascensoare sau alte sisteme de transport pe verticală, inclusiv încăperile pentru mașinile aferente acestora dispuse în clădirile civile subterane independente, se separă de restul construcției cu pereți și planșee rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice (q) și a destinației spațiilor adiacente respective, dar minimum EI/REI 120 pentru pereți și respectiv REI 90 pentru planșee.
(2)Golurile de acces la puțurile pentru ascensoare sau alte sisteme de transport pe verticală și la încăperile menționate la alin. (1), precum și la casele de scări închise se separă prin uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 sau încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200.
5.4.Alcătuiri constructive
Articolul 5.4.1.
Încăperile și spațiile tehnice aferente dispuse în clădirile subterane independente vor fi proiectate, realizate și utilizate în conformitate cu prevederile prezentului normativ, ale Normativului de proiectare a construcțiilor publice subterane, indicativ NP 25-1997 și reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se condițiile tehnice care să evite inițierea incendiilor și propagarea ușoară a fumului și a focului.
Articolul 5.4.2.
Produsele de construcție utilizate la clădirile civile subterane independente vor fi din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
Articolul 5.4.3.
(1)Finisajele, tratamentele termice și acustice din clădirile civile subterane independente vor fi din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (inclusiv scheletul lor de susținere sau montare).
(2)Plafoanele autoportante sau suspendate din clădirile subterane vor fi rezistente la foc EI 45 (a←→b).
(3)Continuitatea spațiului dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență, va fi întrerupt cu diafragme continue minimum DH 30, dispuse la maximum 30 m pe două direcții perpendiculare, atunci când spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență nu este echipat cu instalație automată de stingere cu sprinklere. În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile Art. 8.1.2..
5.5.Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu
Articolul 5.5.1.
Căile prevăzute pentru circulația funcțională precum și de evacuare din clădirile civile subterane independente vor fi alcătuite și dimensionate astfel încât să îndeplinească condițiile necesare asigurării evacuării utilizatorilor în caz de incendiu, potrivit prevederilor normativului și reglementărilor tehnice aplicabile.
Articolul 5.5.2.
Căile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu se separă de restul clădirii civile subterane conform prevederilor din Tabelul 112.
Tabelul 112: Separare a căilor de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor clădirilor subterane
| Nivel de stabilitate la incendiu al clădirii civile subterane | Rezistență și reacție la foc a elementelor despărțitoare (minute) | |||||
| coridoare, holuri, | case de scări închise | |||||
| pereți | planșee | uși | pereți | planșee | uși | |
| I | EI 120 A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 60-C5S_200 | EI 180 A1 sau A2-s1,d0 | REI 120 A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 90-C5S_200 |
| II | EI 90 A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 45-C5S_a | EI 120 A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 60-C5S_200 |
| II (+) | EI 90 A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | EI_2 45-C5S_a | EI 90 A1 sau A2-s1,d0 | REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | EI 30-C5S_a |
Note Tabelul 112:(a) Degajamentele protejate vor fi prevăzute cu minimum:
–pereți EI/REI 180, uși EI_2 90-C5S_200 și planșee REI 120 la nivelul I de stabilitate la incendiu;
–pereți EI/REI 120, uși EI_2 60-C5S_200 și planșee REI 90 la nivelul II de stabilitate la incendiu;
–pereți EI/REI 90, uși EI_2 45-C5S_200 și planșee REI 90 la nivelul II(+) de stabilitate la incendiu.
() (+) - Construcții echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere/prin pulverizare suplimentar față de cerințele reglementărilor tehnice specifice.
Articolul 5.5.3.
(1)Traseele căilor de evacuare a utilizatorilor clădirilor civile subterane independente trebuie astfel stabilite încât, prin distribuția, alcătuirea, dimensionarea și marcarea lor, să se asigure recunoașterea cu ușurință a direcției de evacuare spre exterior și circulația ușoară a utilizatorilor.
(2)Căile de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcțiilor subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 500 utilizatori sau a spațiilor subterane cu capacitatea maximă simultană mai mare de 150 utilizatori (cu excepția celor de parcare), vor fi independente de căile de evacuare ale construcțiilor cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai prin încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune.
Articolul 5.5.4.
(1)În afară de scările de evacuare care asigură evacuarea utilizatorilor unui singur nivel subteran, scările de evacuare a utilizatorilor clădirilor civile subterane vor fi închise în case de scări și vor avea rampele separate prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 180 pentru nivelul I de stabilitate la incendiu și EI/REI 120 pentru nivelul II de stabilitate la incendiu (indiferent de echiparea suplimentară cu instalații automate de sprinklere față de prevederile normativului de profil).
(2)În clădirile subterane, precum și în porțiunile subterane (subsolurile) clădirilor civile (publice) supraterane, pot fi prevăzute scări rulante realizate conform prevederilor Art. 2.5.6.3.3., cu condiția asigurării și a căilor de evacuare a utilizatorilor prin scări închise.
Articolul 5.5.5.
(1)Căile de evacuare a utilizatorilor clădirilor civile subterane independente vor respecta lungimile de evacuare precizate în Tabelul 113.
(2)Lungimile de evacuare maximum admise se determină pentru traseul de evacuare parcurs de la ușa încăperii până la cea mai apropiată ușă de intrare în încăperea tampon protejată, ventilate în suprapresiune, a scării închise de evacuare.
(3)În interiorul încăperilor se asigură lungimea de evacuare admisă într-o singură direcție (coridor înfundat).
Tabelul 113: Lungimi de evacuare în clădiri civile subterane independente
| Nr. crt. | Destinația clădirii civile subterane independente | Nivel de stabilitate la incendiu asigurat | Lungime maximă de evacuare | Observații | |
| în două direcții diferite | într-o direcție (coridor înfundat) | ||||
| metri | metri | ||||
| 1 | Administrativă, centre comerciale, galerii de artă, discoteci, baruri, săli de întruniri sau spectacole, alimentație, servicii etc. | I | 35 | 20 | - |
| II | 25 | 15 | |||
Articolul 5.5.6.
La clădirile civile subterane independente, numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (U_f) este de 60.
Articolul 5.5.7.
(1)Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, din clădirile și încăperile civile subterane este obligatorie, prin sisteme independente, la:
a)încăperile și căile lor de evacuare în care se pot afla simultan mai mult de 50 de utilizatori;
b)încăperile cu risc mijlociu și mare și aria utilă mai mare de 36 mp sau încăperile cu risc foarte mare de incendiu, indiferent de aria lor precum și încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și sarcina termică mai mare de 105 MJ/mp.
(2)Încăperile de la alin. (1) se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
5.6.Condiții de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu
Articolul 5.6.1.
(1)Pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de intervenție și salvare a utilizatorilor în caz de incendiu, clădirile civile subterane independente vor avea acces din circulațiile publice și circulații rutiere în incintă, alcătuite, protejate și marcate conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile.
(2)Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în vecinătatea construcțiilor, vor fi amplasate în afara gabaritului liber necesar pentru intervenție și pentru evacuarea utilizatorilor, al căilor de acces a autospecialelor în caz de incendiu la construcție și la sursele de alimentare cu apă.
Articolul 5.6.2.
Pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de intervenție și salvare în caz de incendiu, se prevăd accese din exterior pe două laturi și circulații interioare corespunzător alcătuite, protejate și marcate.
5.7.Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
Articolul 5.7.1.
(1)Clădirile civile subterane independente se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
(2)Clădirile civile subterane independente se dotează cu stingătoare, asigurând un stingător portativ cu performanța de stingere minimă 21A și 113B pentru o arie desfășurată de maximum 200 mp, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii, conform prevederilor normativului și reglementărilor tehnice specifice.
6.PERFORMANȚE SPECIFICE CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARESECȚIUNEA I6.1. Performanțe comune construcțiilor de producție și/sau depozitare6.1.1. Condiții generale de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
Articolul 6.1.1.1.
(1)La proiectarea și realizarea construcțiilor de producție și/sau depozitare, se respectă prevederile prezentului normativ.
(2)Acolo unde în alte reglementări tehnice se menționează categoriile de pericol de incendiu, construcțiile de producție/depozitare pot fi definite astfel:
–Categoria A de pericol de incendiu (substanțe a căror aprindere sau explozie poate să aibă loc în urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa sau cu alte substanțe ori materiale sau lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor până la 28°C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie până la 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive) și categoria B de pericol de incendiu (lichide cu temperatura de inflamibilitate a vaporilor cuprinsă între 28-100°C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie mai mare de 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive ori fibre, praf sau pulberi, care se degajă în stare de suspensie în cantități ce pot forma cu aerul amestecuri explozive): posibilități de incendiu și explozie volumetrică;
Nu determină încadrarea în categoriile A și B de pericol de incendiu:
● folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibili pentru ardere;
● scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf care sunt în cantități ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive.
În asemenea situații încadrarea se face în categoria de pericol de incendiu C, D sau E, în funcție de densitatea sarcinii termice și pericolul de incendiu în ansamblu);
–Categoria C de pericol de incendiu (substanțe și materiale combustibile solide sau lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100°C): posibilități de incendiu/ardere, cu densitatea sarcinii termice q > 105 MJ/mp;
Nu determină încadrarea în categoria C (BE2) de pericol, oricare din următoarele situații:
● folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibili pentru ardere;
● utilizarea lichidelor combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste 100°C la comenzi hidraulice, răcire, ungere, filtre și tratamente termice, în cantități de max. 2 mc, cu condiția luării unor măsuri locale pentru limitarea propagării incendiului;
● folosirea echipamentului electric, care conține până la 60 Kg ulei pe unitatea de echipament, precum și a fluxurilor de cabluri cu mai puțin de 3,5 Kg material combustibil/ml pe flux;
● materialele și substanțele combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje care nu se încadrează la punctul 2 sau cele utilizate la transportul ori depozitarea materialelor combustibile, a unor ambalaje, palete sau rafturi combustibile, dacă nu depășesc în totalitate 105 MJ/mp.
În situațiile de mai sus, încadrarea se face în funcție de pericolul de incendiu în ansamblu, în categoria D sau E de pericol de incendiu;
–Categoria D de pericol de incendiu: existența focului deschis sub orice formă, în absența substanțelor combustibile (substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei) ori substanțe și materiale combustibile cu posibilități de incendiu/ardere, cu densitatea sarcinii termice q ≤ 105 MJ/mp;
–Categoria E de pericol de incendiu: existența unor materiale sau substanțe incombustibile în stare rece sau a substanțelor combustibile în stare de umiditate înaintată, peste 80%, cu densitatea sarcinii termice q ≤ 105 MJ/mp.
Articolul 6.1.1.2.
(1)Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile de producție și/sau depozitare, vor avea determinate și precizate riscurile de incendiu, conform prevederilor Art. 2.1.2.2. și Art. 2.1.2.5.
(2)Atunci, când în construcțiile de producție și/sau depozitare sunt utilizate sau depozitate lichide combustibile, se respectă și măsurile de securitate la incendiu specifice acestora.
(3)La instalațiile tehnologice de producție și/sau depozitare amplasate în aer liber, riscurile de incendiu se determină independent pentru fiecare instalație care prezintă caracteristici diferite din punct de vedere al securității la incendiu și la care se asigură condițiile de securitate și nivelurile de performanță corespunzătoare acestora, precizându-se zonele în care sunt obligatorii măsuri de protecție specifice. Inginerul tehnolog trebuie să stabilească și să delimiteze zonele periculoase (de protecție și zone Ex) și respectiv de echipare și dotare cu sisteme de siguranță și de securitate la incendiu specifice tipurilor de materii prime, produse finite prevăzute în normativele de specialitate.
Articolul 6.1.1.3.
(1)În funcție de riscurile de incendiu determinate și precizate obligatoriu în documentație, la construcțiile de producție și/sau depozitare se asigură performanțele normate.
(2)Delimitarea zonelor în care se asigură măsurile specifice de securitate la incendiu impuse de riscurile foarte mari de incendiu și explozie volumetrică, este obligatorie și se are în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf în concentrații cu pericol de explozie în timpul funcționării normale.
Articolul 6.1.1.4.
(1)Construcțiile și compartimentele de incendiu de producție și/sau depozitare, vor avea determinat și precizat nivelul de stabilitate la incendiu asigurat.
(2)Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu, sunt precizate în Art. 2.1.3.2. și în Tabelul 3.
6.1.2.Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 6.1.2.1.
Construcțiile de producție și/sau depozitare se amplasează la distanțele normate față de construcții învecinate, conform prevederilor din Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4, sau se compartimentează față de acestea cu elemente de construcție rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu, corespunzătoare riscurilor de incendiu și densității sarcinii termice (q).
Articolul 6.1.2.2.
În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, ariile construite ale construcțiilor și compartimentelor de incendiu de producție și/sau depozitare (Ac), se conformează potrivit prevederilor din Tabelul 114.
Tabelul 114: Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare
| Risc de incendiu | Nivel de stabilitate la incendiu | Număr de niveluri admise | Arie maximă construită (Ac) a construcțiilor și compartimentelor de incendiu de producție și/sau depozitare (mp) | ||
| parter | cu două niveluri | cu mai multe niveluri | |||
| Foarte mare și risc de explozie | I | 6 | Nelimitat | ||
| II | 6 | 6.000 | 3.000 | 1.000 | |
| Foarte mare | I | Nelimitată | |||
| II | 6 | Nelimitată | 10.000 | 5.000 | |
| Mare | I | Nelimitată | |||
| II | 6 | Nelimitată | 15.000 | 7.500 | |
| III | 3 | 5.500 | 3.500 | 2.500 | |
| IV | 2 | 3.000 | 1.500 | Nu se admit | |
| V | 1 | 1.500 | Nu se admit | ||
| Mijlociu | I - II | Nelimitată | |||
| III | 3 | 7.000 | 5.500 | 3.500 | |
| IV | 2 | 3.500 | 2.000 | Nu se admit | |
| V | 1 | 1.500 | Nu se admit | ||
| Mic | I - II | Nelimitată | |||
| III | 3 | 7.800 | 6.500 | 5.000 | |
| IV | 2 | 3.500 | 2.600 | Nu se admit | |
| V | 2 | 2.600 | 1.500 | Nu se admit | |
| Note Tabelul 114: | |||||
Note Tabelul 114:(a) Ariile construite (Ac) se pot majora cu 100% la construcțiile și compartimentele de incendiu echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor sau cu 25% pentru cele prevăzute cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu cu acoperire totală. Majorările nu se cumulează.(b) La construcțiile de producție și/sau depozitare cu două niveluri supraterane din cadrul limitei de proprietate, atunci când se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și evacuare a fumului din circulațiile comune orizontale (coridoare/holuri) și casele de scări, investitorii sau beneficiarii pot mări aria compartimentului de incendiu în limitele admise pentru clădiri parter, dacă planșeul dintre parter și etaj este rezistent la foc minimum REI 120 și eventualele goluri tehnologice din planșeul de separare sunt protejate cu elemente rezistente la foc minimum EI 90 cu închidere automată în caz de incendiu
Articolul 6.1.2.3.
(1)La conformarea construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare, se vor avea în vedere prevederile privind performanțele comune ale construcțiilor cu orice destinație și celor comune și specifice construcțiilor supraterane de producție și/sau depozitare (Art. 2.2.2.1. * 2.2.2.4. și Art. 6.1.2.2.).
(2)Construcțiile de producție și/sau depozitare vor fi conformate astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat (conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 3), aria construită (Ac), destinația și numărul de niveluri, conform prevederilor normate (Art. 6.1.2.2.).
Articolul 6.1.2.4.
(1)Pe cât posibil, activitățile cu riscuri mari și foarte mari de incendiu, se dispun în zone distincte ale construcției, iar cele cu riscuri de explozie volumetrică, la ultimul nivel al construcției supraterane de producție și/sau depozitare.
(2)Atunci când activitățile cu risc de explozie volumetrică nu pot fi dispuse tehnic sau funcțional la ultimul nivel al construcției de producție și/sau depozitare, este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică (REI), potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. La activitățile cu risc de explozie volumetrică dispuse tehnic sau funcțional pe terasa ultimului nivel al construcției de producție și/sau depozitare, este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de compartimentare către alte spații și funcțiuni cu elemente rezistente la foc și explozie volumetrică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice aplicabile.
(3)În subsolurile construcțiilor de producție se pot dispune spații cu risc de explozie volumetrică numai atunci când sunt justificate tehnic și au asigurate măsurile specifice de protecție și compartimentare cu elemente rezistente la foc și explozie (REI).
6.1.3.Limitarea propagării incendiilor
Articolul 6.1.3.1.
(1)Compartimentele de incendiu ale construcțiilor de producție și/sau depozitare constituite conform prevederilor normativului, se separă de restul construcției prin elemente de compartimentare corespunzătoare riscului de incendiu și densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, conform prevederilor din Art. 2.3.1.2. și Tabelul 5.
(2)În același mod se separă între ele și porțiuni ale construcției încadrate în riscuri de incendiu diferite.
(3)În interiorul compartimentelor de incendiu, se prevăd elemente de separare orizontale și/sau verticale rezistente la foc, care să împiedice propagarea ușoară a focului și a fumului pe arii mari construite.
Articolul 6.1.3.2.
(1)Grupările de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație se admit în limita următoarelor arii construite în cadrul construcțiilor de producție și/sau depozitare:
–maximum 600 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de producție și/sau depozitare încadrate în nivelul I de stabilitate la incendiu;
–maximum 400 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 75% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de producție și/sau depozitare încadrate în nivelul II de stabilitate la incendiu;
–maximum 200 mp, cu condiția ca aria construită a încăperilor de tip open-space să fie de maximum 50% din cea a ariei construite a nivelului respectiv pentru construcții de producție și/sau depozitare încadrate în nivelul III de stabilitate la incendiu.
Grupările de încăperi cu același risc de incendiu și aceeași destinație nedelimitate între ele încadrate în nivelul IV-V de stabilitate la incendiu, nu se admit în cadrul construcțiilor de producție și/sau depozitare.
(2)În construcțiile și compartimentele de incendiu, separarea spațiilor se realizează prin pereți rezistenți la foc conform densității de sarcină termică dar minimum EI/REI 60 și după caz, planșee minimum REI 60, iar golurile de comunicare funcțională din acestea se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum jumătate din rezistența la foc a pereților, dar minim EI_(2)30-C3S_200.
Articolul 6.1.3.3.
(1)Anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă (exceptând grupurile sanitare), se separă cu pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 90 față de încăperile cu riscuri mijlocii de incendiu, iar golurile de comunicare funcțională din acești pereți se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C3S_200. Planșeele de separare vor fi rezistente la foc minimum REI 45, iar eventualele goluri din acestea se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 45.
(2)Anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă (exceptând grupurile sanitare), se separă față de încăperile cu risc de incendiu mare și foarte mare cu pereți și planșee având rezistența la foc corespunzătoare riscurilor și densităților sarcinilor termice (q) din încăperile adiacente, iar golurile funcționale din elementele de separare vor fi protejate cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200.
(3)Pereții și planșeele care separă anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă față de încăperile cu riscuri foarte mari de incendiu și explozie volumetrică, trebuie să reziste la incendiu funcție de densitatea sarcinii termice (q) și la explozie volumetrică, iar golurile de comunicare strict funcționale din pereți se prevăd cu încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C3S_200 dispuse șicanat.
Articolul 6.1.3.4.
Scările închise de evacuare a utilizatorilor și ascensoarele, se separă de restul construcției cu pereți și planșee rezistente la foc, conform prevederilor normativului.
Articolul 6.1.3.5.
În spațiile de producție cu riscuri mijlocii sau mici de incendiu, se pot realiza încăperi de birouri din elemente incombustibile și geamuri, destinate exclusiv personalului care conduce nemijlocit producția (maiștri, supraveghetori, conducere etc.).
Articolul 6.1.3.6.
Pentru limitarea propagării focului și a fumului în construcțiile și compartimentele de incendiu închise, încăperile de producție și/sau depozitare cu suprafața utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 6.1.3.7.
Este obligatorie asigurarea evacuării fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu la construcțiile, compartimentele și încăperile de producție și/sau depozitare cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, precum și la construcțiile supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m sau la construcțiile (încăperile) de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp, în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială (cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces).
Articolul 6.1.3.8.
(1)Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se asigură prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică, și se realizează conform prevederilor normate.
(2)Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu se asigură din fiecare nivel al construcției de producție și/sau depozitare.
Articolul 6.1.3.9.
(1)Casele de scări închise, care asigură evacuarea utilizatorilor, inclusiv cele cu ferestre spre exterior pe fiecare nivel pentru ventilare și iluminare naturală, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu (cu evacuare natural-organizată prin trape orizontale sau verticale și admisie de aer conform prevederi normate), iar încăperile tampon de acces la acestea (acolo unde acestea trebuie prevăzute), vor avea ventilare în suprapresiune.
(2)Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări supraterane închise și la încăperile tampon ale acestora (acolo unde acestea trebuie prevăzute) se asigură prin tiraj natural organizat sau se pun în suprapresiune.
(3)Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări subterane închise și la încăperile tampon ale acestora (acolo unde acestea trebuie prevăzute) se asigură numai prin tiraj natural organizat sau acestea se pun în suprapresiune.
Articolul 6.1.3.10.
Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu a încăperilor și spațiilor de depozitare, va fi independentă de alte spații, indiferent de modul în care se realizează (prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică).
Articolul 6.1.3.11.
Canalele de evacuare a fumului care străbat spații sau încăperi cu alte destinații sau riscuri de incendiu decât cele pentru care sunt prevăzute, vor avea pereții astfel realizați încât să îndeplinească condițiile de rezistență la foc impuse de destinațiile și riscurile de incendiu respective, dar minimum EI 60.
6.1.4.Alcătuiri constructive
Articolul 6.1.4.1.
(1)Construcțiile de producție și/sau depozitare se alcătuiesc astfel încât să îndeplinească condițiile de performanță admise în normativ.
(2)Prin modul de alcătuire, dispunere și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul.
(3)Golurile interioare ale elementelor de construcție vor avea continuitatea întreruptă conform normativului, astfel încât să nu favorizeze propagarea ușoară a fumului și a focului în construcție.
Articolul 6.1.4.2.
(1)Construcțiile și încăperile de producție și/sau depozitare închise, încadrate în risc mijlociu de incendiu determinat de carcteristicile substanțelor și materialelor, trebuie realizate cu pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
(2)Elementele de construcție care separă de restul construcției spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, vor fi rezistente la foc și la explozie.
Articolul 6.1.4.3.
(1)Încăperile de depozitare cu suprafața utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți și se alcătuiesc, realizează și compartimentează față de restul construcției cu elemente rezistente la foc.
(2)Încăperile de depozitare dispuse în subteran, indiferent de suprafață și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți și se alcătuiesc, realizează și compartimentează față de restul construcției cu elemente rezistente la foc.
(3)Încăperile de depozitare de la alin. (1) și (2) se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural- organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 6.1.4.4.
Plafoanele autoportante sau suspendate nu sunt admise la încăperi și spații închise încadrate cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică.
Articolul 6.1.4.5.
Grinzile, rampele, podestele și treptele scărilor interioare de circulație funcțională și de evacuare la platforme de lucru sau supante fără locuri permanente de muncă, pot fi realizate din materiale R 15 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1, d0 și neînchise în case de scări.
Articolul 6.1.4.6.
(1)Depozitele frigorifice de tip box in box (cu temperatura interioară t < 4°C) cu suprafața mai mică de 100 mp nu se compartimentează cu elemente cu performanță la foc și nu se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.
(2)Depozitele frigorifice de tip box in box (cu temperatura interioară t < 4°C) cu suprafața mai mare de 100 mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți la construcția/ spațiul în care acestea sunt amplasate în condițiile în care nu se asigură echiparea acestora cu instalații automate de reducere a oxigenului.
(3)Aceste categorii de depozitare nu se echipează cu instalație de stingere cu hidranți interiori.
Articolul 6.1.4.7.
Construcțiile de depozite frigorifice dedicate (cu temperatura interioară t < 4°C) nu se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.
Articolul 6.1.4.8.
(1)Depozitele automatizate fără locuri permanente de activitate (de lucru) nu se echipează cu instalație de hidranți interiori.
(2)La depozitele automatizate fără locuri permanente de activitate (de lucru), la care rafturile de depozitare fac parte din structura de rezistență a clădirii, structura clădirii (stâlpi, grinzi, ferme, contravântuiri și șarpante ale acoperișurilor) poate fi realizată din metal fără caracteristici de performanță privind rezistența la foc (structură metalică neprotejată), cu condiția asigurării obligatorii a unei instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere sau de reducere a oxigenului.
Articolul 6.1.4.9.
Depozitele prevăzute cu instalație de reducere a oxigenului nu se prevăd cu sisteme pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți.
6.1.5.Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu
Articolul 6.1.5.1.
(1)Construcțiile de producție și/sau depozitare vor avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, dispuse, alcătuite și dimensionate potrivit prevederilor normativului.
(2)La depozitele fără personal permanent de lucru, circulațiile funcționale nu trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru căile de evacuare în caz de incendiu.
Articolul 6.1.5.2.
În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare a utilizatorilor și cele care trec prin:
a)încăperi sau spații cu riscuri mici de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție învecinate sau din anexele tehnico-sociale ale acestora;
b)încăperi sau spații cu risc mijlociu, mare sau foarte mare de incendiu, fără explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor învecinate și nu constituie singura lor cale de evacuare, situație în care a doua cale de evacuare poate fi constituită tot de un spațiu cu risc mijlociu, mare sau foarte mare de incendiu dacă traseele sunt distincte și separate între ele prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 iar golurile de circulație din aceștia sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc și etanșe la fum minimum EI_2 45-C5S_200;
c)încăperi sau spații cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție sau depozitare cu același risc de incendiu și nu constituie singura lor posibilitate de evacuare.
Articolul 6.1.5.3.
Evacuarea utilizatorilor birourilor amplasate în spațiile de producție și destinate celor care conduc nemijlocit producția (maiștri, supraveghetori, conducere etc.) și a birourilor de recepție ale depozitelor, se poate asigura prin spațiile respective de producție sau depozitare.
Articolul 6.1.5.4.
(1)Scările de evacuare a utilizatorilor din construcții de producție și/sau depozitare supraterane se separă față de restul construcției cu pereți rezistenți la foc minimum:
a)EI/REI 180 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)EI/REI 120 si clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;
c)EI/REI 90 si clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;
d)EI/REI 45 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;
e)EI/REI 30 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V.
(2)Pereții de separare ale caselor de scări închise de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.
Articolul 6.1.5.5.
(1)Planșeele care separă față de restul construcției casele de scări a utilizatorilor din construcții de producție și/sau depozitare supraterane și căile lor de ieșire în exterior la nivelul terenului sau al carosabilului adiacent, trebuie să fie rezistente la foc conform cerințelor referitoare la asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu a construcției, dar minimum:
a)REI 90, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)REI 60, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;
c)REI 45, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;
d)REI 30, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;
e)REI 15, în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V, iar clasele de reacție la foc sunt conform Art. 6.1.5.4. alin. (1), în acord cu cerințele referitoare la asigurarea nivelului de stabilitate la incendiu a construcției.
(2)În construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane pot fi prevăzute scări interioare deschise pentru evacuarea utilizatorilor, în următoarele cazuri:
a)construcții cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II sau III și riscuri mici de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor a cel mult 2 niveluri și numărul utilizatorilor este mai mic de 50;
b)construcții cu nivelul de stabilitate la incendiu I sau II și riscuri mijlocii de incendiu, dacă servesc la evacuarea unui singur nivel și numărul utilizatorilor este de maximum 30;
(3)Indiferent de nivelul de stabilitate la incendiu și riscul de incendiu, în construcțiile de producție și/sau depozitare se pot prevedea scări deschise pentru accesul utilizatorilor la mașini, utilaje, pasarele, platforme deschise, supante etc., care nu constituie locuri permanente de lucru.
Articolul 6.1.5.6.
(1)Golurile prin care utilizatorii construcțiilor de producție și/sau depozitare au acces la scările de evacuare închise, se protejază cu:
a)uși etanșe la foc și fum E 30-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mic de incendiu;
b)uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mijlociu de incendiu;
c)uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200 sau încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune, prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 45- C5S_200 la nivelurile supraterane ale clădirii și respectiv EI_2 90-C5S_200 la nivelurile subterane, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mare de incendiu;
d)încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI_2 90-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc foarte mare de incendiu.
(2)Atunci când sunt încăperi cu riscuri diferite, care au acces la scara de evacuare printr-un coridor, ușa coridorului spre scară va fi corespunzătoare celui mai mare risc de incendiu.
Articolul 6.1.5.7.
(1)În construcțiile de producție și/sau depozitare, pereții de separare față de restul construcției a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare, trebuie să fie rezistenți la foc minimum:
a)EI/REI 90 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)EI/REI 60 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;
c)EI/REI 45 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;
d)EI/REI 30 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;
e)EI/REI 15 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, B-s2,d0, C-s1,d0 sau C- s2,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V.
(2)În construcțiile de producție și depozitare, pereții de separare a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.
Articolul 6.1.5.8.
Golurile de circulație dispuse în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale din construcțiile de producție și/sau depozitare, se protejază corespunzător riscurilor de incendiu specifice încăperilor adiacente, respectiv cu uși etanșe sau rezistente la foc și etanșe la fum care asigură minimum:
a)E 15-C5S_200 la risc mic de incendiu;
b)EI_2 30-C5S_200 la risc mijlociu de incendiu;
c)EI_2 60-C5S_200 la risc mare de incendiu;
d)EI_2 90-C5S_200 la risc foarte mare de incendiu, respectiv încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc EI_(2)90-C5S_200 dispuse șicanat (Figura 76), la cele care sunt și cu risc de explozie volumetrică.
Figura 76 - Încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute
cu uși rezistente la foc minimum EI_2 90-C5S_200 dispuse șicanat (la risc de explozie volumetrică)
Articolul 6.1.5.9.
Golurile de palier prin care utilizatorii au acces la ascensoare de persoane, de marfa sau la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcțiile de producție și/sau depozitare, se protejează cu:
a)uși etanșe la foc E 30, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mic de incendiu;
b)uși rezistente la foc EI 45, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mijlociu de incendiu;
c)uși rezistente la foc EI 90 sau încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI 45-C5S_200 la nivelurile supraterane ale construcției și respectiv încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI 90-C5S_200 la nivelurile subterane, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mare de incendiu;
d)încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc și etanșe la fum EI 90-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc foarte mare de incendiu.
Articolul 6.1.5.10.
Podestele, rampele și grinzile scărilor interioare de evacuare vor îndeplini condițiile de comportare la foc stabilite la Art. 2.4.2.5. și Art. 2.4.2.6..
Articolul 6.1.5.11.
Podestele, rampele și grinzile scărilor deschise, interioare sau exterioare, trebuie să fie incombustibile.
Articolul 6.1.5.12.
(1)În construcțiile de producție și/sau depozitare, rampele scărilor aferente nivelurilor subterane vor fi separate de rampele scărilor supraterane, prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120, asigurându-se accesul la rampele subterane direct din exterior.
(2)Comunicarea funcțională între rampele scărilor aferente nivelurilor subterane și rampele scărilor supraterane se poate asigura la nivelul parterului sau al palierului intermediar dintre subsol și parter, printr-un gol protejat cu ușă rezistentă la foc și etanșă la fum EI_(2)90-C5S_200.
(3)Fac excepție căile de acces strict funcționale la subsoluri tehnice și cazurile în care subsolul nu este separat de construcția supraterană prin ușă rezistentă la foc și etanșă la fum (coridoarele îndeplinesc condițiile de la casele de scări).
Articolul 6.1.5.13.
(1)Pentru evacuarea utilizatorilor locurilor permanente de lucru ale platformelor supraterane de producție și/sau depozitare deschise, inclusiv a încăperilor de lucru amenajate pe acestea, se asigură scări de evacuare indiferent de numărul de niveluri și riscurile de incendiu.
(2)Scările de evacuare exterioare deschise, se amplasează, realizează și protejează astfel încât circulația utilizatorilor să nu poată fi blocată de flăcările sau fumul produs în caz de incendiu în construcția pentru care sunt prevăzute sau construcțiile situate în vecinătate, conform prevederilor generale.
Articolul 6.1.5.14.
(1)La determinarea unităților (fluxurilor) de trecere de evacuare ce trebuie asigurate în caz de incendiu la construcțiile de producție, se ia în considerare totalul utilizatorilor permanenți din cel mai numeros schimb, stabilit prin proiect.
(2)Pentru construcțiile de depozitare se iau în considerare utilizatorii cu activitate permanentă, stabilit prin proiect. Atunci când nu sunt utilizatori permanenți în depozit, condițiile de evacuare nu sunt obligatorii.
Articolul 6.1.5.15.
Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din construcțiile de producție și/sau depozitare sunt precizate în Tabelul 115.
Tabelul 115: Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) din construcțiile de producție și/sau depozitare
| Nr. crt. | Destinație a construcției sau a porțiunii de construcție din care se evacuează utilizatorii | Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) |
| 1 | Pentru producție și/sau depozitare cu risc mic de incendiu | 90 |
| 2 | Pentru producție și/sau depozitare cu risc mijlociu de incendiu | 75 |
| 3 | Pentru producție și/sau depozitare cu risc mare sau foarte mare de incendiu | 65 |
Articolul 6.1.5.16.
Lungimile căilor de evacuare a utilizatorilor din construcțiile de producție și/sau depozitare se asigură potrivit prevederilor din Art. 2.5.14.1. și Tabelul 116.
Tabelul 116: Lungimi de evacuare în construcții de producție și/sau depozitare
| Construcții de producție și/sau depozitare | Lungime maximă de evacuare | |||
|---|---|---|---|---|
| Riscuri de incendiu | Nivel de stabilitate la incendiu asigurat | În două direcții diferite la: | Într-o direcție (coridor înfundat), la: | |
| parter | etaje sau subsoluri | parter, etaje, subsoluri | ||
| metri | metri | metri | ||
| Mic | I -II | Nu se normează | ||
| III | Nu se normează | |||
| IV | 100 | 75 | 25 | |
| V | 60 | 50 | 25 | |
| Mijlociu | I - II | Nu se normează | ||
| III | 100 | 75 | 25 | |
| IV | 60 | 50 | 25 | |
| V | 50 | 40 | 25 | |
| Mare | I - II | 100 | 75 | 25 |
| III | 80 | 60 | 25 | |
| IV | 50 | 30 | 25 | |
| V | 45 | 25 | 25 | |
| Foarte mare | I - II | 100 | 75 | 25 |
| Foarte mare și explozie volumetrică | I - II | 30 | 25 | 20 |
Note Tabelul 116:(a) Lungimea căii de evacuare nu se normează în toate situațiile în care, la fiecare nivel al construcției de producție și/sau depozitare, se pot afla simultan maximum 10 utilizatori, indiferent de riscul de incendiu si nivelul de stabilitate la incendiu al construcției.(b) În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare si circulațiile care trec prin încăperi sau spații cu riscuri de incendiu mai mici sau cel mult egale cu cel din care se evacuează utilizatorii, cu excepția celor precizate la Art. 6.1.5.2..(c) Evacuarea utilizatorilor spațiilor/încăperilor amplasate în același compartiment de incendiu (de producție si/sau depozitare) se poate asigura prin spațiile pe care le deservesc indiferent de riscurile acestora (evacuarea anexelor tehnico-sociale, birourilor, atelierelor de întreținere etc. se poate evacua prin spații de producție/depozitare pe care le deservesc).(d) La încăperile și spațiile fără locuri permanente de lucru, nu este obligatorie respectarea condițiilor referitoare la căile de evacuare în caz de incendiu.
Articolul 6.1.5.17.
Căile de evacuare a utilizatorilor construcțiilor de producție și/sau depozitare se marchează cu indicatoare de orientare conform prevederilor SR EN ISO 7010.
Articolul 6.1.5.18.
(1)Clădirile agrozootehnice se asimilează construcțiilor de producție. Pentru evacuarea animalelor, la clădirile agrozootehnice, trebuie să se asigure cel puțin două ieșiri judicios distribuite. La clădirile sau încăperile cu o capacitate de adăpostire până la 10 capete vite mari sau 6 cai, se admite o singură ieșire pentru evacuarea animalelor.
(2)Numărul de animale admis la evacuare pentru o ușă este prevăzut în Tabelul 117, în funcție de categoria de animale și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor.
Tabelul 117: Numărul maxim de animale admis pe o ușă de evacuare
| Destinația clădirii | Nivelul de stabilitate la incendiu a clădirii | ||
| I și/sau II | III și/sau IV | V | |
| Grajduri pentru vaci | 35 | 35 | 25 |
| Grajduri pentru tineret taurin | 50 | 50 | 30 |
| Grajduri pentru animale de muncă | 35 | 35 | 25 |
| Grajduri pentru cai de elită | 25 | 25 | - |
| Grajduri (adăposturi) pentru scroafe cu purcei si pentru vieri | 35 | 35 | 25 |
| Grajduri (adăposturi) pentru tineret porcin și pentru porci la îngrășat | 200 | 200 | 150 |
| Compartimente închise ale saivanelor | 200 | 200 | 150 |
| Adăposturi pentru ovine la îngrășat | 150 | 100 | 100 |
Note Tabelul 117:(a) La grajdurile (adăposturile) de scroafe (maternități) și la saivanele închise nu se ia în calcul numărul purceilor și al mieilor.(b) La grajdurile (adăposturile) de porcine și taurine, construcții de nivelul I-II stabilitate la incendiu, care nu conțin elemente de construcții combustibile și în care nu se utilizează așternuturi combustibile, numărul ușilor de evacuare se vor stabili de proiectant în funcție de procesul tehnologic, ținându-se seama și de posibilitățile de asigurare a unei evacuări lesnicioase în caz de incendiu.(c) Numărul si lățimea ieșirilor pentru evacuarea păsărilor (inclusiv ale animalelor de talie mică ca de exemplu nutrii) nu se normează, ele se stabilesc în raport de cerințele tehnologice specifice.(d) Pentru alte specii, numărul maxim de animale admis pe o ușă de evacuare se stabilește prin asimilare cu cele menționate în tabel.
(3)La stabilirea numărului de ieșiri de evacuare se vor considera ieșiri acelea care conduc direct la exterior.
(4)Ieșirile se vor repartiza cât mai uniform pe conturul exterior al clădirii, ținându-se seama de numărul și așezarea animalelor în adăpost. Proiectantul trebuie să cuprindă în mod obligatoriu planul cu traseele de evacuare, pe grupe de animale. Lungimea maximă a drumului de evacuare în cazul animalelor legate, până la ieșirea din clădire, nu trebuie să depășească 30 m. În cazul stabulației libere (animale dezlegate) această distanță se poate mări până la 50 m. Se exceptează construcțiile de nivel I-II stabilitate la incendiu (în condițiile stabilite la punctul (b) din Notele de la Tabelul 117, la care se admite că lungimea traseului de evacuare să fie cel mult 45 m și respectiv 60 m până la ieșirea din clădire.
(5)Deschiderea ușilor și porților de evacuare, precum și a ușilor de la boxele care dau în alei, trebuie să se facă în sensul evacuării. Nu se admite construirea de praguri în fața ușilor sau porților de evacuare a animalelor. Se admite rampa cu înclinare de maxim 1/10.
(6)Lățimea trecerilor de evacuare din interiorul grajdurilor/adăposturilor se va stabili în funcție de speciile și numărul de animale ce se evacuează pe fiecare traseu prevăzut în planul de evacuare, astfel încât dimensiunile acestora să corespundă lățimii ușilor ce le deservesc.
(7)Lățimea minimă a ușilor de evacuare trebuie stabilită în funcție de speciile de animale și a numărului de animale ce se evacuează fără să fie mai mică de:
–2 m pentru ușile grajdurilor de taurine și cabaline;
–1,50 m pentru ușile grajdurilor de viței până la 6 luni;
–0,90 m pentru ușile grajdurilor (adăposturilor) de porci;
–1,25 m pentru compartimentele închise ale saivanelor;
–2,50 m pentru porțile țarcurilor de oi.
Se exceptează construcțiile de nivel I-II stabilitate la incendiu (în condițiile stabilite la punctul (b) din Notele de la Tabelul 117) ale căror uși de evacuare (lățimi) se dimensionează tehnologic.
(8)Pentru a se asigura evacuarea rapidă a animalelor mari, se va adopta un sistem de dezlegare simultană pe grupe. Se exceptează construcțiile de nivel I-II stabilitate la incendiu în condițiile stabilite la punctul (b) din Notele de la Tabelul 117.
(9)Ușile de evacuare vor fi de regulă de tip normal pe balamale sau pivoți admițându-se uși culisante sau basculante pe ax orizontal, cu deschideri spre exterior numai în cazul când lățimea liberă a acestora depășește 2 m, fiind asigurate cu sisteme care să permită ușoara manevrare din interior și exterior.
(10)Depozitele de boabe (cereale) în vrac care nu sunt destinate furajării animalelor se tratează conform prevederilor specifice funcțiunilor de depozitare.
6.1.6.Condiții de acces, intervenție si salvare în caz de incendiu
Articolul 6.1.6.1.
Construcțiile de producție și/sau depozitare, vor avea asigurate căi de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu, astfel dispuse și realizate încât forțele de intervenție să poată acționa în timp cât mai scurt și în condiții de siguranță.
Articolul 6.1.6.2.
Construcțiile de producție și/sau de depozitare trebuie să permită accesul autospecialelor de intervenție la cel puțin două laturi, cu excepția celor cu aria desfășurată (Ad) mai mică de 2.000 mp la care poate fi asigurat pe o latură.
Articolul 6.1.6.3.
(1)Căile exterioare de circulație pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu trebuie să permită intervenția în special la zonele mai periculoase ale construcției, la golurile (protejate sau neprotejate) din pereții exteriori și la sursele de alimentare cu apă.
(2)Căile de circulație interioare și pentru intervenție în caz de incendiu, vor fi alcătuite, echipate și marcate corespunzător, astfel încât să fie ușor de recunoscut de către personalul care intervine în caz de incendiu.
6.1.7.Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
Articolul 6.1.7.1.
(1)Clădirile, compartimentele și spațiile cu funcțiunea de producție și/sau depozitare cu aria desfășurată mai mare de 600 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se echipează cu instalații de stingere cu hidranți interiori, cu excepția depozitelor de cereale în vrac.
(2)Echiparea construcțiilor cu funcțiunea de producție și/sau depozitare cu densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp și volumul mai mare de 3.000 mc, se echipează cu instalație de stingere cu hidranți exteriori.
(3)Dimensionarea instalațiilor de stingere cu hidranți interiori și hidranți exteriori se face potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
(4)Clădirile, compartimentele și spațiile cu funcțiunea de producție și/sau depozitare cu aria desfășurată mai mare de 600 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp se echipează cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate, cu excepția depozitelor de cereale în vrac.
(5)Construcțiile de producție și/sau depozitare, se dotează cu stingătoare portative, prevăzându-se, un stingător portativ cu performanța de stingere 21A si 113B la maximum 150 mp arie desfășurată la spațiile cu risc foarte mare (și/sau pericol de explozie volumetrică) sau cu risc mare și respectiv la maximum 200 mp la spațiile cu risc mijlociu sau mic, dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al clădirii.
(6)În încăperile și spațiile cu aria desfășurată mai mare de 500 mp și în care se pot afla lichide combustibile, se prevăd și stingătoare transportabile cu performanță de stingere pentru focar tip A și B, recomandându-se un stingător de minimum 50 kg la fiecare 500 mp.
(7)Echiparea cu instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere se prevede conform normativului P118:2/2013 și/sau SR EN 12845.
SECȚIUNEA II6.2. Performanțe specifice construcțiilor de producție și depozitare6.2.1. Construcții de producție și depozitare de tip obișnuit
Articolul 6.2.1.1.
(1)Construcțiile de producție și depozitare de tip obișnuit, sunt cele care nu sunt construcții supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.0 mp și lățimea mai mare de 72 m sau construcții (încăperi) de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială (cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces).
(2)Construcțiile, compartimentele de incendiu, spațiile și încăperile de producție sau depozitare vor avea precizate riscurile de incendiu.
(3)Construcțiile și compartimentele de incendiu vor avea precizate nivelurile de stabilitate la incendiu asigurate.
Articolul 6.2.1.2.
Construcțiile de producție și depozitare de tip obișnuit pot avea orice nivel de stabilitate la incendiu, dacă sunt conformate astfel încât să fie respectate condițiile de corelare normate între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat (conform condiții minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu precizate în Art. 2.1.3.2. și în Tabelul 3), riscul de incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, conform prevederilor de la Art. 6.1.2.2. și Tabelul 114.
Articolul 6.2.1.3.
În încăperile de producție se pot depozita materiale și substanțe combustibile numai în cantitățile minime necesare fluxului tehnologic pentru un schimb, cantități precizate de beneficiar. Depozitarea materialelor și substanțelor combustibile în cantități mai mari decât cele admise în încăperile de producție se realizează în încăperi proprii, amplasate, alcătuite, separate și protejate conform prevederilor normativului și reglementărilor tehnice specifice.
Articolul 6.2.1.4.
(1)Construcțiile de producție și depozitare obișnuite pot fi amplasate independent sau comasate cu alte construcții de producție și/sau depozitare, în limitele ariilor compartimentelor de incendiu admise în normativ.
(2)Construcțiile de producție și depozitare nu se comasează cu clădiri civile, fiind obligatorie compartimentarea lor cu pereți rezistenți la foc funcție de densitatea sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, conform prevederilor de la Art. 2.3.1.2 și Tabelul 5 și, după caz, rezistenți și la explozie volumetrică, realizați în conformitate cu dispozițiile Capitolului 2.3.4. Construcțiile cu funcțiuni de producție și/sau depozitare pot fi comasate (între ele), asigurându-se măsurile de compartimentare și protecție corespunzătoare fiecărei funcțiuni.
(3)Construcțiile se amplasează față de alte construcții învecinate, la distanțele de siguranță prevăzute la Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4 sau se compartimentează prin pereți rezistenți la foc funcție de densitatea sarcinii termice (q), conform prevederilor de la Art. 2.3.1.2 și Tabelul 5 și, după caz, rezistenți și la explozie volumetrică, realizați în conformitate cu dispozițiile aplicabile.
Articolul 6.2.1.5.
Prin conformarea construcțiilor de producție și depozitare, spațiile cu riscuri de incendiu mari și foarte mari se dispun în zone distincte, asigurându-se măsurile de protecție la foc corespunzătoare, astfel încât, în caz de incendiu, să nu fie afectate arii mari construite și să nu pună în pericol construcții învecinate sau acestea să fie periclitate de incendii produse la vecinătăți.
Articolul 6.2.1.6.
Construcțiile și încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile se realizeză corespunzător prevederilor normativului, având în vedere riscul de incendiu, clasa de periculozitate a materialelor și substanțelor depozitate, aportul pe care-l pot aduce la inițierea și dezvoltarea incendiilor, precum și sensibilitatea lor la efectele incendiilor, conform Anexa 8 "Caracteristicile substanțelor si materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare".
Articolul 6.2.1.7.
(1)Între porțiunile de construcții independente funcțional dar comasate în cadrul unui compartiment de incendiu, pentru separarea riscurilor mijlocii, mari și foarte mari, fără risc de explozie volumetrică, se prevăd elemente despărțitoare cu rezistența la foc determinată în funcție de densitatea sarcinii termice (q) cea mai mare a spațiilor adiacente, dar nu mai mici de EI/REI 120 pentru pereți și REI 90 pentru planșee. Golurile de comunicare din acești pereți trebuie să aibă performanța la foc și fum minimum EI_2 60-C3S_200 pentru risc mijlociu, respectiv EI_2 90-C3S_200 pentru risc mare și foarte mare fără risc de explozie volumetrică.
(2)Atunci când separă încăperi sau spații cu riscuri foarte mari de incendiu și risc de explozie volumetrică, elementele despărțitoare vor fi și rezistente la explozie.
Articolul 6.2.1.8.
În construcțiile de producție și depozitare obișnuite, se asigură căi de evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, distribuite, alcătuite, realizate și dimensionate în conformitate cu prevederile prezentului normativului.
Articolul 6.2.1.9.
Pentru intervenție în caz de incendiu, construcțiile de producție și/sau depozitare obișnuite vor avea asigurate posibilități de acces și circulație pentru autospecialele de intervenție, cel puțin pe o latură, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
6.2.2.Construcții de producție și depozitare de tip special
Articolul 6.2.2.1.
Construcțiile supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m trebuie să îndeplinească condițiile de încadrare în nivelurile I sau II de stabilitate la incendiu (conform condiții minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu I sau II precizate în Art. 2.1.3.2. și în Tabelul 3) și se conformează astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare stabilite în Art. 6.1.2.2. și Tabelul 114.
Articolul 6.2.2.2.
Construcțiile și încăperile supraterane închise, cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp, în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială (cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces), se alcătuiesc și realizează în conformitate cu prevederile normativului (conform condiții minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu precizate în Art. 2.1.3.2. și în Tabelul 3), conformându-se astfel încât să îndeplinească condițiile de corelare stabilite în Art. 6.1.2.2. și Tabelul 114.
Articolul 6.2.2.3.
(1)Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, se amplasează independent față de alte construcții învecinate, cel puțin la distanțele de siguranță normate în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4, majorate cu 100%, cu excepția construcțiilor care le deservesc, respectiv post de transformare, generatoare, rezervoare de apă (cu excepția stației de pompare) etc., care se amplasează la distanțele de siguranță conform dispozițiilor specifice acestora.
(2)Este interzisă comasarea construcțiilor de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, cu alte construcții de producție/depozitare sau civile.
Articolul 6.2.2.4.
(1)Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, pot fi amplasate independent sau comasate cu alte construcții de producție și/sau depozitare.
(2)Construcțiile independente de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, se amplasează față de alte construcții învecinate la distanțele de siguranță prevăzute în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4, sau se compartimentează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu.
(3)Comasarea cu alte construcții de producție și/sau depozitare se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite la Art. 6.1.2.2 și Tabelul 114, asigurându-se separarea funcțiunilor diferite cu elemente de construcție verticale și orizontale cu rezistențe la foc determinate în funcție de densitatea sarcinii termice (q) din spațiile adiacente, dar nu mai puțin de REI 180 sau EI 180-M pentru pereți și REI 120 pentru planșee.
Articolul 6.2.2.5.
Porțiunile de construcție sau grupările de încăperi cu risc mare sau foarte mare de incendiu, se recomandă să fie dispuse adiacent închiderilor perimetrale ale construcției și, pe cât posibil grupate, în clădirile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m.
Articolul 6.2.2.6.
Încăperile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, cu riscuri mari sau foarte mari de incendiu, vor fi dispuse, pe cât posibil, în zone distincte ale construcției.
Articolul 6.2.2.7.
(1)În construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, încăperile și compartimentele de incendiu cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
(2)Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat, vor avea aria utilă/ aerodinamică liberă totală de minimum 1% din aria pardoselii încăperii în care se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.
Articolul 6.2.2.8.
(1)În construcțiile, compartimentele de incendiu și încăperile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, încăperile și compartimentele de incendiu cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
(2)Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat, vor avea aria utilă/ aerodinamică liberă totală de minimum 1% din aria pardoselii încăperii în care se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.
Articolul 6.2.2.9.
Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, și construcțiile și încăperile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, vor avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, dimensionate, distribuite, alcătuite și realizate potrivit prevederilor normativului.
Articolul 6.2.2.10.
(1)În interiorul construcției de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, se asigură și hidranți de incendiu amplasați la nivelul pardoselii sau îngropați în pardoseală, în cutii speciale, corespunzătoare, astfel amplasați încât să poată fi utilizați pentru stingere.
(2)La construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, la care nu se poate asigura protecția întregii suprafețe de la hidranții de incendiu exteriori, se prevăd hidranți de incendiu interiori pe tunelurile sau degajamentele protejate speciale de evacuare.
Articolul 6.2.2.11.
(1)Pentru intervenția din exterior în caz de incendiu, construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, vor avea asigurate căi de acces și circulație pentru autospecialele de intervenție cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
(2)Accesul personalului de intervenție în construcție, se asigură prin circulațiile funcționale ale construcției și prin panouri de acces prevăzute în pereții plini de închidere perimetrală (exteriori), panouri dispuse la maximum 60 m unul de altul, ușor demontabile din exterior și marcate vizibil pentru a fi ușor de recunoscut în caz de incendiu.
Articolul 6.2.2.12.
Construcțiile de producție și/sau depozitare supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m, vor avea asigurate căi de acces, posibilități de intervenție a autospecialelor, cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori.
SECȚIUNEA III6.3. Performanțe specifice construcțiilor de depozitare a materialelor si substanțelor6.3.1. Prevederi comune
Articolul 6.3.1.1.
(1)Construcțiile închise de depozitare și depozitele deschise de materiale și substanțe vor avea stabilite și precizate riscurile de incendiu conform prevederilor Art.2.1.2.2. și Art. 2.1.2.5.
(2)La realizarea depozitelor aferente clădirilor civile, se respectă și prevederile privind performanțele specifice acestor construcții.
Articolul 6.3.1.2.
(1)Depozitele închise de materiale și substanțe pot fi amplasate independent sau se comasează cu alte construcții.
(2)Depozitele deschise de materiale sau substanțe se amplasează numai independent față de vecinătăți, la distanțele minimum normate în prezentul normativ, considerându-se construcții de nivelul V de stabilitate la incendiu (depozitele deschise de materiale solide combustibile, depozitele de lichide combustibile categoria D6, clasa L III și categoria D7 se amplasează față de vecinătăți la distanțele minimum prevăzute de normativ).
(3)Depozitele de lichide combustibile categoria D6, clasa L III (depozite constituite din rezervoare supraterane), se amplasează la minimum 30 m distanță față de construcții, iar depozitele categoria D7 la 20 m distanță față de construcții.
(4)Construcțiile închise de depozitare a materialelor sau substanțelor ,se amplasează față de obiecte învecinate cel puțin la distanțele de siguranță stabilite în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4, precum și în reglementările tehnice specifice, sau se compartimentează conform prevederilor normativului. Pentru depozitele închise cu riscuri foarte mari de incendiu, distanțele de siguranță normate se majorează cu 100%.
(5)Depozitele deschise pentru materiale combustibile se amplasează față de vecinătăți la o distanță minimă de 10 m, dacă reglementările specifice nu dispun altfel.
(6)La amplasarea depozitelor se are în vedere limitarea posibilităților ca un incendiu produs în depozit să pună în pericol construcții sau instalații învecinate sau să se producă incendierea depozitului din cauza unui incendiu la o construcție sau instalație învecinată.
(7)Depozitele de lichide combustibile se amplasează în zone situate mai jos decât construcțiile învecinate astfel încât să nu fie posibilă deversarea sau scurgerea lichidelor și propagarea incendiului la vecinătăți, sau se asigură măsuri de protecție corespunzătoare (diguri, ziduri de protecție etc.). De asemenea, prin amplasarea acestor depozite, se vor asigura distanțe și măsuri de protecție față de cursuri de apă, lacuri, iazuri, bălți etc., situate în vecinătate.
Articolul 6.3.1.3.
Construcțiile închise de depozitare comasate între ele sau cu alte construcții, se compartimentează conform prevederilor normativului.
Articolul 6.3.1.4.
(1)Depozitarea materialelor și substanțelor se realizează în funcție de caracteristicile fizico-chimice ale acestora, astfel încât să nu inițieze incendii, iar în cazul în care se produc incendii, acestea să poată fi stinse cu produse de stingere adecvate.
(2)Pot fi depozitate diferite materiale și substanțe în aceeași încăpere, dacă amestecul lor sau al vaporilor acestora nu prezintă risc de autoaprindere sau explozie volumetrică și, în caz de incendiu se pot utiliza aceleași produse de stingere.
(3)Depozitarea materialelor solide împreună cu lichide sau gaze combustibile nu este admisă. Fac excepție situațiile precizate în reglementările tehnice specifice.
(4)Atunci când se depozitează materiale sau substanțe care prezintă risc de autoaprindere, este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora și luarea măsurilor necesare verificării temperaturii.
(5)Depozitele de azotat de amoniu se realizează numai din materiale de construcții fără goluri, clasa de reacție la foc A1 și se recomandă amplasarea față de alte construcții la distanțele minime stabilite.
Articolul 6.3.1.5.
(1)Prin depozite sau încăperi de depozitare a materialelor sau substanțelor nu este admisă trecerea (traversarea) conductelor pentru gaze sau lichide combustibile, de încălzire sau de apă, precum și a rețelelor electrice, aferente altor consumatori (din afara acestor spații).
(2)Prin excepție și pe baza justificării tehnice, trecerile respective vor fi realizate în canale proprii, închise cu elemente de construcție rezistente la foc minimum EI/REI 180.
(3)Este interzisă pozarea conductelor pentru apă sau pentru produse care conțin apă sau pe care poate condensa apa, în depozite pentru materiale sau substanțe care reacționează periculos cu apa.
Articolul 6.3.1.6.
(1)Construcțiile depozitelor pentru materiale sau substanțe vor avea asigurate căi de acces, circulație funcțională și de evacuare în caz de incendiu, astfel dimensionate și realizate încât să asigure evacuarea utilizatorilor și să permită intervenția de stingere a incendiilor.
(2)La construcțiile de depozitare fără locuri permanente de lucru (vizitabile de maximum 8 ori pe schimb), nu este obligatorie îndeplinirea condițiilor specifice căilor de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu.
Articolul 6.3.1.7.
(1)În construcțiile pentru depozitarea materialelor sau substanțelor, se pot depozita lichide combustibile în rezervoare sau recipiente (ambalaje) în cazurile și condițiile prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice, avându-se în vedere și prevederile din Anexa 8.2 privind "Categorii de lichide inflamabile - în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului european și al Consiliului din 16 decembrie 2008"(Prevederi generale privind clasificarea lichidelor inflamabile/Considerații suplimentare privind clasificarea lichidelor inflamabile/Categorii de depozite de lichide inflamabile)".
(2)Indiferent de modul de depozitare al lichidelor combustibile, este obligatorie precizarea categoriei depozitului, zonarea riscurilor de incendiu și, după caz, de explozie volumetrică, și asigurarea măsurilor de protecție specifice prevăzute în normativ și în reglementările tehnice specifice, astfel încât să se asigure limitarea propagării incendiilor și condițiile stingerii cu operativitate a incendiilor.
(3)Atunci când construcțiile de depozitare sunt de tip special, respectiv supraterane închise, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m sau supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, se respectă și măsurile de securitate la incendiu specifice acestora.
Articolul 6.3.1.8.
Încăperile de depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp, se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice. Suprafața utilă/aerodinamică totală a ariei libere a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, va fi cel puțin 1% din suprafața pardoselii. Atunci când evacuarea fumului se asigură prin ventilare mecanică, se respectă prevederile normativului și/sau ale reglementărilor tehnice de specialitate.
6.3.2.Depozite închise de materiale și substanțe combustibile
Articolul 6.3.2.1.
(1)Construcțiile închise pentru depozite de materiale și substanțe combustibile (depozitele închise), vor avea nivelul de stabilitate la incendiu asigurat în funcție de riscul de incendiu și clasa de periculozitate a produselor depozitate, fiind astfel conformate încât să îndeplinească condițiile de corelare admise între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri și aria construită (Ac), potrivit prevederilor din Art. 6.1.2.2. și Tabelul 114.
(2)În cazul în care construcția închisă a depozitului este supraterană închisă cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m sau supraterană închisă cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, este obligatorie și respectarea prevederilor privind performanțele specifice acestor tipuri speciale de construcții.
Articolul 6.3.2.2.
(1)Construcțiile închise de depozitare etajate vor avea planșee cu rezistența la foc REI corespunzătoare densității sarcinii termice (q) în acord cu Tabelul 5 coroborat cu Tabelul 3 (se alege cea mai mare valoare dintre cele două) astfel realizate încât să împiedice propagarea incendiilor între nivelurile construcției.
(2)Fac excepție de la alin. (1) construcțiile de depozitare cu platforme de stocare mecanizate și fără locuri permanente de lucru, la care platformele (totale sau parțiale) pot fi din materiale și elemente incombustibile, atunci când sunt prevăzute instalații automate de stingere a incendiului la toate nivelurile.
Articolul 6.3.2.3.
(1)Construcțiile închise pentru depozitarea lichidelor combustibile se realizează din materiale și elemente de construcție rezistente la foc corespunzător prevederilor normativului și a reglementărilor tehnice specifice, asigurându-se compartimentarea încăperilor de depozitare cu capacitatea a maximum 50 mc de lichide din clasele L I sau L II (respectiv echivalentul acestora pentru lichide din clasa L III), cu pereți rezistenți la foc EI/REI și, după caz, rezistenți la explozie volumetrică.
(2)Construcțiile pentru depozitarea lichidelor combustibile vor avea precizată zonarea riscurilor de incendiu și explozie volumetrică.
Articolul 6.3.2.4.
Depozitele închise pentru materiale și substanțe combustibile vor fi astfel conformate la incendiu încât să nu faciliteze propagarea focului pe arii mari, iar spațiile cu riscuri foarte mari de incendiu, pe cât posibil, vor fi dispuse în zone distincte.
Articolul 6.3.2.5.
(1)Construcțiile și încăperile închise pentru depozitarea materialelor și substanțelor combustibile se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică, precum și, după caz, cu panouri de decomprimare la cele și cu risc de explozie volumetrică, conform prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice specifice.
(2)Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat, vor avea aria utilă/aerodinamică liberă totală de minimum 1% din aria pardoselii încăperii în care se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.
(3)Panourile de decomprimare ale depozitelor cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică, vor avea suprafața necesară asigurării raportului normat în conformitate cu Art. 2.3.4.1.4. și Art. 2.3.4.1.5.
Articolul 6.3.2.6.
(1)Depozitele închise pentru materiale și substanțe combustibile vor avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în număr corespunzător, dimensionate, distribuite, alcătuite și realizate potrivit prevederilor normativului.
(2)La depozitele închise fără locuri permanente de lucru (vizitabile de maximum 8 ori pe schimb), nu este obligatorie îndeplinirea condițiilor specifice căilor de evacuare în caz de incendiu.
Articolul 6.3.2.7.
Pentru intervenția din exterior în caz de incendiu, construcțiile închise de depozitare pentru materiale și substanțe combustibile cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp, vor avea asigurate căi de acces și intervenție a autospecialelor, cel puțin pe două laturi astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori, iar depozitele închise cu aria construită mai mică pot avea acces numai pe o latură, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
SECȚIUNEA IV6.4. Performanțe specifice depozitelor supraterane deschise de materiale și substanțe combustibile
Articolul 6.4.1.
Amplasarea depozitelor deschise de materiale și substanțe combustibile solide, lichide sau gazoase se realizează potrivit prevederilor normativului și reglementărilor tehnice specifice, asigurându-se limitarea propagării ușoare a incendiului și condițiile corespunzătoare de intervenție în caz de incendiu. Depozitele deschise de materiale solide combustibile se amplasează față de vecinătăți la distanțe de minimum 10 m.
Articolul 6.4.2.
Depozitele de lichide combustibile categoria D6, clasa L III (depozite constituite din rezervoare supraterane), se amplasează la minimum 30 m distanță față de construcții, iar depozitele categoria D7 la 20 m. Atunci când rezervoarele sunt îngropate, distanțele se pot reduce cu 50%.
Articolul 6.4.3.
În cazul depozitării pe aceeași platformă exterioară a materialelor și substanțelor combustibile din șorțuri diferite, se va asigura dispunerea organizată a produselor astfel încât să nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafețe mari.
Articolul 6.4.4.
(1)Depozitele deschise de lichide combustibile se amplasează în zone situate mai jos decât obiectele învecinate, iar atunci când, din motive justificate tehnic, amplasarea se face la o cotă mai ridicată, se iau măsuri care să împiedice scurgerea lichidelor combustibile spre obiecte învecinate și transmiterea incendiului la acestea.
(2)În cazul amplasării depozitelor deschise de lichide combustibile în vecinătatea unor ape (mare, râu, lac, iaz etc.), se iau măsuri pentru împiedicarea scurgerii lichidelor combustibile spre acestea, dar și pentru evitarea inundării depozitelor.
Articolul 6.4.5.
Depozitele deschise de lichide combustibile vor avea precizată zonarea riscurilor de incendiu și explozie.
Articolul 6.4.6.
(1)Rezervoarele (sau grupurile de rezervoare) supraterane sau semiîngropate pentru lichide combustibile care nu au pereți dubli, vor avea cuvă de retenție mărginită de diguri sau pereți continui, care să reziste la solicitările mecanice și termice produse în timpul incendiilor.
(2)Cuvele de retenție se dimensionează și realizează în așa fel încât să nu permită deversarea lichidelor combustibile în afara lor.
Articolul 6.4.7.
Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje sau recipiente, se poate face pe platforme deschise executate din materiale clasa de reacție la foc A1, situate deasupra nivelului terenului înconjurător și delimitate cu rigole de scurgere.
Articolul 6.4.8.
(1)Pentru intervenția din exterior în caz de incendiu, depozitele deschise pentru materiale și substanțe combustibile cu aria mai mare de 600 mp, vor avea asigurat acces și circulații de intervenție pe patru laturi astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, integral pe 100 % din perimetrul depozitului exterior. Depozitele deschise cu aria mai mică de 600 mp pot avea acces numai pe trei laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu, cel puțin pe 75% din perimetrul depozitului exterior.
(2)Accesul personalului de intervenție la depozitele deschise pentru materiale și substanțe combustibile se asigură prin circulațiile funcționale ale acestora, marcate corespunzător.
7.PERFORMANȚE ALE CONSTRUCȚIILOR CU FUNCȚIUNI MIXTE7.1. Condiții comune de performanță a construcțiilor (risc de incendiu, nivel de stabilitate la incendiu al construcției)
Articolul 7.1.1.
(1)La construcțiile cu funcțiuni mixte (civile, de producție și/sau de depozitare), funcțiunile diferite se separă între ele potrivit cerințelor funcționale și prevederilor normativului.
(2)Funcțiunea distinctă (civilă, de producție și/sau depozitare) care depășește 50% din aria desfășurată totală a construcției (Ad), determină încadrarea acesteia în construcție cu funcțiuni mixte civile sau în construcție cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare.
(3)În cazul în care suprafețele celor două funcțiuni sunt egale, clădirea va fi considerată ca fiind cu funcțiunea de producție și/sau depozitare.
(4)Atunci când în clădire sunt mai multe destinații diferite civile, respectiv de producție și/sau depozitare, funcțiunea cu aria totală desfășurată cea mai mare din cea a construcției (Ad), determină funcțiunea civilă sau funcțiunea de producție sau de depozitare a clădirii.
Articolul 7.1.2.
Corespunzător încadrării construcției, se asigură măsurile de securitate la incendiu prevăzute în normativ pentru construcții civile sau pentru construcții de producție și/sau depozitare, iar pentru fiecare porțiune din construcție se respectă și măsurile de protecție specifice destinației respective.
Articolul 7.1.3.
(1)Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu funcțiuni mixte, vor avea determinate și precizate riscurile de incendiu specifice, conform prevederilor Art. 2.1.2.2. și Art. 2.1.2.5.
(2)Cel mai periculos risc de incendiu care reprezintă peste 30% din aria desfășurată (Ad) a unei porțiuni de construcție (separată cu pereți și planșee rezistente la foc), determină riscul de incendiu pentru întreaga porțiune.
(3)Cel mai periculos risc de incendiu al unei porțiuni de construcție, a cărui arie desfășurată (Ad) reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată (Ad) a construcției respective, determină riscul de incendiu al întregii construcții cu funcțiuni mixte.
Articolul 7.1.4.
Construcțiile cu funcțiuni mixte vor avea determinat și precizat nivelul de stabiltate la incendiu conform prevederilor din Art. 2.1.3.2. și Tabelul 3, ținând seama și de condițiile specifice tipului de construcție (înaltă, foarte înaltă sau cu săli aglomerate, tipuri obișnuite sau speciale de construcții de producție/ depozitare).
7.2.Amplasarea și conformarea construcțiilor
Articolul 7.2.1.
(1)Construcțiile cu funcțiuni mixte se amplasează la distanțele de siguranță prevăzute în Art. 2.2.1.2. și Tabelul 4, având în vedere ansamblul constituit și riscul de incendiu al construcției.
(2)Atunci când nu se pot asigura distanțele de siguranță normate, construcția se compartimentează față de vecinătăți corespunzător prevederilor normativului.
Articolul 7.2.2.
Prin conformarea la foc a construcțiilor cu funcțiuni mixte, se va urmări dispunerea distinctă a funcțiunilor diferite și îndeplinirea condițiilor de corelare între destinație, risc de incendiu, nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri și aria construită (Ac) a construcției, conform prevederilor din Art. 2.2.2.2., Art. 3.1.2.6., Art. 3.1.2.7. și Art. 6.1.2.2. și Tabelul 41, Tabelul 42 și Tabelul 114.
Articolul 7.2.3.
(1)Atunci când construcția cuprinde activități civile diferite, independente funcțional și necompartimentate în condițiile prevăzute la Art. 7.2.2., se asigură îndeplinirea condițiilor de peformanță cele mai severe prevăzute în normativ pentru respectivele destinații, iar dacă funcțiunile sunt dispuse într-o construcție înaltă, foarte înaltă sau cu săli aglomerate, vor fi îndeplinite și condițiile de performanță specifice acestor tipuri de clădiri.
(2)În construcțiile cu funcțiuni mixte civile, de producție și/sau depozitare, în fiecare porțiune se asigură îndeplinirea condițiilor de performanță prevăzute în normativ pentru respectiva funcțiune, având în vedere și implicațiile acestora asupra întregii construcții.
(3)În toate situațiile, se va asigura limitarea posibilităților de propagare ușoară a focului și fumului atât la porțiunile incendiate, cât și la porțiunile adiacente de construcție cu alte funcțiuni, luându-se măsurile de protecție corespunzătoare prevăzute în normativ.
Articolul 7.2.4.
(1)În construcțiile etajate cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare, nu este recomandată dispunerea unor încăperi cu riscuri foarte mari de incendiu și explozie volumetrică la nivelurile inferioare (supraterane sau subterane).
(2)Dispunerea încăperilor cu riscuri foarte mari de incendiu și de explozie volumetrică în construcțiile cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare, se recomandă a se face la ultimul nivel suprateran al construcției și numai cu asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare. În cazul în care, din motive tehnice, nu este posibilă dispunerea acestora la ultimul nivel al construcției, se asigură compartimentarea cu pereți și planșee rezistente la foc și după caz, la explozie volumetrică, corespunzător alcătuite și dimensionate.
7.3.Limitarea propagării incendiilor
Articolul 7.3.1.
(1)Destinațiile independente, dispuse în construcția cu funcțiuni mixte, se separă între ele și față de căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor prin elemente de construcție despărțitoare rezistente la foc, conform prevederilor normativului.
(2)În cazul în care destinațiile respective constituie compartimente de incendiu distincte, separarea lor se realizează cu pereți de compartimentare rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu și după caz, rezistenți la foc și explozie volumetrică.
(3)Prin modul de dispunere, alcătuire și realizare a elementelor de construcție despărțitoare, se va asigura limitarea propagării focului și a fumului la funcțiunile alăturate pe timpul normat, iar în cadrul aceleași funcțiuni se va asigura limitarea propagării ușoare a focului și fumului pe arii mari construite.
Articolul 7.3.2.
Elementele de construcție utilizate pentru limitarea propagării focului și a fumului, trebuie să îndeplinească condițiile de peformanță normate, în funcție de rolul pe care îl au pentru securitatea la incendiu a construcției.
Articolul 7.3.3.
(1)Separarea destinațiilor diferite în construcții etajate cu funcțiuni mixte, se asigură prin pereți rezistenți la foc EI/REI, planșee rezistente la foc REI corespunzătoare riscului de incendiu cel mai periculos și a densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, iar eventualele goluri de circulație funcțională și de evacuare din elementele de separare se protejează cu elemente de închidere, conform prevederilor normativului.
(2)Limitarea propagării focului între funcțiuni diferite dispuse într-o construcție etajată se asigură pe fațade (exteriorul închiderilor perimetrale) și prin interiorul construcției.
(3)Condițiile de peformanță pe care trebuie să le îndeplinească elementele de construcție cu rol de limitare a propagării focului și a fumului, sunt cele stabilite în normativ.
Articolul 7.3.4.
Căile comune de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor construcției cu funcțiuni mixte (orizontale și verticale), se separă față de diferitele funcțiuni adiacente corespunzător funcțiunii care impune condițiile cele mai severe, riscului de incendiu și densității sarcinii termice (q) a acestora, iar eventualele goluri de circulație funcțională și de evacuare din aceste elemente de separare se protejează cu elemente de închidere care îndeplinesc condițiile normate.
Articolul 7.3.5.
Parcajele pentru autoturisme se pot dispune în construcții cu funcțiuni mixte, cu condiția separării lor de restul construcției prin elemente rezistente la foc, respectiv pereți EI/REI și planșee REI corespunzătoare iar în aceste elemente de separare sunt admise numai goluri strict necesare de acces și circulație, protejate corespunzător.
Articolul 7.3.6.
(1)Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu este obligatorie la încăperile stabilite în normativ, potrivit destinației specifice acestora și a tipului de construcție cu funcțiuni mixte.
(2)Alcătuirea și realizarea sistemelor destinate evacuării fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică, trebuie să corespundă prevederilor normativului și prevederilor reglementărilor tehnice.
(3)Porțiunile de construcții cu funcțiuni distincte, se prevăd cu dispozitive independente de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, separate de cele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din alte funcțiuni.
(4)În cazuri justificate tehnic, pentru funcțiuni diferite cu același risc de incendiu dispuse în construcția cu funcțiuni mixte, se pot realiza instalații comune de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu în caz de incendiu, cu condiția luării măsurilor de protecție care să asigure limitarea propagării incendiilor între destinații prin tubulaturile care străpung elementele de separare ale acestora (pereți, planșee).
Articolul 7.3.7.
Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu din căile comune de evacuare ale utilizatorilor construcției cu funcțiuni mixte (orizontale și verticale), se realizează cu sisteme proprii, independente de cele aferente altor încăperi sau funcțiuni ale construcției.
Articolul 7.3.8.
Este obligatorie realizarea prin sistem independent a evacuării fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din sălile aglomerate, depozite pentru materiale și/sau substanțe combustibile, precum și din încăperi și spații cu risc mare sau foarte mare de incendiu.
Articolul 7.3.9.
Atunci când ghenele și canalele pentru evacuarea fumului dintr-o încăpere trec prin alte încăperi sau destinații, pe toată porțiunea de trecere, pereții canalelor vor fi rezistenți la foc corespunzător densității sarcinii termice (q) din spațiul respectiv, dar minimum EI 120 (ve și/sau ho) S_multi. Ghenele verticale prin care tubulaturile colectoare ale sistemului de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu traversează alte niveluri ale construcției vor îndeplini condițiile prevăzute la Art. 2.4.11.2.
Articolul 7.3.10.
Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări de evacuare supraterane închise ale construcțiilor cu funcțiuni mixte, se asigură prin tiraj natural- organizat (cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate) sau se pun în suprapresiune, iar la cele subterane se poate realiza prin tiraj natural-organizat (cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate) sau se pun în suprapresiune, în condițiile și cu respectarea prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.
7.4.Alcătuiri constructive
Articolul 7.4.1.
Construcțiile cu funcțiuni mixte se conformează și realizează din materiale, produse și elemente de construcție care asigură îndeplinirea condițiilor de corelare normate și nu propagă focul cu ușurință.
Articolul 7.4.2.
(1)Funcțiunile diferite din construcție se separă cu pereți EI/REI și planșee REI, după caz, cu rezistențe la foc determinate în funcție de riscul de incendiu și densitatea sarcinii termice (q) din încăperile pe care le separă, conform prevederilor normativului și Anexei 8.1 privind "Clasificarea suplimentară a materialelor/produselor și substanțelor depozitate, după clasa de periculozitate", precum și de condițiile de performanță specifice destinației și tipului de clădire.
(2)Eventualele goluri interioare ale elementelor de construcție vor avea continuitatea întreruptă, conform prevederilor normativului, astfel încât să nu favorizeze propagarea focului și a fumului pe arii mari construite și între funcțiuni diferite ale construcției.
Articolul 7.4.3.
Prin alcătuirea și realizarea porțiunilor separate de construcție cu funcțiuni distincte (civile, de producție și/sau depozitare), se vor îndeplini condițiile de performanță specifice fiecărei funcțiuni, iar întreaga construcție cu funcțiuni mixte va îndeplini condițiile de performanță corespunzătoare ansamblului constituit.
Articolul 7.4.4.
Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile, se alcătuiesc, realizează și separă de restul construcției, corespunzător prevederilor normativului.
Articolul 7.4.5.
În situațiile admise, încăperile cu risc foarte mare de incendiu se dispun, alcătuiesc, realizează și utilizează astfel încât să nu pună în pericol construcția, asigurându-se măsurile de protecție corespunzătoare prevederilor normativului și reglementărilor tehnice.
Articolul 7.4.6.
Porțiunile de construcție care cuprind sau constituie săli aglomerate, vor fi alcătuite corespunzător prevederilor privind performanțele specifice acestora, separându-se de alte funcțiuni ale construcției prin pereți EI/REI și, după caz, planșee REI rezistente la foc, corespunzător prevederilor normate.
Articolul 7.4.7.
Porțiunile subterane ale construcțiilor cu funcțiuni mixte în care se dispun funcțiuni distincte față de cele supraterane, vor îndeplini și condițiile specifice acestor funcțiuni.
7.5.Căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu
Articolul 7.5.1.
În construcțiile cu funcțiuni mixte se prevăd căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu în număr corespunzător, dispuse, alcătuite și dimensionate potrivit destinației respective și a prevederilor normate.
Articolul 7.5.2.
(1)Căile de evacuare ale construcției cu funcțiuni mixte, pot fi proprii unei funcțiuni sau unui grup de funcțiuni sau pot fi comune tuturor funcțiunilor din construcție.
(2)În construcțiile cu funcțiuni mixte care au diferite destinații dispuse în zone distincte ale construcției, timpii (lungimile) căilor de evacuare trebuie să îndeplinească performanțele corespunzătoare fiecărei funcțiuni. Atunci când căile de evacuare sunt comune mai multor funcțiuni sau tuturor funcțiunilor din construcție, prin număr, dispunere, dimensionare și alcătuire se vor îndeplini condițiile de performanță cele mai severe ale funcțiunilor respective pentru care se asigură evacuarea. În porțiuni sau zone ale construcției în care o funcțiune determină dimensiuni mai mici ale căilor de evacuare, se pot reduce corespunzător lățimile căilor de evacuare în porțiunea sau zona respectivă.
Articolul 7.5.3.
(1)Separarea căilor de circulație funcțională și evacuare a utilizatorilor față de încăperile adiacente, se realizează corespunzător condițiilor normate pentru funcțiunea respectivă și tipul de clădire.
(2)Golurile de acces la căile de evacuare practicate în pereții despărțitori ai acestora, se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare riscului de incendiu, a destinației încăperilor adiacente și tipului de clădire, conform prevederilor normativului.
Articolul 7.5.4.
Scările de evacuare interioare comune ale construcțiilor cu funcțiuni mixte, se închid în case de scări, separate de restul construcției prin elemente rezistente la foc, potrivit funcțiunii care impune condițiile cele mai severe. Scări interioare deschise (neînchise în case de scări), se pot prevedea numai în cazurile și în condițiile stabilite în normativ, ținând cont de cerințele menționate mai sus.
Articolul 7.5.5.
În construcțiile cu funcțiuni mixte pot fi prevăzute scări rulante realizate conform prevederilor Art. 2.5.6.3.3., cu condiția asigurării și a căilor de evacuare a utilizatorilor prin scări închise.
Articolul 7.5.6.
Rampele scărilor interioare aferente subsolurilor se separă față de rampele scărilor supraterane, cu excepția situațiilor menționate în normativ (Art. 2.5.6.2.3. alin. (3)).
Articolul 7.5.7.
Căile interioare de circulație și transport pe verticală (scări, ascensoare, monte- charge etc.), se separă de restul construcției prin pereți EI/REI și după caz, planșee REI care îndeplinesc condițiile normate de rezistență la foc, iar golurile de acces practicate în pereții de separare se protejează cu elemente de închidere, conform normativului.
Articolul 7.5.8.
Atunci când se prevăd scări exterioare deschise de evacuare, acestea se amplasează și realizează astfel încât circulația utilizatorilor să nu fie blocată de flăcările sau fumul produse în caz de incendiu în construcția cu funcțiuni mixte sau la construcțiile amplasate în vecinătate.
Articolul 7.5.9.
(1)Determinarea unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu pe căile de circulație funcțională și de evacuare comune, are în vedere clădirea în ansamblu și se asigură cele mai severe măsuri de protecție normate.
(2)Atunci când se prevăd căi de evacuare distincte, proprii unei funcțiuni sau grup de funcțiuni similare, la determinarea unităților (fluxurilor) de trecere de evacuare se respectă condițiile normate pentru destinația respectivă.
Articolul 7.5.10.
(1)Stabilirea numărului de utilizatori pentru care se asigură evacuarea în caz de incendiu, are în vedere nivelul de ocupare și capacitățile maxime simultane normate de utilizatori, în funcție de destinația și dispunerea acestora în construcție.
(2)Numărul normat de utilizatori pe unitatea de trecere (flux) de evacuare (Uf) se determină corespunzător fiecărei funcțiuni luată în considerare, conform prevederilor normativului, iar pentru întreaga construcție, căile comune de evacuare vor asigura condițiile normate cele mai severe.
Articolul 7.5.11.
Dacă deasupra nivelului construcției supraterane, care determină dimensionarea rampelor scărilor de evacuare, se află funcțiuni care necesită dimensiuni mai mici ale acestora, în porțiunile respective ale construcției se pot reduce corespunzător aceste dimensiuni. În toate situațiile, pe traseul de evacuare, până la exterior al nivelului cel mai aglomerat luat în considerare, nu este admisă reducerea dimensiunilor căilor de evacuare.
Articolul 7.5.12.
Lungimile de evacuare maximum admise pe căile de evacuare, vor îndeplini condițiile stabilite în normativ pentru funcțiunea respectivă, iar pentru căile comune de circulație funcțională și de evacuare ale construcției se respectă lungimile normate cele mai severe.
Articolul 7.5.13.
Alcătuirea și dimensionarea căilor de evacuare în caz de incendiu, vor corespunde condițiilor stabilite în normativ.
Articolul 7.5.14.
Scările de evacuare interioare închise ale construcțiilor cu funcțiuni mixte, vor avea acces pe terasele construcțiilor respective, atunci când sunt clădiri înalte sau foarte înalte, potrivit prevederilor normativului.
7.6.Condiții de acces, intervenție si salvare în caz de incendiu
Articolul 7.6.1.
(1)Construcțiile cu funcțiuni mixte, trebuie să aibă asigurate căi de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu, astfel dispuse, alcătuite și realizate încât forțele de intervenție să poată acționa în timp scurt și în condiții de siguranță.
(2)Construcțiile trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenție în caz de incendiu potrivit destinației, tipului de clădire și condițiilor stabilite în normativ.
(3)Posibilitățile de acces pentru autospecialele de intervenție (drumuri, platforme etc.), trebuie să permită accesul și intervenția în special la zonele și funcțiunile mai periculoase ale construcției, la cele cu aglomerări de persoane, la deschiderile (protejate sau neprotejate) din pereții exteriori perimetrali, precum și la sursele de alimentare cu apă.
(4)Numărul, alcătuirea, conformarea și realizarea posibilităților exterioare de acces și circulație a autospecialelor de intervenție, vor corespunde prevederilor normativului.
(5)Accesul și circulațiile funcționale interioare, care asigură și intervenția în caz de incendiu, se echipează și marchează corespunzător, astfel încât să faciliteze recunoașterea și utilizarea lor în condițiile specifice de intervenție la incendiu.
(6)Pentru destinații ale construcției cu funcțiuni mixte, care necesită condiții speciale de salvare a utilizatorilor în caz de incendiu (copii, bolnavi, persoane cu dizabilități/handicap etc.), căile de circulație și salvare vor fi corespunzător dimensionate, alcătuite și echipate, potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 7.6.2.
Construcțiile cu funcțiuni mixte vor avea asigurate posibilități de acces pentru autospecialele de intervenție cel puțin pe două laturi, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori, iar cele cu aria construită (Ac) mai mică de 600 mp, pe o latură, astfel încât să se asigure accesul și intervenția autospecialelor de stingere în caz de incendiu cel puțin pe 25% din perimetrul pereților exteriori.
7.7.Echiparea construcțiilor cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor
Articolul 7.7.1.
Construcțiile cu funcțiuni mixte se echipează cu instalații și mijloace de stingere a incendiilor, precum și cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 7.7.2.
Construcțiile cu funcțiuni mixte se echipează cu stingătoare portative, cu performanțe de stingere corespunzătoare încadrării construcției (prevăzute diferențiat în normativ, pentru construcții civile sau pentru construcții de producție și/sau depozitare), iar pentru fiecare porțiune din construcție se respectă și prevederile privind performanțele specifice funcțiunii respective.
8.1.Dispoziții generale
Articolul 8.1.1.
(1)În scopul asigurării condițiilor de evacuare a utilizatorilor, a limitării propagării focului și a facilitării intervenției de stingere a incendiului, complementar elementelor constructive de separare asigurate (pereți, planșee etc.) în situațiile precizate în normativ se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, ecrane, precum și bariere, suprapresiuni etc.
(2)Scopul pentru care este proiectat trebuie să fie definit clar, și documentația de proiectare trebuie să indice dacă sistemele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți vor servi ca:
–modalitate de protejare a căilor de evacuare (pentru mențierea căilor de acces și evacuare libere de fum și căldură radiantă); sau– modalitate de protejare a bunurilor (echipament de protecție și dotări pentru reducerea pagubelor cauzate de produsele de descompunere termică, gazele fierbinți și radiația termică); sau– modalitate de control a temperaturii gazelor fierbinți din fum care afectează, de exemplu, structura clădirii, fațadele sau suprafețele vitrate; sau– modalitate de facilitare a operațiunilor de stingere prin crearea unui strat liber de fum; sau– o combinație a oricăror dintre cele anterioare.
(3)Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, se realizează prin tiraj natural- organizat sau prin ventilare mecanică. Prin evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu prin sistem natural-organizat sau sistem mecanic, se urmărește extragerea fumului din partea superioară a incintei incendiate și înlocuirea procentuală a volumului de fum extras cu aer proaspăt.
(4)Sistemele de evacuare a fumului ale nivelurilor supraterane ale clădirii, trebuie să fie independente de cele ale nivelurilor subterane.
(5)Nu este admisă evacuarea fumului prin sisteme naturale și mecanice simultan în același rezervor de fum.
(6)Un sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți trebuie să fie alcătuit din:
a)un sistem de evacuare naturală cu un sistem de alimentare naturală cu aer de admisie; saub) un sistem mecanic de evacuare cu un sistem natural de alimentare cu aer de admisie; sauc) un sistem de evacuare naturală cu un sistem mecanic de alimentare cu aer de admisie; saud) un sistem mecanic de evacuare și un sistem mecanic de alimentare cu aer de admisie (sistem în tandem).
Ultimele două variante nu trebuie proiectate decât dacă se dispune de o descriere detaliată și tehnică care să arate cum funcționează sistemul în condiții de calcul.
Articolul 8.1.2.
(1)Alternativ prevederilor prezentului normativ, proiectarea complexă a sistemelor de control al fumului și gazelor fierbinți pentru structuri nestandardizate sau clădiri unde dimensiunile mari, forma sau configurația fac necesare controlul fumului și conform criteriilor de proiectare sau la solicitarea autorităților competente se cer niveluri de performanță adecvate privind înălțimea stratului de aer fără fum, temperatura din stratul de aer, influențe externe etc., (la clădiri înalte și foarte înalte, la mall-uri cu unul sau mai multe etaje; super/hypermagazine; clădiri industriale cu unul sau mai multe etaje și clădiri de depozitare protejate cu sprinklere; clădiri cu atrium și clădiri mixte complexe; parcaje auto închise; scări; încăperi tampon, teatre etc.), precum și la orice altă investiție se dorește, se poate face pe baza standardului SR CEN/TR 12101-5 - Sisteme de control al fumului și gazelor fierbinți. Partea 5: Ghid de recomandări funcționale și metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți precum și pe baza standardelor SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri și SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță.
(2)Acolo unde normativul prevede ventilare în suprapresiune, proiectarea și calculul sistemului se poate face alternativ pe baza standardelor SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri și SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță.
(3)Punerea în suprapresiune se realizează astfel încât presiunea pe uși să nu fie mai mică de 30 Pa și să nu depășească 80 Pa.
Articolul 8.1.3.
(1)Sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți poate fi realizat cu tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică.
(2)Sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți este constituit din guri de admisie a aerului, dispuse la partea inferioară (în treimea inferioară) a spațiului protejat, ecrane continue rezistente la foc minimum DH 30, coborâte sub acoperiș sau sub planșeul superior al spațiului respectiv minimum 50 cm și guri de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, dispuse în treimea superioară a pereților sau în acoperiș.
(3)Golurile de introducere (admisie) a aerului și cele de evacuare a fumului se repartizează alternat, distribuindu-se cât mai uniform în spațiul protejat, astfel încât să asigure circulația aerului și evacuarea fumului, îndeplinind condițiile specifice prevăzute în normativ.
(4)Introducerile de aer se pot asigura prin:
a)scări neînchise în case de scări;
b)goluri practicate în fațade, permanent deschise sau cu deschidere automată, de exemplu uși, ferestre (în cazul coridoarelor), trape verticale de fum, ventilatoare prevăzute pentru admisia de aer;
c)ușile cu deschidere automată ale încăperilor care se prevăd cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, practicate în pereții exteriori ai construcției;
d)goluri de introducere permanent deschise sau cu deschidere automată, racordate sau nu la canale și ghene;
e)o combinație a oricăror dintre cele enumerate la pct. b), c), d); sauf) o sursă de alimentare de introducere mecanică care utilizează ventilatoare (și tubulatură dacă se indică).
(5)Aerul de admisie trebuie să fie totdeauna sub stratul de fum când el intră în contact cu fumul și nu trebuie să fie utilizată simultan aceeași deschidere ca ieșire (evacuare) și ca intrare (admisie). Golurile de admisie a aerului trebuie să fie poziționate pentru a asigura ca aerul introdus să nu influențeze vreun strat de fum în rezervorul de fum, permițând astfel gazelor fierbinți din fum să se răcească și să coboare sau să devină mai turbulente.
(6)Evacuarea fumului se asigură prin goluri în acoperiș sau în pereții exteriori, conform prevederilor normate.
(7)Sistemul de control al fumului și a gazelor fierbinți nu este obligatoriu în zonele situate la mai puțin de 30 m de pereții exteriori ai construcției care au în treimea superioară goluri permanent deschise sau protejate cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu și asigură suprafața liberă normată pentru evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat, iar în pereții exteriori au dispozitive pentru introducerea de aer proaspăt dimensionate corespunzător normativului.
Articolul 8.1.4.
(1)Dispozitivele de protecție a golurilor de introducere sau de evacuare, trebuie realizate cu acționare automată și manuală, conform prevederilor normativului. Acționarea automată a dispozitivelor de protecție va fi întotdeauna dublată de comandă manuală. Comanda manuală se va realiza atât centralizat, pentru toate sistemele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți din compartimentul de incendiu în care s-a detectat incendiul, cât și local. La construcțiile echipate cu instalații automate de stingere, se asigură posibilități de acționare pentru personalul existent în spațiul protejat și care să poată comanda manual sistemele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.
(2)Dispozitivele de acționare a elementelor de închidere a golurilor de admisie și de evacuare trebuie să asigure:
a)deschiderea golurilor și canalelor din volumul protejat;
b)oprirea ventilatoarelor care nu sunt prevăzute pentru evacuarea fumului în caz de incendiu;
c)pornirea ventilatoarelor de evacuare a fumului și a celor de introducere a aerului de compensare, după caz.
(3)Comanda manuală a dispozitivelor de deschidere, poate fi realizată prin sistem mecanic, electric, pneumatic sau hidraulic.
(4)În funcție de tipul construcției și prevederile privind performanțele specifice, comanda manuală centralizată trebuie amplasată la serviciul pentru situații de urgență (atunci când trebuie prevăzut) sau la un acces principal al construcției.
(5)Comanda automată a dispozitivelor de protecție a golurilor trebuie asigurată de instalația de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului sau de dispozitive locale, atunci când nu se prevede o astfel de instalație.
Articolul 8.1.5.
Intrarea în funcțiune a oricărui sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, va întrerupe automat funcționarea instalațiilor normale de ventilare și climatizare ale construcției.
Articolul 8.1.6.
Intrarea în funcțiune a oricărui sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, se va face după intrarea în funcțiune a instalațiilor automate de stingere.
Articolul 8.1.7.
(1)Instalațiile de evacuare a fumului în caz de incendiu sunt incompatibile cu instalațiile de stingere cu gaze sau pulberi pentru care se prevăd sisteme de ventilare a spațiilor în care a fost refulat agentul de stingere.
(2)În utilizare se vor respecta regulile de verificare și întreținere a sistemelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.
Articolul 8.1.8.
(1)Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți (evacuarea fumului și gazelor fierbinți: natural-organizată, mecanică sau mixtă, sau sisteme cu presiune diferențială (SPD) funcție de destinația și/sau tipul clădirii, încăperii sau spațiului) în caz de incendiu, se asigură la:
a)săli aglomerate;
b)scene cu suprafața mai mare de 150 mp și buzunarele acestora cu înălțimi mai mari de 10 m;
c)case de scări închise și încăperi tampon (prin suprapresiune) de acces la scări din clădirile supraterane civile înalte, foarte înalte și clădirile de sănătate (indiferent de regimul de înălțime), precum și puțurile ascensoarelor de evacuare a persoanelor cu dizabilități sau cu căruciorul și ascensoarelor pentru evacuarea bolnavilor cu căruciorul, cu targa sau cu patul cu rotile;
d)case de scări închise (prin suprapresiune sau cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate) și circulații comune orizontale care nu au ferestre directe spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu, din clădiri/compartimente de incendiu cu săli aglomerate;
e)case de scări închise supraterane, inclusiv cele care au ferestre direct spre exterior și asigură evacuarea utilizatorilor a mai mult de un nivel al clădirii și case de scări închise subterane, inclusiv cele care au ferestre deschizibile direct spre exterior, cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate (atunci când nu sunt prevăzute cu SPD);
f)case de scări închise dispuse în clădiri subterane, inclusiv cele care au ferestre deschizibile direct spre exterior, cu evacuare natural-organizată prin trape și admisie de aer conform prevederi normate (atunci când nu sunt prevăzute cu SPD);
g)atriumuri închise, conform prevederi normate;
h)degajamente protejate sau tuneluri pentru evacuarea utilizatorilor din construcții cu orice destinație (prevăzute cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu sau prin suprapresiune) sau din încăperi tampon;
i)încăperi, compartimente și clădiri de producție și/sau depozitare cu aria utilă mai mare de 36 mp și cu densitatea sarcinii termice mai mare de 105 MJ/mp;
j)încăperi de depozitare a materialelor și/sau a substanțelor combustibile, din clădiri civile, cu densitatea sarcinii termice (q) peste 105 MJ/mp și aria utilă mai mare de 36 mp;
k)parcaje pentru autovehicule subterane, potrivit reglementării tehnice specifice, iar la cele supraterane, conform dispozițiilor normativului;
l)parcaje deschise conform Art. 3.2.11.21 alin. (3);
m)încăperi cu risc foarte mare de incendiu situate în subteran, indiferent de aria lor;
n)încăperi cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp situate în subteran;
o)încăperi din clădirile civile subterane în care se pot afla simultan mai mult de 50 de utilizatori și căile lor de evacuare prin care se pot evacua simultan mai mult de 50 de utilizatori, precum și la spațiile comerciale amenajate în subsolurile clădirilor supraterane cu mai mult de 50 de utilizatori, inclusiv a căilor de evacuare închise aferente acestora prin care se pot evacua simultan mai mult de 50 de utilizatori;
p)circulații comune orizontale cu lungimea mai mare de 30 m care nu au ferestre direct spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu (amplasate astfel încât să asigure evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu pe maximum 30 m adâncime a circulațiilor comune orizontale), atunci când încăperile adiacente nu sunt prevăzute cu ferestre sau evacuări de fum prin sistem natural-organizat sau mecanic. Atunci când încăperile adiacente sunt prevăzute cu ferestre sau cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, circulațiile comune orizontale nu mai necesită sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu;
q)circulații comune orizontale din clădiri înalte conform Art. 4.1.5.12. și din clădiri foarte înalte conform Art. 4.2.5.12.;
r)construcții supraterane închise de producție și/sau de depozitare, cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m (încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp);
s)construcții de producție și/sau depozitare supraterane închise cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp și în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, cu acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces (încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile cu aria utilă mai mare de 36 mp și densitatea de sarcină termică mai mare de 105 MJ/mp);
t)alte construcții, încăperi și spații menționate în normativ.
Note:
(1)Atunci când se prevăd cu sistem pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinți în caz de incendiu, cu evacuare natural-organizată si admisie de aer conform prevederilor normate (cu excepția circulațiilor comune orizontale care au ferestre direct spre exterior prin care să se evacueze fumul în caz de incendiu, amplasate astfel încât să asigure evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu pe maximum 30 m adâncime a circulațiilor comune orizontale), spațiile, încăperile, compartimentele de incendiu si/sau construcțiile nominalizate în normativ, evacuarea natural-organizată a fumului si gazelorfierbinți se realizează obligatoriu prin trape (orizontale sau verticale) certificate, care trebuie să îndeplinească condițiile normate.
(2)Prevederea sistemelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbinți la circulații comune orizontale atunci când este necesară se va realiza în conformitate cu Figura 77.
Varianta a) atunci când încăperile adiacente sunt prevăzute cu evacuări de fum (natural organizat prin ferestre sau mecanic) circulațiile comune orizontale nu mai necesită prevederea de sisteme de evacuare a fumului
Varianta b) atunci când ferestrele circulațiilor comune orizontale sunt amplasate astfel încât să asigure evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu pe maximum 30 m adâncime, circulațiile comune orizontale nu mai necesită prevederea de sisteme de evacuare a fumului
Varianta c) atunci când ferestrele circulațiilor comune orizontale sunt amplasate la mai mult de 30 m adâncime se prevede sistem mecanic de admisie a aerului și de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți
Varianta d) atunci când încăperile care nu au ferestre direct în exterior prin care să se poată evacua fumul în caz de incendiu sunt prevăzute cu sistem mecanic de admisie si de evacuare a fumului si a gazelor fierbinți, circulațiile comune orizontale se pot pune în suprapresiune
Varianta e) atunci când ferestrele circulațiilor comune orizontale sunt amplasate la mai mult de 30 m adâncime iar încăperile care nu au ferestre direct în exterior prin care să se poată evacua fumul în caz de incendiu nu sunt prevăzute cu sistem mecanic de admisie si de evacuare a fumului si a gazelor fierbinți, circulațiile comune se echipează obligatoriu cu sistem mecanic de admisie si de evacuare a fumului si a gazelor fierbinți
Figura 77 - Prevederea sistemelor de control al fumului si a gazelor fierbinți la circulații comune orizontale
Articolul 8.1.9.
(1)Atunci când în cuprinsul normativului se menționează existența ferestrelor directe în exterior și a trapei verticale sau orizontale dispuse la ultimul nivel, în treimea superioară, prin care se evacuează fumul și gazele fierbinți în caz de incendiu din casele de scări, aceste ferestre funcționale se dispun pe fiecare nivel, iar trapa trebuie să fie cu aria aerodinamică liberă de minimum 1 mp și prevăzută cu acționare manuală dispusă la maximum 1,50 m față de pardoseală. Admisia de aer se face prin ușa de acces în casa de scară din exteriorul clădirii sau printr-un alt sistem prevăzut de proiectant potrivit Art. 8.1.1. alin. (6), cu excepția situațiilor în care ușile nu protejează goluri care au rol de a limita transmiterea incendiului spre sau dinspre exterior.
(2)Atunci când în cuprinsul normativului se menționează existența ferestrelor directe în exterior prin care se evacuează fumul din circulațiile comune orizontale de evacuare (amplasate la mai puțin de 30 m în adâncime), aceste ferestre funcționale trebuie să fie cu aria aerodinamică liberă de minimum 1,00 mp, să fie amplasate la capetele coridoarelor și prevăzute cu acționare manuală dispusă la minimum 1,50 m față de pardoseală. Se prevede și acționare automată în situația în care clădirea este echipată cu sistem de detectare automată a incendiilor.
(3)Atunci când în cuprinsul normativului se menționează existența ferestrelor directe în exterior prin care se evacuează fumul din încăperi cu densitatea sarcinii termice mai mică sau egală de 105 MJ/mp, aceste ferestre funcționale trebuie să aibă aria aerodinamică liberă de minimum 1,00 mp și prevăzute cu acționare manuală dispusă la minimum 1,50 m față de pardoseală. Se prevede și acționare automată în situația în care clădirea este echipată cu sistem de detectare automată a incendiilor. Admisia de aer se face prin dispozitive amplasate pe fațade diferite sau opuse celor pe care se amplasează dispozitivele de evacuare a fumului (ferestre funcționale), în condițiile prevăzute de către normativ.
(4)Atunci când în cuprinsul normativului se menționează echiparea cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu cu evacuare natural-organizată și admisie de aer conform prevederilor normate din încăperi cu densitatea sarcinii termice mai mare de 105 MJ/mp, obligatoriu evacuarea fumului se realizează prin trape verticale și/sau orizontale, directe în exterior prin care se evacuează fumul. Trapele trebuie să aibă aria aerodinamică liberă de minimum procentul normat și trebuie prevăzute cu acționare manuală dispusă la minimum 1,50 m față de pardoseală. Se prevede și acționare automată în situația în care clădirea este echipată cu sistem de detectare automată a incendiilor. Admisia de aer se face prin dispozitive amplasate pe fațade diferite sau opuse celor pe care se amplasează dispozitivele de evacuare a fumului (trape verticale), în condițiile prevăzute de către normativ.
(5)Încăperile tampon se presurizează în conformitate cu standardele SR EN 12101-6 -Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri și SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță.
Articolul 8.1.10.
(1)Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu trebuie să asigure circulația ascendentă a aerului în încăpere și evacuarea fumului în raport cu aerul introdus.
(2)Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu se asigură prin tiraj natural- organizat sau ventilare mecanică. Suprafața aerodinamică liberă a dispozitivelor cu deschidere automată pentru evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat va fi cel puțin 1% din aria încăperii.
(3)Sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu se realizează prin prevederea gurilor de evacuare a fumului și gurilor de admisie a aerului proaspăt, dispuse alternat.
(4)Gurile de evacuare a fumului în caz de incendiu, alcătuite și dimensionate potrivit prevederilor normativului și ale reglementărilor tehnice de specialitate, se amplasează în treimea superioară a pereților încăperii, cu partea inferioară a grilei amplasată la minim 1,80 m față de pardoseală sau în acoperiș prevăzute în treimea superioară a șarpantei, raportată la înălțimea maximă a șarpantei. Gurile de evacuare a fumului pot comunica direct cu exteriorul sau prin canale (conducte rezistente la foc de evacuare a fumului) sau prin ghene de evacuare a fumului (Figura 78), luând în calcul pierderile de presiune pe tubulaturi și ghene.
(5)Introducerea aerului se realizează prin guri de admisie a aerului dispuse la partea inferioară (în treimea inferioară a pereților) a încăperilor/spațiilor prevăzute cu sistem de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, având marginea lor superioară la cel mult 1 m față de pardoseală pentru încăperi/spații cu înălțimea liberă de maxim 3 m, guri ce pot comunica cu exteriorul direct sau prin canale sau prin ghene de admisie a aerului (Figura 78). Introducerea aerului se realizează prin guri de admisie a aerului dispuse în treimea inferioară a pereților a încăperilor/spațiilor prevăzute cu sistem de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu pentru încăperi/spații cu înălțimea liberă mai mare de 3 m, guri ce pot comunica cu exteriorul direct sau prin canale sau prin ghene de admisie a aerului (Figura 78).
(6)Admisia aerului pentru oricare sistem de evacuare a fumului în caz de incendiu, poate fi naturală sau, dacă este mecanică, trebuie să reprezinte 75% din debitul volumic de fum evacuat (cu o toleranță de plus sau minus 10%). În cazul sistemului cu tiraj natural-organizat, suprafața aerodinamică a gurilor de introducere a aerului de compensare va fi minim 75% din suprafața liberă a dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți. La stabilirea debitelor de calcul în variantele mixte, introducere aer compensare natural și evacuare mecanică se va considera o viteză de 1 m/s la gurile/dispozitivele de introducere, respectiv introducere aer compensare mecanic și evacuare naturală, se va considera o viteza de 1 m/s la gurile/dispozitivele de evacuare.
(7)Încăperile care au uși sau grile directe în exteriorul clădirii și îndeplinesc condiția de la alin. (6), se consideră că asigură admisia de aer necesară evacuării fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, dacă acestea sunt echipate cu dispozitive automate și manuale de deschidere în caz de incendiu.
(8)Gurile de evacuare a fumului în caz de incendiu și cele de admisie a aerului, pot fi permanent deschise (grile) sau închise, cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu (trape verticale sau orizontale sau voleți) și sunt prevăzute și cu acționări manuale.
(9)Oricare din gurile de evacuare în caz de incendiu sau cele de admisie a aerului, va avea dimensiunea cea mai mică de cel puțin 0,20 m.
(10)Deschiderea dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu se asigură automat, individual sau în grup, și va acționa și deschiderea dispozitivelor de admisie a aerului.
(11)Atunci când se prevăd, în încăperea echipată cu dispozitive de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, voleții vor fi cel puțin rezistenți la foc cel puțin EI 60_multi(i←→o) la gurile de evacuare a fumului și etanși la foc cel puțin E_600 60_single(i←→o) la gurile de admisie a aerului, normal închiși în poziție de așteptare. Prevederea voleților nu este obligatorie în situațiile în care se evacuează fumul dintr-un singur nivel sau tubulatura aferentă servește unui singur nivel al construcției.!Imagine
Figura 78 - Dispunerea pe înălțime a gurilor de evacuare a fumului și
a celor de admisie a aerului pentru încăperi/spații cu înălțimea liberă de maxim 3m
Articolul 8.1.11.
Dispozitivele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat, amplasate în pereții exteriori sau în acoperișul clădirii (goluri, grile, trape verticale sau orizontale, ferestre cu deschidere automată prin care se poate evaca fumul din circulațiile comune orizontale de evacuare, voleți), pot asigura evacuarea fumului din încăperea respectivă pe distanța de maximum 30 m.
Articolul 8.1.12.
(1)Dispunerea ecranelor coborâte sub acoperiș sau sub planșeul superior al spațiului protejat, în sistemul de evacuare prin tiraj natural-organizat, se realizează în funcție de prevederile normate, alcătuind rezervoare de fum. Rezervoarele de fum sunt separate prin bariere de fum minimum clasa DH 30 sau elemente constructive structurale cu rezistența la foc de minim 30 de minute. Limitele geometrice ale unui rezervor de fum pot fi date de toate elementele de construcții (pereți interiori sau exteriori opaci, elemente vitrate, grinzi sau ecrane etc.) care separă spațiul în zone de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți. În toate situațiile, delimitările zonelor pentru care se efectuează calculul de evacuare a fumului, trebuie să fie cu minimum același timp de rezistență la foc și aceeași înălțime precum sunt definite în cazurile particulare din cadrul normativului.
(2)Ecranele continui se fixează de elementele de rezistență ale construcției din zona riscului potențial de incendiu.
(3)Lungimea maximă a rezervorului de fum de-a lungul oricărei axe nu va depăși 60 m (conform Figura 79).!Imagine
Figura 79 - Lungimea maximă a rezervorului de fum
Articolul 8.1.13.
(1)Dacă incendiul este direct sub rezervorul de fum, aria maximă a oricărui rezervor nu trebuie să depășească 2.000 mp dacă există un sistem de evacuare natural-organizată a fumului, sau 2.600 mp dacă există ventilatoare mecanice de evacuare a fumului.
(2)Dacă incendiul este într-o încăpere adiacentă spațiului care conține rezervorul sau este sub un mezanin închis în același spațiu (de exemplu mall-uri mono și multietajate și atriumuri), aria maximă a încăperii incendiate (sau supantei) acceptată să facă gazele din fum să curgă în rezervorul de fum trebuie să fie de 1.000 mp dacă există evacuare naturală a fumului, sau 1.300 mp dacă există ventilatoare mecanice de evacuare a fumului. Aria maximă a rezervorului de fum trebuie să fie de 1.0 mp dacă există evacuare naturală a fumului sau 1.300 mp dacă există ventilatoare mecanice de evacuare a fumului.
Articolul 8.1.14.
(1)La construcțiile etajate, evacuarea fumului în caz de incendiu (a nivelurilor supraterane) se asigură în general separat pentru fiecare nivel al clădirii, iar canalele comune colectoare (conductele rezistente la foc de evacuare a fumului monocompartiment sau multicompartiment) care traversează alte niveluri ale construcției, trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiții, prevăzute în Tabelul 118:
Tabelul 118: Utilizarea conductelor colectoare de evacuare a fumului si a gazelor fierbinți pe înălțimea construcției
| Nivel de stabilitate la incendiu | Conducte colectoare pe înălțimea construcției | |||
| La construcții etajate când nu secționează plansee antifoc (ve) | La construcții etajate când secționează plansee antifoc** (ve) | |||
| conducte | Voleți la intrarea în canalul colector | conducte | Voleți la intarea în canalul colector | |
| I | E_600 120*veSsingle | E_600 120single(i↔o) | EI 120*veSmulti | EI 120multi(i↔o) |
| II | E_600 120*veSsingle | E_600120single(i↔o) | EI 120*veSmulti | EI 120multi(i↔o) |
| III | E_600 90*veSsingle | E_600 90single(i↔o) | EI 90*vSmulti | EI 90multi(i↔o) |
| IV | E_600 60*veSsingle | E_600 60single(i↔o) | EI 60*veSmulti | EI 60multi(i↔o) |
Note Tabelul 118:(a) * - golul dintre planșeu și conducte se etanșează cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a planșeelor pe care le intersectează.(b) - golul dintre planșeul antifoc și conducte se etanșează cu materiale în alcătuiri rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a planșeului antifoc pe care le intersectează.(c) * - până la apariția conductelor testate pe verticală single, se vor utiliza conductele testate pe verticală multicompartiment.
(2)În situația utilizării canalelor colectoare comune (conducte rezistente la foc) de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu a tuturor nivelurilor supraterane sau subterane ale clădirilor, ghenele verticale prin care canalele colectoare ale sistemului de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu respective, traversează alte niveluri ale construcției, vor îndeplini condițiile prevăzute la Art. 2.4.11.2. și cerințele specifice fiecărei destinații raportat la caracteristicile construcției potrivit normativului (exemplu: clădiri înalte și foarte înalte, parcaje subterane etc.).
(3)În situația utilizării canalelor colectoare comune (conducte rezistente la foc) de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu a tuturor nivelurilor supraterane sau subterane ale clădirilor înalte sau foarte înalte, ghenele se vor proteja cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0 rezistenți la foc minimum EI 180, iar trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc EI 90.
(4)Voleții prevăzuți la intrarea în canalul colector vor fi normal închiși, în poziție de așteptare.
Articolul 8.1.15.
În construcțiile prevăzute cu luminatoare, evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu se poate asigura prin ochiuri mobile ale acestora, care au prevăzută deschiderea automată în caz de incendiu și îndeplinesc condițiile specifice dispozitivelor de evacuare a fumului, respectiv a trapelor orizontale de fum. Admisia aerului natural-organizat se va realiza perimetral, corespunzător normativului.
Articolul 8.1.16.
Ecranele de fum nu sunt obligatorii atunci când sunt îndeplinite simultan următoarele condiții:
–densitatea sarcinii termice în încăperea respectivă nu este mai mare de 420 MJ/mp;
–panta acoperișului față de proiecția orizontală a acestuia formează un unghi mai mare de 20° și nu e prevăzută cu elemente de separare orizontale, conform Figura 13 din terminologie;
–sunt prevăzute trape în treimea superioară a șarpantei, raportată la înălțimea maximă a șarpantei.
8.2.Evacuarea fumului prin tiraj natural - organizat
Articolul 8.2.1.
(1)Evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat se realizează prin introduceri de aer și goluri de evacuare a fumului care pot comunica cu exteriorul direct sau prin canale sau prin ghene, astfel dispuse, dimensionate și realizate încât să asigure circulația controlată a aerului în volumul protejat și evacuarea fumului.
(2)Introducerea aerului se realizează prin goluri de admisie cu aria aerodinamică liberă utilă de 75% din aria aerodinamică liberă utilă a evacuărilor, iar evacuarea fumului prin goluri în fațade (libere sau închise cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu), prin canale și ghene, ori prin dispozitive (trape) cu deschidere automată dispuse în treimea superioară a șarpantei, raportată la înălțimea maximă a șarpantei, sau în treimea superioară a pereților exteriori ai încăperii (atunci când tavanul are o înclinare mai mică de 20°). Dispozitivele de evacuare a fumului prin tiraj natural- organizat asigură evacuarea fumului pe maximum 30 m adâncime a încăperii.
(3)Dispozitivele pentru introducerea aerului proaspăt pentru compensare în caz de incendiu, vor avea o suprafață liberă utilă normată, raportată la aria utilă a dispozitivelor pentru evacuare a fumului pe care o protejează, conform prevederilor normativului.
(4)Golurile de ventilare naturală permanent deschise, practicate în treimea inferioară a pereților exteriori, se însumează la suprafața liberă necesară compensării aerului în caz de incendiu.
(5)Golurile de introducere (admisie) a aerului se dispun în toate cazurile în treimea inferioară a pereților încăperii/spațiului și se repartizează alternat (între ele), distribuindu-se cât mai uniform în spațiul protejat, având marginea lor superioară la cel mult 1 m față de pardoseală în cazul încăperilor/spațiilor cu înălțimea liberă de maxim 3 m.
Articolul 8.2.2.
(1)Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu, vor avea o arie aerodinamică liberă utilă normată, raportată la suprafața încăperii pe care o protejează, conform prevederilor normativului.
(2)Golurile de ventilare naturală permanent deschise, practicate în acoperiș sau în treimea superioară a pereților exteriori, se însumează la suprafața liberă necesară evacuării fumului.
(3)Dispozitivele de protecție a golurilor pentru admisie și evacuare (voleți, panouri, trape etc.) trebuie să fie (în poziție de așteptare), etanșe la foc pentru cele de introducere a aerului și rezistente la foc pentru cele de evacuare a fumului, cu rezistența la foc cel puțin egală cu a canalului în care sunt montate, dar minimum performanța la foc prevăzută la Art. 8.1.10 alin. (11). Pentru dispozitivele prevăzute în acoperiș sau în pereții exteriori, aceste condiții nu sunt obligatorii.
Articolul 8.2.3.
Dispozitivele de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a)clasa de fiabilitate Re 300 (300 de cicluri) iar dispozitivele cu funcțiune dublă (utilizate și pentru ventilarea normală) se supun la 10.000 de cicluri de deschidere în situație de ventilare;
b)clasificarea încărcării din zăpadă este minimum SL 250 (25 daN/mp) pentru zone cu altitudinea sub 400 m și minimum SL 500 (50 daN/mp) pentru înălțimi cuprinse între 400 m și 800 m și obligativitatea asocierii cu dispozitive care împiedică acumularea zăpezii; la altitudini mai mari de 800 m, clasificarea încărcării din zăpadă este minimum SL 500 (50 daN/mp) și panta acoperișului (precum și a dispozitivelor) față de proiecția orizontală a acestuia formează un unghi mai mare de 45°;
c)clasa T (-0,5) pentru temperatura mediului de (-0,5°C);
d)clasa B_300 30 (300°C pe timp de 30 de minute) pentru expunerea la căldură.
Articolul 8.2.4.
(1)Trapele de evacuare a fumului prevăzute în canalele de evacuare a fumului care se deschid automat pentru extragerea fumului, trebuie să aibă o rezistență la foc cel puțin din clasa B_300 30. Canalul de evacuare a fumului în care este instalată trapa de evacuare a fumului, trebuie să fie rezistent la foc minimum EI 30. Clasa de rezistență la foc a trapelor de evacuare a fumului trebuie să fie egală sau mai mare față de cea a canalului de evacuare a fumului în care sunt instalate.
(2)Trapele, atunci când trebuie prevăzute, conform prevederilor normate, pot fi utilizate în sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți pentru o singură cameră și/sau un singur rezervor de fum.
(3)Rezervoarele de fum trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la Art 8.1.3. și Art. 8.1.13.
(4)Se prevede o trapă de evacuare a fumului la maxim 200 mp din suprafața pardoselii, conform SR CEN/TR 12101-4.
(5)Zona totală a clădirii și/sau zonele de fum racordate la un canal colector de evacuare a fumului și gazelor fierbinți pe fiecare etaj nu trebuie să depășească suprafața zonei de fum maxime permise în conformitate cu Art. 8.1.13.
Articolul 8.2.5.
Atunci când camera principală echipată cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți conține una sau mai multe camere cu suprafața utilă mai mică de 36 mp, instalarea de sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în camerele mai mici este opțională, camerele mai mici trebuind să fie prevăzute cu aceleași sisteme de protecție active precum camera principală. În acest caz, cantitatea de fum trebuie calculată în funcție de suprafața însumată cu camerele interioare, conform procentului în funcție de densitatea de sarcină termică din acestea.
Articolul 8.2.6.
(1)Aria aerodinamică liberă a gurilor de introducere a aerului reprezintă aria totală a secțiunii transversale neobstrucționate (aria liberă geometrică), măsurată în planul în care aria este minimă și în unghi drept cu direcția fluxului de aer/fum, înmulțită cu coeficientul de curgere.
(2)În lipsa unor încercări standardizate, coeficientul de curgere (de debit) pentru gurile de introducere a aerului, se alege conform prevederilor din Tabelul 119, în conformitate cu SR EN 12101-2.
Tabelul 119: Valorile coeficientului de curgere pentru gurile de introducere a aerului
| Tipul deschiderii | Unghiul deschiderii (grad)(1) | Coeficient de curgere |
|---|---|---|
| Deschidere liberă (gol, gură etc.) | - | 0.7 |
| Unghiul de deschidere al elementelor de protecție a gurilor de introducere a aerului | ≥ 90° | 0.7 |
| Grile/jaluzele de protecție a gurilor de introducere a aerului | 90° | 0.65 |
| Unghiul de deschidere al elementelor de protecție a gurilor de introducere a aerului | ≥ 60° | 0.5 |
| ≥ 45° | 0.4 | |
| ≥ 30° | 0.3 |
Note Tabelul 119:(a) (1) - Unghiul de deschidere față de axa verticală, cu o toleranță de ± 50.(b) "-" - Nu se aplică.
(3)Determinarea suprafeței utile de deschidere trebuie realizată în conformitate cu procedura de evaluare simplă sau cu procedura experimentală. Suprafața utilă de deschidere obținută prin procedura de evaluare simplă trebuie determinată de un laborator de încercări notificat/acreditat. Coeficientul de curgere (de debit) pentru dipozitivele de evacuare a fumului montate în fațadă, utilizând procedura de evaluare simplă, pentru diferitele valori ale unghiului de deschidere a se alege conform prevederilor din Tabelul 120.
Tabelul 120: Valorile coeficientului de curgere (de debit) pentru dispozitivele automate de evacuare a fumului montate în fațade (trape verticale de fum)
| Unghiul de deschidere (grade) | Dispozitive automate de evacuare a fumului montate în fațade (trape verticale de fum) cu deschidere spre exterior | Dispozitive automate de evacuare a fumului montate în fațade (trape verticale de fum) cu deschidere spre interior |
| 30° | 0,25 | 0,20 |
| 45° | 0,30 | 0,25 |
| 60° | 0,40 | 0,30 |
| 90° | 0,50 | 0,40 |
Note Tabelul 120:(a) Suprafața utilă de deschidere trebuie determinată în conformitate cu SR EN 12101-2.(b) Dispozitivele automate de evacuare a fumului montate pe acoperiș (trape orizontale de fum) trebuie încercate fără sau cu vânt lateral, iar dispozitivele automate de evacuare a fumului montate în fațade (trape verticale de fum) pot fi încercate doar fără vânt lateral.
8.3.Evacuarea fumului prin ventilare mecanică
Articolul 8.3.1.
(1)Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți prin ventilare mecanică, se asigură prin evacuarea mecanică a fumului și introducerea mecanică a aerului, astfel încât să existe o circulație controlată a aerului și o evacuare controlată a fumului în spațiul protejat. În situația în care evacuarea fumului se realizează prin ventilare mecanică și introducerea aerului de compensare se face natural, sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți se poate considera ca fiind mixt, acesta reprezentând un caz particular a sistemului de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți prin ventilare mecanică.
(2)Introducerea naturală a aerului se realizează conform prevederilor normate, iar cea mecanică prin guri de introducere racordate prin canale (ghene) la un ventilator de introducere.
(3)Evacuarea fumului se realizează conform prevederilor normate, iar cea mecanică se asigură prin guri racordate prin canale (ghene), la ventilatorul de evacuare (extragere).
(4)Viteza aerului la gurile de introducere nu va depăși 5 m/s, iar gurile de introducere mecanică a aerului trebuie să asigure minimum 75% din debitul volumic evacuat (cu o toleranță de plus sau minus 10%).
(5)Gurile de evacuare a fumului trebuie să fie protejate cu voleți etanși la foc la introduceri, și rezistenți la foc la evacuări, în poziția de așteptare. Nu este obligatorie prevederea voleților atunci când canalele sau ghenele de evacuare sunt aferente unui singur nivel construit.
(6)Raportul dintre latura mare și cea mică a unei guri de introducere sau de evacuare nu va fi mai mare de 2.
(7)Dispozitivele de acționare a voleților se realizează conform prevederilor normate și, în caz de incendiu, să asigure punerea automată în funcțiune a ventilatoarelor de evacuare a fumului.
(8)Camerele pentru ventilatoare de evacuare a fumului și gazelor fierbinți atunci când sunt în mod excepțional prevăzute, trebuie separate de alte imobile, încăperi și instalații tehnice conform Art. 2.4.14.3. alin. (3). Nu este necesară prevederea de camere conform precizărilor anterioare, dacă trapele sau gurile de evacuare a fumului sunt instalate în exteriorul clădirii.
Articolul 8.3.2.
Sistemul de ventilare normală sau de climatizare al construcției, poate fi utilizat și pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți produse în caz de incendiu, dacă îndeplinește condițiile normate pentru evacuare fum.
8.4.Tubulaturi de evacuare a fumului și de admisie a aerului, ghene, ventilatoare
Articolul 8.4.1.
(1)Indiferent de sistemul adoptat pentru evacuarea fumului în caz de incendiu, tubulatura de evacuare a fumului și cea de admisie a aerului vor fi distincte.
(2)Secțiunea tubulaturilor va fi cel puțin egală cu cea a gurilor la care sunt racordate, iar raportul dintre laturile secțiunilor nu va fi mai mare de 2.
(3)În interiorul încăperilor care se prevăd cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, tubulaturile de evacuare a fumului și cele de admisie a aerului trebuie să fie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s2,d0 și criteriul de performanță minimum E_600 30(ve și/sau ho)S_single, iar elementele de construcție de/cu care se fixează tubulatura, trebuie să aibă o rezistență la foc cel puțin egală cu a acesteia, după criteriile aplicabile lor.
(4)La trecerea prin încăperi cu alte destinații, tubulaturile de evacuare a fumului și cele de admisie a aerului trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s2,d0 și rezistente la foc minimum EI 60( ve și/sau ho)S_multi.
(5)La clădiri înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, mixte, subterane, spitalizare sau alte tipuri de clădiri, la trecerea prin încăperi cu alte destinații precum și pe căile orizontale de circulație, tubulaturile de evacuare a fumului și cele de admisie a aerului trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s2,d0 și rezistente la foc minimum:
–EI 90(ve și/sau ho)S_multi (E_600 90ve sau ho_S_single dacă nu intersectează pereți sau planșee antifoc) atunci când în clădire sunt prevăzute ascensoare pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, sau ascensoare pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu;
–EI 120(ve și/sau ho)S_multi (E_600 120ve sau ho_S_single dacă nu intersectează pereți sau planșee antifoc) atunci când în clădire sunt prevăzute ascensoare pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, sau ascensoare pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități, care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, la clădiri înalte și foarte înalte;
–EI 120(ve și/sau ho)S_multi (E_600 120ve sau ho_S_single dacă nu intersectează pereți sau planșee antifoc) atunci când în clădire sunt prevăzute ascensoare pentru intervenție.
În aceste cazuri, dacă se racordează la conducte verticale pe înălțimea construcției, acestea precum și voleții prevăzuți la intrarea în canalele colectoare nu vor avea timpul de rezistență la foc mai mic decât cel al tubulaturilor care se racordează la ele.
(6)Canalele verticale de evacuare a fumului (cu excepția celor colectoare) trebuie să reziste la un incendiu de cel puțin EI 60 ve_S_multi (sau E_600 60 ve_S_single în interiorul încăperilor care sunt echipate cu instalație automată de stingere tip sprinkler). Atunci când fumul este extras din căile de evacuare (coridoare, holuri, culoare, foaiere etc.) sau din camere direct în exterior, este permisă utilizarea canalelor de evacuare a fumului cu o rezistență de cel puțin EI 30 ve_S_multi (sau E_600 30 ve_S_single în interiorul încăperilor care sunt echipate cu instalație automată de stingere tip sprinkler).
(7)Tubulaturile de evacuare a fumului și cele de admisie a aerului, se pot racorda la ghene verticale individuale sau la ghene verticale colectoare (șunt) cu tubulaturi conform prevederi normate. Ghenele verticale prin care tubulaturile colectoare ale sistemului de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, traversează alte niveluri ale construcției, vor îndeplini condițiile prevăzute la Art. 2.4.11.2. și cerințele specifice fiecărei destinații potrivit normativului.
(8)Sistemele de evacuare a fumului din nivelurile supraterane și cele de admisie a aerului ale construcției, trebuie să fie independente de cele ale nivelurilor subterane.
(9)Canalele verticale colectoare, cu aria dimensionată să preia necesarul de evacuare și respectiv de admisie aferent mai multor încăperi sau spații, vor avea performanțele menționate în Tabelul 118. Ghenele vor fi realizate prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum EI 180 și trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc EI 90. La trecerea prin alte niveluri ale construcției, golurile de evacuare a fumului protejate cu voleții vor fi cel puțin rezistenți EI 60muiti(i←→o) la gurile de evacuare a fumului și etanși la foc cel puțin E_600 60Singie(i←→o) la gurile de admisie a aerului, normal închiși în poziție de așteptare.
Articolul 8.4.2.
(1)Ventilatoarele de evacuare a fumului în caz de incendiu prin ventilare mecanică, vor fi rezistente la foc clasa F400 120.
(2)La construcțiile echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu apă, se pot prevedea ventilatoare de evacuare a fumului în caz de incendiu clasa F_200 120.
(3)Racordul dintre ventilatorul de evacuare a fumului în caz de incendiu și tubulatura/conducta de evacuare a fumului, se realizează din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s2,d0.
(4)Ventilatoarele de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu prin ventilare mecanică, se montează în exteriorul clădirii, astfel încât elementele de construcție pe care sunt dispuse liber, să aibă o rezistență la foc de minim REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0) sau se ecranează pe minim 3 m față de anvelopa construcției cu elemente rezistente la foc de minim REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0) sau se amplasează în interiorul construcțiilor în încăperi prevăzute cu pereți REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0), planșee REI 60 (A1 sau A2-s1,d0) și uși EI 60-C, cu autoînchidere, la clădiri nivelul III, IV și/sau V de stabilitate la incendiu.
(5)Ventilatoarele de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu prin ventilare mecanică, se montează în exteriorul clădirii, astfel încât elementele de construcție pe care sunt dispuse liber să aibă o rezistență la foc de minim REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0) sau se ecranează pe minim 3 m față de anvelopa construcției cu elemente rezistente la foc de minim REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0) sau se amplasează în interiorul construcțiilor în încăperi prevăzute cu pereți REI/EI 120 (A1 sau A2- s1,d0), planșee REI 120 (A1 sau A2-s1,d0) și uși EI 120-C, cu autoînchidere, la clădiri nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu.
(6)Ventilatoarele de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu prin tiraj mecanic, vor fi rezistente la foc clasa F_400 120 în situația montării în spațiul deservit. La construcțiile echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor cu apă, se pot prevedea ventilatoare de introducere a aerului proaspăt în caz de incendiu clasa F_200 120, în situația montării în spațiul deservit.
Articolul 8.4.3.
Ventilatoarele de introducere a aerului și de evacuare a fumului în caz de incendiu, se alimentează cu energie electrică obligatoriu din două surse independente.
Articolul 8.4.4.
Starea de funcționare și de nefuncționare a ventilatoarelor aferente sistemelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu, va fi semnalizată în locuri unde permanența este asigurată și la serviciul pentru situații de urgență (atunci când este prevăzut).
Articolul 8.4.5.
Ghenele verticale de evacuare a fumului în caz de incendiu, vor avea capetele exterioare prin care se evacuează fumul, amplasate la partea superioară a construcțiilor sau a porțiunilor de clădiri supraterane și dispuse la distanțe de minimum 1,5 m față de elemente combustibile.
Articolul 8.4.6.
(1)Ghenele verticale de evacuare a fumului în caz de incendiu, vor avea capetele exterioare prin care se evacuează fumul, amplasate la partea superioară a clădirilor sau a porțiunilor de clădiri supraterane respective. Elementele de construcție din jurul gurilor de evacuare a fumului (ghene verticale de evacuare a fumului și trape de evacuare a fumului) trebuie protejate/realizate cu/din produse pentru construcții având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe o distanță de cel puțin:a) 2 m lateral (de jur împrejur) când sunt instalate în acoperiș;b) 1 m lateral (de jur împrejur) și minimum 2 m deasupra, când se amplasează în pereții exteriori.
(2)Între prizele de aer proaspăt și capetele exterioare ale ghenelor de evacuare a fumului, se asigură distanțe de minimum 8 m (măsurată pe orizontală). Capetele ghenelor de evacuare a fumului se amplasează astfel încât, pe cât posibil, vântul dominant să nu conducă fumul spre prizele de aer.
(3)Distanța de la marginea gurilor de evacuare a fumului dispuse în acoperișul construcțiilor, trebuie să fie (conform Figura 80) cel puțin:a) 4 m față de pereți rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu, în condițiile în care cele două compartimente de incendiu au același regim de înălțime;b) 2,5 m față de pereții exteriori;c) 6 m față de pereți exteriori cu suprafețe vitrate fără rezistență la foc ai unei porțiuni de clădire/clădire adiacentă, mai înalte/nivel retras, dacă aceasta nu se constituie ca și compartiment distinct de incendiu (în situația comasării clădirilor) sau față de pereți rezistenți la foc care separă compartimente de incendiu în condițiile în care cele două compartimente de incendiu au regim de înălțime diferit;!Imagine
Figura 80 - Amplasarea în acoperișul/pe terasa construcțiilor a
dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți
8.5.Case de scări închise si circulații comune orizontale închise
Articolul 8.5.1.
(1)Scările supraterane închise care asigură evacuarea utilizatorilor se prevăd cu sistem de evacuare a fumului în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau se pun în suprapresiune.
(2)Evacuarea fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat a caselor de scări supraterane închise, se realizează prin deschiderea automată în caz de incendiu a dispozitivului de evacuare a fumului (amplasat în perete la ultimul nivel al casei scării sau în acoperișul acesteia) și a gurii de admisie a aerului prevăzută la partea ei inferioară (la nivelul căii de acces din exterior). Dispozitivele cu deschidere automată vor avea și acționări manuale (Figura 81).!Imagine
Figura 81 - Evacuarea fumului din casele de scări închise supraterane
asigurată prin tiraj natural (principiul nu se aplică la casele de scări închise prevăzute cu suprapresiune)
Articolul 8.5.2.
(1)Aria liberă aerodinamică a dispozitivului de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat (trapă verticală sau orizontală), trebuie să reprezinte minimum 5% din aria cea mai mare a unui nivel al casei de scări supraterane închise, dar cel puțin 1 mp. Aria liberă a dispozitivului pentru introducerea aerului proaspăt prin tiraj natural-organizat, trebuie să reprezinte minimum 75% din aria liberă utilă a trapei de evacuare a fumului. Deschiderea dispozitivului de evacuare a fumului (trapei) și a gurii de admisie a aerului, trebuie să poată fi comandată automat (prin centrală de detectare semnalizare și alarmare la incendiu sau alte dispozitive dacă nu există instalație de detectare semnalizare și alarmare la incendiu) și manual de la nivelul căii de acces din exterior la scară, precum și de la serviciul privat de pompieri (atunci când acesta se asigură). În situația în care admisia aerului se realizează prin intermediul ușii de acces în casa de scară direct din exterior, deschiderea acesteia se va realiza automat și manual.
Articolul 8.5.3.
(1)Admisia aerului în casele de scări supraterane închise poate fi asigurată natural prin guri de admisie sau mecanic (cu ventilator de admisie a aerului). În situația introducerii mecanice a aerului prin presurizare, acționarea va fi automată prin centrală de detectare semnalizare și alarmare la incendiu sau alte dispozitive dacă nu există instalație de detectare semnalizare și alarmare la incendiu și vor fi prevăzute dispozitive de compensare a presiunii prin grile gravitaționale (în anvelopa clădirii, conform standardului de profil) sau prin traductoare de presiune.
(2)Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări închise, nu este admisă prin ventilare mecanică.
(3)Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din casele de scări subterane închise prin care se asigură evacuarea utilizatorilor, poate fi realizată prin tiraj natural-organizat, conform prevederilor normate sau prin suprapresiune.
Articolul 8.5.4.
(1)Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural- organizat a circulațiilor comune orizontale închise din construcții, va respecta următoarele condiții:
a)gurile de admisie a aerului și gurile de evacuare a fumului se dispun alternat, la distanțe orizontale măsurate în axele circulațiilor respective, care să nu depășească 10 m în linie dreaptă sau 7 m în linie frântă (Figura 82);
b)ușile încăperilor accesibile utilizatorilor, situate pe o cale de evacuare care nu se află între o gură de introducere aer și o gură de evacuare fum, este recomandabil să se găsească la cel mult 5 m de oricare din ele;
c)gurile de introducere și cele de evacuare a fumului vor avea arii de minimum 0,1 mp pentru fiecare unitate de trecere (flux) de evacuare a circulației comune orizontale din zona care se prevede cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți.!Imagine
Figura 82 - Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din
circulațiile comune orizontale, prin tiraj natural-organizat
(2)Golurile din pereții de închidere perimetrală ai construcției pot constitui guri de introducere a aerului sau de evacuare a fumului, dacă respectă condițiile de dispunere, acționare și dimensionare stabilite în normativ și în reglementările tehnice de specialitate
Articolul 8.5.5.
Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin ventilare mecanică a circulațiilor comune orizontale închise din construcții, va respecta următoarele condiții (Figura 83):
a)gurile de admisie a aerului și gurile de evacuare a fumului se dispun alternat, la distanțe orizontale măsurate în axele circulațiilor respective, care să nu depășească 15 m în linie dreaptă și 10 m în linie frântă;
b)ușile încăperilor accesibile utilizatorilor, situate pe o cale de evacuare care nu se află între o gură de introducere aer și o gură de evacuare fum, este recomandabil să se găsească la cel mult 5 m de oricare din ele;
c)porțiunile de circulație comună orizontală cuprinse între o gură de admisie a aerului și o gură de evacuare a fumului, trebuie să aibă asigurat un debit de extragere (la gură) de minimum 0,5 mc/s pentru fiecare unitate de trecere (flux) de evacuare a circulației comune orizontale din zona care se prevede cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți.!Imagine
Figura 83 - Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu
din circulațiile comune orizontale, prin ventilare mecanică
Articolul 8.5.6.
(1)Degajamentele protejate se prevăd cu sistem pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu sau se pun în suprapresiune față de încăperile adiacente cu care comunică, potrivit prevederilor normativului și reglementărilor tehnice de specialitate.
(2)Circulațiile comune orizontale care nu au ferestre directe în exterior prin care să se evacueze fumul (considerându-se acoperitoare amplasate pe o adâncime de maxim 30 m), se prevăd cu sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat sau prin ventilare mecanică sau se pun în suprapresiune față de încăperile adiacente cu care comunică, potrivit prevederilor normativului și reglementărilor tehnice de specialitate.
Articolul 8.5.7.
(1)Punerea în suprapresiune a circulațiilor funcționale comune orizontale trebuie astfel realizată astfel încât presiunea pe uși să nu depășească 80 Pa.
(2)Punerea în suprapresiune a degajamentelor orizontale protejate, încăperilor tampon și a caselor de scări protejate, trebuie realizată astfel încât presiunea pe uși să fie în acord cu SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri.
Articolul 8.5.8.
La clădirile înalte sau foarte înalte, circulațiile comune orizontale au asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți potrivit prevederilor din prezentul normativ. Casele de scări închise și încăperile tampon se pun în suprapresiune, proiectarea și calculul sistemului se face alternativ și pe baza standardelor SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri
Articolul 8.5.9.
(1)Pentru casele de scări închise, degajamentele protejate, tunelurile de evacuare și încăperile tampon, puse în suprapresiune, proiectarea și calculul sistemului se face alternativ și pe baza standardelor SR EN 12101-13 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 13: Sisteme cu presiune diferențială (SPD). Metode de proiectare și de calcul, instalare, încercări în vederea recepției, încercări periodice și mentenanță și SR EN 12101-6 - Sisteme pentru controlul fumului și gazelor fierbinți. Partea 6: Specificații pentru sisteme cu presiune diferențială. Kituri
(2)Viteza aerului trebuie să fie de cel puțin 1 m/s în dreptul ușilor de acces la nivelul incendiat și al celor de acces în scară din exteriorul clădirii, considerând celelalte uși închise.
(3)Degajamentele protejate, tunelurile de evacuare și încăperile tampon se presurizează prin conductă separată de cea pentru casa scării. Presiunea în casa de scară trebuie să fie graduală, cu cel puțin 5 Pa mai mare față de presiunea din spațiile presurizate cu care comunică direct. La celelalte spații presurizate cu care comunică direct trebuie menținut gradientul de minimum 5 Pa mai mult față de presiunea din spațiile anterioare de pe circuitul căii de evacuare către casa de scară.
8.6.Atriumuri
Articolul 8.6.1.
Evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu din atriumurile închise, trebuie asigurată astfel:
a)când densitatea sarcinii termice (q) este mai mică de 105 MJ/mp, evacuarea fumului se realizează prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat cu dispozitive cu deschidere automată, care să asigure o suprafață liberă de minimum 1% din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți (fără a se lua în considerare cel de acces în atrium), dar minimum 2 mp sau prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin ventilare mecanică, corespunzător alcătuit și dimensionat;
b)când densitatea sarcinii termice (q) este mai mare de 105 MJ/mp, evacuarea fumului se realizează prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat cu dispozitive cu deschidere automată care să asigure o suprafață liberă de minimum 5% din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți (fără a se lua în considerare cel de acces în atrium) sau prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin ventilare mecanică, corespunzător alcătuit și dimensionat;
c)atunci când adiacent atriumului se prevăd spații cu funcțiuni de sănătate, cazare, învățământ, comerț, indiferent de sarcina termică, atriumurile se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin tiraj natural-organizat cu dispozitive cu deschidere automată care să asigure o suprafață liberă de minimum 5% din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți (fără a se lua în considerare cel de acces în atrium) dar minimum 2 mp sau prin sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu prin ventilare mecanică, corespunzător alcătuit și dimensionat.
Articolul 8.6.2.
(1)La partea inferioară a atriumurilor se asigură admisii de aer.
(2)În cazul evacuării fumului prin tiraj natural-organizat, aria aerodinamică liberă utilă a admisiilor de aer trebuie să asigure o suprafață liberă de minimum 75% din suprafața liberă a dispozitivelor de evacuare a fumului, iar introducerea mecanică nu va depăși viteza de 5 m/s pe grilă.
(3)În cazul evacuării fumului prin ventilare mecanică, gurile de introducere mecanică a aerului trebuie să asigure minim 75% din debitul volumetric evacuat (cu o toleranță de plus sau minus 10 %), iar viteza aerului la gurile de introducere nu va depăși 5 m/s pe grilă.
(4)Acționările automate ale dispozitivelor pentru evacuarea fumului și de admisie a aerului, trebuie să fie controlate de un sistem de detectare, semnalizare și alertare a incendiului.
(5)Acționările automate ale dispozitivelor de evacuare a fumului și a celor de admisie a aerului, vor fi dublate de comenzi manuale dispuse la nivelul acceselor din exterior în atrium și de la serviciul pentru situații de urgență (atunci când este asigurat).
8.7.Metoda simplificată de calcul pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu
Articolul 8.7.1.
(1)Pentru limitarea propagării incendiilor, în construcții se prevede sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizat conform prevederilor normativului, prevăzut cu rezervoare de fum alcătuite conform Art. 8.1.12. și Art. 8.1.13. și ecrane sau pereți perimetrali (ce asigură minimum aceeași performanță la foc cu cea a ecranelor), prin metoda simplificată de calcul pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu.
Articolul 8.7.2.
Sistemul de evacuare a fumului și gazelor fierbinți este constituit din guri de admisie a aerului, dispuse la partea inferioară (în treimea inferioară a pereților) a spațiului protejat, ecrane continue rezistente la foc minimum DH 30, sau elemente constructive structurale cu rezistența la foc minimum 30 minute, coborâte sub acoperiș sau sub planșeul superior al spațiului respectiv minimum 50 cm și guri de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, dispuse în treimea superioară a pereților sau în acoperiș.
Articolul 8.7.3.
(1)Dispunerea ecranelor coborâte sub acoperiș sau sub planșeul superior al spațiului protejat, în sistemul de calcul simplificat de evacuare prin tiraj natural-organizat, se realizează în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiul respectiv, conform prevederilor din Tabelul 121.
(2)Ecranele continui se fixează de elementele de rezistență ale construcției din zona riscului potențial de incendiu.
Tabelul 121: Dispunere a ecranelor continui în sistem de evacuare a fumului și gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat
| Densitatea sarcinii termice “q” (MJ/mp) | Raportul dintre suma ariilor libere ale gurilor de evacuare a fumului și aria încăperii |
| q ≤ 420 MJ/mp | 1: 100 |
| 420 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp | 1: 100 la 1: 80 |
| 840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp | 1: 80 la 1: 66,(6) |
| 1.680 MJ/mp < q ≤ 4.200 MJ/mp | 1: 66,(6) la 1: 40 |
| q > 4.200 MJ/mp | 1:30 |
Notă Tabelul 121: Pentru valorile intermediare de calcul a densității sarcinii termice, raportul se determină prin interpolare liniară.
Articolul 8.7.4.
(1)Golurile pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se distribuie cât mai uniform în spațiul protejat și pot fi permanent deschise sau închise (protejate cu dispozitive cu deschidere automată în caz de incendiu și cu acționări manuale).
(2)Deschiderea dispozitivelor de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu, se poate face individual sau în grup.
(3)Atunci când există goluri pentru evacuarea fumului practicate în acoperiș, în treimea superioară a șarpantei, raportată la înălțimea maximă a șarpantei, sau în treimea superioară a pereților exteriori ai încăperii (atunci când tavanul are o înclinare mai mică de 20°), acestea se însumează la suprafața necesară evacuării fumului și a gazelor fierbinți produse în caz de incendiu.
Articolul 8.7.5.
Dispozitivele de evacuare prin tiraj natural-organizat a fumului și a gazelor fierbinți prevăzute în normativ, trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în normativ și în seria de standarde europene SR EN 12101 precum și SR CEN/TR 12101-4 și SR CEN/TR 12101-5.
Articolul 8.7.6.
La evacuarea fumului și gazelor fierbinți prin ventilare mecanică, se respectă următoarele condiții:
a)dispunerea ecranelor se realizează corespunzător prevederilor normate pentru sistemul de evacuare prin tiraj natural-organizat și vor fi continui, alcătuite și dispuse încât să realizeze o casetare a spațiului de sub acoperiș sau planșeul superior;
b)gurile de evacuare se dispun uniform distribuit, astfel încât să se asigure cel puțin o gură la maximum 200 mp;
c)funcție de densitatea sarcinii termice (q), debitul de extragere va fi de cel puțin 1 mc/s și maximum 3 mc/s pentru 100 mp, conform prevederilor din Tabelul 122:
Tabelul 122: Debit de extragere a fumului și gazelor fierbinți prin ventilare mecanică
| Densitatea sarcinii termice “q” (MJ/mp) | Debitul de extragere (mc/s) |
|---|---|
| q ≤ 420 MJ/mp | 1 |
| 420 MJ/mp | De la 1 la 1,25 |
| 840 MJ/mp | De la 1,25 la 1,50 |
| 1.680 MJ/mp | De la 1,50 la 2,50 |
| q > 4.200 MJ/mp | 3 |
Notă Tabelul 122: Pentru valorile intermediare de calcul a densității sarcinii termice, debitul de extragere se determină prin interpolare liniară sau se alege valoarea maximă
d)la un ventilator de evacuare pot fi racordate maximum două rezervoare de fum delimitate de ecrane, iar debitul ventilatorului poate fi redus la debitul necesar celui mai mare rezervor de fum racordat.
Articolul 8.7.7.
(1)Admisiile de aer pot fi naturale sau mecanice și se dispun la partea de jos în treimea inferioară a spațiului protejat (având marginea lor superioară la cel mult 1 m față de pardoseală pentru încăperi/spații cu înălțimea liberă de maxim 3 m), recomandându-se amplasarea acestora în zone opuse gurilor de evacuare sau fațade.
(2)Nu se admite traversarea ecranelor de către elemente combustibile.
Articolul 8.7.8.
(1)În spațiile cu plafoane suspendate sau autoportante pline, ecranele ce delimitează rezervoarele de fum coboară de la intradosul acoperișului și depășesc planul plafonului suspendat sau autoportant plin, cu minimum 50 cm.
(2)Plenumul prevăzut cu instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere, delimitat de ecrane, intradosul acoperișului și plafonul suspendat sau autoportant plin, constituie rezervoare de fum independente de cele dispuse sub plafonul suspendat sau autoportant plin, care se echipează cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți independent de cele de sub plafoanele suspendate sau autoportante pline, și se dimensionează în mod corespunzător. Nu se admite trecerea fumului și a gazelor fierbinți din rezervorul de fum dispus sub plafonul suspendat sau autoportant plin, prin rezervorul de fum dispus în plenum, decât prin canale/tubulaturi rezistente la foc potrivit normativului.
Articolul 8.7.9.
(1)În toate situațiile, acționarea automată a dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți (trape, cupolete, grile etc.) va fi dublată de acționare manuală.
(2)În mod similar și concomitent cu acționarea dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți se va face și acționarea dispozitivelor de introducere aer de compensare, după caz.
Articolul 9.1.
Intervențiile la construcțiile existente care nu se extind, se fac păstrând performanța la foc a elementelor de construcții care se înlocuiesc în conformitate cu reglementările aplicabile la data realizării lor (în acord cu Anexa 10 "Construcții existente" din normativ), iar echiparea cu instalații cu rol de securitate la incendiu se face potrivit reglementărilor tehnice în vigoare.
Articolul 9.2.
Lucrările de extindere la construcțiile existente se realizează în concordanță cu reglementările tehnice precizate în Anexa 10 "Construcții existente". Echiparea cu instalații cu rol de securitate la incendiu se face potrivit reglementărilor tehnice în vigoare.
Articolul 9.3.
Pentru construcțiile existente se prevăd următoarele:
a)În situația intervențiilor la construcțiile existente care nu presupun extinderea acestora se prevăd următoarele măsuri:
–în situația menținerii destinațiilor construcțiilor (precum a funcțiunii, încadrării în construcție civilă, de producție, de depozitare, mixtă, etc. și/sau tipului de clădire: înaltă, foarte înaltă, cu săli aglomerate, etc.), conformarea la foc a construcției se va face potrivit cerințelor din Anexa 10 privind construcții existente;
–în situația în care se schimbă destinația construcțiilor (precum a funcțiunii, încadrării în construcție civilă, de producție, de depozitare, mixtă, etc. și/sau tipului de clădire: înaltă, foarte înaltă, cu săli aglomerate, etc.), construcția se poate conforma fie potrivit reglementărilor tehnice generale privind construcțiile noi dacă acest lucru este fezabil tehnic și economic, fie se asigură măsuri de îmbunătățire a cerințelor privind securitatea la incendiu sau alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) care să vizeze îmbunătățirea cerințelor care nu pot fi respectate, în baza unei/unor expertize tehnice privind cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții și/sau instalații). Chiar dacă nu se schimbă destinația, clădirea se poate conforma și cerințelor reglementărilor în vigoare privind construcțiile noi, dacă beneficiarul dorește acest lucru și acest lucru este fezabil tehnic si economic.
b)În situația intervențiilor la construcțiile existente care presupun extinderea acestora, măsurile se realizează în concordanță cu precizările specifice prezentate în Anexa 10 privind construcții existente.
Articolul 9.4.
Pentru construcțiile existente (cu excepția lucrărilor de extindere ale acestora), se pot prevedea măsuri de îmbunătățire a cerinței securitate la incendiu, precum:
–utilizarea materialelor și produselor de construcții clasa de reacție la foc minim C-s3,d1, dar minimum conform prevederilor normate;
–utilizarea elementelor, materialelor și produselor de construcții cu performanță privind rezistența la foc mai mare față de prevederile normate;
–diminuarea densității de sarcina termică în toate spațiile clădirii existente;
–echiparea clădirii cu instalațiile cu rol de securitate la incendiu suplimentar față de cele prevăzute în reglementările tehnice în vigoare;
–închiderea scărilor interioare deschise în case de scări închise și prevederea de sisteme pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu a acestora;
–prevederea de sisteme pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în caz de incendiu a circulațiilor comune orizontale de evacuare cu lungimi mai mari de 30 m în toată clădirea;
–echiparea clădirii cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu, iar acolo unde suprafața desfășurată este mai mare de 7.000 mp sau clădirea este prevăzută cu mai mult de 5 niveluri supraterane și în care persoanele rămân pe timpul nopții; cu excepția clădirilor de locuit, aceasta va avea și sistem de alarmare vocală;
–echiparea cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere acolo unde suprafața desfășurată este mai mare de 7.000 mp sau clădirea este prevăzută cu mai mult de 5 niveluri supraterane, cu excepția clădirilor de locuit, dacă aceasta nu este obligatorie potrivit reglementării specifice;
–echiparea construcției cu coloane uscate, suplimentar cerințelor normativului specific;
–echiparea construcției cu ascensoare pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități sau pentru intervenție, după caz, conformate în raport cu prevederile prezentului normativ; si a celorlalte reglementari tehnice aplicabile– prevederea de dispozitive de protecție la curent diferențial rezidual (DDR) în acord cu reglementările tehnice în vigoare sau suplimentar față de cele prevăzute conform specificațiilor Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011;
–prevederea de dispozitive de protecție împotriva defectelor cu arc electric (prin deconectare automată la apariția unui defect de arc electric - AFDD) în acord cu reglementările tehnice în vigoare sau suplimentar față de cele prevăzute în reglementările tehnice în vigoare, conform recomandărilor din SR EN 62606 și SR HD 60364-4-42 precum și specificațiilor Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011;
–prevederea unui sistem de protecție împotriva trăsnetului (SPT) pentru o construcție și alegerea nivelului de protecție împotriva trăsnetului prin instalație exterioară și/sau instalație interioară a sistemului de protecție împotriva trăsnetului (IPT) în acord cu reglementările tehnice în vigoare sau suplimentar față de cele prevăzute în reglementările tehnice în vigoare;
–prevederea de dispozitive de protecție la supratensiuni și supracurenți (SPD) conform recomandărilor standardului SR EN 61643-11, SR CeI/TR 62066, SR HD 60364-5534, SR HD 60364-4-444 etc.
ANEXE
la Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor indicativ p 118-1/2025Anexa nr. 1
AMPLASARE CONSTRUCȚII
(1)Condițiile normate de limitare a posibilităților de propagare a incendiilor între construcții și compartimente de incendiu sunt obligatorii și se realizează prin amplasarea la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4 (Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare)) sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, cu planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc), aplicându-se prevederile stabilite la Capitolul II, Secțiunea III/2.3. ("Limitarea propagării incendiilor"/23.2. - "Elemente rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere") din normativ.
(2)Pentru construcțiile existente se respectă distanțele de siguranță stabilite în Anexa 10 la Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente sau se delimitează (Figura 84) cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc), aplicându-se prevederile stabilite la CAPITOLUL 2/CONDIȚII GENERALE DE PERFORMANȚĂ A CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE/ A.10. 2.2. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR SI CONFORMAREA LOR lA FOC/ Amplasare.!Imagine
Figura 84 - Schemă amplasare construcții - principiu amplasare
construcții la distanțe mai mici decât cele normate
Note Figura 84:(a) Indicativul "A" reprezintă perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2. (sau conform A.10. 2.3.4. (1) pentru clădiri existente).(b) Indicativul "B" reprezintă fâșia min REI 60prevăzută la Art. 2.3.2.1.4. (sau conform A.10. 2.3.14. pentru clădiri existente).(c) În pereții antifoc ("A ") dispuși la fațadele construcțiilor, golurile prevăzute se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc (rezistente la foc pe o perioadă minimum jumătate din rezistența la foc a pereților antifoc, dar cel puțin 1 oră).
Varianta 2) - amplasare construcții la distanțe mai mici decât cele normate
Figura 85 - Amplasare construcții la distanțe mai mari sau mai mici decât cele normate
Note Figura 85:(a) Indicativul "A" reprezintă perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2. (sau conform A.10. 2.3.4. (1) pentru clădiri existente).(b) Indicativul "B" reprezintă fâșia min REI 60prevăzută la Art. 2.3.2.1.4. (sau conform A.10. 2.3.14. pentru clădiri existente).(c) În pereții antifoc ("A ") dispuși la fațadele construcțiilor, golurile prevăzute se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc (rezistente la foc pe o perioadă minimum jumătate din rezistența la foc a pereților antifoc, dar cel puțin 1 oră).
(3)Clădirile comasate într-un compartiment de incendiu se amplasează, față de alte construcții sau compartimente de incendiu, la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4, funcție de nivelul de stabilitate la incendiu stabilit conform Art. 2.2.1.1. alin. (2). La clădirile existente comasate, se aplică distanțele de siguranță stabilite în Anexa 10 la Tabelul 145.
(4)Construcțiile supraterane civile (publice), de producție și/sau depozitare sau construcțiile mixte, se amplasează comasat sau grupat la distanțe nenormate între ele, în limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu arii maxime admise în funcție de destinație, nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat (luând în calcul suma ariilor construite efective).
(5)Construcțiile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie), precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, clădirile civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau cu săli aglomerate, nu se comasează cu alte construcții.
(6)Comasarea cu alte construcții sau între ele a clădirilor civile supraterane înalte și/sau foarte înalte este interzisă în cadrul aceluiași compartiment de incendiu.
(7)Clădirile civile cu înălțimi obișnuite pot fi amplasate independent sau comasate cu alte clădiri civile cu înălțimi obișnuite în limitele ariilor compartimentelor de incendiu pentru clădiri civile admise în normativ (respectiv în Anexa 10 pentru cele existente). Construcțiile de producție și depozitare obișnuite pot fi amplasate independent sau comasate cu alte construcții de producție și/sau depozitare, în limitele ariilor compartimentelor de incendiu admise în normativ (respectiv în Anexa 10 pentru cele existente).
(8)Construcțiile de producție și depozitare nu se comasează cu clădiri civile, fiind obligatorie compartimentarea lor cu pereți antifoc sau dispunerea la distanțe de siguranță (între construcții de producție/depozitare și clădiri civile). Construcțiile cu funcțiuni de producție și/sau depozitare pot fi comasate (între ele), asigurându-se măsurile de compartimentare și protecție corespunzătoare fiecărei funcțiuni.
(9)Construcțiile independente, precum și grupările sau comasările de construcții, constituite conform alin. (4), se amplasează astfel încât să nu permită propagarea incendiilor o perioadă de timp normată sau, în cazul prăbușirii, să nu afecteze obiectele învecinate, respectându-se distanțele minime de siguranță sau compartimentându-se față de alte construcții prin pereți antifoc. Prin însumarea ariilor construite ale clădirilor respective (Ac) trebuie respectate valorile maximum admise pentru compartimentul de incendiu rezultat, în funcție de destinația și nivelul cel mai defavorabil de stabilitate la incendiu asigurat, de riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat. Compartimentul de incendiu rezultat din comasarea construcțiilor va avea nivelul de stabilitate la incendiu determinat de clădirea cu cel mai defavorabil nivel, riscul de incendiu cel mai mare și numărul de niveluri normat.
Exemplu (conform Figura 86):
În cazul construcțiilor noi, comasarea rezultată din Construcție "A" + Construcție "B" + Construcție "C" (cu distanțe nenormate între ele) va respecta:
–nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (rezultă nivelul IV de stabilitate la incendiu al compartimentului comasat);
–aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 41 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) ale clădirilor și compartimentelor de incendiu supraterane civile cu nivelul de stabilitate la incendiu) sau Tabelul 114 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare), pentru fiecare construcție cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție-depozitare/producție-producție/depozitare-depozitare) se aplică Art. 7.1.1; construcțiile de producție și/sau depozitare nu se comasează cu clădiri civile;
–riscul de incendiu cel mai mare pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (conform subcapitolului 2.1.2. Risc de incendiu (de la Art. 2.1.2.1. până la Art. 2.1.2.6.)) și ale Articolelor Art. 2.2.2.1., Art. 3.1.1.1., Art. 6.1.1.1., Art. 6.1.1.2., Art. 6.1.2.1., Art. 6.1.2.2. Art. 7.1.3. etc; pentru construcții cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție- depozitare/producție-producție/depozitare-depozitare) se aplică conform Art. 2.1.2.4. sau Art. 7.1.3.);
–numărul de niveluri normat, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - număr de niveluri în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 42 (Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, iv sau V) sau Tabelul 114 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare).
În cazul construcțiilor existente, comasarea rezultată din Construcție "A" + Construcție "B" + Construcție "C" va respecta:
–nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (rezultă nivelul IV de stabilitate la incendiu al compartimentului comasat);
–aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - aria maxim admisă în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 147 (Arii construite admise pentru compartimente de incendiu ale clădirilor civile existente (publice) supraterane)) sau Tabelul 168: (Arii construite și număr de niveluri admise pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare); pentru fiecare construcție cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție-depozitare/producție-producție/ depozitare-depozitare) se aplică conform Articolelor A.10. 7.1.3. si A.10. 7.1.4.; construcțiile de producție și/sau depozitare nu se comasează cu clădiri civile;
–riscul de incendiu cel mai mare (respectiv categoria de pericol de incendiu rezultată) pentru compartimentul de incendiu existent rezultat (conform Art. A.10. 2.1.1., A.10. 2.1.2., A.10.2.1.3, A.10. 2.1.4., A.10. 2.1.5., A.10. 2.1.6., A.10. 2.2.1. (3), A.10. 2.2.8., A.10. 5.1.1., A.10. 5.1.4, A.10. 7.1.3. si A.10. 7.1.4. etc; pentru construcții cu funcțiuni mixte (civile-civile sau producție-depozitare/producție-producție/depozitare-depozitare) se aplică conform Articolelor Art. A.10. 2.1.1., A.10. 2.1.2. și/sau A.10. 7.1.1., A.10. 7.1.2., A.10. 7.1.3. si A.10. 7.1.4. );
–numărul de niveluri normat, pentru compartimentul de incendiu existent rezultat - număr de niveluri în funcție de destinație, pentru compartimentul comasat cu nivelul IV de stabilitate la incendiu, conform Tabelul 148 (Număr de niveluri supraterane maxim admis și capacitatea clădirilor civile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V) si/ sau Tabelul 168 (Arii construite și număr de niveluri admise pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare).
Notă (exemplu conform Figura 86): Lungimile de evacuare se conformează în acord cu nivelul IV de stabilitate la incendiu al compartimentului de incendiu, pentru fiecare dintre destinațiile clădirilor/ construcțiilor comasate (pentru ambele exemple, respectiv construcții noi comasate sau pentru construcții existente comasate).
Figura 86 - Amplasare construcții comasate
Note Figura 86 (exemplu pentru comasare clădiri civile noi față de alte construcții/compartimente dispuse în afara limitei de proprietate):(a) În cazul în care distanța dintre compartimentul de incendiu format din comasarea rezultată din Clădire "A" + Clădire "B" + Clădire "C" si altă construcție/alte construcții/alt (alte) compartiment(e) de incendiu (de exemplu față de Construcția "E") nu respectă distanțele de siguranță normate, se prevede perete antifoc (dispus în cadrul limitei de proprietate), conform prevederi normate (sau perete antifoc dispus la clădirea/ construcția care face obiectul, inclusiv prevederea obloanelor, cortinelor etc. la clădirea/construcția din cadrul limitei de proprietate).(b) "R" reprezintă distanța de siguranță normată (conform Tabelul 4: Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare) sau Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente).(c) În toate cazurile Ac compartiment de incendiu comasat = suma Ac ale construcțiilor comasate.
PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI DE SECTORIZAREAnexa nr. 2.1
PEREȚI ANTIFOC ȘI PROTECȚIA GOLURILOR FUNCȚIONALE DIN PEREȚII ANTIFOCPereți antifoc!Imagine
varianta a) - clădiri cu aceeași înălțime
Varianta b1) - clădiri cu înălțime diferită cu perete antifoc ce secționează integral construcția (în condițiile în care înălțimea dintre construcții este mai mică de 8 m si acoperișurile care nu sunt realizate exclusiv din componente substanțiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0)
Varianta b2) - clădiri cu înălțime diferită cu perete antifoc ce secționează construcția pe înălțimea de 8 m
Varianta b3) - clădiri cu înălțime diferită cu perete antifoc si fâșie REI60 Varianta b) - clădiri cu înălțime diferită
Figura 87 - Pereți antifoc (de separare a compartimentelor de incendiu) -
principiu de compartimentare antifoc
(10)Pereții care separă compartimentele de incendiu trebuie să aibă rezistența la foc determinată în funcție de densitatea sarcinii termice conform Art. 2.3.2.1.2., clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Pereții care separă compartimente de incendiu, trebuie să secționeze construcția pe toată înălțimea acesteia.
Protecția golurilor funcționale prevăzute în pereții antifoc
(11)Ușile prevăzute pentru circulația funcțională sau pentru evacuare în pereții care separă compartimentele de incendiu din clădiri civile, trebuie să aibă rezistența la foc în conformitate cu Tabelul 123.
Tabelul 123: Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din clădiri civile
| În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu din construcții civile (conform Art. 2.3.2.1.2.) | Rezistența la foc a pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu | Uși rezistente la foc (care NU constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu) | Elemente rezistente la foc (prin uși care constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu) | |
| Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon (minute), cu excepția peretelui care separă compartimentele de incendiu | Uși rezistente la foc practicate în pereții antifoc (care constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu) | |||
| a) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor destinate persoanelor care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate determinată în funcție de densitatea sarcinii termice, conform Tabelul 6 (Rezistențe la foc normate ale pereților care separă compartimentele de incendiu (EI-M/REI) pentru construcțiile cu regim de înălțime parter, cu excepția clădirilor cu persoane care nu se pot evacua singure și a clădirilor cu săli aglomerate, corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart) | EI-M 60/REI60 (q ≤ 420 MJ/mp) | EI_2 60-C5S_200 | EI 60/REI 60 | 2 uși x EI_2 60 - C5S_200 |
| EI-M 90/REI90 (420 MJ/mp | EI_2 60-C5S_200 | EI 60/REI 60 | 2 uși x EI_2 60 - C5S_200 | |
| EI-M 120/REI 120 (630 MJ/mp | EI_2 60-C5S_200 | EI 60/REI 60 | 2 uși x EI_2 60- C5S_200 | |
| EI-M 180/REI 180 (840 MJ/mp | EI_2 90-C5S_200 | EI 90/REI 90 | 2 uși x EI_2 90 - C5S_200 | |
| EI-M 240/REI 240 (q > 1 680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică) | Obligatoriu încăpere tampon protejată prevăzută cu 2 uși x EI_2 120-C5S_200 | EI-M 120/REI 120 | Obligatoriu încăpere tampon protejată prevăzută cu 2 uși x EI_2 120 - C5S_200 | |
| b)pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, pentru construcțiile cu risc mare de incendiu, precum și cele pentru obiecte, echipamente sau aparatură de importanță deosebită, pentru clădiri civile supraterane înalte și/sau foarte înalte sau clădiri cu săli aglomerate | EI-M 180/REI 180 | EI_2 90-C5S_200 | EI 90/REI 90 | 2 uși x EI_2 90 - C5S_200 |
| c) clădirile cu alt regim de înălțime, cu excepția clădirilor definite la literele (a) și (b) din tabel | EI-M 120/REI 120 | EI_2 60-C5S_200 | EI 60/REI 60 | 2 uși x EI_2 60 - C5S_200 |
(12)Ușile prevăzute pentru circulația funcțională sau pentru evacuare în pereții care separă compartimentele de incendiu din clădiri de producție și/sau depozitare, trebuie să aibă rezistența la foc conform Tabelul 124. In construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare a utilizatorilor si cele care trec prin pereții antifoc care separă compartimentele de incendiu:
a)către compartimente cu riscuri mici de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție si/sau depozitare învecinate;
b)către compartimente cu risc mijlociu mare sau foarte mare de incendiu, fără explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor compartimentelor învecinate si nu constituie singura lor cale de evacuare, situație în care a doua cale de evacuare poate fi constituită tot printr-un spațiu cu risc mijlociu, mare sau foarte mare de incendiu dacă traseele sunt distincte și separate între ele prin pereți rezistenți la foc si golurile de circulație practicate în aceștia sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc si etanșe la fum conform Tabelul 124;
c)încăperi sau spații cu risc foarte mare de incendiu si explozie volumetrică, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție sau depozitare cu același risc de incendiu și nu constituie singura lor posibilitate de evacuare;
Tabelul 124: Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din construcții de producție si/sau depozitare
| În cazul pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu | Rezistența la foc a pereților antifoc care separă compartimentele de incendiu | Uși rezistente la foc practicate în pereții antifoc (care NU constituie căi de evacuare catre alt compartiment de incendiu) | Elemente rezistente la foc (prin uși care constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu) | |
| Rezistența la foc (EI/REI) minimă a pereților încăperii tampon (minute), cu excepția peretelui care separă compartimentele de incendiu | Uși rezistente la foc practicate în pereții antifoc (care constituie căi de evacuare către alt compartiment de incendiu) | |||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| Pentru construcțiile de producție și/sau depozitare | EI-M 60/REI 60 (q ≤ 420 MJ/mp) | EI_2 60-C5S_200 | EI 60/REI 60 | 2 uși x EI_2 60 - C5S_200 |
| EI-M 90/REI 90 (420 MJ/mp < q ≤ 630 MJ/mp) | EI_2 60-C5S_200 | EI 60/REI 60 | 2 uși x EI_2 60 - C5S_200 | |
| EI-M 120/REI 120 (630 MJ/mp | EI_2 60-C5S_200 | EI 60/REI 60 | 2 uși x EI_2 60 - C5S_200 | |
| EI-M 180/REI 180 (840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp) | EI_2 90-C5S_200 | EI 90/REI 90 | 2 uși x EI_2 90 - C5S_200 | |
| EI-M 240/REI 240 (q > 1.680 MJ/mp și/sau există pericol de explozie volumetrică) | Nu se admite | EI-M 120/REI 120 | Obligatoriu încăpere tampon protejată prevăzută cu 2 uși x EI_2 120-C5S_200 | |
(13)Ușile, obloanele si cortinele rezistente la foc care protejază golurile funcționale din pereții antifoc EI-M180/REI180 (exemplu), trebuie să fie rezistente la foc minimum 90 de minute, astfel:a. Uși rezistente la foc (inclusiv dispozitivele lor de închidere) trebuie să fie rezistente la foc minimum EI_2 90-C5S_200.b. Obloane rezistente la foc (inclusiv dispozitivele lor de închidere) trebuie să fie rezistente la foc minimum EI_2 90-C3.c. Cortine rezistente la foc (prevăzute cu ansamblu de sprinklere dacă acestea îndeplinesc doar criteriul E90) trebuie să fie rezistente la foc minimum EI 90 (etanșeitate la foc și izolare termică 90 minute).
(14)În toate cazurile pentru pereți antifoc dispuși la fațadele construcțiilor cu rezistența mai mică de 3 ore (conform Art. 2.3.2.1.2.), golurile prevăzute se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc (pe o perioadă minimum jumătate din rezistența la foc a pereților antifoc, dar cel puțin 1 oră pentru pereții antifoc EI-M 60/REI 60 sau EI-M 90/REI 90 și cel puțin 90 min pentru ceilalți pereții antifoc prevăzuți la Art. 2.3.2.1.2., cu excepția pereților antifoc EI-M 240/REI240 la care se protejează prin uși, obloane sau cortine rezistente la foc min. 120 min).!Imagine
Figura 88 - Uși, obloane, cortine prevăzute în pereții antifoc!Imagine!Imagine
Figura 89 - Exemplu - tipologii pereți de separare a compartimentelor de incendiu!Imagine
Figura 90 - Pereți de separare a compartimentelor de incendiu - secțiune orizontală
Anexa nr. 2.2
PEREȚI ANTIFOC SI PEREȚI REZISTENȚI LA FOC LA HALE!Imagine!Imagine
Figura 91 - Hale parter cu perete antifoc (de separare a compartimentelor
de incendiu) sau rezistent la foc dispus între stâlpi!Imagine
Figura 92 - Hale parter cu perete independent dispus în rost de dilatare sau tasare!Imagine
Figura 93 - Hale etajate!Imagine
Figura 94 - Hale parter - Perete antifoc care nu depășește planul acoperișului!Imagine
Figura 95 - Hale parter - Perete antifoc la hale cu înălțimi diferite!Imagine
Figura 96 - Compartimentarea construcțiilor de producție sau depozitareAnexa nr. 2.3
PEREȚI DE SECTORIZARE CU ROL DE LIMITARE A PROPAGĂRII
FOCULUI (DE PROTECȚIE CONTRA INCENDIILOR CARE LIMITEAZĂ
PROPAGAREA ÎN INTERIORUL COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU)
(15)La clădiri civile se pot prevedea următorii pereți de sectorizare cu rol de limitare a propagării focului, având minimum următoarele niveluri de performanță:
–Nivel I (125m ≥ h) - REI/EI180 (A1 sau A2-s1,d0), uși Eh 90-C5S_200– Nivel I (75m ≤ h < 125m) - REI/EI 180 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 90-C5S_200– Nivel I (45m ≤ h < 75m) - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI1 60-C5S_200– Nivel I (28m ≤ h < 45m) - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 60-C5S_200– Nivel I (h < 28m) - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 60-C5S_200– Nivel II - REI/EI 90 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI1 45-C5S_200– Nivel II (+) - REI/EI 90 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 45-C5S_200– Nivel III - REI/EI 60 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 30-C5S_200– Nivel III (+) - REI/EI 45 (A1 sau A2-s1,d0), uși E 30-C5Sa– Nivel IV - REI/EI 30 (min B-s1,d0), uși EI215-C5Sa– Nivel V - REI/EI 15 (min C-s1,d0), uși C5
(16)La clădiri de producție/depozitare se pot prevedea următorii pereți cu rol de limitare a propagării focului, având minimum* următoarele niveluri de performanță:
–Nivel I - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 60-C5S_200– Nivel II - REI/EI 120 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI1 60-C5S_200– Nivel II (+) - REI/EI 90 (A1 sau A2-s1,d0), uși EI_2 45-C5S_200– Nivel III - REI/EI 60, uși E 30-C5Sa– Nivel IV - REI/EI 30, uși E 15-C5Sa– Nivel V - uși C3
(17)Pereții despărțitori de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu sunt folosiți pentru:
–divizarea* zonelor extinse (de exemplu a clădirilor civile cu lungime mare;
–separarea minimă* a zonelor administrative față de spații de producție si depozitare (în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente) atunci când zonele administrative nu se constituie ca si compartimente distincte de incendiu;
–izolarea minimă* a instalațiilor de producție, a utilajelor, folosite în procesul de producție acolo când acestea sunt necesare (în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente);
–separarea minimă constructivă* între anumite zone de utilizare diferită (în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente), atunci când zonele respective nu se constituie ca si compartimente distincte de incendiu;
–separarea minimă constructivă* între zonele protejate de sisteme de stingere automată a incendiilor si zonele neprotejate (în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente),– separarea minimă constructivă* a spațiilor de tip open-space atunci când ariile acestora depășesc valoarea admisă de 400 mp si spațiile alăturate nu generează performanțe mai restrictive (în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente)
Notă generală: * - cu valabilitate doar atunci când spațiile alăturate nu generează performanțe mai restrictive (nu rezultă cerințe mai mari corespunzătoare densităților sarcinilor termice (q) din spațiile adiacente și/sau densităților sarcinilor termice (q) cele mai mari din spațiile pe care le despart) și/sau atunci când separarea nu este constituită ca și compartiment distinct de incendiu.
(18)Pereții de sectorizare (Figura 97, varianta b)) cu rol de limitare a propagării focului (de protecție contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu) NU trebuie să secționeze construcția pe toată înălțimea acesteia.!Imagine
Figura 97 - Pereți antifoc si pereți de sectorizare
(19)Mansardarea construcțiilor civile supraterane se asigură prin realizarea de tronsoane ale clădirii conform Art. 3.1.2.9. alin. (1). Mansardarea construcțiilor civile supraterane (realizarea unui nivel funcțional în volumul podului), este admisă dacă pereții de sectorizare rezistenți la foc depășesc cu minimum 30 cm, conform Art. 3.1.2.9. alin. (2) și a figurilor următoare:!Imagine
Notă secțiune: Indicativul "A" reprezintă perete antifoc conform Art. 2.3.2.1.2. (sau conform A.10. 2.3.4. (1) pentru clădiri existente) și indicativul "B" reprezintă fâșia min REI 60 prevăzută la Art. 2.3.2.1.4. (sau conform A.10. 2.3.14. pentru clădiri existente).
Figura 98 - Perete de sectorizare care depășește streașina
Anexa nr. 2.4
PEREȚI ANTIFOC ȘI PEREȚI DE SECTORIZARE
(20)Pereții cu rol de limitare a propagării focului (de sectorizare) trebuie amplasați în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției sau al compartimentului de incendiu si de funcțiunile acestora, coroborate cu tipul construcției, conform precizărilor din Tabelul 125.
(21)Pereții de sectorizare sunt obligatorii în cazurile stabilite de către normativ precum si pentru situația clădirilor încadrate în nivelul de stabilitate la incendiu I (cu excepția clădirilor înalte si foarte înalte) sau II (atunci când se prevăd instalații de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală, instalații automate de stingere a incendiilor și evacuare a fumului din circulațiile comune orizontale respectiv coridoare/holuri si casele de scări) pentru care aria construită nu se limitează, situație prevăzută la lit. c) din Tabelul 41 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) ale clădirilor si compartimentelor de incendiu supraterane civile cu nivelul de stabilitate la incendiu).
(22)Pereții de sectorizare atunci când sunt poziționați între două sau mai multe compartimente de incendiu, vor fi conformați ca pereți antifoc.
Tabelul 125: Suprafața construită maxim admisă între spații delimitate de pereți de sectorizare
| Suprafața construită maxim admisă între spații delimitate de pereți de sectorizare, mp | ||||
| Funcțiune | Numărul de niveluri supraterane maxim admise / înălțime totală (până la coamă) | Nivel de stabilitate la incendiu | ||
| I | II | |||
| Locuințe | Locuințe unifamiliale | Locuințe unifamiliale max. P+E sau P+M | 5.000 | 4.000 |
| Locuințe unifamiliale max P+2E sau P+E+M | 4.500 | 3.500 | ||
| Locuințe unifamiliale > P+2E și ≤ P+5E sau Locuințe unifamiliale cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) | 3.500 | 3.000 | ||
| Locuințe unifamiliale> P+5E sau Locuințe unifamiliale cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)2) | 3.000 | 2.500 | ||
| Locuințe încadrate >12 niveluri supraterane (înalte sau foarte înalte) | 2.500 | Nu se admite | ||
| Locuințe semicolective, sau colective (blocuri de locuințe, cămine de familiști și nefamiliști, case locuit destinate copiilor fără adăpost) | Locuințe semicolective P+E sau P+M | 4.500 | 4.000 | |
| Blocuri de locuințe semicolective ≤ P+2E (sau ≤ 10 m înălțime totală până la coamă/atic) 1) | 4.000 | 3.500 | ||
| Blocuri de locuințe colective > P+2E și < P+5E sau Blocuri de locuințe colective cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) | 3.500 | 3.000 | ||
| Blocuri de locuințe semicolective ≥ P+5E sau Blocuri de locuințe colective cu mai puțin de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2) | 3.000 | 2.500 | ||
| Blocuri de locuințe încadrate >12 niveluri supraterane (înalte sau foarte înalte) | 2.500 | Nu se admite | ||
| Administrative | Clădiri ale autorităților și instituțiilor centrale sau locale, financiar-bancare, sindicate, partide, birouri etc. | Clădiri ≤ P+2E | 5.000 | 4.500 |
| Clădiri P+3E | 4.000 | 4.000 | ||
| Clădiri > P+3E și ≤ P+5E sau Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) | 3.500 | 3.500 | ||
| > P+5E sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2) | 3.000 | 2.500 | ||
| Clădiri înalte sau foarte înalte | 2.500 | Nu se admite | ||
| Comerț | Mall-uri, magazine, centre și complexuri comerciale, galerii comerciale, hipermarketuri, supermarketuri | Clădiri P | 20.000 | 15.000 |
| Clădiri ≤ P+1E | 15.000 | 10.000 | ||
| Clădiri P+2E | 10.000 | 7.000 | ||
| Clădiri > P+2E si ≤ P+5E sau Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) | 7.000 | 3.500 | ||
| Clădiri > P+5E sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1)2) | 3.500 | 2.500 | ||
| Clădiri înalte sau foarte înalte | 2.500 | Nu se admite | ||
| Magazine Cash Carry, DIY, magazine specializate (mobilier, electrocasnice etc.), piețe/bazare | Clădiri P | 20.000 | 15.000 | |
| Clădiri ≤ P+1E | 15.000 | 10.000 | ||
| Clădiri P+2E | 10.000 | 7.000 | ||
| Clădiri > P+2E si ≤P+5E sau Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) | 7.000 | 3.500 | ||
| Clădiri > P+5E sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2) | 3.500 | 2.500 | ||
| Clădiri înalte sau foarte înalte | 2.500 | Nu se admite | ||
| Fitness, întreținere corporală, spa, cabinete veterinare), service auto și altele similare, spații de joacă pentru copii | Clădiri P | 8.000 | 5.000 | |
| Clădiri P+1E | 5.000 | 4.000 | ||
| Clădiri P+2E | 4.000 | 3.500 | ||
| Clădiri > P+2E si ≤ P+5E sau Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) | 3.500 | 3.000 | ||
| Clădiri > P+5E sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2) | 3.000 | 2.500 | ||
| Clădiri înalte sau foarte înalte | 2.500 | Nu se admite | ||
| Alimentație publică | Clădiri P Clădiri ≤P+1E | 3.500 | 3.250 | |
| Clădiri P+2E | 3.250 | 3.000 | ||
| Clădiri > P+2E si ≤ P+5E sau Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) | 3.000 | 2.750 | ||
| Clădiri > P+5E sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2) | 2.750 | 2.500 | ||
| Clădiri înalte sau foarte înalte | 2.500 | Nu se admite | ||
| Sănătate | Spitale, creșe, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități, sanatorii etc. | Clădiri P | 4.500 | 4.000 |
| Clădiri ≤ P+1E | 4.000 | 3.500 | ||
| Clădiri ≤ P+2E | 3.750 | 3.250 | ||
| Clădiri ≤ P+3E | 3.500 | 3.000 | ||
| Clădiri > P+3E și ≤ P+5E sau Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) | 3.250 | 2.750 | ||
| Clădiri > P+5E sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2) | 3.000 | 2.500 | ||
| Clădiri înalte sau foarte înalte | 2.500 | Nu se admite | ||
| Clinici fără spitalizare continuă, policlinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor | Clădiri P | 5.000 | 4.500 | |
| Clădiri ≤ P+1E | 4.500 | 4.000 | ||
| Clădiri ≤ P+2E | 4.000 | 3.500 | ||
| Clădiri ≤ P+3E | 3.750 | 3.250 | ||
| Clădiri > P+3E și ≤ P+5E sau Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) | 3.500 | 3.000 | ||
| Clădiri > P+5E sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2) | 3.000 | 2.500 | ||
| Clădiri înalte sau foarte înalte | 2.500 | Nu se admite | ||
| Cultură | Expoziții, muzee, biblioteci, cluburi, săli, centre și complexuri culturale, cinematografe, teatre, săli polivalente etc. | Clădiri ≤ P+1E | 5.000 | 4.000 |
| Clădiri ≥ P+2E si Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) | 4.000 | 3.000 | ||
| Clădiri > P+5E Sau mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2) | 3.000 | 2.500 | ||
| Clădiri înalte sau foarte înalte | 2.500 | Nu se admite | ||
| Clădiri clasificate ca monument istoric ce adapostesc valori deosebite (de patrimoniu) | 3.500 | 2.500 | ||
| Învățământ | Preșcolar | Clădiri P | 4.500 | 4.000 |
| Clădiri P+1E | 4.000 | 3.500 | ||
| Clădiri ≥ P+2E (sau ≤ 8 m) și cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) | 3.500 | 3.000 | ||
| Clădiri > P+5E sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2) | 3.000 | 2.500 | ||
| Clădiri înalte sau foarte înalte | 2.500 | Nu se admite | ||
| Primar, secundar, terțiar, nonuniversitar și universitar, after school, spații cazare pentru elevi și studenț, internate, cantine scolare, săli de sport aferente funcțiunii de învățământ etc. | Clădiri P | 5.000 | 4.500 | |
| Clădiri P+1E | 4.500 | 4.000 | ||
| Clădiri ≥ P+2E (sau ≤ 8 m) și cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) | 4.000 | 3.500 | ||
| Clădiri > P+5E sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2) | 3.500 | 2.500 | ||
| Clădiri înalte sau foarte înalte | 2.500 | Nu se admite | ||
| Turism | Hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane, pensiuni etc. | Cabane montane P+1E+M | 4.500 | 4.000 |
| P+1E si ≤ 50 de persoane | 4.000 | 3.500 | ||
| Clădiri ≤ P+2E si ≤ 100 de persoane | 3.750 | 3.250 | ||
| Clădiri ≤ P+4E 2) sau > 100 de persoane | 3.500 | 3.000 | ||
| Clădiri > P+4E Și Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) | 3.250 | 2.750 | ||
| Clădiri > P+4E sau Clădiri cu mai mult de 20m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2) | 3.000 | 2.500 | ||
| Clădiri înalte sau foarte înalte | 2.500 | Nu se admite | ||
| Cult | Catedrale, biserici, lăcașuri de cult, sinagogi, temple, case de rugăciuni etc. | Clădiri ≤ P+E | 5.000 | 3.500 |
| Clădiri P+2E | 3.500 | 1.500 | ||
| Clădiri ≥ P+2E si Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) | 3.000 | 2.000 | ||
| > P+5E Sau mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2) | 2.500 | 1.000 | ||
| Clădiri înalte sau foarte înalte | 2.500 | Nu se admite | ||
| Clădiri clasificate ca monument istoric ce adapostesc valori deosebite (de patrimoniu) | 3.500 | 2.500 | ||
| Alte destinații | Terminale* în aeroporturi (săli aglomerate vez'nota), terminale de transport maritim și fluvial, telecabine și stații de telescaun (* - cu excepția înălțimii turnului de control) | Clădiri P* Clădiri ≤ P+1E * | 6.000 | 5.000 |
| Clădiri P+2E* | 5.500 | 4.500 | ||
| Clădiri > P+2E si ≤ P+5E* sau Clădiri cu până la 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) * | 5.000 | 4.000 | ||
| Clădiri > P+5E* sau Clădiri cu mai mult de 20 m înălțime totală (până la coamă/atic) 1) 2) * | 3.500 | 2.500 | ||
| Clădiri înalte sau foarte înalte | 2.500 | Nu se admite | ||
Note Tabelul 125:(a) 1) = măsurată față de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenție ale pompierilor;(b) 2) = nu se referă la clădirile înalte sau foarte înalte;(c) * - pentru sălile aglomerate se corelează obligatoriu cu prevederile din Tabelul 99 (Corelare între modul de amplasare, categoria sălii aglomerate supraterane si capacitatea maximă simultană de utilizatori admisă).(d) Clădirile supraterane civile trebuie să respecte condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, numărul de niveluri supraterane, destinație si capacitatea maximă simultană de utilizatori conform prevederilor din Tabelul 42 (Condiții de corelare între destinație, capacitatea maximă simultană și numărul de niveluri supraterane ale clădirilor civile, cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V).
(23)În cazurile în care construcția proiectată se va încadra în numărul de niveluri supraterane maxim admise precizate în Tabelul 125, dar nivelul de stabilitate la incendiu este superior, atunci se va opta pentru sistemele compozite de izolare termică ale fațadei pline, corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu proiectat, dar acestea nu se vor lua în calcul la stabilirea nivelului de stabilitate la incendiu.
LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIILOR PE FAȚADAAnexa nr. 3.1
PREVEDERI GENERALE
(24)Este obligatoriu ca închiderile perimetrale de orice fel ale construcțiilor să se alcătuiască și să se realizeze astfel încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă), cât și prin interiorul construcției (Figura 99), conform prevederi normate.
(25)Pentru întârzierea propagării incendiilor prin interiorul construcției spațiile libere dintre planșee și peretele cortină precum și dintre planșee și alte tipuri de pereți exteriori ancorați (prinși) de structura portantă a clădirii (de exemplu: tip de fațadă din panouri sandwich) se etanșează cu sisteme de etanșare având aceeași rezistență la foc cu a planșeului, astfel:
–la clădiri cu înălțime obișnuită:i. rezistența la foc minimum EI 30;
–la clădiri înalte:i. rezistența la foc minimum EI 60;
–la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 125 m:i. rezistența la foc minimum EI 90;
–la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală cu 125 m:i. rezistența la foc minimum EI 120.!Imagine
Figura 99 - Performanțe privind etanșarea spațiilor libere dintre planșee
și peretele cortină precum si dintre planșee si alte tipuri de pereți
exteriori ancorați (prinși) de structura portantă a clădirii
Anexa nr. 3.2
REGULA H + L
(26)În cazurile în care în normativ se precizează explicit, se pot însuma elementele verticale cu elementele orizontale având aceeași rezistentă la foc (aceeași perioadă de timp) conform Figura 100.!Imagine
Figura 100 - Exemplu de măsurători H si L - caz general
Definirea indicilor H și L (definire)
(27)Indicele "H" în general reprezintă distanța verticală care trebuie să fie egală fie cu 1,20 m, fie cu valoarea indicelui caracteristic determinat prin însumarea înălțimilor (b+c+d). Atunci când deschiderile/ferestrele din fațadă nu sunt suprapuse, indicele H se măsoară în funcție de cea mai mică distanță dintre aceste goluri/ferestre.
(28)Indicele "L " reprezintă distanța orizontală între planul exterior al elementelor de delimitare și fața exterioară a elementelor de fațadă, măsurată direct deasupra deschiderilor suprapuse, inclusiv copertinele, dacă acestea formează un obstacol rezistent la foc. Măsurarea trebuie făcută pe cea mai mare lățime a golurilor suprapuse din fațade. Această valoare trebuie luată în considerare numai atunci când este mai mare sau egală cu 15 cm.
(29)Exemple de măsurători H și L și reguli de aplicare pentru cazuri mai complexe sunt date mai jos în anexă.!Imagine
Figura 101 - Exemplu măsurare între goluri care nu sunt suprapuse
la deschideri în fațadă (exemplu pentru distanța normată de 1,20 m)
Notă Figura 101: Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcțiilor prin exteriorul închiderii perimetrale (pe fațadă), măsurarea pe verticală în sens diagonal, în direcția cea mai scurtă se aplică exclusiv construcțiilor prevăzute la Art. 2.3.6.1.5. și Art. 2.3.6.1.6.
Soluții constructive cu H + L!Imagine!Imagine
Figura 102 - Calcul soluții constructive cu H + L (exemplu varianta normată de 1,20 m)
Notă Figura 102: toate desenele exemplificative au partea de interior a construcției prevăzută spre dreapta.
Exemple de măsurători H si L - general
(30)Se pot lua în considerare următoarele:
Decros de supralumină la o fațadă complet vitrată (Figura 103 varianta a)):
Pentru a putea lua în considerare înălțimea unei supralumini în calculul lui H, retragerea L1 nu trebuie să depășească 40 cm, măsurată în raport cu suprafața geamurilor interioare.
Fațadă plană înclinată sau curbată înclinată pe mai multe niveluri (parte opacă si parte vitrată) (varianta b) si (varianta c):
Fațada înclinată spre interior (Figura 103 varianta b)):
Oricare ar fi valoarea unghiului a, se aplică regula generală H+L (dacă L ≥ 15 cm). Fațada înclinată spre exterior (Figura 103 varianta c)):
Dacă α ≤ 15°: se aplică regulile fațadei, măsurând H în funcție de verticală si L este egal cu 0;
Dacă α > 15°: fațada nivelului inferior de sub nivelul înclinat trebuie să fie A1 sau A2-s1,d0, EI i→o de aceeași încadrare cu nivelul necesar pentru stabilitatea la incendiu a structurii planșeelor clădirii.
Etaj superior retras (Figura 103 varianta d)):
L este luat în considerare numai dacă valoarea sa este mai mare sau egală cu 15 cm (L ≥ 15 cm).
Etaj superior în consolă (Figura 103 varianta e) si Figura 103 varianta f)):
Valoarea proiecției L' trebuie luată în considerare în calculul L, numai dacă este mai mare de 80 cm, iar valoarea retragerii d' este luată în considerare în calculul lui L numai dacă este mai mare de 15 cm:
L' ≤ 80 cm si d' < 15 cm =>L=0
L' ≤ 80 cm si d' ≥ 15 cm =>L=d'
L' > 80 cm si d' < 15 cm =>L=L'-80 cm
L' > 80 cm si d' ≥ 15 cm =>L=(L'-80 cm)+d
Figura 103 - Exemple de măsurători H și L - cazuri particulare
Notă Figura 103: toate desenele exemplificative au partea de interior a construcției prevăzută spre stânga.
Ferestre și uși de balcoane/terasă
(31)Părțile care se deschid (uși, ferestre, sau echivalent) si nu au aceeași clasificare de rezistență/ etanșeitate la foc ca pentru zonele continui care se pot însuma pentru soluția constructivă H + L (în general de 1,20 m ale elementelor de copertină/terasă), nu sunt luate în considerare la măsurarea indicelui H.
(32)Balcoanele sau consolele, amplasate în fața unei deschideri si care îndeplinesc cerințele de rezistență (R) si reacție la foc conform prevederilor normativului sunt luate în considerare la măsurarea indicelui L.
(33)"L " reprezintă cea mai scurtă distanță a balconului/consolei, măsurată perpendicular pe fațadă.
Tipuri de balcoane!Imagine
Figura 104 - Tipuri de balcoane!Imagine!Imagine
Figura 105 - Exemple de măsurători H + L - balcoane
Notă Figura 105: toate desenele exemplificative au partea de interior a construcției prevăzută în jos.
Exemple de limitare a propagării incendiului pe fațadă!Imagine
Figura 106 - Soluție la scări exterioare de limitare a propagării incendiului pe fațadă!Imagine
Figura 107 - Soluție de limitare a propagării incendiului pe fațadă la intersecția cu balcoaneAnexa nr. 3.3
FÂȘII (BENZI) PENTRU SISTEME COMPOZITE DE IZOLARE TERMICĂ -
PRINCIPII DE REALIZARE BORDĂRI ȘI FÂȘII (BENZI) PENTRU
TERMOIZOLANȚIE ȘI/SAU SISTEME COMPOZITE DE IZOLARE TERMICĂ
EXTERIOARĂ A PEREȚILOR PERIMETRALI, DIFERITE DE A1 sau A2-s1,d0
(34)La toate construcțiile, termoizolația exterioară si/sau sistemele compozite de izolare termică exterioară (sisteme compacte în condiții de utilizare finală) a pereților perimetrali trebuie să fie clasa de reacție la foc conform prevederilor din Art. 2.3.6.1.8. si Tabelul 16 (Termoizolație exterioară si/sau sisteme compozite de izolare termică (sisteme compacte în condiții de utilizare finală)pe fațade pline sau prevăzute cu elemente vitrate sau alte goluri neprotejate (pentru diferite funcțiuni/tipuri de clădiri)).
(35)În toate cazurile se vor avea în vedere prevederile menționate în Art. 2.3.6.1.9.
(36)Pentru termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, se folosesc următoarele principii (conform Figura 108):
–lipirea completă a fâșiei/benzii (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) pe suport,– șurub sau cui metalic,– lipirea sau încastrarea termoizolației pe suport,– sistem de tencuială subțire sau groasă.– t < 200 mm - 1 fâșie– t ≥ 200 mm - 2 fâșii (recomandare)!Imagine
| Varianta a) - Principiul de realizare a fâșiei orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (grosime termoizolatie exterioară a pereților perimetrali diferită de A1 sau A2-s1,d0 < 200 mm) Cu condiția ca t < 200 mm | Varianta b) - Principiul de realizare a fâșiilor (2) orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 - suprapunerea a două benzi continue (grosime termoizolatie exterioară a pereților perimetrali diferită de A1 sau A2-s1,d0 ≥ 200 mm) Cu următoalele condiții: t > 200 mm, t1 > t2 și t2 ≥ 100 mm |
Figura 108 - Principiul general de realizare a fâșiei/benzii orizontale continui
de termoizolație, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d
(37)Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, cuprinzând goluri (uși si/sau ferestre) în zidărie, realizarea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 se realizează conform Figura 109.!Imagine
Figura 109 - Principiul de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui de
termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe fațadele
cuprinzând goluri (uși si/sau ferestre) în zidărie
(38)Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație și/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, fără goluri în zidărie, în cazul unui sistem de tencuială groasă, realizarea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 se realizează conform Figura 110. Se aplică o singură fâșie la începutul inferior al termoizolației combustibile (nivelul de jos al fâșiei/ benzii, la o distanță maximă de 600 mm deasupra cotei de început a termoizolației).!Imagine
Figura 110 - Principiul de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui
de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0
pe fațadele fără goluri în zidărie: cazul unui sistem de tencuială groasă
(39)Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, fără goluri în zidărie, în cazul unui sistem de tencuială subțire, realizarea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 se realizează conform Figura 111. Pentru sistemele de tencuială subțire, fâșiile/benzile trebuie instalate după cum urmează:
–la startul inferior al termoizolației combustibile (nivelul de jos al fâșiei/ benzii, se aplică la o distanță maximă de 600 mm deasupra cotei de început a termoizolației/sistemelor compozite de izolare termică);
–la nivelul 1 (între parter si etajul 1 acoperit cu termoizolație sau sisteme compozite de izolare termică combustibilă) si la nivelul 2 (între etajele 1 si 2 acoperite cu termoizolație sau sisteme compozite de izolare termică combustibilă).!Imagine
Figura 111 - Principiul de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui
de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0
pe fațadele fără goluri în zidărie: cazul unui sistem de tencuială subțire
Notă Art. (39): Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, protecția deschiderilor prin bordări de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (pentru tâmplărie montată pe perete), se realizează după cum urmează, conform Figura 112 varianta a) H ≥ 1,20 m - protecția deschiderilor prin bordări de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (tâmplărie montată pe perete) pentru H ≥ 1,20 m:
–se aplică numai pe fațadele cu tâmplărie montată pe perete, indexul H (din H + L) fiind H ≥ 1.20 m;
–benzile de protecție ce bordează golurile pot fi aplicate continuu între goluri și în lateralul acestora; aceste benzi au aceeași grosime ca termoizolația și/sau sistemele compozite de izolație termică diferită de clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0; de exemplu, caracteristicile termoizolației utilizate pentru realizarea acestor benzi de bordare pot fi: vată minerală bazaltică conform standardului SR EN13162, Euroclasa A1 (banda de vată minerală bazaltică va fi lipită în întregime pe pereții perimetrali).– conform Figura 112 varianta c), H < 1.20 m - protecția deschiderilor prin bordări de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (tâmplărie montată pe perete) pentru H < 1.20 m;
–se aplică numai pe fațadele cu tâmplărie montată pe perete, indexul de înălțime H (din H + L) fiind H < 1,20 m.
Figura 112 - Protecția deschiderilor prin bordări de termoizolație clasa de
reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (tâmplărie montată pe perete)
(40)Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație și/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, pe aceeași fațadă, în condițiile în care indexul H (din H + L) este H < 1,20 m, realizarea fâșiilor/ benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, se realizează conform Figura 113 Varianta a) (partea din stânga a imaginii). Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație și/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, pe aceeași fațadă, în condițiile în care indexul H (din H + L) este H < 1,20 m, realizarea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 la colțuri se realizează conform Figura 113 Varianta b) (partea din dreapta a imaginii).!Imagine
Figura 113 - Principiul de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui
de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe aceeași
fațadă, indexul H (din H + L) fiind H < 1,20 m
(41)Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație și/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, cuprinzând încastrări/retrageri, în cazul unui sistem de tencuială subțire, realizarea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 se realizează conform Figura 114. Principiul este pentru fațadele fără goluri în zidărie, cu excepția celei retrase (la fațada încastrată/cu retrageri indexul H (din H + L) fiind h < 1,20 m). Atunci când soluția anterioară este aplicată pe o fațadă încastrată/retrasă, porțiunea dintre ferestre și cele două fațade adiacente trebuie, de asemenea, să aibă aplicată continuu, între goluri și în lateralul acestora, termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, indiferent dacă sunt fără sau cu deschideri.!Imagine
Figura 114 - Principiul de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui
de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0
pe fațadă retrasă, indexul H (din H + L) fiind H < 1,20 m
(42)Principiul realizării supra-termoizolației în sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali, prevăzute cu termoizolație a pereților exteriori perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0 existente, implică (conform Figura 115):
–lipirea completă a benzii pe suport,– șurub sau cui metalic,– calibrarea pe termoizolația diferită de A1 sau A2-s1,d0 existentă (sistem de tencuială subțire sau groasă),!Imagine
Figura 115 - Principiul realizării supra-termoizolației
(43)În cazul în care balconul/consola integrat(ă) este integrat în structura construcției și participă la indicele H + L (de exemplu, atunci când respectă principiile prevăzute la Art. 2.3.6.1.2.), dispunerea fâșiilor/benzilor continue trebuie să respecte principiile ilustrate în Figura 116 Varianta a), principiu de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe înălțimea "H" a balcoanelor și consolelor care sunt parte integrantă din structură.
(44)În cazul în care balconul este detașat de structura principală a construcției, dispunerea fâșiilor/ benzilor continue trebuie să respecte principiile ilustrate în Figura 116 Varianta b), principiu de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0 pe înălțimea "H" a balcoanelor si consolelor care nu sunt parte integrantă din structură). Balconul separat de structura nu participă la însumarea indicelor H+L.!Imagine
Figura 116 - Balcoane si console care sunt parte integrantă din structură
(45)Pe porțiunile retrase de acces care întrerup banda de suprapunere din partea de jos a termoizolației si/sau a sistemelor compozite de izolare termică diferite de A1 sau A2-s1,d0 (în funcție de adâncimea acestora) ale fațadelor pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, cuprinzând goluri (uși si/sau ferestre) în zidărie, se realizează prin interpunerea de termoizolație clasa de reacție la foc Al sau A2-sl,d0, conform Figura 117.!Imagine
Figura 117 - Principii de realizare a porțiunilor retrase de acces, în funcție de adâncimea acestora
(46)Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, cuprinzând deschideri mari (atunci când înălțimea deschiderii depășește înălțimea planșeului dintre două etaje), se realizează prin interpunerea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conform Figura 118.!Imagine
Figura 118 - Principii de realizare în cazul deschiderilor mari
(47)Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, cuprinzând etaje inferioare retrase, se realizează prin interpunerea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc Al sau A2-sl,d0, conform Figura 119.!Imagine
Figura 119 - Principii de realizare pe fațade cu etaje inferioare retrase
(48)Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, cuprinzând fațade cu logii (indiferent de adâncimea acestora), se realizează prin interpunerea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conform Figura 120.!Imagine
Figura 120 - Principii de realizare pe fațade cu logii
(49)Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație și/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, cuprinzând fațade cu deschideri diferite (fațade cu deschideri cu înălțime mai mică sau mai mare decât celelalte cu L > 500 mm și 200 mm
Figura 121 - Principii de realizare pe fațade cu deschideri diferite
(50)Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, pe fațade decroșate cu înălțimi diferite, se realizează prin interpunerea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conform Figura 122. In cazul existenței decroșurilor între etaje, se aplică principiile de realizare pe fațade cu deschideri diferite, anterioare.!Imagine
Figura 122 - Principii de realizare pe fațade decroșate cu înălțimi diferite
(51)Pe fațadele pereților perimetrali ale construcțiilor prevăzute cu termoizolație si/sau sisteme compozite de izolare termică exterioară a pereților perimetrali diferite de A1 sau A2-s1,d0, pe teren în pantă, se realizează prin interpunerea fâșiilor/benzilor orizontale continui de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conform Figura 123.!Imagine
Figura 123 - Principii de realizare a fâșiilor/benzilor orizontale continui
de termoizolație clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 pe teren în pantă
ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVEAnexa nr. 4.1
ASCENSOAREAscensoare - Generalități
(52)Ascensoarele pentru circulația funcțională a persoanelor și în general ale sistemelor de transport pe verticală, se separă de restul construcției prin elemente verticale și după caz, orizontale, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc corespunzător nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, tipului de clădire și destinației, conform Art. 2.4.4.2.1. alin. (1). În acestea sunt admise numai goluri de acces (de palier), din nivelurile construcției. Golurile de acces la ascensoarele prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor (valide sau cu dizabilități) se protejează cu uși rezistente la foc conform Art. 2.4.4.2.5. alin. (1) și Art. 2.4.4.2.1. alin. (2), alin. (3), alin. (4) și alin. (5). În toate situațiile se vor avea în vedere prevederile stipulate la Art. 2.4.4.2.5. alin. (2) și alin. (3).
(53)În clădiri civile cu înălțime obișnuită pereții de separare față de restul construcției a ascensoarelor de marfă trebuie să fie conform Art. 2.4.4.2.4. alin. (1). Golurile de acces la ascensoarele mici de materiale (tip monte-charge), electrice sau hidraulice, se protejează cu uși rezistente la foc conform Art. 2.4.4.2.1. alin. (3). Golurile de palier prin care utilizatorii au acces la ascensoare de marfă din construcțiile civile cu înălțime obișnuită, se protejează cu uși conform Art. 3.1.4.3. alin. (2).
(54)Într-un singur puț sunt admise maximum trei cabine de ascensor sau mijloace mecanice de transport pe verticală (cabine prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, de marfă, monte-charge sau platforme elevatoare etc.), conform Figura 124.!Imagine
Figura 124 - Cabine de ascensor
Ascensoare pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități si ascensoare pentru intervenție
Ascensoare prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu
(55)Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se prevăd obligatoriu la clădiri cu persoane care nu se pot evacua singure (definite conform terminologie).
(56)Ascensoarele pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se pot prevedea suplimentar conform Art. 2.4.4.3.3.
(57)Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se dispun în puț propriu, separat de restul construcției prin pereți rezistenți la foc și planșee rezistente la foc conform:
–Art. 3.1.4.4. alin. (2) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;
–Art. 4.1.4.13. alin. (1) lit. a) pentru clădiri înalte;
–Art. 4.2.4.13. alin. (1) lit. a) pentru clădiri foarte înalte.
(58)Ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, trebuie să respecte simultan prevederile:
–Art. 3.1.4.4. alin. (3), lit. (c), (d), (e), (f) și (g) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;
–Art. 4.1.4.13. alin. (1) lit. b) și Art. 3.1.4.4. alin. (3), lit. (c), (d), (e), (f) și (g) pentru clădiri înalte;
–Art. 4.2.4.13. alin. (1) lit. b) și Art. 3.1.4.4. alin. (3), lit. (c), (d), (e), (f) și (g) pentru clădiri foarte înalte.
(59)Accesul la ascensoarele prevăzute pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, trebuie să respecte prevederile:
–Art. 3.1.4.5. alin. (1) + alin. (4) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;
–Art. 4.1.4.13. alin. (2) + alin. (7) pentru clădiri înalte;
–Art. 4.2.4.13. alin. (2) + alin. (7) pentru clădiri foarte înalte.!Imagine
În suprateran:
C - uși EI60
| Varianta a.2) la clădiri cu înălțime obișnuită | |
|---|---|
| În suprateran: | În subteran: |
| C - uși EI 60 | C - uși EI 60 |
| F - uși EI_2 30-C5S_200 | F - EI_2 60-C5S_200 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI60 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 60 |
| Varianta b) la clădiri înalte | |
| În suprateran: | În subteran: |
| C - uși EI 90 | C - uși EI 90 |
| F - uși EI_2 30-C5S_200 | F - EI_2 60-C5S_200 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 |
| Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| F - uși EI_2 60-C5S_200 | F - EI_2 90-C5S_200 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| F - uși EI_2 90-C5S_200 | F - EI_2120-C5S_200 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
Figura 125 - Caz general goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru
transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care
pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu!Imagine
| Varianta a.1) la clădiri cu înălțime obișnuită | |
|---|---|
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| B - uși EI_2 60-C5S_200 | B - uși EI_2 60-C5S_200 |
| C - uși EI 60 | C - uși EI 60 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI60 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 60 |
| Varianta b) la clădiri înalte | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| B - uși EI_2 90-C5S_200 | B - uși EI_2 90-C5S_200 |
| C - uși EI 90 | C - uși EI 90 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 |
| Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 90-C5S_200 | A - uși EI_2120-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
Figura 126 - Goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru transportul
persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate
și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu și la scări de
evacuare a persoanelor atunci când debușează într-o încăpere
tampon ventilată în suprapresiune comună!Imagine
| Varianta a.1) la clădiri cu înălțime obișnuită | |
|---|---|
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| C - uși EI 60 | C - uși EI 60 |
| E - uși EI 60 | E - uși EI 60 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 60 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 60 |
| Varianta b) la clădiri înalte | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| C - uși EI 90 | C - uși EI 90 |
| E - uși EI90 | E - uși EI 90 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 |
| Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 90-C5S_200 | A - uși EI_2120-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
Figura 127 - Goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru transportul
persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate
și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu și la ascensoare
prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și atunci când
debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună!Imagine
| Varianta a.1) la clădiri cu înălțime obișnuită | |
|---|---|
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| B - uși EI_2 60-C5S_200 | B - uși EI_2 60-C5S_200 |
| C - uși EI 60 | C - uși EI 60 |
| E - uși EI 60 | E - uși EI 60 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 60 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 60 |
| Varianta b) la clădiri înalte | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| B - uși EI_2 90-C5S_200 | B - uși EI_2 90-C5S_200 |
| C - uși EI 90 | C - uși EI 90 |
| E - uși EI 90 | E - uși EI 90 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 |
| Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 90-C5S_200 | A - uși EI_2120-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
Figura 128 - Goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru transportul
persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi
utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu,
la ascensoare prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și
la scări de evacuare a persoanelor atunci când debușează
într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună
Ascensoare prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu
(60)Ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, se prevăd obligatoriu la clădiri pentru sănătate sau mixte cu funcțiuni de sănătate în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu patul cu rotile, targa sau cu căruciorul.
(61)Ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la clădiri pentru sănătate (sau mixte cu funcțiuni de sănătate în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu patul cu rotile, targa sau cu căruciorul) se dispun în puț propriu separat de restul construcției prin pereți rezistenți la foc și planșee rezistente la foc, conform:
–Art. 3.2.4.4. alin. (6) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;
–Art. 4.1.4.13. alin. (1) lit. a) pentru clădiri înalte;
–Art. 4.2.4.13. alin. (1) lit. a) pentru clădiri foarte înalte.
(62)Ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la clădiri pentru sănătate (sau mixte cu funcțiuni de sănătate în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu patul cu rotile, targa sau cu căruciorul) trebuie să respecte simultan prevederile:
–Art. 3.2.4.4. alin. (6) lit. b) și Art. 3.1.4.4. alin. (3) lit. c), d), e), f) și g) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;
–Art. 4.1.4.13. alin. (1) lit. b) și Art. 3.1.4.4. alin. (3) lit. c), d), e), f) și g) pentru clădiri înalte;
–Art. 4.2.4.13. alin. (1) lit. b) și Art. 3.1.4.4. alin. (3) lit. c), d), e), f) și g) pentru clădiri foarte înalte.
(63)Accesul la ascensoarele prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu la clădiri pentru sănătate (sau mixte cu funcțiuni de sănătate în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu patul cu rotile, targa sau cu căruciorul) trebuie să respecte prevederile:
–Art. 3.2.4.4. alin. (7), alin. (8) și alin. (9) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;
–Art. 4.1.4.13. alin. (8) și alin. (9) pentru clădiri înalte;
–Art. 4.2.4.13. alin. (8) și alin. (9) pentru clădiri foarte înalte.!Imagine
Varianta a.1) la clădiri de sănătate cu înălțime obișnuită
În suprateran:
C - uși EI 90
| Varianta a.2) la clădiri de sănătate cu înălțime obișnuită | |
|---|---|
| În suprateran: | În subteran: |
| C - uși EI 90 | C - uși EI 90 |
| F - uși EI_2 30-C5S_200 | F - EI_2 60-C5S_200 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 |
| Varianta b) la clădiri înalte | |
| În suprateran: | În subteran: |
| C - uși EI 90 | C - uși EI 90 |
| F - uși EI_2 30-C5S_200 | F - EI_2 60-C5S_200 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 |
| Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| F - uși EI_2 60-C5S_200 | F - EI_2 90-C5S_200 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| F - uși EI_2 90-C5S_200 | F - EI_2120-C5S_200 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
Figura 129 - Caz general goluri de acces la ascensoare
prevăzute pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa
sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate
și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu!Imagine
| Varianta a.1) la clădiri de sănătate cu înălțime obișnuită | |
|---|---|
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| B - uși EI_2 90-C5S_200 | B - uși EI_2 90-C5S_200 |
| C - uși EI 90 | C - uși EI 90 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 |
| Varianta b) la clădiri înalte | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| B - uși EI_2 90-C5S_200 | B - uși EI_2 90-C5S_200 |
| C - uși EI 90 | C - uși EI 90 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 |
| Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 90-C5S_200 | A - uși EI_2120-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
Figura 130 - Goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru transportul
bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor
cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora
în caz de incendiu și la scări de evacuare a persoanelor atunci
când debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună!Imagine
| Varianta a.1) la clădiri cu înălțime obișnuită | |
|---|---|
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| C - uși EI 90 | C - uși EI 90 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 |
| Varianta b) la clădiri înalte | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| C - uși EI 90 | C - uși EI 90 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 |
| Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 90-C5S_200 | A - uși EI_2120-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
Figura 131 - Goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru transportul
bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor
cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora
în caz de incendiu și la scări de evacuare a persoanelor atunci când
NU debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună
Notă Figura 131: Ușile la încăperea tampon aferentă scării de evacuare se protejează obligatoriu conform condiții specifice (la clădiri înalte sau foarte înalte); la alte tipuri de construcții nu este obligatorie prevederea încăperii tampon ventilată în suprapresiune la partea supraterană a construcției (în porțiunile subterane se vor prevedea conform prevederi generale și specifice).
| Varianta a.1) la clădiri cu înălțime obișnuită | |
|---|---|
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| C - uși EI 90 | C - uși EI 90 |
| E - uși EI 90 | E - uși EI 90 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 |
| Varianta b) la clădiri înalte | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| C - uși EI 90 | C - uși EI 90 |
| E - uși EI 90 | E - uși EI 90 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 |
| Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 90-C5S_200 | A - uși EI_2120-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
Figura 132 - Goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru transportul
bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor
cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora
în caz de incendiu si la ascensoare prevăzute pentru circulația funcțională
a persoanelor atunci când debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună!Imagine
| Varianta a.1) la clădiri cu înălțime obișnuită | |
|---|---|
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| B - uși EI_2 90-C5S_200 | B - uși EI_2 90-C5S_200 |
| C - uși EI 90 | C - uși EI 90 |
| E - uși EI 90 | E - uși EI 90 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 |
| Varianta b) la clădiri înalte | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| B - uși EI_2 90-C5S_200 | B - uși EI_2 90-C5S_200 |
| C - uși EI 90 | C - uși EI 90 |
| E - uși EI 90 | E - uși EI 90 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 90 |
| Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 90-C5S_200 | A - uși EI_2120-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
Figura 133 - Goluri de acces la ascensoare prevăzute pentru transportul
bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor
cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora
în caz de incendiu, la ascensoare prevăzute pentru circulația funcțională
a persoanelor și la scări de evacuare a persoanelor atunci când debușează
într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună
Ascensoare pentru intervenție
Prevederi generale
(64)Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), se prevăd obligatoriu în situațiile stabilite în normativ și suplimentar conform Art. 2.4.4.4.2.
(65)Ascensoarele prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), se dispun în puț propriu separat de restul construcției prin pereți rezistenți la foc si planșee rezistente la foc, conform:
–Art. 3.1.4.7. alin. (1) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;
–Art. 4.1.4.15. alin. (2) pentru clădiri înalte;
–Art. 4.2.4.15. alin. (2) pentru clădiri foarte înalte.
(66)Ascensoarele prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri), trebuie să respecte prevederile:
–Art. 3.1.4.8. alin. (5) * alin. (14) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;
–Art. 3.1.4.8. alin. (3) * alin. (8), Art. 3.1.4.8. alin. (11) * alin. (14) si Art. 4.1.4.14. si Art. 4.1.4.15. alin. (1) si alin. (5) * alin. (7) pentru clădiri înalte;
–Art. 3.1.4.8. alin. (3) * alin. (8), Art. 3.1.4.8. alin. (11) * alin. (14) si Art. 4.2.4.14. si Art. 4.2.4.15. alin. (1) si alin. (5) * alin. (7) pentru clădiri foarte înalte.
(67)Accesul la ascensoarele prevăzute pentru intervenție în caz de incendiu (de pompieri) trebuie să respecte prevederile:
–Art. 3.2.4.4. alin. (7), alin. (8) si alin. (9) pentru clădiri cu înălțime obișnuită;
–Art. 4.1.4.15. alin. (3) si alin. (8) pentru clădiri înalte;
–Art. 4.2.4.15. alin. (3) si alin. (8) pentru clădiri foarte înalte.!Imagine
| Varianta a) la clădiri cu înălțime obișnuită | ||
|---|---|---|
| În suprateran: | În subteran: | |
| F - uși EI_2 30-C5S_200 | F - uși EI_2 60-C5S_200 | |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 | |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | |
| Varianta b) la clădiri înalte | ||
| În suprateran: | În subteran: | |
| F - uși EI_2 60-C5S_200 | F - uși EI_2 90-C5S_200 | |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 | |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | |
| Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m | ||
| În suprateran: | În subteran: | |
| F - uși EI_2 60-C5S_200 | F - uși EI_2 90-C5S_200 | |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 | |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | |
| Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m | ||
| În suprateran: | În subteran: | |
| F - uși EI_2 90-C5S_200 | F - uși EI_2120-C5S_200 | |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 | |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | |
Figura 134 - Caz general goluri de acces la ascensoare de intervenție!Imagine
| Varianta a) la clădiri cu înălțime obișnuită | |
|---|---|
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta b) la clădiri înalte | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 90-C5S_200 | A - uși EI_2120-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
Figura 135 - Goluri de acces la ascensoare de intervenție și la scări
de evacuare a persoanelor atunci când debușează
într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună!Imagine
| Varianta a) la clădiri cu înălțime obișnuită | |
|---|---|
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta b) la clădiri înalte | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 90-C5S_200 | A - uși EI_2120-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
Figura 136 - Goluri de acces la ascensoare de intervenție și la scări de
evacuare a persoanelor atunci când NU debușează într-o încăpere
tampon ventilată în suprapresiune comună
Notă Figura 136: Ușile la încăperea tampon aferentă scării de evacuare se protejează obligatoriu conform condiții specifice (la clădiri înalte sau foarte înalte); la alte tipuri de construcții, nu este obligatorie prevederea încăperii tampon ventilată în suprapresiune la partea supraterană a construcției (în porțiunile subterane se vor prevedea conform prevederi generale și specifice).
| Varianta a) la clădiri cu înălțime obișnuită | |
|---|---|
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta b) la clădiri înalte | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 90-C5S_200 | A - uși EI_2120-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
Figura 137 - Goluri de acces la ascensoare de intervenție și la ascensoare
prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor atunci când debușează
într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună!Imagine
| Varianta a) la clădiri cu înălțime obișnuită | |
|---|---|
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta b) la clădiri înalte | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 90-C5S_200 | A - uși EI_2120-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
Figura 138 - Goluri de acces la ascensoare de intervenție, la ascensoare
prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor și la scări de evacuare
a persoanelor atunci când debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună!Imagine
| Varianta a) la clădiri cu înălțime obișnuită | |
|---|---|
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 30-C5S_200 | A - uși EI_2 60-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta b) la clădiri înalte | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta c) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 60-C5S_200 | A - uși EI_2 90-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
| Varianta d) la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m | |
| În suprateran: | În subteran: |
| A - uși EI_2 90-C5S_200 | A - uși EI_2120-C5S_200 |
| B - uși EI_2120-C5S_200 | B - uși EI_2120-C5S_200 |
| C - uși EI 120 | C - uși EI 120 |
| D - uși EI 120 | D - uși EI 120 |
| E - uși EI 120 | E - uși EI 120 |
| Notă: pereții încăperii tampon ventilată în | Notă: pereții încăperii tampon ventilată în |
| suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 | suprapresiune sunt rezistenți la foc min EI/REI 120 |
Figura 139 - Goluri de acces la ascensoare de intervenție, la ascensoare
prevăzute pentru circulația funcțională a persoanelor, la scări de evacuare
a persoanelor și la ascensoare prevăzute pentru transportul bolnavilor cu
patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități
care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu
atunci când debușează într-o încăpere tampon ventilată în suprapresiune comună
Ascensoare de intervenție - scară comună prevăzută pentru evacuare precum și pentru accesul forțelor de intervenție!Imagine
Figura 140 - Acces comun la ascensoare de intervenție și casa
scării COMUNĂ (scară prevăzută pentru evacuarea
persoanelor precum și pentru accesul forțelor de intervenție) - acces al
pompierilor prin aceeași scară de evacuare în clădirile înalte sau foarte înalte
LEGENDĂ:
D - uși EI 120
A - uși EI2 120-C5S200
B - uși EI2 120-C5S200
(68)Fluxurile de evacuare în situația în care scara este prevăzută pentru evacuare precum și pentru accesul forțelor de intervenție (în acord cu Figura 140) vor fi conformate potrivit Tabelul 126.
Tabelul 126: Fluxuri de evacuare ale scării prevăzute pentru evacuarea persoanelor precum și pentru accesul forțelor de intervenție
| Lățimi libere uși A și B și lățime liberă a rampelor și podestelor scării (m) | Fluxuri de persoane posibil de evacuat |
| minimum 1,20 | 1 flux |
| 1,60 | 2 fluxuri |
| 2,10 | 3 fluxuri |
| 2,50 | 4 fluxuri |
Puț protejat de acces și intervenție a pompierilor
(69)La construcțiile cu înălțimea mai mare sau egală de 75 m se prevede obligatoriu ca cel puțin un ascensor de intervenție să fie prevăzut cu acces din încăperea tampon aferentă casei de scară destinată numai intervenției pompierilor.
(70)"Puț protejat de acces și intervenție a pompierilor" se referă la o încăpere tampon ventilată în suprapresiune din care se accesează un ascensor de intervenție și care are acces direct către o scară protejată în scopul stingerii incendiilor (destinată numai intervenției pompierilor). Este obligatoriu la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare de 75 m și are caracter de recomandare la clădiri înalte și la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mică sau egală de 75 m precum și la clădiri spitalicești cu înălțimea mai mare de 4 niveluri supraterane cu utilizatori care nu se pot evacua singuri și la alte tipuri/funcțiuni de clădiri.
(71)Podeaua încăperii tampon ventilată în suprapresiune, trebuie să fie gradată de la ușa ascensorului spre ușa/ușile încăperii tampon ventilate în suprapresiune, cu o pantă de maximum 1: 200 pentru a preveni scurgerea apei în puțul liftului. Încăperea tampon ventilată în suprapresiune oferă o zonă tampon pentru a preveni intrarea fumului în scara protejată. Aceasta acționează ca o zonă de lucru pentru pompieri în desfășurarea operațiunilor de stingere a incendiilor și este necesar să se limiteze dimensiunea la max. 10 mp pentru a preveni utilizarea încăperii tampon ventilată în suprapresiune în alte scopuri.1) Puțul trebuie protejat integral minimum REI 240 la clădiri foarte înalte cu înălțimea mai mare de 75 m (sau REI 180/ REI 120 dacă se prevede la alte tipuri/funcțiuni de clădiri), protecția implicând ascensorul, încăperea tampon ventilată în suprapresiune și scara protejată.2) Scara trebuie conformată ca scară de intervenție ce se presurizează conform SR EN 12101-13, cu clasa de presurizare necesară intervenției (aceasta putând necesita uși deschise în timpul intervenției).3) În cazul în care ascensorul este folosit doar pentru accesul forțelor de intervenție, lățimea liberă a rampei scării și cea a ușilor de acces către aceasta au dimensiunile libere de min 90 cm, iar ușa de la ascensorul de intervenție are dimensiunile libere de min 80 cm.
(72)Ascensorul trebuie proiectat astfel încât să funcționeze corect în condițiile prevăzute de SR EN 81-72. Echipamentul electric din puțul ascensorului de pompieri și de pe cabină situat până la 1,00 m de un perete care conține o ușă de palier trebuie protejat împotriva picăturilor și stropilor de apă sau trebuie echipat cu carcase cu o protecție de cel puțin IP X3 conform SR EN 60529. Întregul echipament electric situat la mai puțin de 1,00 m de planșeul fundăturii trebuie să aibă un grad de protecție de IP 67. Echipamentul situat în spațiul mașinilor din exteriorul puțului și din fundătura trebuie protejat împotriva disfuncționalităților provocate de apă. Puțul trebuie echipat cu mijloace corespunzătoare pentru ca nivelul apei să nu urce deasupra nivelului tampoanelor complet comprimate ale cabinei. Trebuie furnizate mijloace pentru a împiedica ca nivelul apei din fundătura să ajungă la un echipament care ar putea crea o disfuncționalitate ascensorului de pompieri.!Imagine
LEGENDĂ:
Pentru înălțimea mai mare sau egală de 75 m (obligatoriu) în partea supraterană vor îndeplini următoarele condiții:
D - uși EI 120
A - uși EI2 90-C5S200
B - uși EI2 120-C5S200
Pentru înălțimea mai mare sau egală de 75 m (obligatoriu) în partea subterană vor îndeplini următoarele condiții:
D - uși EI 120
A - uși EI2 120-C5S200
B - uși EI2 120-C5S200
(73)Atriumul al cărui volum liber este închis pe toate fețele laterale și a cărui lățime minimă este mai mică sau egală cu înălțimea fațadei celei mai înalte și care este deschis la partea superioară cel puțin 90%, este considerat atrium descoperit.
(74)Cea mai mică dimensiune a unui atrium este definită ca fiind diametrul cilindrului drept inscripționat pe întreaga înălțime a atriului, în spațiul liber dintre:
–extremitățile balcoanelor pentru atriumuri deschise;
–pereți verticali pentru atriumuri închise;
–extremități ale balcoanelor și pereți verticali pentru atriumuri deschise pe o parte și închise pe cealaltă parte
(75)Secțiunea de bază a atriumului este cea mai mare dintre secțiunile orizontale incluse între elementele de construcție care delimitează atriumul (conform alineatului precedent). La fiecare nivel, secțiunea decalajului dintre elementele de construcție trebuie să fie cel puțin egală cu jumătate din această secțiune de bază.
(76)Volumul de bază al atriumului este produsul secțiunii de bază înmulțită cu înălțimea totală a atriului, măsurată la plafonul ultimului nivel.
(77)Atriumul ale cărui dimensiuni sunt precizate anterior și care este acoperit total sau parțial (mai mult de 10%), este considerat atrium acoperit. La această categorie se disting două tipuri de atriumuri acoperite:
–atriumurile acoperite deschise, sunt volume în care unul sau mai multe niveluri sunt deschise permanent către volumul central;
–atriumurile acoperite închise, sunt volume unde toate nivelurile (cu excepția nivelului inferior) sunt închise lateral prin pereți, chiar dacă în acești pereți de la nivelul inferior există goluri, sau dacă nivelurile au balcoane sau o circulație orizontală deschisă între pereți și volumul atriumului.
(78)Prevederile din normativ se referă la acele atriumuri acoperite care au lățimea minimă de cel puțin √7H din înălțimea lor (în care H este cea mai mică înălțime a atriumului) și care au cel puțin patru niveluri pe una sau mai multe laturi ale clădirii adiacente atriumului.
(79)La realizarea unor atriumuri, patio sau curți de lumină pe mai puțin de 4 niveluri și acoperite, zonele pline cu înălțimea de cel puțin 1,20 m, dintre niveluri, în dreptul planșeelor, trebuie să fie E 30.!Imagine
Figura 143 - Atrium - secțiune și volum
Tipuri de atrium
(80)VARIANTA 1 Clădirea are atrium, zona etajată având minimum 4 niveluri.!Imagine
Figura 144 - Clădiri cu atrium - variante
(81)VARIANTA 2: clădirea se consideră fără atrium, având mai puțin de 4 niveluri. La realizarea unor atriumuri, patio sau curți de lumină pe mai puțin de 4 niveluri și acoperite, zonele pline cu înălțimea de cel puțin 1,20 m, dintre niveluri, în dreptul planșeelor, trebuie să fie E 30.!Imagine
Figura 145 - Clădire fără atrium
(82)ATRIUM (PATIO, CURTE DE LUMINĂ) incintă închisă din interiorul unei construcții, delimitată pe una sau mai multe laturi de cel puțin patru niveluri ale construcției.
(83)Atriumurile pot fi neacoperite sau acoperite.!Imagine
Figura 146 - Atrium acoperit sau neacoperit
(84)Atriumurile tratate în normativ sunt cele care îndeplinesc condițiile:1) sunt delimitate pe una sau mai multe laturi de minimum patru niveluri ale clădirii;2) sunt acoperite și au lățimea cel puțin √7H (H fiind cea mai mică înălțime a atriumului).3) îndeplinesc condiția l ≥ √7H.!Imagine
Figura 147 - Condiții atrium
Notă Figura 147: Atriumurile care nu îndeplinesc raportul √7H , prezintă efectul de "COȘ" în caz de incendiu și nu sunt recomandate. Atunci când se folosesc, trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Art. 2.4.9.1. (2) și Art. 2.4.9.11. (2).
(85)La realizarea unor atriumuri acoperite mai înguste (lățimea mai mică de √7H), efectul de coș în caz de incendiu se mărește și este necesar să se ia una din următoarele măsuri suplimentare, precizate la Art. 2.4.9.11. alin. (2).!Imagine
Figura 148 - Atriumuri cu efect de coș
Amplasare atrium
(86)Amplasarea atriumurilor în raport cu clădirea, poate fi adiacentă (pe una până la trei laturi) sau înglobată.!Imagine
Figura 149 - Amplasarea atriumurilor în raport cu clădirea
(87)Față de nivelurile clădirii, atriumul poate fi închis cu pereți plini, pereți vitrați sau neînchis.!Imagine
Figura 150 - Închidere atrium - Atriumuri cu pereți plini!Imagine
Figura 151 - Închidere atrium - Atriumuri cu pereți vitrați!Imagine
Figura 152 - Închidere atrium - Atriumuri nedelimitate cu perete
(88)Depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile, neseparate de atrium NU SUNT ADMISE.!Imagine
Figura 153 - Atrium - spații cu risc mare de incendiu
(89)În construcțiile cu atrium, nu se recomandă dispunerea adiacentă, neseparată de atrium, a unor spații cu risc mare de incendiu, iar când acestea se prevăd (comerț, expoziții și altele similare cu densitatea sarcinii termice - (q) peste 840 MJ/mp), aceste spații se echipează obligatoriu cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare, precum și cu instalații automate de stingere a incendiilor. Atunci când adiacent atriumului se prevăd spații cu funcțiuni de sănătate, cazare învățământ, comerț, expoziții și altele similare, atriumurile se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu.
(90)Depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile se separă față de atriumuri cu elemente rezistente la foc, alcătuite și dimensionate corespunzător densității sarcinii termice (q) din depozitele respective, dar minimum EI 120.
Circulații comune orizontale deschise spre atrium
(91)Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium (sub planșee) cu ecrane continui având înălțimea de cel puțin 50 cm și rezistența la foc minimum DH 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum DH 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu și cu sprinklere amplasate corespunzător având durata de funcționare de minimum 60 minute, dacă spațiile adiacente sunt echipate cu astfel de instalații; pot constitui ecrane continue grinzile structurii care au înălțimea de cel puțin 50 cm sub planșeu, dedesubtul cărora se pot continua cu ecrane continue. Circulațiile comune orizontale închise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium cu panouri de tâmplărie care se separă prin zone continue pline (parapete), rezistente la foc cel puțin EI 60 pentru nivelul I și/sau II de stabilitate la incendiu, respectiv minimum EI 30 pentru celelalte niveluri de stabilitate la incendiu și înălțimea minimă de 1,20 m sau conform Art. 2.4.9.4. (2).!Imagine
Figura 154 - Circulațiile comune orizontale
deschise (variante a și b) și închise (varianta c)
Anexa nr. 4.3
ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE SPECIFICE RISCULUI DE EXPLOZIE VOLUMETRICĂÎncăperi și spații cu pericol de explozie
Terminologie:
(92)Explozie (a unei atmosfere explozive) - Creșterea bruscă a presiunii și temperaturii, datorată oxidării sau altei reacții exoterme.
Atmosfera explozivă gazoasă - Amestec cu aerul, în condiții atmosferice normale, a substanțelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceață în care, după aprindere, combustia se propagă în ansamblul amestecului neconsumat.
Atmosfera explozivă cu praf - Amestec cu aerul, în condiții atmosferice normale, a substanțelor inflamabile sub formă de praf sau fibre în care, după aprindere, combustia se propagă în ansamblul amestecului neconsumat.
(93)Arie periculoasă (datorată atmosferelor explozive gazoase) - Arie în care există sau ar putea să fie prezentă o atmosferă explozivă gazoasă în asemenea cantități încât să necesite precauții speciale pentru construcția, instalarea și utilizarea aparaturii electrice.
(94)Arie periculoasă (de praf) - Arie în care praful combustibil sub formă de nor sau de strat este, sau poate fi anticipat să fie prezent în asemenea cantități încât să necesite măsuri speciale pentru construcția și utilizarea aparaturii electrice, pentru a preveni aprinderea unui amestec exploziv de praf/aer sau a unui strat de praf combustibil.
(95)Arie nepericuloasă (datorată atmosferelor explozive gazoase) - Arie în care nu poate fi prezentă o atmosferă explozivă gazoasă sau cu praf combustibil în asemenea cantități încât să necesite precauții speciale pentru construcția, instalarea și utilizarea aparaturii electrice.
(96)Arie nepericuloasă (de praf) - Arie în care praful combustibil nu este prezent în cantitate suficientă pentru a permite formarea unor amestecuri explozive semnificative de praf/aer și/sau a unor straturi de praf combustibil.
Zona 0 - Arie în care este prezentă în permanență, sau pe perioade lungi de timp, o atmosferă explozivă gazoasă.
Zona 1 - Arie în care este probabilă apariția unei atmosfere explozive gazoase în timpul funcționării normale.
Zona 2 - Arie în care nu este probabilă apariția unei atmosfere explozive gazoase la funcționarea normală și, dacă totuși apare, este probabil ca aceasta să se întâmple numai rareori și doar pentru o perioadă scurtă de timp.
Se pot obține indicații privind frecvența de apariție și durata din codurile proprii anumitor industrii sau aplicații.
Zona 20 - Arie în care praful combustibil, sub formă de nor, este prezent în permanență sau în mod frecvent în cantitate suficientă pentru a produce o concentrație explozivă de praf combustibil în amestec cu aerul, și/sau în care stratul de praf se poate forma cu o grosime excesivă și necontrolată în timpul funcționării normale.
Aceasta se poate întâmpla în interiorul unui spațiu limitat pentru praf în care praful poate forma amestecuri explozive, în mod frecvent sau perioade lungi. Aceasta apare tipic în interiorul echipamentului.
Zona 21 - Arie neclasificată ca zona 20, în care, în timpul funcționării normale, praf combustibil sub formă de nor este probabil să apară în cantitate suficientă pentru a fi capabil să producă o concentrație explozivă în amestec cu aerul.
Această zonă poate cuprinde, între altele, imediata vecinătate a punctelor de alimentare sau de evacuare a produselor pulverulente și arii în care se formează straturi de praf și este probabil ca în timpul funcționării normale să genereze o concentrație explozivă de praf combustibil în amestec cu aerul.
Zona 22 - Arie neclasificată ca zona 21, în care nori de praf se pot produce rar și se mențin perioade scurte sau în care acumulările sau straturile de praf combustibil pot fi prezente în condiții anormale și pot genera amestecuri explozive de praf în aer. Atunci când înlăturarea acumulărilor sau straturilor de praf nu poate fi asigurată, din cauza condițiilor anormale, această arie se clasifică zona 21.
Această zonă poate cuprinde, între altele, arii din apropierea unui echipament care conține praf ce poate scăpa prin scurgeri și poate forma depozite (săli de concasare, de exemplu, în care praful poate scăpa de la concasare și se poate depune).
Limita inferioară explozivă LEL (abreviere) - Concentrație de gaz, vapori sau cețuri inflamabile, în aer până la care nu se formează o atmosferă explozivă gazoasă.
(97)Clasificarea zonelor ATEX depinde de prezența amestecurilor explozive în zonă.
Zone ATEX pentru gaze și vapori
Zona 0/Categoria 1G
Zona 1/Categoria 2G
Zona 2/Categoria 3G
Zone ATEX pentru praf
Zona 20/Categoria 1D
Zona 21/Categoria 2D
Zona 22/Categoria 3D
Încăperi și spații cu pericol de explozie
Măsuri constructive la spații cu pericol de explozie!Imagine
Figura 155 - Construcțiile cu pericol de explozie se realizează
din materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A1!Imagine
Figura 156 - Nu sunt admise materiale și elemente de
construcție combustibile (diferite de A1 sau A2-s1,d0)!Imagine
Figura 157 - Construcțiile independente cu pericol de explozie, nu vor
avea pod (indiferent de materiale și elementele din care sunt alcătuite)!Imagine
Figura 158 - Dispunerea încăperilor și
spațiilor cu pericol de explozie este recomandată în afara
construcțiilor cu alte destinații
(amplasate la distanțe de siguranță normate - D)!Imagine
Figura 159 - Dispunerea încăperilor cu pericol de explozie
(98)Atunci când încăperile (spațiile) cu pericol de explozie (risc foarte mare și explozie volumetrică) nu pot fi dispuse în afara construcțiilor cu alte destinații, se iau măsurile de protecție prevăzute în reglementările tehnice, având în vedere că dispunerea încăperilor cu pericol de explozie nu este recomandată la nivelurile inferioare ale unei construcții etajate cu altă destinație.!Imagine
Figura 160 - Separare prin elemente rezistente la explozie
(99)Atunci când încăperile cu pericol de explozie sunt dispuse în construcții cu alte destinații, se separă prin elemente rezistente la explozie (pereți, planșee). Planșeele rezistente la explozie trebuie să îndeplinească condițiile pereților respectivi, rezistenți la explozie.
(100)Elementele rezistente la explozie trebuie să asigure și împiedicarea propagării incendiilor din spațiile adiacente spre cel cu pericol de explozie (rezistență la foc conform densității sarcinii termice).
(101)Golurile de comunicare funcțională din pereții rezistenți la explozie se protejează prin încăperi tampon protejate, prevăzute cu pereți rezistenți la foc EI/REI 120 (cu excepția peretelui către încăperea cu risc foarte mare de incendiu și explozie volumetrică care trebuie să fie minimum REI 180) și uși 2 uși x EI_2 90-C5S_200.!Imagine
Figura 161 - Încăpere tampon
(102)Încăperile cu pericol de explozie nu vor avea plafoane (autoportante sau suspendate) și zone neventilate.!Imagine
Figura 162 - Încăpere cu pericol de explozie -
fără plafoane (autoportante sau suspendate)
(103)Încăperile și spațiile închise cu pericol de explozie se prevăd cu goluri de decomprimare în caz de explozie.
(104)Încăperile centralelor termice echipate cu electrovană și detector automat de gaz se prevăd cu goluri de decomprimare în caz de explozie cu aria de cel puțin 0,02 mp la 1 mc din volumul încăperii.
Determinarea dimensiunilor suprafeței zonelor de descărcare a presiunii (a golurilor de decomprimare în caz de explozie) se face conform următoarei formule (cu excepția spațiilor de la alineatul anterior):
A_ex = 0,05 x V
Unde:
A_ex - dimensiunea suprafeței golului pentru decomprimare în caz de explozie, exprimată în mp;
f_ex = 0,05 - factor specific de suprafață a golului pentru decomprimare în caz de explozie, exprimat în mp/mc;
V - volumul de aer interior al incintei, exprimat în mc.
Figura 163 - Goluri de decomprimare în caz de explozie la CT
Exemplu:
6,00 x 4,00 x 3,00 = 72,00 mc volum cameră CT
72,00 mc x 0,05 mp/mc = 3,60 mp
3,00 x 1,30 = 3,90 mp - gol decomprimare
3,90 mp gol prevăzut de decomprimare > 3,60 mp (gol necesar de decomprimare)
(105)Golurile de decomprimare pot fi prevăzute în pereții exteriori sau în acoperiș.!Imagine
Figura 164 - Goluri de decomprimare în pereții exteriori sau în acoperiș
(106)Nu sunt admise goluri de decomprimare în pereții și planșeele de separare față de restul construcției. În cazul în care este realizat un tambur deschis, se prevăd, de asemenea, goluri de decomprimare în partea opusă tamburului deschis, iar spre acesta se prevede perete deflector realizat similar celui de la Art. 2.3.4.1.5. .!Imagine
Figura 165 - Soluții neadmise la goluri de decomprimare
(107)Golurile prevăzute pentru decomprimare în caz de explozie pot fi neînchise sau închise cu elemente de închidere care să cedeze la presiunea provocată de explozie (panouri sau porțiuni de perete sau acoperiș de tip ușor dislocabile sau rabatabile, ferestre, luminatoare cu geam simplu).!Imagine
Figura 166 - Goluri de decomprimare închise sau deschise!Imagine
Figura 167 - Goluri prevăzute pentru
decomprimare în caz de explozie neînchise sau închise
Notă Figura 167: presiunea la care trebuie să cedeze este de max. 118 daN/mp.
(108)Panourile rabatabile pot fi cu balamale (axe), orizontale sau verticale.!Imagine
Figura 168 - Panouri rabatabile cu balamale (axe)!Imagine
Figura 169 - Panou de decomprimare la spații cu
pericol de explozie (oxigen) la clădiri cu funcțiuni sanitare
(109)Depozitele de azotat de amoniu se realizează numai din materiale de construcții fără goluri, clasa de reacție la foc A1, având în vedere măsurile specifice de combatere a incendiului din Fișa cu date de securitate și, de regulă, se amplasează, față de alte construcții, la distanțe minime stabilite cu formulele:
–D = 22,2(0,25Q)^1/3 față de instalații vulnerabile și infrastructură critică (corespunzătoare unei suprapresiuni de explozie de 5,5 kPa);
–D = 17,8(0,25Q)^1/3 față de clădiri rezidențiale, inclusiv hoteluri, moteluri și alte locuri de cazare (corespunzătoare unei suprapresiuni de explozie de 7 kPa);
–D = 10,4(0,25Q)^1/3 față de dezvoltări comerciale, inclusiv magazine, birouri și centre de divertisment (corespunzătoare unei suprapresiuni de explozie de 14 kPa);
–D = 7,8(0,25Q)^1/3 față de alte clădiri industriale (corespunzătoare unei suprapresiuni de explozie de 21 kPa),
unde:
D = distanța între depozit și orice altă construcție vecină, exprimată în metri;
Q = cantitatea de azotat de amoniu exprimată în kilograme.
| Parametri | Baterii cu celule ventilate din plumb cu acid | Baterii cu celule VRLA din plumb cu acid | Baterii NiCd cu celule ventilate |
|---|---|---|---|
| Factorul de emisie a gazului f_g | 1 | 0,2 | 1 |
| Factorul de siguranță f_s (include 10% celule defecte sau învechite) | 5 | 5 | 5 |
| Tensiunea de încărcare flotantă U_flot^c V/cell | 2,23 | 2,27 | 1,40 |
| Curentul de încărcare flotantă reprezentativ I_flot mA/Ah | 1 | 1 | 1 |
| Curentul (flotant) I_gas mA/Ah (în condiții de încărcare flotantă relevante pentru calculul debitului de aer) | 5 | 1 | 5 |
| Tensiunea de încărcare de amplificare U_ampl^c V/cell | 2,40 | 2,40 | 1,55 |
| Curentul de încărcare de amplificare reprezentativ I_ampl mA/Ah | 4 | 8 | 10 |
| Curentul (de amplificare) I_gas mA/Ah (în condiții de încărcare flotantă relevante pentru calculul debitului de aer) | 20 | 8 | 50 |
| Pentru un conținut de stibiu (Sb) mai mare de 3%, valoarea curentului utilizat pentru calcule trebuie să fie dublată. Pentru celulele de recombinare tip NiCd și NiMH, consultați producătorul. Tensiunile de încărcare flotantă și de amplificare pot varia în funcție de greutatea specifică a electrolitului din celulele din plumb cu acid. | |||
NOTA 1: Valorile curentului de încărcare flotantă și de amplificare cresc o dată cu temperatura. Consecințele unor creșteri în temperatură, până la maximum 40°C, au fost considerate în calculul valorilor din Tabelul 127 (echivalent cu tabel 1 din SR EN IEC 62485-2).
NOTA 2: În cazul în care se utilizează dopuri de aerisire pentru recombinarea gazului, valoarea curentului de producere a gazului I_gas poate fi redus la 50% din valorile pentru celulele ventilate.
NOTA 3: Cerințele privind volumul de aer de ventilare, de exemplu, pentru două șiruri de 48V de celule VRLA din același spațiu în care se află bateria sau în același dulap pentru baterii și fiecare cu o capacitate nominală de 120 Ah C10, în condiții de service de încărcare flotantă sau de amplificare.
Doar cu condiție de încărcare flotantă Q = 0,05 x 24 x 1 x 120 x 0,001 = 0,144 m/h per șir sau 288 l/h total.
Cu condiție de încărcare de amplificare Q = 0,05 x 24 x 8 x 120 x 0,001 = 1,15 mc/h per șir sau 2 300 l/h total.
7.3.Ventilare naturală
Este preferabil ca necesarul de ventilare să fie asigurat prin ventilare naturală. În cazul în care ventilarea naturală nu este posibilă, se va implementa ventilarea forțată (artificială, mecanică).
Încăperile sau incintele în care sunt amplasate baterii necesită, în condiții de ventilare naturală, o admisie și o evacuare a aerului cu suprafețe libere minime de deschidere calculate după următoarea formulă:
A = 28 x Q
unde
Q - este debitul aerului proaspăt de ventilare (mc/h);
A - este zona liberă a deschiderii în admisia și evacuarea aerului (cmp).
(110)Stația de pompare care asigură un debit de stingere mai mare de 4.2 l/s, se separă cu elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, dar minimum EI/REI 180 pentru pereți și minimum REI 90 pentru planșee.
(111)Stația de pompare cu debit mai mare de 4.2 l/s poate să comunice cu restul construcției printr-un gol funcțional protejat cu ușă rezistentă la foc EI2 90-C3 sau prin încăpere tampon protejată, (dacă nu are ferestre directe spre exterior) și prevăzută cu uși rezistente la foc EI2 45-C3. În încăpere se pot monta numai instalațiile, dispozitivele și aparatele specifice acestei funcțiuni și va avea asigurată o cale de acces din exterior (ușă directă din exterior sau dintr-o scară comună de circulație).!Imagine
Figura 170 - Stație de pompare separată de restul construcției și
numai cu acces direct din exterior (la subsol având curte de lumină)!Imagine
Figura 171 - Stație de pompare cu acces
direct din exterior (la stațiile de pompare cu debit mai mic de
4.2 l/s nu este obligatoriu) și o comunicare funcțională din interior!Imagine
Figura 172 - Amplasare stație de pompare
(112)Stația de pompare cu debit mai mic de 4.2 l/s, se separă de restul construcției cu elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, minimum EI/REI 60 pentru pereți și minimum REI 45 pentru planșee. Stația poate să comunice cu restul construcției printr-un gol funcțional protejat cu ușă rezistentă la foc EI230-C3 fără a fi obligatoriu accesul din exterior (ușă directă din exterior sau dintr-o scară comună de circulație). Stația poate să aibă acces dintr-un hol/coridor aflat în legătură directă cu o ieșire spre exterior sau cu o scară de evacuare având debușare directă spre exterior).!Imagine
Figura 173 - Stație de pompare - Acces pe scara verticală
Anexa nr. 4.5
ÎNCĂPERI DE DEPOZITARE
(113)Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile solide, cu aria mai mare de 36 mp situate în construcții cu alte destinații, trebuie să aibă asigurate conform normativului:
a)separări față de restul construcției, cu pereți și planșee A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice și claselor de periculozitate a materialelor depozitate;
b)protecția golurilor de comunicare funcțională practicate în elementele de separare;
c)evacuarea fumului, în caz de incendiu.!Imagine
Figura 174 - Încăpere de depozitare (exemplu)
Notă Figura 174 Varianta b): Golurile de introducere pentru aportul de aer (natural organizat) vor fi protejate cu voleți (cu rezistența la foc cât a peretelui străpuns).
Figura 175 - Încăperi și spații de depozitare (exemplu)
Anexa nr. 4.6
INSTALAȚII ȘI ECHIPAMENTE SPECIFICE ENERGIEI REGENERABILE
(114)Fațadele și acoperișurile pe care sunt aplicate dispozitive fotovoltaice, vor avea:
a)în situația aplicării dispozitivelor fotovoltaice pe fațadă, termoizolația sau sistemul compozit de izolație termică al fațadei va fi incombustibilă, indiferent de destinație și/sau de regimul de înălțime al clădirii;
b)ancorări și asamblări incombustibile, indiferent de destinație și/sau de regimul de înălțime al clădirii;
c)legături de echipotențializare și legare la pământ, în conformitate cu normativele de specialitate;
d)în cazul aplicării dispozitivelor fotovoltaice pe acoperiș, se vor avea în vedere prevederile Art. 2.3.6.2.1. iar stratul pe care se aplică:
–trebuie să îndeplinească performanța la foc exterior prevăzută în Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile) și/sau Tabelul 3 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții de producție și/sau depozitare) din normativ sau Tabelul 144 (Condiții minime pentru încadrarea construcțiilor existente în nivel de stabilitate la incendiu) din Anexa 10 (pentru construcții existente) pentru sistemele de învelitoare (Panouri/sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă cu încărcări suplimentare provenite din PV);
sau
–în cazul dispunerii panourilor fotovoltaice peste un planșeu tip terasă, stratul component exterior al acoperișurilor cu rol de asigurare a etanșeității construcției față de intemperii (de cele mai multe ori hidroizolația) să îndeplinească performanța la foc exterior prevăzută în Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile) și/sau Tabelul 3 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții de producție și/sau depozitare) din normativ sau Tabelul 144 (Condiții minime pentru încadrarea construcțiilor existente în nivel de stabilitate la incendiu) din Anexa 10 (pentru construcții existente) pentru sistemele de învelitoare (Panouri/sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă cu încărcări suplimentare provenite din PV) conform încadrării în nivel de stabilitate la incendiu a construcției.
e)pe fațade, stratul pe care se aplică trebuie să îndeplinească performanța la foc de minimum EI 30.!Imagine
Figura 176 - Dispozitive fotovoltaice (conform prevederi normate)!Imagine
Figura 177 - Exemplu amplasare dispozitive fotovoltaice pe terasă - distanțe!Imagine
Figura 178 - Exemplu amplasare - traversare pereți antifoc
Anexa nr. 4.7
AGENȚI FRIGORIFICI
(115)În conformitate cu seria de standarde SR EN 378, proiectantul va ține cont de clasificarea agenților frigorifici în funcție de inflamabilitate, de cantitatea maximă admisă de agent frigorific în funcție de categoriile de ocupare. Răspunderea privind măsurile de conformare pe linia securității la incendiu în ceea ce privește agenții frigorifici, în vederea adoptării acestora, funcție de clasificarea agenților frigorifici și de cantitatea maximă admisă cade în sarcina proiectantului și a investitorului/ beneficiarului.
Note:
–Pentru sistemele care utilizează agenți frigorifici inflamabili, sistemele frigorifice trebuie construite astfel încât scăpările de agent frigorific să nu se scurgă sau să nu stagneze, generând astfel pericolul de incendiu sau explozie în zonele din interiorul echipamentului unde sunt instalate componente și aparate care ar putea constitui o sursă de aprindere și care ar putea funcționa în condiții normale sau în eventualitatea unei scăpări, în conformitate cu SR EN 378-2.– Componentele și aparatele nu sunt considerate o sursă de aprindere, cu condiția ca acestea să fie conforme cu cel puțin una dintre cerințele prevăzute în SR EN 378-2.– Agenții frigorifici se clasifică pe grupe în funcție de influența lor asupra securității și sănătății, în categorii de ocupare conform SR EN 378-2.– Agenții frigorifici trebuie repartizați conform clasificării în funcție de inflamabilitate în una din cele trei grupe 1, 2 și 3 pe baza limitei inferioare de inflamabilitate la presiunea atmosferică și temperatura ambientală:
grupa 1 - Agenți frigorifici care nu sunt inflamabili în stare de vapori la orice concentrație în aer;
grupa 2 - Agenți frigorifici a căror limită inferioară de inflamabilitate este egală sau mai mare de 3,5 % VA/când formează un amestec cu aerul;
grupa 3 - Agenți frigorifici a căror limită inferioară de inflamabilitate este mai mică de 3,5 % VA/când formează un amestec cu aerul.
–Sunt trei tipuri de locații pentru sistemele frigorifice. Locația potrivită trebuie aleasă în conformitate cu SR EN 378-2 care ia în considerare riscurile posibile. Aceste trei tipuri de locații de principiu sunt:
a)un sistem frigorific care se găsește într-un spațiu ocupat de oameni, dar care nu este o sală de mașini specială;
b)un sistem frigorific care are partea de presiune înaltă (exceptând condensatoarele răcite cu aer) instalată într-o sală de mașini specială (a se vedea SR EN 378-3) sau în aer liber;
c)un sistem frigorific care are toate părțile componente instalate într-o sală de mașini specială (a se vedea SR EN 378-3) sau în aer liber.– Cantitatea maximă de agent frigorific din grupa specifică în funcție de categoria de ocupare va fi conformă cu prevederile din SR EN 378-1.
CĂI DE EVACUARE A UTILIZATORILOR ÎN CAZ DE INCENDIUAnexa nr. 5.1
UȘIGeneralități
(116)"Ușă" se referă la o formă de protecție a unei deschideri în orice perete sau în structura care înconjoară un puț protejat de incendiu (cu excepția formelor de protecție denumite cortine și obloane*), indiferent dacă ușa este construită din una sau mai multe canate. Ușile folosite pentru evacuare, în general, pot fi:
–uși (cu deschidere normală, fără sisteme de închidere) pe balamale sau pivoți conform Art. 1.2.1. alin. 91) lit. a) din normativ;
–uși echipate cu sisteme de încuiere și dispozitive de ieșire (uși antipanică în acord SR EN 1125 sau uși de ieșire de urgență conform SR EN 179) conform Art. 1.2.1. alin. 91) lit. b) din normativ;
–uși de evacuare culisante prevăzute și cu deschidere pe balamale sau pivoți (uși culisant-pivotante = uși cu "break-out" și uși culisante automate redundante conform Art. 1.2.1. alin. 91) lit. c) și lit. d) din normativ):
–uși de evacuare culisant-pivotante (uși cu "break-out") sunt ușile culisante care au atât mișcare culisantă pentru deschidere automată prin sensor de prezență, cât și posibilitatea de a fi deschise pivotant prin împingerea lor de către fluxul de persoane, în sensul evacuării. Panoul culisant-pivotant trebuie amplasat astfel încât să nu existe posibilitatea situării într-o poziție intermediară și să existe spațiul necesar deschiderii prin pivotare. Se recomandă utilizarea ușilor culisant-pivotante compuse din două panouri cuplate; sau– uși de evacuare culisante redundante, utilizate pentru închiderea golurilor din pereți și destinate circulației funcționale și de evacuare a utilizatorilor sunt uși acționate de un sistem complet de automatizare în care pentru fiecare echipament component esențial (motor, procesor, detector de mișcare, acumulator etc.) există constituită o sursă de energie electrică (baterii proprii, grup electrogen etc.) de rezervă în cazul unei pene de curent, defect sau incendiu, ușa culisantă se va deschide automat în siguranță fără să fie necesară acționarea mecanică;
Observație: Ușile culisante automate pot fi folosite pe căile de evacuare dacă îndeplinesc următoarele condiții:
–în caz de defect, de întrerupere a alimentării cu energie electrică sau incendiu, ușile se vor deschide automat și trebuie să rămână deschise; ușile pot fi deschise prin pivotare, pliere sau deschidere laterală (doar ușile glisante redundante), pe toată lățimea normată pentru asigurarea unităților de trecere (fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul;
–deschiderea ușilor este asigurată și manual, prin împingere în sensul evacuării spre exterior sau prin deschidere laterală cu dispozitiv de energie mecanică intrinsecă;
–uși carusel (cu tambur)/turnante conform Art. 1.2.1. alin. 91) lit. e) din normativ.
Observație: Ușile carusel (turnante) pot fi folosite pe căile de evacuare a utilizatorilor numai dacă sunt prevăzute cu posibilitatea plierii ușoare a foilor de ușă și prin aceasta se asigură unitățile de trecere (lățimea liberă necesară evacuării fluxurilor) de evacuare rezultate din calcul. Atunci când ușile turnante nu îndeplinesc aceste condiții, în imediata lor apropiere se prevăd uși cu deschidere de tip obișnuit, pe balamale sau pivoți, care să asigure condițiile normate de evacuare.
(117)Deschiderea ușilor de evacuare pe balamale sau pivoți dispuse pe traseele de evacuare a mai mult de 30 de utilizatori capabili să se evacueze singuri, trebuie să se facă în sensul deplasării acestora spre exterior (cu excepția deschiderii ușilor de intrare în clădirile de locuit care nu sunt înalte sau foarte înalte, la care se poate realiza spre interior).
(118)Prin deschidere, ușile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să reducă lățimea normată libera ("L") a căilor de evacuare a utilizatorilor.
(119)Ușile de acces în casele de scări de evacuare închise vor avea asigurate sisteme de autoînchidere (C), cu excepția ușilor de acces din apartamentele de locuit, iar toate ușile rezistente la foc sau etanșe la foc și/sau etanșe la fum se prevăd cu sisteme de autoînchidere (C) sau, după caz, cu închidere automată în caz de incendiu.
(120)Ușile de acces în/din spațiile prevăzute cu suprapresiune, vor fi echipate obligatoriu cu sisteme/dispozitive de autoînchidere (C), indiferent de caracteristicile de performanță de rezistență la foc a acestora.!Imagine
Figura 179 - Uși de evacuare pe balamale sau pivoți cu deschidere la 90° și
la 180° (cu balamale aruncătoare) amplasate pe circulații comune de evacuare
(121)Montarea feroneriei, a barelor antipanică etc., pe uși sau unghiul de deschidere a ușilor pe traseul de evacuare nu trebuie să îngusteze lățimea liberă necesară evacuării fluxurilor de evacuare rezultate din calcul, conform Figura 61 Variantele a) și b) din normativ ( privind "Lățimi și înălțimi libere ale ușilor de evacuare") și de mai jos.!Imagine
Figura 180 - Îngustare lățime liberă de evacuare
(122)În dreptul ușilor de evacuare pentru mai mult de 5 utilizatori capabili să se evacueze singuri, nu se prevăd praguri cu înălțimea mai mare de 2,5 cm, iar cele cu înălțimea mai mare se racordează prin pante la pardoseală (pante cu înclinare de max. 8%).!Imagine
Figura 181 - Secțiune ușa de evacuare pe
balamale sau pivoți - racordare la praguri > 2,5 cm
Uși cu deschidere normală pe balamale sau pivoți, utilizate pe căile de evacuare
(123)Ușile pe balamale sau pivoți care se pot folosi pe căile de evacuare (cele care nu sunt echipate cu dispozitive de evacuare) pot fi într-un canat sau în două canate. Ambele canate ale ușilor duble (în două canate) se consideră a fi de evacuare doar atunci când lățimea liberă a fiecăreia dintre acestea respectă rezultatele încercărilor standardizate (în medie atunci când lățimea liberă a fiecărui canat este mai mare sau egală cu 50 cm, lățime care poate fi contrazisă prin rezultatele încercărilor standardizate) lățimea de evacuare a celor două canate însumându-se. În caz contrar, doar canatul mai mare se poate lua în calcul pentru evacuare.!Imagine
Figura 182 - Uși cu deschidere normală pe
balamale sau pivoți - canat activ sau inactiv
Notă Figura 182: canatul "x" este considerat întotdeauna a fi activ când respectă rezultatele încercărilor standardizate (în funcție de feroneria utilizată, tip și sens de deschidere, amplasare etc.) și de posibilitatea de deschidere a ambelor canaturi, în medie atunci când lățimea liberă a fiecărui canat este mai mare sau egală cu 50 cm.
Uși echipate cu sisteme de încuiere și dispozitive de ieșire (uși antipanică conform SR EN 1125 sau uși de ieșire de urgență conform SR EN 179)
(124)Ușile cu dispozitive de ieșire de urgență nu se pot amplasa în locul ușilor cu dispozitive de ieșire împotriva panicii, dar ușile cu dispozitive de ieșire împotriva panicii se pot amplasa în locul ușilor cu dispozitive de ieșire de urgență.!Imagine
Figura 183 - Exemple uși echipate cu
sisteme de încuiere și dispozitive de ieșire!Imagine
Figura 184 - Uși echipate cu sisteme de încuiere
și dispozitive de ieșire - canat activ sau inactiv
Notă Figura 184: * - canatul "x" este considerat întotdeauna a fi activ când respectă rezultatele încercărilor standardizate (în funcție de feroneria utilizată, tip și sens de deschidere, amplasare etc.) și de posibilitatea de deschidere a ambelor canaturi, conform încercări (diferit față de ușile cu deschidere normală, pe balamale sau pivoți)
Uși cu dispozitive de ieșire împotriva panicii - "uși antipanică"
(125)Ușile prevăzute cu dispozitive de ieșire împotriva panicii sunt destinate evacuării din spații și clădiri unde un număr mare de utilizatori, care nu cunosc spațiile, poate fi prezent în același timp. Exemple: obligatoriu săli aglomerate, clădiri înalte și foarte înalte precum și cele explicit detaliate în cadrul normativului, centre comerciale, spitale, teatre, discoteci, funcțiuni sportive și alimentație publică etc. Trebuie să se ia în considerare tipul clădirii și al spațiilor, precum și numărul căilor de evacuare și caracteristicile acestora. Sunt obligatorii prevederile din textul normativului referitoare la uși echipate cu bare antipanică, acestea trebuind realizate în conformitate cu standardul. Echiparea acestor uși se referă la dispozitivele de ieșire de panică care respectă cerințele din standardul european SR EN 1125.
Uși cu dispozitive de ieșire de urgență - "uși pentru ieșire de urgență"
(126)Ușile prevăzute cu dispozitive de ieșire de urgență sunt destinate evacuării din clădiri în care este puțin probabil ca publicul să fie prezent în număr mare și în care personalul din clădire a fost instruit atât în procedurile de urgență, cât și în utilizarea dispozitivelor de ieșire de urgență specifice, montate. Exemple sunt birourile și încăperile fără aglomerări de persoane și fără acces al vizitatorilor (exemplu către scara exterioară de evacuare). Acestea sunt recomandate ca cel mai scăzut nivel pentru ușile de ieșire în care nu sunt necesare dispozitive de ieșire împotriva panicii. Echiparea acestor uși se referă la dispozitivele de ieșire de urgență cu acționare simplă, care respectă cerințele din standardul european SR EN 179.!Imagine
Figura 185 - Dispozitive de ieșire de urgență!Imagine
Figura 186 - Dispozitive de ieșire împotriva panicii!Imagine
Figura 187 - Dispozitive de ieșire de
urgență și bare împotriva panicii (exemple)
Uși cu sisteme de evacuare acționate/controlate electric (pentru utilizarea pe căile de evacuare)
(127)Proiectarea unui sistem de ieșire controlat electric trebuie să fie făcut astfel încât orice defecțiune a unei componente incluse într-un singur element electric, cum ar fi elementul de declanșare, elementul de comandă, elementul de blocare electrică, dispozitivul cu comandă centralizată etc.) să ducă la deblocarea automată imediată a ușii.
(128)În spații și clădiri unde un număr mare de utilizatori, care nu cunosc spațiile pot fi prezenți în același timp (de exemplu săli aglomerate sau număr mare de persoane), sistemul electric controlat prevăzut pentru evacuare prevede soluții în care ușile trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de ieșire împotriva panicii/bare de împingere. Echiparea acestor uși se poate referi la sistemele de evacuare cu componente care îndeplinesc și cerințele standardului european SR EN 13637.
(129)Pentru spațiile cu un număr mai mic de utilizatori și în care nu toată lumea are cunoștințe asupra tuturor posibilităților de evacuare din clădiri și spații, ușile trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de ieșire de urgență. Echiparea acestor uși se referă la sistemele de evacuare cu componente care îndeplinesc cerințele standardului european SR EN 179.
Uși culisante prevăzute și cu deschidere pe balamale!Imagine
Figura 188 - Exemple uși culisante prevăzute
și cu deschidere pe balamale (uși cu break out)
Notă Figura 188: "L" reprezintă lățimea liberă de evacuare a ușilor culisante prevăzute cu break-out.
Figura 189 - Exemple tipuri de uși turnante folosite ca și căi de evacuare
Notă Figura 189: "L" reprezintă lățimea liberă de evacuare a ușilor turnante.
Caz special: uși de evacuare pe balamale sau pivoți care pot fi menținute deschise de dispozitivul electromagnetic sau electromecanic în timpul funcționării normale
(130)Dispozitiv electromagnetic sau electromecanic de fixare a ușii - "Dispozitiv electromagnetic sau electromecanic de fixare a ușilor" se referă la un dispozitiv care ține ușile deschise. Acest dispozitiv este conceput pentru a închide automat ușile în caz de incendiu, contribuind astfel la limitarea răspândirii focului și a fumului. Evenimentele care determină declanșarea acestor dispozitive includ detectarea fumului, întreruperea alimentării cu energie electrică a ușii, declanșarea unei alarme de incendiu și declanșarea manuală.– dispozitiv de fixare a ușilor electromagnetic/mecanic (a se vedea Figura 190);
–folosite pentru uși care pot fi menținute deschise de dispozitivul electromagnetic sau electromecanic în timpul funcționării normale.
(131)Dispozitiv de blocare/ deblocare electromagnetică sau electromecanică a ușii - "Dispozitiv de blocare electromagnetic sau electromecanic" se referă la un dispozitiv care asigură controlul accesului și implicit al evacuării și care ține ușile închise. Acest dispozitiv este conceput și pentru a debloca automat ușile în caz de incendiu, contribuind astfel la facilitarea evacuării. Un dispozitiv de deblocare electromagnetică/electromecanică trebuie să fie prevăzut cu un mijloc de anulare manuală (de deblocare cu anulare a oricărei alte comenzi) situat în spațiul din care se face evacuarea.
(132)Ușile prevăzute cu dispozitive de ieșire împotriva panicii se prevăd obligatoriu în situațiile prevăzute în normativ. Uși prevăzute cu dispozitive de ieșire împotriva panicii precum și uși prevăzute cu dispozitive de ieșire de urgență se pot prevedea și suplimentar (din considerente antifurt sau alte considerente) conform prevederi din Tabelul 128.
Tabelul 128: Alegerea dispozitivului de ieșire pentru uși de evacuare în funcție de utilizare
| Funcțiune | Poziția ușii | Dispozitiv de ieșire la panică (SR EN 1125) | Dispozitiv de ieșire de urgență (SR EN 179) | |
|---|---|---|---|---|
| Clădiri de locuit supraterane | Locuințe alternative (Cămine/ dormitoare comune ori camere de cămin/ internat, apartamente de serviciu) | La scară/ fiecare nivel și spre exterior* | - | X |
| Clădiri administrative supraterane | < 2000 mp (Ad) | La scară/ fiecare nivel | - | X (recomandare) |
| De la scară spre exterior* | - | X (recomandare) | ||
| Spre exterior* | - | X (recomandare) | ||
| > 2000 mp (Ad) | La scară/fiecare nivel | - | X (recomandare) | |
| De la scară spre exterior* | X (recomandare) | - | ||
| Spre exterior* | X (recomandare) | - | ||
| Clădiri pentru comerț supraterane | Centru comercial sau magazin < 300 mp (A utila) | Spre exterior* sau degajament protejat | - | X |
| Centru comercial sau magazin > 300 mp (A utila) | Spre exterior* sau degajament protejat | X | - | |
| Din galeria comerciala comună spre exterior | X | - | ||
| Clădiri pentru sănătate supraterane | < 200 de paturi | La scară | - | X (recomandare) |
| De la scară spre exterior* | - | X (recomandare) | ||
| > 200 de paturi | La scară | - | X (recomandare) | |
| De la scară spre exterior* | X | - | ||
| Centru de îngrijire de zi | Spre exterior* | - | X (recomandare) | |
| Clădiri pentru cultură supraterane | < 200 de utilizatori | Spre foaier sau scară | - | X (recomandare) |
| Spre exterior* | - | X (recomandare) | ||
| ≥ 200 de utilizatori | Spre exterior* sau la scară | - | X (recomandare) | |
| De la scară spre exterior* | X (recomandare) | - | ||
| Clădiri pentru învățământ supraterane | < 200 de persoane | La scară | - | X (recomandare) |
| De la scară spre exterior* | - | X (recomandare) | ||
| ≥ 200 de persoane | La scară | - | X (recomandare) | |
| De la scară spre exterior* | X | - | ||
| Clădiri pentru turism supraterane | < 200 de locuri de cazare (cu excepția restaurantului etc.) | La scară | - | X (recomandare) |
| De la scară spre exterior* | - | X (recomandare) | ||
| ≥ 200 de locuri de cazare (cu excepția restaurantului etc.) | La scară | - | X (recomandare) | |
| De la scară spre exterior* | X | - | ||
| Clădirile de cult supraterane | < 200 de utilizatori | Spre exterior* | - | - |
| ≥ 200 de utilizatori | Spre exterior* | - | - | |
| Clădiri de sport supraterane | < 200 de utilizatori | La scară | - | X (recomandare) |
| De la scară spre exterior* | - | X (recomandare) | ||
| ≥ 200 de utilizatori | La scară | - | X (recomandare) | |
| De la scară spre exterior* | X | - | ||
| Construcții civile supraterane montane sau din Delta Dunării amplasate izolat | ≤ 150 de locuri de cazare (cu excepția restaurantului etc.) | La scară | - | X (recomandare) |
| De la scară spre exterior* | - | X (recomandare) | ||
| > 150 de locuri de cazare (cu excepția restaurantului etc.) | La scară | - | X (recomandare) | |
| De la scară spre exterior* | X | - | ||
| Parcaje pentru autoturisme | - / Bariere cu deschidere automată | |||
| Stadioane, arene sportive | - / turnicheți | |||
| Amenajări pentru spectacole în aer liber și corturi | - / bariere de dirijare a circulației realizate și amplasate astfel încât să nu împiedice circulația și evacuarea utilizatorilor | |||
| Campinguri | - | |||
| Clădiri civile supraterane înalte | Încăperi tampon la scară | X | - | |
| De la încăperi tampon la scară spre exterior* | X | - | ||
| Orice spațiu > 50 persoane | X | - | ||
| Clădiri civile supraterane foarte înalte | Încăperi tampon la scară | X | - | |
| De la încăperi tampon la scară spre exterior* | X | - | ||
| Orice spațiu > 50 persoane | X | - | ||
| Spre foaier sau scară | X | - | ||
| Clădiri civile cu săli aglomerate/ușile de pe traseul evacuării | Spre exterior* | X | - | |
| Clădiri civile cu încăperi cu aglomerări de persoane | Spre exterior* sau la scară | X (recomandare) | ||
| De la scară spre exterior* | X (recomandare) | - | ||
| Clădiri civile subterane | < 50 de utilizatori | La scară | - | X (recomandare) |
| De la scară spre exterior* | - | X (recomandare) | ||
| ≥ 50 de utilizatori | La scară | X | - | |
| De la scară spre exterior* | X | - | ||
| Construcții de producție și/sau depozitare | Producție | Spre exterior* | X (recomandare) | |
| Laboratoare etc. cu activitate care prezintă pericol de explozie | Spre exterior* | X | - | |
| Depozitare | - | - | X (recomandare) | |
| Construcții civile cu funcțiuni mixte | Funcție de spații și/sau tip de clădire | |||
| Orice funcțiune; orice tip de clădire | Uși neutilizate în circulația funcțională curentă | Spre exterior* | X | - |
| Scări exterioare | - | X | ||
| Note Tabel 128: * (spre exterior) = ușile prin care se asigură evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafeței carosabile; ”-” = nu se aplică. | ||||
Anexa nr. 5.2
CIRCULAȚII COMUNE VERTICALE (SCĂRI)Scări cu rampe drepte!Imagine
Figura 191 - Scări cu o rampă dreaptă!Imagine
Figura 192 - Scări cu două rampe drepte!Imagine
Figura 193 - Scări cu trei rampe drepte -
se pot realiza cu una sau mai multe rampe!Imagine
Figura 194 - Scări cu patru rampe drepte!Imagine
Figura 195 - Tipologii scări
(133)Rampele scărilor închise de evacuare ale nivelurilor supraterane se separă de rampele subterane conform prevederilor stipulate la Art. 2.5.6.2.3. alin. (1) și (2), Art. 3.2.11.8., Art. 4.1.5.10., Art. 4.2.5.10., Art. 5.5.4., Art. 6.1.5.12., Art. 7.5.6. și a celorlalte prevederi stipulate în normativ. Fac excepție situațiile prevăzute la Art. 2.5.6.2.3. alin. (3) și (4) și a celorlalte prevederi stipulate în normativ.
(134)Rampele subterane ale scărilor închise interioare dispuse în continuarea rampelor supraterane, se separă de rampele aferente nivelurilor supraterane prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 120 și planșee rezistente la foc minimum REI 60. Comunicarea funcțională dintre rampele scărilor subterane și rampele scărilor supraterane ale clădirii este admisă numai printr-o ușă rezistentă la foc EI2 90-C5S200, dispusă la cota parterului sau a palierului intermediar dintre subsol și parter, cu deschidere în sensul de evacuare. Atunci când nu există comunicare între rampele subterane și cele supraterane, golul de ieșire în holul de la parter al rampei subterane se protejează cu ușă rezistentă la foc minimum EI2 30-C5S200 (dacă normativul nu stabilește valori mai mari).!Imagine
Figura 196 - Separarea rampelor supraterane de cele subterane
Scări cu rampe încrucișate!Imagine
Figura 197 - Scări cu rampe încrucișate la
clădiri înalte/foarte înalte și în subteran
(135)Scările cu rampe încrucișate sunt constituite dintr-o combinație între două scări cu rampe drepte (fiecare) și care conduce la realizarea a două scări (două căi de evacuare distincte).
Scări cu rampe elicoidale
(136)Scările cu rampe elicoidale, cu una sau mai multe rampe, pot fi curbe sau în spirală.
(137)Caracteristica acestor scări elicoidale o constituie convergența muchiilor treptelor într-un singur punct.
(138)În cazul scărilor cu rampe elicoidale, indiferent de lățimea rampei realizată din considerente arhitecturale, poate constitui cale de evacuare numai porțiunea de rampă în care lățimea minimă a treptei este de 18 cm (respectiv 20 cm la săli aglomerate), iar lățimea maximă de 40 cm.
(139)O scară cu formă mixtă, compusă din rampe elicoidale combinată cu porțiuni de rampe drepte, din punct de vedere al securității la incendiu se consideră scară cu trepte balansate.!Imagine
Figura 198 - Scară în spirală (un flux de evacuare)!Imagine
Figura 199 - Scară cu rampa curbă
(140)Înclinarea rampelor scărilor de evacuare, suprafața și forma treptelor și a podestelor, trebuie să permită circulația ușoară și sigură a utilizatorilor, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
Scări cu trepte balansate
(141)Scările cu trepte balansate, indiferent de gabaritul acestora, pot fi considerate căi de evacuare numai pentru o unitate de trecere (flux) de evacuare a utilizatorilor, atunci când îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare prevăzute în normativ și reglementările tehnice specifice scărilor.
(142)Scara cu trepte balansate se deosebește de celelalte scări prin forma diferită în plan a treptelor.
Conformare scări
(143)În funcție de înălțimea nivelurilor clădirii, rampele unei scări pot fi cu sau fără paliere intermediare.
(144)Golurile de acces la scară se protejează, de regulă, cu uși sau, după caz, încăperi tampon, la clădirile înalte și foarte înalte. În afară de condițiile normate pe care trebuie să le îndeplinească ușile respective, ele trebuie echipate și cu dispozitive de autoînchidere.
(145)Prin deschidere, ușile de acces în casele de scări nu trebuie să reducă lățimea normală a podestelor.!Imagine
Figura 200 - Scheme de principiu uși de
acces în casele de scări (scară cu două rampe)!Imagine
Figura 201 - Clădiri cu înălțime obișnuită - suprateran (prin deschidere,
ușile de acces în casele de scări nu
trebuie să reducă lățimea normată a podestelor)!Imagine
Figura 202 - Clădiri înalte/foarte înalte - golurile de acces la
scările de evacuare se protejează obligatoriu cu
încăperi tampon la clădirile înalte și foarte înalte (prin deschidere, ușile
de acces în casele de scări nu trebuie să reducă lățimea normată a podestelor)
Scări exterioare!Imagine
Figura 203 - Scări exterioare
Note Figura 203:
(1)În cazul în care scările exterioare sunt amplasate la colțurile întrânde ale clădirilor civile în formă de L, T sau U sub un unghi α, golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al compartimentelor pe care le desparte (se aplică conform Art. 2.3.2.1.9.).
(2)Se aplică conform Art. 2.5.6.4.1. Se vor avea în vedere și prevederea distanței de min. 1,20 m precum și a celorlalte prevederi normate în cazul în cazul în care pereții antifoc sunt amplasați pe fațade, sub un unghi α, α = 180°.
(3)Scările trebuie executate din materiale A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum R 15 (R 30 la clădiri înalte și/sau foarte înalte și R 60 la clădiri foarte înalte cu înălțimea ≥ 125 m).
(4)Ușile de evacuare prevăzute spre scările exterioare deschise vor avea rezistența la foc (EI) de aceeași valoare cât a fațadelor în care sunt integrate (conform Capitol 2.3.6.1. Prevederi generale privind limitarea propagării pe fațadă din normativ), fără a fi mai mici de EI2 15-C5S_a.
Anexa nr. 5.3
CORIDOAREGeneralități
(146)"Coridor" se referă la o circulație liberă care oferă mijloace de evacuare dintre camere sau spații către o ieșire (ieșire în exterior finală, scară, încăpere tampon ventilată în suprapresiune, degajament protejat etc.), fiind o încăpere lungă și îngustă (cu lungimea de cel puțin două ori cât lățimea), de-a lungul unei serii de încăperi care servește ca loc de trecere și legătură cu acestea.
(147)Coridoarele pot fi interioare și exterioare ("cursivă") sau o combinație dintre cele două.!Imagine
Figura 204 - Coridoare
Spațiu de circulație și evacuare (Cale de evacuare)
(148)"Spațiu de circulație" (utilizat pentru evacuare) se referă la accesul neobstrucționat dintre o încăpere și o ieșire din clădire sau compartiment. Nu include zone utilizate pentru activități comerciale, ghișee de informații sau de recepție, zone utilizate pentru expoziții etc.
(149)În general, spațiul de circulație și evacuare se referă la circulații comune verticale (scări) sau orizontale (coridoare, holuri, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, degajamente protejate etc.) de evacuare. Este o zonă comună a traseului utilizatorilor dintr-o încăpere către o ieșire finală. Astfel de zone comune sunt separate de alte zone cu pereți despărțitori rezistenți la foc sau echivalent (cu excepțiile permise de normativ).
(150)Parcarea nu este considerată spațiu comun de circulație de evacuare.!Imagine
Figura 205 - Circulații de evacuare - exemple
Coridor înfundat
(151)Coridorul înfundat se referă la o situație dintr-o zonă de circulație comună/coridor de evacuare, unde ieșirea spre scări (sau direct afară) este posibilă doar într-un capăt (către o singură direcție/scară sau către o singură ieșire spre exterior), fără a se putea evacua spre celălalt capăt.
Anexa nr. 5.4
EVACUAREGeneralități
(152)"Evacuare într-o singură direcție" se referă la o situație în care utilizatorii dintr-un spațiu au doar un singur traseu/o singură direcție, din punctul cel mai îndepărtat (sau de la ușa încăperii), până la o ieșire sau până la un punct de despărțire (conform prevederi), pentru a ajunge la mai multe ieșiri.
(153)"Evacuare în două direcții" se referă la o situație în care utilizatorii dintr-un spațiu au posibilitatea de a alege două direcții dintr-un punct pentru a ajunge la două ieșiri diferite (uși direct în exterior, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune, scări).
(154)"Evacuare în multiple direcții" se referă la o situație în care utilizatorii dintr-un spațiu au posibilitatea de a alege multiple direcții dintr-un punct pentru a ajunge la ieșiri diferite (uși direct în exterior, scări, degajamente protejate, încăperi tampon ventilate în suprapresiune etc.). În acest caz se consideră direcția cea mai scurtă (doar una dintre lungimile căii de evacuare trebuie să îndeplinească condițiile normate) atunci când evacuarea se face către mai multe direcții diferite, dintre care minimum două trebuie să fie opuse (într-un unghi de minimum 90°), de la locul cel mai îndepărtat considerat, până la ușa scării, a degajamentului protejat sau a încăperii tampon protejată de acces la cea mai apropiată scară de evacuare ori la o ușă/ieșire direct în exterior.
(155)Evacuarea dintr-un compartiment de incendiu prin spații aparținând unui alt compartiment de incendiu se poate face numai dacă circulația nu poate fi blocată din cauza flăcărilor sau a fumului.
(156)În construcții, compartimente de incendiu sau porțiuni de construcții independente din punctul de vedere al circulației, de regulă, persoanele trebuie să aibă acces la cel puțin o cale de evacuare, cea de-a doua cale de evacuare (atunci când aceasta este obligatorie) trebuie să ducă, pe cât posibil, în direcții opuse și poate aparține unui alt compartiment de incendiu.
(157)Căile de evacuare, nu trebuie să conducă spre exterior prin locuri în care circulația poate fi blocată în caz de incendiu, din cauza flăcărilor, fumului, radiațiilor termice etc.!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine
Notă Figura 206 varianta a): Evacuarea se realizează din Compartimentul 1 de incendiu din stânga imaginilor în Compartimentul 2 de incendiu din dreapta imaginilor (prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune aparținând Compartimentului 2 de incendiu) sau prin cursive (coridor exterior). Circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea (din Compartimentul 2 de incendiu din dreapta imaginilor) se prevăd cu SPD sau sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (din considerente de evacuare dintr-un compartiment de incendiu în altul). Atunci când evacuarea se realizează prin încăperi tampon, se prevăd SPD în încăperile tampon precum și pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea. Se admite neprevederea SPD pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea, atunci când evacuarea se realizează printr-o cursivă exterioară, justificându-se această neprevedere.
Notă Figura 206 varianta b): Evacuarea se realizează din Compartimentul 2 de incendiu în Compartimentul 1 de incendiu (prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune aparținând Compartimentului 1 de incendiu) și din Compartimentul 4 de incendiu în Compartimentul 3 de incendiu (prin încăperi tampon ventilate în suprapresiune aparținând Compartimentului 3 de incendiu). Nu este obligatorie prevederea SPD pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea precum și din cel din cere se realizează evacuarea (din considerente de evacuare către alt compartiment de incendiu), atunci când evacuarea se realizează printr-o încăpere tampon comună direct către o scară de evacuare sau direct în exterior (încăperea tampon comună aparținând compartimentului de incendiu prin care se realizează evacuarea).
Notă Figura 206 varianta a) și varianta b): Compartimentele de incendiu prevăzute cu SPD trebuie prevăzute, de asemenea, cu instalație automată de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală. În toate cazurile se va ține cont de prevederile Art. 8.1.8. (1) din normativ. Ușile încăperilor tampon prin care se realizează evacuarea către alt compartiment de incendiu din clădiri civile se vor prevedea conform cu Tabelul 123 (Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din clădiri civile).
Figura 206 - Evacuarea într-un sens
(dintr-un compartiment de incendiu în altul)!Imagine
Notă Figura 207 varianta c): Evacuarea se realizează din Compartimentul 1 de incendiu în Compartimentul 2 de incendiu (prin încăpere tampon ventilată în suprapresiune denumită "ITVS 2" aparținând Compartimentului 2 de incendiu) precum și din Compartimentul 2 de incendiu în Compartimentul 1 de incendiu (prin încăpere tampon ventilată în suprapresiune denumită "ITVS 1" aparținând Compartimentului 1 de incendiu). Nu este obligatorie prevederea SPD pe circulațiile comune orizontale din compartimentele de incendiu (către care se realizează evacuarea precum și din cel din cere se realizează evacuarea) din considerente de evacuare către alt compartiment de incendiu, atunci când evacuarea se realizează printr-o încăpere tampon comună ("ITVS 1" și "ITVS 2") direct către o scară de evacuare sau direct în exterior (fiecare "ITVS" comună aparține compartimentului de incendiu prin care se realizează evacuarea).
Notă Figura 207 varianta d): Evacuarea se realizează din Compartimentul 1 de incendiu în Compartimentul 2 de incendiu (prin încăpere tampon ventilată în suprapresiune denumită "ITVS 2" aparținând Compartimentului 2 de incendiu) precum și din Compartimentul 2 de incendiu în Compartimentul 1 de incendiu (prin încăpere tampon ventilată în suprapresiune denumită "ITVS 1" aparținând Compartimentului 1 de incendiu). Atunci când evacuarea se realizează prin încăperi tampon, se prevăd obligatoriu SPD în încăperile tampon precum și pe circulațiile comune orizontale din compartimentul de incendiu către care se realizează evacuarea. În cazul specific prezentat în imagine căile de evacuare din ambele compartimente de incendiu (denumite "Căi ev.1" și "Căi ev. 2") precum și încăperile tampon din ambele compartimente se prevăd cu SPD. Este obligatoriu ca din matricea de incendiu să se automatizeze SPD din Compartimentul 2 de incendiu (al încăperii tampon denumită "ITVS 2" precum și al/ale circulațiilor comune orizontale denumite "Căi ev. 2" în directă legătură cu scara protejată către care se face evacuarea din Compartimentul 2 de incendiu denumită "S2"), atunci când se detectează incendiu în Compartimentul 1 de incendiu. Similar, este obligatoriu ca din matricea de incendiu să se automatizeze SPD din Compartimentul 1 de incendiu (al încăperii tampon denumită "ITVS 1" precum și al/ale circulațiilor comune orizontale denumite "Căi ev. 1" în directă legătură cu scara protejată către care se face evacuarea din Compartimentul 1 de incendiu denumită "S1"), atunci când se detectează incendiu în Compartimentul 2 de incendiu. Ambele compartimente de incendiu trebuie prevăzute cu instalație automată de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală.
Notă Figura 207 variantele a), c) și d): Compartimentele de incendiu prevăzute cu SPD trebuie prevăzute, de asemenea, cu instalație automată de detectare, semnalizare și alarmare a incendiului cu acoperire totală. În toate cazurile se va ține cont de prevederile Art. 8.1.8. (1) din normativ. Ușile încăperilor tampon prin care se realizează evacuarea către alt compartiment de incendiu din clădiri civile se vor prevedea conform Tabelul 123 (Uși pentru circulație funcțională și/sau evacuare practicate în pereții antifoc din clădiri civile).
Figura 207 - Evacuarea în ambele sensuri
(dintr-un compartiment de incendiu în altul)
Lungimea căii de evacuare
(158)Lungimea căii de evacuare a utilizatorilor construcțiilor, se determină pe traseul ce trebuie parcurs în axul căilor de evacuare, de la punctul de plecare al utilizatorului până la cea mai apropiată ușă de evacuare (directă în exterior, de acces într-o scară de evacuare sau de acces într-un degajament protejat) sau până la prima treaptă a scării deschise, ținând seama de poziția diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix și care trebuie ocolite. Schimbările de direcție de pe traseul parcurs se vor realiza în unghiuri cu grade funcție de axul căii de evacuare.
Coridoare
(159)Distanțele pe căile de evacuare se măsoară pe orizontală în axul căilor de circulație și evacuare și în direcția cea mai scurtă, după caz, de la ușa încăperii sau spațiului (atunci când în interiorul încăperilor/spațiilor lungimea căii de evacuare este mai mică decât lungimea de coridor înfundat specifică fiecărei funcțiuni sau tip de construcție) până la ușa scării, a degajamentului protejat sau a încăperii tampon de acces la cea mai apropiată scară de evacuare sau până la o ușă directă în exterior.!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine
Figura 208 - Principii privind lungimea
căii de evacuare pe coridoare
Notă Figura 208: "l" reprezintă lungimea de evacuare maxim normată într-o direcție ("coridor înfundat") și "L" reprezintă lungimea de evacuare maxim normată în două direcții, conform funcțiune sau tip clădire.
Open space
(160)Distanțele pe căile de evacuare se măsoară pe orizontală în axul căilor de circulație și evacuare și în direcția cea mai scurtă, după caz, de la locul cel mai îndepărtat dintr-o încăpere sau spațiu (atunci când în interiorul încăperilor/spațiilor lungimea căii de evacuare este mai mare decât lungimea de coridor înfundat specifică fiecărei funcțiuni sau tip de construcție) până la ușa scării, a degajamentului protejat sau a încăperii tampon de acces la cea mai apropiată scară de evacuare sau până la o ușă directă în exterior.!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine
Figura 209 - Principii privind lungimea căii de
evacuare în interiorul spațiilor de tip open space
Notă Figura 209: "l" reprezintă lungimea de evacuare maxim normată într-o direcție ("coridor înfundat") și "L" reprezintă lungimea de evacuare maxim normată în două direcții, conform funcțiune sau tip clădire.
Figura 210 - Distanțe pe căi de evacuare
(lungimea căii de evacuare)!Imagine
Figura 211 - Joncțiune în "T" cu coridorul principal de evacuare
(în cazul coridoarelor delimitate de pereți
rezistenți la foc conform condiții normate)!Imagine
Figura 212 - Diagramă joncțiune în "T"
cu coridor principal de evacuare
Notă Figura 212:
Lungimea de evacuare într-o direcție ("l") este lungimea maximă însumată a segmentelor (CC')+(C'B)
l = (CC') + (C'B) și
Lungimea de evacuare în două direcții ("L") este lungimea maximă însumată a segmentelor
(CC') + (C'B) + (BA') + (A'A)
L = (CC') + (C'B) + (BA') + (A'A)
Caz particular - coridoare cu evacuare în "Y"
(161)Lungimea măsurată până la o scară de acces în două direcții diferite, amplasate în direcții diferite, este considerată cale de evacuare admisă dacă distanța totală a fiecărei lungimi până la o ușă a scării, nu depășește lungimea normată în două direcții.!Imagine
Figura 213 - Distanțe pe căi de evacuare
(lungimea căii de evacuare)
(162)Un coridor înfundat cu lungimea mai mică decât cea normată pentru fiecare funcțiune/tip de clădire, măsurată de la o cale de evacuare cu acces la două scări, încăperi tampon, degajamente protejate sau ieșiri în exterior amplasate în direcții opuse, este considerat cale de evacuare admisă dacă distanța totală până la o scară, încăpere tampon, degajament protejat sau ieșire în exterior nu depășește lungimea de evacuare în două direcții.!Imagine
Figura 214 - Caz particular - coridoare înfundate (lungime de evacuare
într-o singură direcție), evacuare în "T" (un unghi = 180°) - se acceptă!Imagine
Figura 215 - Caz particular - coridoare înfundate (lungime de evacuare
într-o singură direcție), evacuare în "Y" - în axul căilor de evacuare
Notă Figura 215: Conform calcul Figura 212 (Diagramă joncțiune în "T" cu coridor principal de evacuare). Lungimea de evacuare într-o direcție ("l") este lungimea maximă însumată a segmentelor (L1) + (L2)
l = (L1) + (L2) și
Lungimea de evacuare în două direcții ("L") este lungimea maximă însumată a segmentelor
(L1) + (L2) + (L3) + (L4) sau (L1) + (L2) + (L5) + (L6)
L = (L1) + (L2) + (L3) + (L4) sau L = (L1) + (L2) + (L5) + (L6)
Lungimea căii de evacuare
(163)Lungimea căii de evacuare ("distanța de evacuare") se referă la distanța necesară pentru a fi parcursă de la cel mai îndepărtat punct din orice cameră sau spațiu (cu excepția celor stipulate explicit în normativ) sau de la ușile camerelor sau spațiilor (în condițiile în care lungimea de evacuare din interiorul acestora este mai mică decât lungimea de coridor înfundat pentru fiecare funcțiune sau tip înalt sau foarte înalt de construcție în parte), până la marginea deschiderii ușii, direct la:
–o scară de evacuare închisă sau o încăpere tampon protejată (ventilată în suprapresiune) a unei scări de evacuare, sau– o scară exterioară, sau– un degajament protejat, tunel, sau– direct în exterior, sau– până la prima treaptă a scării deschise,
cu excepția cazului în care se permite altfel în temeiul prezentului normativ (precum în cazul ieșirilor în zonele de refugiu).
(164)Măsurarea începe de la 40 cm de la partea interioară a peretelui în cazul în care se specifică "cel mai îndepărtat loc/punct" sau "punctul de plecare" din orice cameră/încăpere sau spațiu.!Imagine
Figura 216 - Măsurare distanța de evacuare
(165)În interiorul încăperilor acolo unde este necesar, lungimea măsurată până la o cale de evacuare cu acces în două direcții diferite, amplasate în direcții opuse, este considerată cale de evacuare admisă dacă distanța totală a fiecărei lungimi până la o ușa nu depășește lungimea normată într-o direcție iar unghiul format între cele două direcții trebuie să fie mai mare sau egal de 90°.!Imagine
Figura 217 - Evacuare mai mică sau egală sau mai
mare de 90° în interiorul încăperilor clădirilor noi!Imagine
Figura 218 - Evacuare la 90° în
interiorul încăperilor (spațiilor) de tip open space
(* Sensul deschiderii ușilor din desene este pur informativ)
(166)La clădiri existente se pot aplica și prevederile Art. 2.5.14.1. din normativ.!Imagine!Imagine
Figura 219 - Caz particular - coridoare
înfundate (lungime de evacuare într-o singură direcție),
evacuare în "Y" - în axul căilor de evacuare la clădiri existente
Notă Figura 219: Conform calcul Figura 212 (Diagramă joncțiune în "T" cu coridor principal de evacuare).
Lungimea de evacuare într-o direcție ("l") este lungimea maximă însumată a segmentelor (L1)+(L2)
l = (L1) + (L2) și
Lungimea de evacuare în două direcții ("L") este lungimea maximă însumată a segmentelor
(L1) + (L2) + (L3) + (L4) sau (L1) + (L2) + (L5) + (L6)
L = (L1) + (L2) + (L3) + (L4) sau L = (L1) + (L2) + (L5) + (L6)
Lungimea de evacuare
(167)"Lungime de evacuare" înseamnă distanța reală pe care trebuie să o parcurgă o persoană din orice punct al unei suprafețe de pardoseală a unei camere (sau de la ușa acesteia atunci când în interiorul încăperii nu se depășește lungimea de evacuare de coridor înfundat) până la ieșirea relevantă (scară, încăpere tampon, degajament protejat, tunel, ieșire direct în exterior), ținând cont de dispunerea pereților, a pereților despărțitori, a ușilor intermediare și a amplasamentelor fixe specifice amenajării.
(168)Lungimea căii de evacuare a utilizatorilor construcțiilor, se determină pe traseul ce trebuie parcurs - în axul căilor de evacuare, de la punctul de plecare al utilizatorului până la cea mai apropiată ușă de evacuare (directă în exterior, de acces într-o scară de evacuare, încăpere tampon sau de acces într-un degajament protejat), sau până la prima treapta a scării deschise, ținând seama de poziția diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix sau mobilier și care trebuie ocolite conform subcapitolului 2.5.14. Lungimea căii de evacuare (din normativ).!Imagine
Figura 220 - Lungime de evacuare
Anexa nr. 5.5
CERINȚE SPECIALE PENTRU EVACUAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚITerminologie
(169)Se utilizează următoarea terminologie, în acord cu Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare și reglementarea tehnică "Normativ privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051/2012", aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 189/2013:
Căi și mijloace de acces - elementele prin care se asigură accesul în clădirile publice și care asigură posibilitatea deplasării persoanelor cu handicap în interiorul clădirii;
Clădiri de utilitate publică - clădirile aparținând instituțiilor publice și private care oferă populației diferite tipuri de servicii.
Prevederi generale
(170)Clădirile de utilitate publică, căile de acces, clădirile de locuit, stațiile de transport în comun, peroanele principalelor stații de transport feroviar, spațiile de parcare precum și celelalte funcțiuni/destinații prevăzute de Legea nr. 448/2006, cu modificările și completările ulterioare, vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap precum și evacuarea acestora.
(171)Clădirile de patrimoniu și cele istorice (monumente istorice) se vor adapta, cu respectarea caracteristicilor arhitectonice, conform prevederilor legale în domeniu.
(172)Următoarele clădiri/funcțiuni sunt exceptate de la modalitățile normate (ascensoare sau puncte de staționare în casa scării) de evacuare a persoanelor cu dizabilități:
(1)anumite clădiri de producție/funcțiunile de producție care sunt exceptate de la respectarea accesibilității pentru persoane cu dizabilități, conform cerințelor normate cu privire la accesibilitatea în mediul construit;
(2)clădirile parter cu sau fără niveluri de subsol/demisol (subsolul/demisolul fără activități permanente de muncă, la care nu se prevăd ascensoare sau puncte de staționare în casa scării, dar la parter se prevăd celelalte modalități normate de evacuare, ca de exemplu rampe).
(173)Clădirile cu funcțiune medicală (spitale, instituții de îngrijire medicală etc.) se prevăd obligatoriu cu ascensoare de evacuare a persoanelor cu dizabilități.
(174)Căile de evacuare trebuie să fie libere de orice obstacol care poate cauza întârzieri nejustificate în timpul evacuării persoanelor cu dizabilități, de exemplu praguri ridicate sau trepte.
(175)Sunt interzise rampe de scară cu mai puțin de 3 trepte în conformitate cu prevederile din Normativul privind criteriile de performanță specifice rampelor și scărilor pentru circulația pietonală în construcții, indicativ NP 063-2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.994/2002 coroborat cu Art. 2.5.6.1.1. alin. (3) din normativ.
Cerințe generale a punctelor de staționare a persoanelor cu dizabilități
(176)Un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie prevăzut pe toate etajele, inclusiv toate nivelurile subsolului (cu excepția subsolului tehnic), cu excepția parterului, pentru ca persoanele cu dizabilități să aștepte în siguranță asistența pentru evacuare.
(177)Se recomandă să existe cel puțin două puncte de staționare a persoanelor cu dizabilități pe fiecare etaj al unei clădiri/compartiment de incendiu, cu excepția unei clădiri/compartiment proiectate cu o singură scară de evacuare permisă în temeiul prezentului normativ. Coridorul care este cale de evacuare a persoanelor cu dizabilități (cu căruciorul) se recomandă să aibă o lățime liberă minimă de 1,20 m (1,30 m la clădiri cu funcțiune sanitară) și să respecte reglementările tehnice în vigoare. Se recomandă să fie prevăzute de asemenea buzunare de manevră și așteptare cu lățime minim 1.80 m și lungime min. 2.00 m. În cazul în care acestea nu se prevăd, se va avea în vedere Art. 2.4.4.3.3. din normativ.
Cerințe speciale pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități a punctelor de staționare
(178)Punctul de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie amplasat și păstrat în timpul exploatării fără elemente care să-l obstrucționeze, și poate fi amplasat în următoarele locații/zone:(a) încăperea tampon ventilată în suprapresiune a ascensorului prevăzut pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu;(b) încăperea tampon ventilată în suprapresiune a ascensorului de intervenție (de pompieri);(c) într-un coridor prevăzut cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți sau ventilat în suprapresiune, într-un degajament protejat sau într-un coridor exterior, într-un buzunar de manevră așteptare pentru a nu reduce gabaritul de evacuare al coridorului/degajamentului protejat;(d) în incinta unei încăperi tampon ventilată în suprapresiune dacă nu reduce gabaritul de evacuare a acesteia;(e) în incinta unei scări de evacuare dacă nu reduce gabaritul de evacuare a acesteia.
(179)Punctul de staționare a persoanelor cu dizabilități situat în incinta unei scări de evacuare trebuie să fie poziționat departe de marginea primei trepte a scării de evacuare și în toate cazurile trebuie să nu influențeze lățimea normată rezultată din calcul a căii de evacuare a persoanelor.!Imagine
Figura 221 - Gabarit punct de staționare a
persoanelor cu dizabilități - amplasare în scara de evacuare.
(180)Punctul de staționare a persoanelor cu dizabilități situat în orice zonă permisă (conform Art. 178) lit. (a), (b), (c) sau (d) nu trebuie să se reducă/să pătrundă în dimensiunile/spațiile necesare evacuării pentru zonele mai sus amintite).!Imagine
Figura 222 - Punct de staționare a persoanelor cu
dizabilități - amplasare în încăpere tampon ventilată în suprapresiune
(181)În cazul în care se află un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități, trebuie afișat în mod vizibil un marcaj cu "Punct de staționare a persoanelor cu dizabilități"/"Zona de refugiu a persoanelor cu dizabilități".
(182)Trebuie prevăzut un mijloc de comunicare/alarmare, pentru ca persoanele cu dizabilități să apeleze pentru asistență în caz de urgență de incendiu. Mijloacele de comunicare trebuie:
a)să fie situate între 80 cm și 1,20 m deasupra nivelului finit al pardoselii;
b)să fie etichetate corespunzător;
c)să fie prevăzute cu un semn de instrucțiuni clar afișat în mod vizibil asupra funcționării, șid) să genereze o indicație vizuală clară pentru a indica faptul că semnalul de primejdie a fost transmis.
Cerințe suplimentare ale punctelor de staționare a persoanelor cu dizabilități
(183)Un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie să fie dimensionat corespunzător, astfel încât să poată oferi spațiu unui utilizator de scaun cu rotile și să permită utilizatorului să manevreze cu ușurință scaunul cu rotile.
(184)Punctul de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele cerințe:
a)spațiul prevăzut pentru un scaun cu rotile într-un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie să fie de cel puțin 1,50 m x 1,50 m pentru a permite manevrarea scaunului cu rotile;
b)în cazul în care un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități este amplasat în interiorul unei scări de evacuare protejate, a unei încăperi tampon prevăzută cu suprapresiune sau a unei încăperi tampon ventilată în suprapresiune a ascensorului de intervenție sau a ascensorului prevăzut pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu, spațiul pentru scaunul cu rotile nu va micșora dimensiunile rezultate prin calculul necesar evacuării sau intervenției ale acestor spații și accesul persoanelor în scaunul cu rotile nu trebuie să obstrucționeze fluxul de evacuare, șic) punctul de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie marcat la sol cu un simbol al scaunului cu rotile în alb pe fundal contrastant, cu un contur dreptunghiular vizibil (de obicei alb) punctat.
(185)Un punct de staționare a persoanelor cu dizabilități trebuie să fie închis cu o construcție rezistentă la foc conform prevederilor normate (pereți și planșee rezistente la foc ale scărilor, coridoarelor ventilate în suprapresiune, încăperilor tampon ventilate în suprapresiune sau a altor încăperi ventilate în suprapresiune, cu excepția pereților exteriori ai unei clădiri care trebuie să îndeplinească doar condițiile normate proprii) și trebuie deservit direct de o cale de evacuare către o ieșire din etaj, scară, ascensor utilizat și pentru evacuare sau ieșire finală la parter.
(186)Balustradele din ochiul interior al unei scări de evacuare protejate, trebuie să fie continue.
(187)Un ascensor dedicat pentru utilizatorii de scaun cu rotile (prevăzut pentru transportul persoanelor cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care poate fi utilizat și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu), acolo unde este instalat, trebuie amplasat conform prevederilor normate. Un astfel de ascensor, atunci când se află în poziția de funcționare, nu trebuie să micșoreze dimensiunile normate ale căii de evacuare a utilizatorilor clădirii.
(188)Rampele de ieșire interioare și exterioare pot fi utilizate ca ieșiri de evacuare în locul scărilor de evacuare interioare și exterioare sau a ascensoarelor folosite și pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități, dacă respectă prevederile normativelor specifice și rampele interioare au performanța echivalentă acestora.!Imagine
Figura 223 - Punct de staționare a persoanelor cu dizabilități
Notă Figura 223: Amplasare în incinta unei încăperi tampon ventilată în suprapresiune (la clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu targa sau cu căruciorul, lățimile libere ale căilor de circulație funcțională și de evacuare, vor fi de minimum 2,20 m** pentru coridoare).
Notă generală Figuri 221-223: Lățimea liberă a coridoarelor va fi: minim 1.20 m în clădirile de utilitate publică. Pentru ca un coridor cu lățimea de 1.20 m să poată fi utilizat de către o persoană care se deplasează în fotoliu rulant fără însoțitor, vor fi prevăzute în mod obligatoriu buzunare de manevră și așteptare cu o lățime de 1.80 m și o lungime de 2.00 m, la fiecare 20.00 m. Un coridor cu o lățime liberă de 1.50 m permite circulația unul pe lângă celălalt a unui utilizator de fotoliu rulant fără însoțitor și a unei persoane care se deplasează normal. Pentru ca un coridor cu lățime de 1.50 m să permită deplasarea a două persoane în fotoliu rulant sau a două persoane în cârje una pe lângă cealaltă, vor fi prevăzute buzunare de manevră și așteptare cu lățime de 1.80 m și lungime de 2.00 m, la fiecare 20,00 m. Un coridor cu o lățime liberă de 1.80 m permite circulația unul pe lângă celălalt a doi utilizatori ai fotoliului rulant, fără însoțitor. La coridoare înfundate trebuie realizată o lărgire cu dimensiunile de 1.50 m lățime și 2.00 m lungime, pentru crearea spațiului de manevră necesar întoarcerii la 180° a fotoliului rulant.
Zona de refugiu - caz general
(189)Punctele de staționare a persoanelor cu dizabilități pot fi situate în incinta:
–caselor de scară,– încăperilor tampon protejate,– degajamentelor protejate,– coridoarelor/holurilor protejate împotriva fumului,– circulațiilor comune a unui compartiment adiacent cu care comunică.
(190)Zona de refugiu (în cazul în care la clădiri existente, cu excepția funcțiunii de sănătate, nu se prevăd puncte de staționare a persoanelor cu dizabilități) poate fi:
–o încăpere din interiorul unei clădiri (în cadrul aceluiași compartiment de incendiu), sau– o zonă din interiorul unei alte clădiri aparținând aceluiași compartiment de incendiu, sau– o zonă (determinată ca și încăpere distinctă sau nu) din interiorul unui compartiment distinct de incendiu alăturat.!Imagine
Figura 224 - Zonă de refugiu
(191)"Zona de refugiu" se referă la o zonă unde persoanele evacuate se pot refugia temporar, zonă la care se ajunge printr-un coridor (protejat sau nu) interior sau coridor exterior sau printr-o încăpere tampon (protejată sau nu).
(192)Atunci când evacuarea către zona de refugiu se realizează într-un singur sens, sunt necesare următoarele condiții:
–zona de refugiu are realizat un ascensor pentru evacuare a persoanelor cu dizabilități;
–există încăpere dedicată pentru refugiu cu următoarele caracteristici: pereți EI 180, ușă EI 90-C5S_200;
(193)Pentru a corespunde nevoilor persoanelor cu dizabilități, ascensoarele folosite și pentru evacuarea acestora trebuie să fie proiectate (în clădiri care nu au funcțiune medicală), astfel:
–dimensiunile minime ale cabinei ascensorului accesibil utilizat pentru o persoană utilizatoare de fotoliu rulant, cu însoțitor sau pentru o persoană care folosește alte obiecte ajutătoare pentru a se deplasa și are un însoțitor sunt 1,10 m x 1,40 m, fiind recomandată o deschidere liberă a ușii de min 90 cm. Ușa trebuie poziționată pe latura îngustă a cabinei;
–dimensiunile minime ale cabinei ascensorului accesibil utilizat pentru două persoane utilizatoare de fotoliu rulant este de 1,10 m x 2,10 m, fiind recomandată o deschidere liberă a ușii de min 90 cm. Ușa trebuie poziționată pe latura îngustă a cabinei.
(194)În cazul în care cabina ascensorului are două uși poziționate pe pereți alăturați, dimensiunea minimă a cabinei utilizată pentru o persoană utilizatoare de fotoliu rulant este 1,60 m x 1,40 m, cu deschidere liberă a ușii de 1,10 m.
CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVARE ÎN CAZ DE INCENDIUAnexa nr. 6.1
CĂI DE CIRCULAȚIE
(195)Căile de circulație carosabile care trec peste construcții subterane (subsoluri, canale, galerii etc.) sau prin construcții supraterane, vor corespunde condițiilor de trafic greu, fiind dimensionate astfel încât să asigure:
–masa în tone pe care trebuie să o suporte carosabilul pe o punte:
–față: 15 t (2 punți) și spate: 34 t (3 punți);
–forța totală de apăsare a calei pe carosabil: calarea se realizează în 4 puncte (suprafața pe care o are o cală este de 0,8 mp).
(196)Căile de circulație carosabile sau planșeele pe care autospecialele de intervenție pot circula sau autoscările de salvare la înălțime pot cala, pot fi proiectate la o capacitate precum cea din alineatul anterior. Pentru posibilitatea calării autoscărilor mai mari de acestea, se respectă specificațiile acestora, în concordanță cu datele tehnice ale autospecialei pentru intervenție și salvare la înălțimi.
(197)Calea de acces carosabilă trebuie să fie mai largă în locurile în care se efectuează manevrele de întoarcere (conform normativelor de profil). În lipsa altor precizări, raza în locurile în care se efectuează manevrele de întoarcere se va considera 11 m.
(198)Secțiunea care leagă calea de acces cu o zonă de drum public trebuie să fie lărgită, după cum este necesar pentru toate direcțiile de deplasare.
Anexa nr. 6.2
PERIMETRUL PEREȚILOR EXTERIORI
(199)Planul clădirii ABCDEFGHIJKLMNOP (conform Figura 225) unde AP și KL sunt pereți în comun cu alte clădiri (sau compartimente de incendiu). Amprenta la sol a clădirii este perimetrul maxim al planului obținut de proiecția verticală (pe orizontală) a oricărui punct ce definește un etaj în consolă (respectiv conturul definit de punctele ABCDEFGHIJKLMNOP). Perimetrul clădirii în sensul prevederilor normate este suma lungimilor pereților exteriori, ținând cont de amprenta la sol a etajelor în consolă, respectiv (A la B la C la D la E la F la G la H la I la J la K) + (L la M la N la O la P).!Imagine
Figura 225 - Perimetrul pereților exteriori accesibil
mașinilor de intervenție - clădire cu 2 pereți antifoc spre vecinătăți
(200)Planul clădirii ABCDEFGHIJKLMNOPA (conform Figura 226) unde KL este perete în comun cu altă clădire (sau compartimente de incendiu). Amprenta la sol a clădirii este perimetrul maxim al planului obținut de proiecția verticală (pe orizontală) a oricărui punct ce definește un etaj în consolă (respectiv conturul definit de punctele ABCDEFGHIJKLMNOPA). Perimetrul clădirii în sensul prevederilor normate este suma lungimilor pereților exteriori, ținând cont de amprenta la sol a etajelor în consolă, respectiv (A la B la C la D la E la F la G la H la I la J la K) + (L la M la N la O la P la A).!Imagine
Figura 226 - Perimetrul pereților exteriori accesibil
mașinilor de intervenție - clădire cu 1 perete antifoc spre vecinătate
(201)Planul clădirii ABCDEFGHIJMNOPA (conform Figura 227) și nu are pereți în comun cu alte clădiri (sau compartimente de incendiu). Amprenta la sol a clădirii este perimetrul maxim al planului obținut de proiecția verticală (pe orizontală) a oricărui punct ce definește un etaj în consolă (respectiv conturul definit de punctele ABCDEFGHIJMNOPA). Perimetrul clădirii în sensul prevederilor normate este suma lungimilor pereților exteriori, ținând cont de amprenta la sol a etajelor în consolă, respectiv (A la B la C la D la E la F la G la H la I la J la M la N la O la P la A).!Imagine
Figura 227 - Perimetrul pereților
exteriori accesibil mașinilor de intervenție - clădire fără
pereți antifoc spre vecinătăți (amplasată la distanțe de siguranță)
PERFORMANȚE SPECIFICE UNOR FUNCȚIUNI ALE CONSTRUCȚIILORAnexa nr. 7.1
CLĂDIRI CIVILE CU ÎNĂLȚIMI OBIȘNUITE - CLĂDIRI PENTRU SĂNĂTATEGeneralități (la funcțiuni sanitare: spitale, policlinici, dispensare, creșe, case de copii, cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități, sanatorii etc.)
(202)"Spitalul" este o clădire utilizată pentru îngrijiri medicale și chirurgicale și trebuie să includă funcțiuni de asistență medicală cu servicii continue (de 24 de ore), astfel de clădiri includ, fără a se limita la, următoarele:
a)spitale generale (universitare, de urgență, regionale etc.);
b)spitale psihiatrice (institut de sănătate mintală);
c)spitale pentru copii (copii și părinți) șid) spitale comunitare (semiregionale).
(Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, proprietate publică sau privată, care asigură servicii medicale. Serviciile medicale acordate de spital sunt: preventive, curative, de recuperare și paleative, de îngrijire în caz de graviditate și maternitate, precum și a nou-născutului etc.)
(203)"Funcțiune de îngrijire medicală" se referă la o clădire sau o parte a acesteia, utilizată pentru adăpostirea și îngrijirea medicală continuă a persoanelor (24 de ore din 24), care, din cauza incapacității fizice, nu pot avea grijă de propriile nevoi și siguranță fără asistență asistată (a altor persoane). Aceste funcțiuni oferă îngrijire medicală internată și includ următoarele:
a)azile;
b)cămine de bătrâni și persoane cu dizabilități;
c)ospicii, șid) altele similar.
(204)"Funcțiune de îngrijire ambulatorie" este o clădire sau o parte a acesteia, utilizată pentru servicii medicale în ambulatoriu pentru tratamentul pacienților, pacienți incapabili să ia măsuri pentru autoconservare sau siguranță în condiții de urgență, fără posibilitate de evacuare singuri (fără asistență asistată). Aceste funcțiuni includ următoarele:
–clinici de zi pentru dializă renală;
–clinici estetice și alte clinici cu tratament chirurgical care necesită anestezie generală;
–clinici de zi de reabilitare non-mentală;
–clinici de endoscopie;
–altele similar.
(205)"Funcțiune de îngrijire asistată" este o clădire sau o parte a acesteia, fără ședere în camere de cazare (nocturnă), folosită de persoane care, din cauza vârstei sau a dizabilităților fizice sau psihice, nu pot să-și autoconserve siguranța. Astfel de funcțiuni includ următoarele:A. (Ante)Preșcolar (case de copii - pentru copii cu vârsta antepreșcolară, de exemplu, creșe, centre de zi pentru îngrijirea copiilor etc.);B. Centre de zi de îngrijire:
–centre de zi pentru îngrijirea persoanelor în vârstă;
–centre de zi pentru persoane cu dizabilități mintale;
–centre de îngrijire de zi pentru persoane cu dizabilități intelectuale;
–centre de zi de reabilitare mintală/ psihiatrice și– case de copii - pentru copii cu vârsta școlară;
–altele similar.
Funcțiune sanitară - circulații orizontale și verticale
(206)La clădirile pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu targa sau cu căruciorul, lățimile libere ale scărilor de circulație funcțională și de evacuare, vor fi de minimum 1,40 m pentru rampele scărilor și a planurilor înclinate, prevăzute cu paliere/podeste de 2,20 m adâncime (1 flux de evacuare cu targa, atunci când în compartimentul de incendiu se prevăd mai puțin de 120 de paturi) sau minimum 2,20 m pentru rampele scărilor și a planurilor înclinate, prevăzute cu paliere/podeste de 2,60 m adâncime (2 fluxuri de evacuare cu targa, atunci când în compartimentul de incendiu se prevăd de 120 de paturi sau mai mult).
(207)Înălțimea liberă minimă de trecere pe căile comune de evacuare (coridoare, holuri, încăperi tampon, degajamente protejate, scări, tuneluri de evacuare etc.) prin care se realizează evacuarea persoanelor cu targa va fi: h = min. 2,20 m iar scările, indiferent de lățimea liberă, vor avea prevăzută mâna curentă pe ambele părți (fixată pe parapet, balustradă sau pe perete).!Imagine
Figura 228 - Gabaritele scărilor de circulație
funcțională și de evacuare - caz general pentru 1 flux de evacuare!Imagine
Figura 229 - Gabaritele scărilor de circulație
funcțională și de evacuare - caz general pentru 2 fluxuri de evacuare
(208)Alternativ prevederilor de mai sus, pentru rampele, palierele și podestele scărilor și a planurilor înclinate, în care evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu trebuie efectuată cu targa sau cu căruciorul, se admite adoptarea alternativă a următoarelor valori prevăzute în Tabelul 129, putând fi aplicată în cazuri particulare, fiind obligatorie justificarea ei în proiect.
Tabelul 129: Alternative dimensionare scări de circulație funcțională și de evacuare la clădiri cu funcțiune de sănătate
| Nr. Crt. | lățime rampe (m) | lățime palier (m) | adâncime palier/ podest (m) | Observații |
|---|---|---|---|---|
| 1 | 1,60 | 3,20 (3,40 cu 20 cm distanță între rampe) | 1,60 | Permite doar evacuarea tărgii și evacuarea restricționată a pacienților în ambulatoriu pentru maximum 1 flux. |
| 2 | 1,80 | 3,60 (3,80 cu 20 cm distanță între rampe) | 1.35 (1.80 normat) | Permite evacuarea patului sau a tărgii și evacuarea pacienților în ambulatoriu pentru 2 fluxuri. |
| 3 | 2,00 | 4,00 (4,20 cu 20 cm distanță între rampe) | 1.25 (2.00 normat) |
Figura 230 - Alternative dimensionare scări de
circulație funcțională și de evacuare - funcțiune sanitară
(209)Numărul de ascensoare pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități se calculează în funcție de structura medicală și de numărul de paturi, considerând 1 ascensor la 120 paturi (cu condiția ca orice compartiment de incendiu cu funcțiune de spitalizare, indiferent de capacitatea acestuia, să fie dotat cu minimum 2 ascensoare pentru utilizatori, dintre care minimum unul trebuie să fie conformat pentru persoanele cu dizabilități.
(210)Ascensoarele pentru evacuarea persoanelor cu dizabilități se vor realiza după cum urmează:(a) dimensiunile cabinei vor fi:i. pentru evacuare cu 2 tărgi:
(i)min. 2,20 m lățime;
(ii)min. 2,70 m adâncime;ii. pentru evacuare cu 1 targă:
(i)min. 1,80 m lățime;
(ii)min. 2,70 m adâncime;!Imagine
Notă Figura 231: figurile reliefează doar dimensiunile ascensoarelor. Separarea ascensoarelor pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu se regăsesc în anexa privind ascensoarele.
Figura 231 - Cabină ascensor evacuare persoane cu dizabilități(b) dimensiunile ușilor cabinei vor fi:
(i)min. 1,40 m lățime liberă;
(ii)min. 2,05 m înălțime liberă;(c) ușile cabinei vor fi culisante cu deschidere - închidere automată;(d) dimensiunile platformei de evacuare în fața ascensorului vor fi:
(i)min. 2,50 m x 3,30 m grupare pe un front;
(ii)min. 2,50 m x 5,40 m - grupare pe două fronturi (recomandabil 3,00 m x 5,40 m);!Imagine
Notă Figura 232: figurile reliefează doar dimensiunile ascensoarelor și a platformelor din fața acestora. Separarea ascensoarelor pentru transportul bolnavilor cu patul cu rotile, cu targa sau cu căruciorul sau a persoanelor cu dizabilități care pot fi utilizate și pentru evacuarea asistată a acestora în caz de incendiu se regăsesc în anexa privind ascensoarele.
Figura 232 - Dimensiuni platformă în fața
ascensorului de evacuare persoane cu dizabilități
(211)În interiorul compartimentelor de incendiu cu funcțiune de spitalizare, pentru dimensionarea căilor de evacuare se vor utiliza următoarele valori:(a) lățimea liberă a coridoarelor principale în unitățile de îngrijire, diagnostic și tratament va fi:
(i)min. 2,20 m pentru evacuare cu targa;
(ii)min. 2,40 m pentru evacuare cu pat cu rotile;(b) lățimea liberă a coridoarelor protejate cu zone de așteptare (de refugiu) de-a lungul pereților va fi:
(i)min. 2,40 m cu așteptare pe o latură;
(ii)min. 3,50 m cu așteptare pe două laturi;(c) lățimea liberă pentru circulația cu targa:
(i)min. 1,80 m întoarcere în unghi drept;
(ii)min. 2,20 m - spațiu pentru manevră.
Zona de refugiu în clădiri de sănătatePrevederi generale
(212)Zona de refugiu în clădiri de sănătate poate fi:
–o zonă din interiorul unei clădiri (în cadrul aceluiași compartiment de incendiu), sau– o zonă din interiorul unei alte clădiri aparținând aceluiași compartiment de incendiu, sau– o zonă (determinată ca și încăpere distinctă sau nu) din interiorul unui compartiment distinct de incendiu alăturat.
(213)Atunci când evacuarea către zona de refugiu se realizează într-un singur sens, sunt necesare următoarele condiții:
–zona de refugiu are realizat un ascensor pentru evacuare a persoanelor cu dizabilități;
–există încăpere dedicată pentru refugiu cu următoarele caracteristici: pereți EI 180, ușă EI 90-C5S_200;
(214)În cazul în care "zona de refugiu" este situată în același compartiment de incendiu cu funcțiune de sănătate și este conectată printr-un coridor închis sau deschis (exterior), în locul cerinței pentru asigurarea normată a simultaneității proprii clădirii de sănătate care deservește ca și zonă de refugiu privind căile de evacuare, se determină numărul de utilizatori pentru care se asigură condițiile de evacuare în caz de incendiu.
(215)În acest sens se ia în calcul suma capacităților celor două, respectiv capacitatea maxim simultană de utilizatori însumată, folosind factorii de ocupare prezentați pentru utilizatorii care provin din zona evacuată precum și 100% din cei care provin din zona de refugiu netransmutați.
(216)Căile de evacuare orizontale și verticale ale clădirii (sau a porțiunii de clădire) care servește ca zonă de refugiu, trebuie să fie conformate în acest sens (din punct de vedere al capacităților normate necesare evacuării).
(217)Trebuie respectată lungimea normată a căilor de evacuare, reprezentată de lungimea parcursă de la punctul de plecare din zona de unde este necesară evacuarea, către porțiunea de clădire care deservește ca zonă de refugiu, până la intrarea în scările de evacuare (respectiv a încăperilor tampon ale acestora, dacă acestea sunt prevăzute) sau direct în exterior, ale porțiunii de clădire care deservește ca zonă de refugiu.
(218)Această zonă de refugiu temporară trebuie să fie separată în mod adecvat de restul clădirii de sănătate în care se află sau a clădirii adiacente de sănătate, printr-o construcție rezistentă la foc (minimum pereți de sectorizare cu performanță la foc normată și uși din pereții de sectorizare cu performanță la foc normată sau cele mai restrictive alte condiții generate de densitatea sarcinii termice sau riscul din încăperile alăturate) și conectată printr-un coridor extern (sau o cale de circulație deschisă în exterior).
(219)Zona de refugiu precum și coridorul închis sau deschis (exterior) de acces trebuie să fie întotdeauna practicabile și accesibile. În sensul acesta, dacă refugierea temporară se face și pe coridoare (la construcții existente), acestea trebuie prevăzute cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (sau suprapresiune), iar gabaritul normat al acestora, necesar evacuării, nu trebuie diminuat prin amplasarea temporară a evacuaților din porțiunea de clădire alăturată.
"Zona de refugiu" situată în interiorul unui alt compartiment de incendiu
(220)În cazul în care "zona de refugiu" este situată în interiorul unui alt compartiment de incendiu cu funcțiune de sănătate, aceasta trebuie conectată printr-un coridor exterior deschis sau printr-un coridor închis prevăzut cu suprapresiune sau sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (între acestea, la limita compartimentelor de incendiu fiind dispusă obligatoriu încăpere tampon prevăzută cu suprapresiune) între cele două zone (zona necesar de evacuat aparținând unui compartiment de incendiu și zona de refugiu aparținând unui alt compartiment de incendiu).
(221)În cazul în care "zona de refugiu" este situată într-un alt compartiment de incendiu cu funcțiune de sănătate, se asigură simultaneitatea totală, pentru determinarea numărului de utilizatori pentru care se asigură condițiile de evacuare în caz de incendiu.
(222)În acest sens se ia în calcul suma reală a capacităților celor două, respectiv capacitatea maxim simultană de utilizatori însumată, însemnând 100% din utilizatorii care provin din zona de refugiu precum și 100% din cei care provin din zona din care se refugiază.
(223)Căile de evacuare orizontale și verticale ale compartimentului care servește ca zonă de refugiu trebuie să fie conformate în acest sens (din punct de vedere al capacităților normate necesare evacuării).
(224)Trebuie respectată lungimea normată a căilor de evacuare, reprezentată de lungimea parcursă de la punctul de plecare din zona de unde este necesară evacuarea, către compartimentul distinct care deservește ca zonă de refugiu, până la intrarea în scările de evacuare (respectiv a încăperilor tampon ale acestora, dacă acestea sunt prevăzute) sau direct în exterior, ale compartimentul distinct care deservește ca zonă de refugiu.
(225)Această zonă de refugiu temporar aparținând unui compartiment de incendiu cu funcțiune de sănătate, trebuie să fie separată în mod adecvat de zona de unde este necesară evacuarea (aparținând unui alt compartiment de incendiu), prin pereți antifoc și obligatoriu cu încăpere tampon ventilată în suprapresiune prevăzută cu uși cu performanțe la foc normate sau cele mai restrictive generate din alte condiții ale încăperilor alăturate) între un coridor exterior deschis sau un coridor închis prevăzut cu suprapresiune sau sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți între cele două compartimente.
(226)Zona de refugiu precum și coridorul exterior sau interior și încăperea tampon de acces trebuie să fie întotdeauna practicabile și accesibile.
(227)În sensul acesta, dacă refugierea temporară se face și pe coridoare (la construcții existente), acestea trebuie prevăzute cu sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți (sau suprapresiune), iar gabaritul normat al acestora, necesar evacuării, nu trebuie diminuat prin amplasarea temporară a evacuaților din compartimentul de incendiu (cu funcțiune de sănătate) alăturat.
Observație generală 1:
Trebuie respectată lungimea normată a căilor de evacuare reprezentată de lungimea parcursă de la ușa de ieșire a încăperii care deservește ca zonă de refugiu precum și a lungimii parcurse de la punctul de plecare din zona de unde este necesară evacuarea, până la cea mai apropiată ușă prevăzută la scările de evacuare care se iau în calcul pentru acest aspect (respectiv a încăperilor tampon ale acestora, dacă acestea sunt prevăzute sau a degajamentului protejat către scară) sau direct către exterior.
(228)Pentru evacuare spre zona de refugiu se pot utiliza următorii factori de ocupare, pentru conformarea acesteia:
–funcțiune de sănătate cu evacuare cu targa ori patul cu rotile îngrijire ambulatorie: 2 mp/persoană;
–alte funcțiuni cu evacuare asistată sau evacuare cu căruciorul a persoanelor cu dizabilități: 1 mp/persoană.
(229)Zonele de refugiu trebuie să dispună de minimum două căi de evacuare distincte și independente (cu excepția celor către alte zone de refugiu), direct către exterior (sau prin intermediul scărilor de evacuare direct către exterior, dacă aceste zone nu sunt amplasate la parter) în condițiile în care toate zonele se află în același compartiment de incendiu.!Imagine
Figura 236 - Căi de evacuare pentru zonele de refugiu!Imagine
Figura 237 - Exemplu de punct de staționare a persoanelor cu dizabilități
(exemplu la clădiri de sănătate)
Anexa nr. 7.2
PARCAJEParcaj deschis (suprateran)
(230)Parcajele supraterane pot fi:
Parcaj deschis suprateran - construcție deschisă care are goluri permanent deschise pe cel puțin 50% din suprafața pereților exteriori, destinată adăpostirii autovehiculelor și remorcilor acestora (în care nu se efectuează lucrări de reparații).
La parcajele deschise supraterane golurile de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți dispuse în pereții exteriori se iau în considerare numai pentru adâncimea de maximum 30 m, situație în care se consideră că au asigurate condițiile pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți. Dacă golurile de evacuare a fumului dispuse în pereții exteriori nu îndeplinesc cerința menționată mai sus, atunci este necesară evacuarea fumului și gazelor fierbinți din parcajele deschise supraterane potrivit prevederilor normativului NP 127-2009.
Parcaj suprateran puternic ventilat natural - categorie distinctă a parcajelor deschise supraterane cu unul sau mai multe niveluri libere perimetral (deschise spre exterior) și care îndeplinește simultan condițiile prevăzute la Art. 1.2.1 din normativ, definiția nr. 57), astfel:i. pe fiecare nivel de parcare, suprafețele libere din pereții laterali deschiși spre exterior sunt amplasate pe cel puțin două fațade opuse și fiecare reprezintă minimum 50% din suprafața totală a fațadei deschise, înălțimea luată în considerare fiind distanța liberă dintre pardoseala finită și plafon (tavan);ii. distanța dintre fațadele libere opuse, deschise spre exterior, este de cel mult 75,00 m;iii. suprafețele libere perimetrale, deschise spre exterior, la fiecare nivel de parcare, reprezintă procentul normat din aria utilă a spațiului de parcare a nivelului respectiv; nu se iau în considerare suprafețele spațiilor închise destinate circulațiilor pietonale orizontale și verticale, precum și al spațiilor cu alte destinații (anexelor funcționale, activităților conexe etc.);
–Suma suprafețelor totale ale golurilor deschise ≥ procentul normat din Arie planșeu nivel de parcare.– Arie planșeu nivel de parcare *:
* - nu se iau în considerare ariile spațiilor închise destinate circulațiilor pietonale orizontale și verticale, anexelor funcționale, activităților conexe;
–nu se iau în considerare ariile elementelor de construcție portante (stâlpi, diafragme verticale) și neportante (închideri perimetrale, pereți compartimentare).– Arie spațiu exterior deschis (sau curte de lumină) > Suma suprafețelor verticale deschise– Ariile spațiilor exterioare (sau a curților lumină sunt mai mari sau cel puțin egale cu suma suprafețelor deschiderilor din pereții exteriori).– Suma suprafețelor deschise din pereții exteriori ≥ 50% din suprafața totală a fațadei deschise (hx x d1 + hx x d2 + hx x d2 + hx x d2
etc.).– Spațiul exterior deschis are aria orizontală cel puțin egală cu suma suprafețelor libere adiacente perimetrale. Parcajele supraterane puternic ventilate natural se consideră că au asigurată evacuarea fumului și gazelor fierbinți.
Figura 238 - Exemplu parcaj deschis!Imagine
Figura 239 - Detalii aport aer parcaje deschise
Stații de încărcare mașini electrice
(231)De regulă este necesară prevederea de pereți/partiții din planșeu în planșeu rezistenți la foc (EI/REI cu aceeași rezistență la foc ca a structurii portante a construcției parcajului) grupate pe pachete de câte maxim 3 locuri de parcare, pe laturile lungi și scurte dintre locurile de parcare care conțin stații de încărcare mașini electrice (pentru parcarea la 45°, 60°, 75° sau 90°). Nu se recomandă poziționarea stațiilor de încărcare în sensul în care încărcarea se face în sens longitudinal cu calea de circulație. Se vor prevedea aceleași măsuri pentru stațiile de încărcare ale motocicletelor și bicicletelor, considerând dimensiunile de 1,00 m x 2,60 m (pentru parcarea la 90°).!Imagine
Figura 240 - Parcarea la stații de încărcare cu prevederea unor
elemente de construcție (pereți) cu aceeași rezistență la foc ca a structurii
(232)Poziționarea rigolelor de scurgere a apei meteorice nu vor întrerupe rezistența la foc a planșeelor. Conductele din mase plastice pentru canalizare se vor prevedea cu sisteme de obturare cu închidere automată, rezistente la foc minimum EI cu aceeași valoare cât rezistența la foc normată a planșeelor. Spațiile libere în jurul tuturor conductelor, cablurilor, conductoarelor electrice (indiferent de dimensiunile acestora) etc., inclusiv cele montate în canale, se închid cu materiale având aceeași rezistență la foc cu a planșeelor pe care le intersectează (rezistența la foc a planșeelor minimum prevăzută de Tabelul 2 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții civile) și Tabelul 3 (Condiții minime pentru încadrarea construcției sau a compartimentului de incendiu în niveluri de stabilitate la incendiu pentru construcții de producție și/sau depozitare).!Imagine
Figura 241 - Schemă parcare cu prevederea unor elemente de construcție
(pereți) cu aceeași rezistență la foc ca a structurii, la stații de încărcare
Notă Figura 241: În conformitate cu normativul de profil, atunci când elemente de construcție verticale sau alte obstacole permanente se prevăd, locurile de parcare trebuie conformate având dimensiunile de: 2,60 m x 5,00 m (de regulă se vor utiliza dimensiunile de 2,90 m x 5,00 m pentru parcarea la 90°).
Figura 242 - Amplasare stații de încărcare
(233)În cazul în care, la construcții noi sau la cele existente, nu este posibilă prevederea de pereți rezistenți la foc conform Anexa 7.2, Art. (231), se vor prevedea mijloace alternative pentru limitarea propagării incendiului către autovehicule învecinate.
Anexa nr. 7.3
ARENE ȘI STADIOANE
(234)Lățimea căilor de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor din tribune, a scărilor de evacuare, și a circulațiilor dintre sectoare (paralele și perpendiculare pe gradene) se stabilește potrivit Art. 3.3.2.11.
(235)Distanța de la fiecare loc până la o ieșire de evacuare într-un spațiu de siguranță, la un acces la nivelul terenului sau o circulație carosabilă, va fi:
–max 45,00 m - pentru nivelul de stabilitate la incendiu I sau II;
–max 35,00 m - pentru nivelul de stabilitate la incendiu III;
–max 25,00 m - pentru nivelul de stabilitate la incendiu IV;
–max 15,00 m - pentru nivelul de stabilitate la incendiu V.
(236)Scaunele (băncile) trebuie să fie fixe (solidarizate pe structură de rezistență).
(237)Accesul la tribune se poate face prin combinarea, parțial sau total, a următoarelor trei sisteme:
a)lateral sau din spatele tribunei;
b)din față (în acest caz prima gradenă va fi supraînălțată cu aproximativ 1,00 m deasupra terenului de sport);
c)cu vomitorii (se recomandă accese în partea de spate-sus a gradenelor, debușând în favoarea circulației de distribuție adecvată, vomitoriile prezentând dezavantajul de a genera ambuscade în cazul evacuării de urgență).
(238)Numărul intrărilor în tribune este determinat de numărul spectatorilor, respectiv al căilor de evacuare, precum și de necesarul de controlori (care trebuie să fie cât mai redus).
(239)Distanța maximă de parcurs dintre un loc în tribună și ieșirea cea mai apropiată (evacuarea tribunei reprezentând părăsirea locurilor din tribună a tuturor spectatorilor și trecerea acestora de "punctele de acces în tribună" spre incinta exterioară tribunei) trebuie să fie de 45,00 m (pentru nivelul de stabilitate la incendiu I sau II, pentru alte încadrări în nivel de stabilitate se vor utiliza valorile prevăzute la Art. 3.3.2.9.).
(240)Dimensionarea căilor de acces și evacuare în tribune va respecta Art. 3.3.2.10.
(241)Pentru accesul, circulația și evacuarea utilizatorilor de pe gradene, treptele vor avea lățimi (de minimum 1,20 m pentru evacuarea a maximum 200 utilizatori și minimum 1,60 m pentru evacuarea a mai mult de 200 utilizatori) și adâncimi egale.
(242)Dimensiunea elementelor ce alcătuiesc tribuna trebuie să respecte datele rezultate din studiul curbei de vizibilitate, rezultând fie un profil drept al tribunelor, fie unul parabolic. În situația în care profilul transversal al gradenelor este o curbă parabolică, se va ține seama de următoarele elemente convenționale:
–prima gradenă va avea cca. 18 cm înălțime, iar ultima maximum 40 cm;
–în fața primei gradene se va rezerva un spațiu de circulație și evacuare de minim 1,20 m;
–lățimea gradenei în funcție de tipul de scaun, cu/fără spătar va fi minimum 75 cm și maximum 85 cm;
–înălțimea gradenei rezultă din calculul curbei de vizibilitate (implicit a treptelor prevăzute pe circulațiile perpendiculare pe gradene utilizabile și pentru evacuare).
(243)Dimensiunile gradenelor, respectiv înălțimea (h) și adâncimea (l), rezultă din calculul curbei de vizibilitate valorile lor maxime, respectiv minime fiind în funcție de tipul gradenei (cu locuri în picioare sau așezate) după cum urmează:
a)gradene cu locuri în picioare: h maxim = 20 cm și l minim ≥ 35 cm (recomandat 40 cm);
b)gradene cu locuri de stat jos (cu locurile de stat jos amplasate direct pe gradenă); h maxim = 40 cm și l minim = 70 cm (recomandat 80 cm). În situația amplasării acestora prin fixare pe gradene sau în condițiile în care sunt scaune individuale se ține cont de distanța minim normată de trecere între rânduri (mai mare sau egală de 35 cm) și de caracteristicile acestora.!Imagine
Figura 243 - Secțiune tribune cu profil parabolic
(la arene, stadione, săli de spectacole etc.)
Nota Figura 243: Valoarea x (lățimea gradenei) este constantă. Treptele vor avea lățimi și adâncimi egale. Înălțimea gradenei rezultă din calculul curbei de vizibilitate (y1 ≥ y2 ≥ y3 ≥ y4
≥ yn) și implicit a treptelor prevăzute pe circulațiile perpendiculare pe gradene utilizabile și pentru evacuare.
(244)Locurile de stat jos în gradene pot fi pe bănci sau pe scaune individuale, ale căror dimensiuni minime, respectiv adâncimea (l_b pentru bănci și l_s pentru scaune) și lățimea (L) sunt următoarele:
–locuri pe bănci: l_b ≥ 30 cm, l_t (lățimea minimă de trecere între rânduri) ≥ 35 cm și l_gradenă (gradena) ≥ 65 cm;
–locuri pe scaune individuale (scaune cu limite laterale cu sau fără brațe și cu spătar): L ≥ 50 cm (distanța între limitele laterale ale scaunului), l_s ≥ 35 cm (recomandat 40 cm) și l_t ≥ 35 cm (lățimea minimă suport picioare) recomandat ≥ 40 cm. Dacă spătarul scaunului este peste 30 cm înălțime, atunci lățimea minimă a suportului pentru picioare este de 40 cm.
(245)Rândurile de locuri pe scaune individuale vor fi astfel dimensionate încât să lase o lățime de trecere (lățime suport picioare) de minimum 35 cm, scaunele fiind în poziția așezat. Când scaunele sunt rabatabile, lățimea minimă de trecere între scaune (scaunele având bancheta ridicată) este recomandată să fie 50 cm. Bancheta se va așeza în consolă, astfel ca marginea anterioară să avanseze cu 20-30 cm față de peretele vertical al gradenei pe care este așezată.
(246)Distanța liberă de circulație între rândurile de scaune va fi de minimum 35 cm.
(247)Circulațiile perpendiculare pentru mai mult de 15 gradene care au pantă mai mare de 25°, se prevăd cu puncte de sprijin pentru utilizatori.
(248)La stadioanele deschise și arenele sportive în aer liber:
–numărul maxim de locuri admise pe un rând de scaune, este normat în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat și de modul în care se face evacuarea utilizatorilor din rând, potrivit prevederilor din Tabelul 130, și
Tabelul 130: Număr maxim de locuri admise pe un rând de scaune la arene și stadioane în aer liber
| Modul de evacuare al utilizatorilor aflați pe un rând de scaune | Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii | ||
| I și/sau II | III | IV și/sau V | |
| Numărul de locuri dispuse pe un rând | |||
| Pe la un capăt al rândului | 25 | 15 | 10* |
| Pe la ambele capete ale rândului | 50 | 25 | 20 |
Notă Tabelul 130: * - La stadioanele, arenele și amenajările deschise cu nivelul de stabilitate la incendiu IV sau V, se asigură obligatoriu evacuarea rândurilor de scaune la ambele capete.
–numărul maxim de rânduri de scaune, dintre 2 căi de circulație, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, va fi potrivit prevederilor din Tabelul 131.
Tabelul 131: Număr maxim de rânduri de scaune la arene și stadioane în aer liber
| Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii | I | II și/sau III | IV și/sau V |
| Numărul de rânduri | 30 | 20 | 15 |
(249)În toate categoriile de stadioane și arene se asigură condițiile speciale de siguranță și confort pentru spectatorii cu dizabilități. Pentru aceasta, trebuie să se prevadă locuri special amenajate în tribune astfel încât să asigure persoanelor cu handicap o bună vizibilitate și un acces comod (rampe pentru scaune cu rotile), precum și servicii sanitare și de asistență adecvate, proiectate pentru această categorie de spectatori, în conformitate cu normele specifice în vigoare.
(250)Trebuie asigurat spectatorilor cu dizabilități, inclusiv celor în scaune cu rotile, accesul în tribune (încă de la intrarea în stadion prin porțile închiderii exterioare), astfel încât să nu se creeze dificultăți în uz nici acestora și nici celorlalți spectatori. Spectatorii cu dizabilități locomotorii nu trebuie să se afle în nici o zonă a stadionului în care imposibilitatea lor de a se mișca repede ar reprezenta un risc pentru ceilalți spectatori în cazul evacuării în situații de urgență.
(251)Holurile și spațiile pentru circulație și odihnă se află în cea mai mare parte pe marile "inele de distribuție" din spatele tribunelor. Circulațiile de distribuire și degajament care constituie căi comune de evacuare din spatele tribunelor trebuie să aibă o lățime suficient de mare pentru a prelua aceste funcțiuni. Dacă aceste circulații sunt acoperite, vor avea o înălțime sub plafon de minimum 2,40 m (sub 2,40 m nu se vor prevedea elemente cu potențial de accidentare) și vor fi libere de orice obstacol. Se va da o atenție deosebită rezistenței materialelor folosite și a parapetelor sau mâinilor curente (cu înălțime de min 1,20 m și prevăzute cu bare care să împiedice cățărarea în cazul balustradelor). Legătura dintre accesul în stadion și circulațiile din spatele tribunelor se face prin scări largi sau rampe, obligatoriu cu rampe drepte, debușând într-o zonă largă, liberă, amplasată între tribune și incinta exterioară. Se vor evita efectele de "pâlnie" și schimbările bruște de direcție. Numărul porților aflate pe traseul acestor circulații care constituie căi comune de evacuare, trebuie limitat la minimum.
(252)Porțile de evacuare din incinta exterioară (ieșire din stadion) vor fi în număr cât mai mare. Toate porțile se vor deschide către exterior (în sensul evacuării). Nu este recomandabilă utilizarea porților culisante. Ideal ar fi ca aproximativ jumătate din închiderea exterioară să se poată deschide în momentul ieșirii publicului, fiind astfel prevăzută încât să nu încurajeze intruziunile (înălțime minimă de 2,50 m, detalii care să nu permită escaladarea etc.).
(253)Amenajările de alimentație publică se amplasează, de regulă în spatele tribunelor, în apropierea ieșirilor, dar astfel încât să nu constituie un impediment în calea fluxului de evacuare. Amplasarea mobilierului se face astfel încât să se asigure căi de acces și circulație, prin treceri cu lățimi determinate prin calcul. La amplasarea mobilierului cu locuri la mese, trebuie să se asigure treceri cu lățimi normate determinate prin calcul și prin care utilizatorii să se poată evacua în caz de incendiu, se amplasează în funcție de reglementările în vigoare luând în calcul și riscul privind conflictul, agresivitatea și violența în sport, factorii și formele de manifestare ale violenței în sport precum și metodele de combatere a acesteia.
(254)Spațiile destinate serviciului medical (care se iau în calcul în funcție de capacitatea stadionului sau arenei, respectiv, cabinet medical, infirmerie și/sau posturi de prim ajutor) trebuie să asigure evacuarea în condiții de securitate și urgență a pacienților. In cazul dotării cu cabinet medical sau infirmerie, trebuie să existe un traseu distinct, dimensionat corespunzător pentru transportul cu targa, care nu se intersectează cu celelalte circulații sau să nu poată fi obstrucționat de celelalte circulații și să aibă o parcare proprie în care staționează o salvare.
(255)Anexele cu rol în siguranța spectatorilor (post de supraveghere, spațiu regrupare personal civil de securitate, spații pentru forțele poliției cu posibilitatea de vizualizare a întregii suprafețe a stadionului și spații pentru pompieri) se amplasează în funcție de reglementările în vigoare luând în calcul și riscul care este constituit din efectul panicii asupra unei mari aglomerări de oameni.
(256)Suprafața destinată spectatorilor, precum și suprafața de joc, inclusiv căile de acces și ieșire/ evacuare jucători, trebuie supravegheate prin diverse sisteme de control și avertizare (sistemul de protecție adoptat trebuie astfel ales, încât să nu constituie pericol pentru spectatori și să nu creeze panică în timpul evacuării de urgență).
(257)1) În cazul prevederii unor bariere de dirijare a circulației, acestea vor fi astfel realizate și amplasate încât să nu împiedice circulația și evacuarea în siguranță a utilizatorilor în caz de incendiu. Dispoziția barierelor, scărilor, pasajelor și ieșirilor trebuie astfel realizată încât să asigure o evacuare fluidă, rapidă și în siguranță urmărindu-se evitarea efectului de pâlnie (căi de acces/ieșire prea înguste).2) Atunci când, pentru activități de cultură, divertisment, întruniri sau alte activități similare, pe terenul de joc al arenelor în aer liber sau al stadioanelor noi sau existente, se amenajează scene precum și/sau locuri în picioare, pe bănci sau locuri pe scaune pentru publicul utilizator, se vor lua următoarele măsuri:
a)distanța maximă de parcurs dintre un loc dispus pe terenul de joc al stadioanelor și ieșirea cea mai apropiată (evacuare în inel central, spre incinta exterioară tribunelor) trebuie să fie de maximum 100,00 m (pentru nivelul de stabilitate la incendiu I sau II), astfel:
–pentru locuri în picioare această distanță este linia ce unește locul respectiv cu cea mai apropiată ieșire (cu acces către circulațiile perpendiculare pe gradene); distanța maximă de parcurs dintre oricare loc în picioare dispus pe terenul de joc al arenelor în aer liber și al stadioanelor până la punctul de acces către circulațiile perpendiculare pe gradene nu trebuie să depășească 1/10 din perimetrul ariei de evoluție a suprafeței de joc* (așa cum este definită în reglementările de specialitate);
–pentru locuri pe bănci sau pe scaune, această distanță reprezintă suma dintre lungimea rândului și aceea a căii laterale de parcurs de la locul respectiv la cea mai apropiată ieșire (măsurată în axul acestora); distanța maximă de parcurs dintre oricare loc pe bănci sau pe scaune dispus pe terenul de joc al arenelor în aer liber și al stadioanelor până la punctul de acces către circulațiile perpendiculare pe gradene nu trebuie să depășească 1/8 din perimetrul ariei de evoluție a suprafeței de joc* (așa cum este definită în reglementările de specialitate);
b)un flux de evacuare al utilizatorilor dispuși pe terenul de joc este de 150 persoane; lățimea căilor de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor dispuși pe terenul de joc se stabilește în funcție de modul de dispunere al locurilor și al numărului de utilizatori ce trebuie evacuat, dar minimum 1,20 m pentru evacuarea unui flux, minimum 1,60 m pentru evacuarea a două fluxuri, minimum 2,00 m pentru evacuarea a trei fluxuri și 2,50 m pentru evacuarea a patru fluxuri;
c)tunelele de acces ale mașinilor de intervenție în interiorul stadionului nu se vor utiliza ca și căi de evacuare pentru publicul utilizator dispus pe terenul de joc al stadioanelor;
d)circulațiile existente ale arenelor în aer liber și ale stadioanelor, perpendiculare pe gradene, se pot utiliza ca și căi de evacuare pentru publicul utilizator dispus pe terenul de joc al stadioanelor, în funcție de încărcarea acestora din tribune și doar în condițiile în care circulațiile existente perpendiculare pe gradene nu sunt utilizate la capacitate maxim admisă conform prevederilor Art. 3.3.2.11. alin. (3) de către publicul din tribune.!Imagine
Figura 244 - Circulații pe gradene **
la stadioane și arene în aer liber
Notă Figura 244: ** = Atunci când, pentru activități de cultură, divertisment, întruniri sau alte activități similare, pe terenul de joc al arenelor în aer liber sau al stadioanelor noi sau existente se amenajează scene precum și locuri în picioare, pe bănci sau locuri pe scaune pentru publicul utilizator.
3) Atunci când, pentru activități de cultură, divertisment, întruniri sau alte activități similare, pe terenul de joc al arenelor considerate construcții închise, în acord cu definiția de la Art. 1.2.1. pct. 21) nr. 1), noi sau existente, se amenajează scene precum și/sau locuri în picioare, pe bănci sau locuri pe scaune pentru publicul utilizator, se vor lua următoarele măsuri:
a)distanța maximă de parcurs dintre oricare loc dispus pe terenul de joc arenelor considerate construcții închise până la punctul de acces către circulațiile perpendiculare pe gradene sau până la o ieșire în exterior, în funcție de forma și dimensiunile terenului pentru jocuri sportive așa cum sunt definite în reglementările de specialitate, nu trebuie să depășească:
–1/10 din perimetrul ariei de evoluție a suprafeței de joc* (așa cum este definită în reglementările de specialitate) pentru distanța maximă de parcurs dintre oricare loc în picioare dispus pe terenul de joc al arenelor considerate construcții închise, până la punctul de acces către circulațiile perpendiculare pe gradene;
–1/8 din perimetrul ariei de evoluție a suprafeței de joc* (așa cum este definită în reglementările de specialitate) pentru distanța maximă de parcurs dintre oricare loc amenajat pe bănci sau pe scaune dispus pe terenul de joc al arenelor considerate construcții închise, până la punctul de acces către circulațiile perpendiculare pe gradene;
b)un flux de evacuare al utilizatorilor dispuși pe terenul de joc al arenelor considerate construcții închise este funcție de tipul și/sau funcțiunea construcției arenei închise (de exemplu, construcția arenei poate fi tip sală aglomerată); lățimea căilor de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor dispuși pe terenul de joc se stabilește de asemenea în acord cu tipul și/sau funcțiunea construcției arenei închise;
c)circulațiile existente ale arenelor considerate construcții închise, perpendiculare pe gradene, se pot utiliza ca și căi de evacuare pentru publicul utilizator dispus pe terenul de joc al stadioanelor în funcție de încărcarea acestora din tribune și doar în condițiile în care circulațiile existente perpendiculare pe gradene nu sunt utilizate la capacitate maxim admisă, conform prevederilor normate, de către publicul din tribune.
Note Art. (257):(a) În anumite cazuri, la calculul perimetrului ariei de evoluție a suprafeței de joc* aferente terenurilor de sport, este necesar să se însumeze lățimile diferitelor piste dacă acestea există, luându-se în calcul conturul exterior maxim al terenului generat pentru jocuri sportive.(b) Oricare loc dispus pe terenul de joc al stadioanelor sau arenelor (în aer liber sau construcții închise) necesită evacuare cel puțin în două direcții.
Anexa nr. 7.4
CLĂDIRI CIVILE ÎNALTE, FOARTE ÎNALTE SAU CU SĂLI AGLOMERATEClădiri înalte și foarte înalte
(258)Clădire înaltă - clădire civilă (publică) supraterană, la care cota superioară a stratului de uzură al pardoselii ultimului nivel folosit de utilizatori este situat la peste 28 m și la mai puțin de 45 m față de cota nivelului de referință (28 m < h <45 m). Clădirile înalte trebuie să permită accesul autospecialelor serviciilor pentru situații de urgență pe minimum două (2) laturi alăturate și pe minimum 50% din perimetrul pereților exteriori atunci când forma acestora este atipică.
(259)Nu sunt considerate clădiri înalte:
–construcțiile pentru producție și/sau depozitare;
–clădirile pentru locuit colective care au maximum 12 niveluri supraterane;
(260)Clădirile civile (indiferent de destinație), la care deasupra nivelului limită normat se află un singur nivel construit ce ocupă maximum 50% din aria construită a nivelului inferior acestuia și cuprinde numai spații tehnice aferente clădirii (încăperi pentru ascensoare, centrale termice, centrale de ventilare etc.), circulații funcționale (holuri, coridoare, încăperi tampon etc.) sau spații anexă (spălătorii, călcătorii, uscătorii etc ), fără prezență permanentă de persoane.!Imagine
Figura 245 - Clădire înaltă
Notă Figura 245: cota ultimului nivel folosibil poate fi și terasa de pe clădire (în cazul amenajărilor pentru public pe aceasta), caz în care înalțimea se raportrează la acea cotă
Figura 246 - Căi de acces și intervenție la clădiri înalte!Imagine
Figura 247 - Clădiri înalte sunt numai
porțiunile/nivelurile SUPRATERANE.
(261)Nivelurile subterane nu se iau în considerare la stabilirea tipului de clădire înaltă.!Imagine
Figura 248 - Clădirile amplasate la cote mai ridicate
față de șosele, drumuri etc, nu sunt clădiri înalte!Imagine
Figura 249 - Clădiri dispuse adiacent străzilor în pantă
(262)Clădirile dispuse adiacent străzilor în pantă, nu sunt considerate înalte atunci când au asigurate accese de intervenție pe două laturi în porțiuni cu înălțimea (cota) ultimului planșeu utilizabil sub 28,00 m.
(263)La clădirile înalte si/sau foarte înalte se prevăd obligatoriu căi de acces și de intervenție pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, cel puțin integral pe două (2) laturi alăturate și, totodată, cel puțin pe 50% din perimetrul pereților exteriori!Imagine
Figura 250 - Nu sunt considerate clădiri înalte
(264)Nu sunt considerate clădiri înalte, clădirile civile (publice) la care deasupra nivelului limită (28,00 m) se află un singur nivel ce ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii și cuprinde spații tehnice.
(265)Nu sunt considerate clădiri înalte, blocurile de locuințe colective care au maximum 12 niveluri supraterane, fiind admis deasupra nivelului limită, un singur nivel care ocupă max. 50% din arie și este destinat EXCLUSIV spațiilor tehnice, spălătorii, călcătorii.!Imagine
Figura 251 - Clădire foarte înaltă construcție civilă (publică)
la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la
înălțimea de 45,00 m sau mai mult, măsurată conform precizărilor
de la clădiri înalte
(266)In clădiri înalte și foarte înalte este obligatorie asigurarea a cel puțin două căi de evacuare, distincte și independente, astfel amplasate încât să asigure distribuția lor judicioasă și posibilitatea ca persoanele să recunoască cu ușurință traseul spre exterior.!Imagine
Figura 254 - Soluție neadmisă la clădiri înalte și foarte
înalte - doar cu o scară de evacuare
Clădiri cu săli aglomerate (lungimi de evacuare la sălile aglomerate)
(267)Sălile aglomerate trebuie să aibă minimum două căi de evacuare distincte și independente.
(268)Lungimile căilor de evacuare la săli aglomerate trebuie să respecte condițiile normate, în funcție de categoria sălii aglomerate (S1, S2) și nivelul de stabilitate la incendiu al construcției.!Imagine
Figura 255 - Distanțe de evacuare în interiorul
sălilor aglomerate - variante!Imagine
Figura 256 - Distanțe de evacuare la săli
aglomerate - interior și exterior
Anexa nr. 7.5
CONSTRUCȚII CU FUNCȚIUNI MIXTE
(269)Clădire cu funcțiuni mixte - construcție supraterană care cuprinde diferite funcțiuni principale civile-civile sau civile-de producție și/sau depozitare ori producție-depozitare.
(270)Funcțiunea distinctă (civilă sau de producție sau de depozitare) care depășește 50% din aria desfășurată totală a construcției (Ad), determină încadrarea construcției respective în:
–clădire cu funcțiuni mixte predominat civile, sau– clădire cu funcțiuni mixte predominat producție, sau– clădire cu funcțiuni mixte predominat depozitare.
(271)In situația în care funcțiunea de construcție civilă este 50% din aria desfășurată a construcției (Ad), determină încadrarea construcției respective în clădire cu funcțiuni mixte predominat civile.
(272)Riscul de incendiu pe compartiment de incendiu/construcție, se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor:
–ale căror volume însumate reprezintă mai mult de 30% din volumul construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora, dacă în construcție sunt zone cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică;
–ale căror suprafețe însumate reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată a construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora.
(273)Determinarea riscului de incendiu al clădirii civilă (publică) sau de producție și/sau depozitare se realizează făcând media aritmetică a sarcinii termice raportat la procentul ocupat de riscul respectiv de incendiu pe compartiment/construcție (se raportează la aria desfășurată a riscului respectiv).
Exemplu:
Dacă o clădire are 60% risc mic, 20% risc mijlociu și 20% risc mare, riscul pe întreaga clădire este Risc MIJLOCIU.
(274)Intr-o clădire cu funcțiuni mixte, determinarea riscului de incendiu se face astfel:
–cel mai periculos risc de incendiu care reprezintă peste 30% din aria desfășurată (Ad) a unei porțiuni de construcție (separată cu pereți și planșee rezistente la foc), determină riscul de incendiu pentru întreaga porțiune și– cel mai periculos risc de incendiu al unei porțiuni de construcție, a cărui arie desfășurată (Ad) reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată (Ad) a construcției respective, determină riscul de incendiu al întregii construcții cu funcțiuni mixte.
(275)Riscul de incendiu indiferent de funcțiunea distinctă (civilă sau de producție sau de depozitare care depășește 50% din aria desfășurată a construcției Ad și care determină încadrarea construcției respective), se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor ale căror arii însumate reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată totală a construcției sau al compartimentului de incendiu, indiferent de destinația acestora. Dacă în construcție sunt zone cu risc foarte mare de incendiu, cu pericol de explozie volumetrică, riscul de incendiu pe compartiment de incendiu/construcție, se consideră riscul cel mai mare al încăperilor și zonelor ale căror volume însumate reprezintă mai mult de 30% din volumul construcției sau al compartimentului de incendiu.
(276)în cazul în care riscul cel mai mare al ariilor însumate ale încăperilor și zonelor clădirii, indiferent de funcțiunea distinctă a clădirii reprezintă mai mult de 30% din aria desfășurată totală a construcției sau al compartimentului de incendiu, acest risc este considerat relevant pentru toată construcția.
(277)În construcții cu funcțiuni mixte civile (publice) nu este admisă dispunerea unor spații sau încăperi cu pericol de explozie, cu excepția celor admise explicit (centrale termice, depozitare gaze/ fluide medicale etc.).!Imagine
Figura 258 - Clădiri cu funcțiuni mixte civile
(publice) - dispunerea unor spații sau încăperi cu
pericol de explozie
Anexa nr. 7.6
CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITAREAmplasare
(278)Condițiile normate de limitare a posibilităților de propagare a incendiilor între construcții și compartimente de incendiu sunt obligatorii și se realizează prin amplasarea la distanțele minime de siguranță stabilite în Tabelul 4 (Distanțe minime de siguranță între construcții sau compartimente de incendiu supraterane (civile, de producție și/sau depozitare)) sau se delimitează cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, cu planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc), aplicându-se prevederile stabilite la Capitolul II, Secțiunea III/2.3. - "Limitarea propagării incendiilor"/2.3.2. - "Elemente rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu și protecția golurilor funcționale de trecere" precum și indicațiile din această anexă.
(279)Construcțiile de producție și/sau depozitare se pot amplasa la distanțe de siguranță normate sau compartimentate corespunzător față de vecinătăți.!Imagine
Figura 259 - Amplasare la distanțe de siguranță!Imagine
Figura 260 - Amplasare compartimentată
Lungimi de evacuare la clădiri de producție și/sau depozitare
(280)În clădiri de producție și/sau depozitare, lungimile de evacuare vor respecta valorile normate în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu (se are în vedere Tabelul 114 (Condiții de corelare a ariilor construite (Ac) și a numărului de niveluri al construcțiilor și compartimentelor de incendiu supraterane de producție și/sau depozitare)]).
(281)Construcție etajată, cu evacuare în minimum două direcții (conform Tabelul 116 (Lungimi de evacuare în construcții de producție și/sau depozitare)).!Imagine
Figura 261 - Construcție etajată de producție și/sau
depozitare, cu evacuare în două direcții -
principii evacuare etaj
(282)În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare a utilizatorilor și cele care trec prin:
a)încăperi sau spații cu riscuri mici de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție/depozitare învecinate sau din anexele tehnico-sociale ale acestora, precum și în cazurile stabilite în normele tehnice specifice acestora;
b)încăperi sau spații cu risc mijlociu de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor învecinate și nu constituie singura lor cale de evacuare, situație în care a doua cale de evacuare poate fi constituită tot de un spațiu cu risc mijlociu de incendiu dacă traseele sunt distincte și separate între ele prin pereți rezistenți la foc minimum EI/REI 60 iar golurile de circulație din aceștia sunt protejate cu elemente de închidere EI_2 45-C5S_200;
c)încăperi sau spații cu risc mare sau foarte mare de incendiu, dacă servesc la evacuarea utilizatorilor spațiilor de producție sau depozitare cu același risc de incendiu și nu constituie singura lor posibilitate de evacuare.
(283)În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare și circulațiile care trec prin încăperi sau spații cu riscuri de incendiu mai mici sau cel mult egale cu cel din care se evacuează utilizatorii.!Imagine
Figura 262 - Construcție etajată, cu evacuare în două
direcții - principii evacuare parter
(284)În construcțiile de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare și circulațiile care trec prin încăperi sau spații cu riscuri de incendiu mai mici sau cel mult egale cu cel din care se evacuează utilizatorii.!Imagine
Figura 263 - Evacuare birouri/anexe prin spațiul în care sunt dispuse
Scări de evacuare închise din construcții de producție și/sau depozitare
(285)Scările de evacuare a utilizatorilor din construcții de producție și/sau depozitare supraterane se separă față de restul construcției prin minimum:
a)pereți EI/REI 180 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, planșee REI 90 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și uși conform Art. 6.1.5.6. (1) și (2) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)pereți EI/REI 120 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, planșee REI 60 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și uși conform Art. 6.1.5.6. (1) și (2) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;
c)pereți EI/REI 90 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, planșee REI 45 clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și uși conform Art. 6.1.5.6. (1) și (2) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;
d)pereți EI/REI 45 clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0, planșee REI 30 clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 și uși conform Art. 6.1.5.6. (1) și (2) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;
e)pereți EI/REI 30 clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0, planșee REI 15 clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, B-s1,d0 sau C-s1,d0 și uși conform Art. 6.1.5.6. (1) și (2) în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V;
(286)Podestele, rampele și grinzile scărilor interioare de evacuare vor îndeplini condițiile de comportare la foc stabilite la Art. 2.4.2.5. și Art. 2.4.2.6.!Imagine
Varianta a) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu I!Imagine
Varianta b) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu II!Imagine
Varianta c) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu III!Imagine
Varianta d) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu IV!Imagine
Varianta e) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu V
Figura 264 - Scări de evacuare închise din
construcții de producție și/sau depozitare
Goluri de acces la scări de evacuare închise din construcțiile de producție și/sau depozitare
(287)Pereții de separare ai caselor de scări închise de circulație funcțională și de evacuare a utilizatorilor față de restul construcției, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.
(288)Se au în vedere și clasele de periculozitate a materialelor la stabilirea rezistenței la foc a acestora.
(289)Golurile prin care utilizatorii construcțiilor de producție și/sau depozitare au acces la scările de evacuare închise, se protejează cu:
a)uși etanșe la foc E 30-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mic de incendiu;
b)uși rezistente la foc EI_2 45-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mijlociu de incendiu;
c)uși rezistente la foc EI_2 90-C5S_200 sau încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune (atunci când nu au ferestre directe spre exterior), prevăzute cu uși rezistente la foc EI_2 45-C5 S_200 la nivelurile supraterane ale clădirii și respectiv, cu uși EI_2 90-C5 S_200 la nivelurile subterane, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mare de incendiu;
d)încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc EI_2 90-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc foarte mare de incendiu.!Imagine
Varianta a) - risc mic (producție sau depozitare)!Imagine
Varianta b) - risc mijlociu (producție sau depozitare)!Imagine
Varianta c) - risc mare (producție sau depozitare)!Imagine
Varianta d) - risc mare (producție sau depozitare)!Imagine
Varianta e) - risc foarte mare (producție sau depozitare)!Imagine
Varianta f) - risc foarte mare și explozie volumetrică
(producție sau depozitare)
Figura 265 - Goluri de acces la scări de evacuare închise
din construcțiile de producție și/sau depozitare
Circulații comune orizontale din construcții de producție și/sau depozitare
(290)Circulațiile comune orizontale funcționale și de evacuare a utilizatorilor din construcții de producție și/sau depozitare supraterane, se separă față de restul construcției prin minimum:
a)EI/REI 90 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I;
b)EI/REI 60 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu II;
c)EI/REI 45 și clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu III;
d)EI/REI 30 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0 sau B-s1,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV;
e)EI/REI 15 și clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, B-s1,d0, B-s2,d0, C-s1,d0 sau C- s2,d0 în construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu V.
(291)Pereții de separare a circulațiilor comune orizontale funcționale și de evacuare față de restul construcției, vor îndeplini și condițiile specifice respectivelor riscuri de incendiu și/sau explozie volumetrică din încăperile adiacente.!Imagine
Figura 266 - Separare circulații comune orizontale din
construcții de producție și/sau depozitare
(general)!Imagine
Varianta a) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu I!Imagine
Varianta b) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu II!Imagine
Varianta c) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu III!Imagine
Varianta d) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu IV!Imagine
Varianta e) - construcție cu nivel de stabilitate la incendiu V
Figura 267 - Circulații comune orizontale din construcții
de producție și/sau depozitare
Goluri de acces la circulații comune orizontale din construcții de producție și/sau depozitare
(292)Golurile de circulație dispuse în pereții de separare a circulațiilor comune orizontale din construcțiile de producție și/sau depozitare, se protejează corespunzător riscurilor de incendiu specifice încăperilor adiacente, respectiv cu uși care asigură minimum:
a)E15-C5S_200 la risc mic de incendiu;
b)EI_2 30-C5S_200 la risc mijlociu de incendiu;
c)EI_2 60-C5S_200 la risc mare de incendiu;
d)EI_2 90-C5S_200 la risc foarte mare de incendiu, respectiv încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc EI_290-C5 S_200, la cele care sunt și cu risc de explozie volumetrică.!Imagine
Varianta a) - risc mic!Imagine
Varianta b) - risc mijlociu!Imagine
Varianta c) - risc mare!Imagine
Varianta d) - risc foarte mare!Imagine
Varianta e) - risc foarte mare și explozie volumetrică
Figura 268 - Goluri de acces la circulații comune
orizontale din construcții de producție și/sau depozitare
Goluri de acces la ascensoare de persoane, de marfă sau la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcții de producție și/sau depozitare
(293)Golurile de palier prin care utilizatorii au acces la ascensoare de persoane, de marfă sau la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcțiile de producție și/sau depozitare, se protejează cu:
a)uși etanșe la foc E 30, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mic de incendiu;
b)uși rezistente la foc EI 45, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mijlociu de incendiu;
c)uși rezistente la foc EI 90 sau încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune (atunci când nu au ferestre directe spre exterior) prevăzute cu uși rezistente la foc EI 45- C5S_200 la nivelurile supraterane ale construcției și respectiv încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune prevăzute cu EI 90-C5S_200 la nivelurile subterane, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc mare de incendiu; încăperi tampon protejate, ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc EI 90-C5S_200, atunci când constituie cale de acces din încăperi cu risc foarte mare de incendiu.!Imagine
Varianta a) - risc mic!Imagine
Varianta b) - risc mijlociu!Imagine
Varianta c) - risc mare!Imagine
Varianta d) - risc mare!Imagine
Varianta e) - risc foarte mare!Imagine
Varianta f) - risc foarte mare și explozie volumetrică
Figura 269 - Goluri de acces la ascensoare de persoane, de marfă sau
la alte mijloace mecanice de transport pe verticală din construcții
de producție și/sau depozitare
Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți din construcții de producție și/sau depozitare
(294)Dispozitivele de admisie a aerului și de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat asigură evacuarea fumului pe maximum 30 m adâncime a încăperii din spații de producție si/sau depozitare.!Imagine
Figura 270 - Admisie de aer și evacuare a fumului prin sistem
natural organizat la încăperi, spații și construcții de depozitare
Cerințe suplimentare la construcții de producție și/sau depozitare
(295)Construcțiile și încăperile de depozitare a bateriilor de litiu-ion trebuie prevăzute cu pereți minimum REI 180, uși EI2 90-C5S_200 (uși EI2120-C5S_200pentru depozitări de celule LiFePO4 cu aria mai mare de 36 mp precum și pentru depozitări de celule cu litiu nichel/mangan/cobalt indiferent de suprafață) și planșee min REI 120. In toate situațiile, trebuie asigurată o distanță minimă de 1,80 m pornind de la fața accesibilă a raftului cu baterii până la alte substanțe și materiale incombustibile depozitate precum și până la elemente de construcție clasa de reacție la foc A1 și până la fețele accesibile ale rafturilor adiacente cu baterii. Trebuie asigurată o distanță minimă de 2,70 m pornind de la fețele accesibile ale rafturilor cu baterii față de alte substanțe și materiale combustibile și față de elementele de construcție diferite de clasa de reacție la foc A1. Pentru mai multe rafturi instalate pe un singur rând sau instalate spate în spate, trebuie prevăzute partiții clasa de reacție la foc A1, solide, fără goluri, între rafturile adiacente. Se prevăd pereți despărțitori incombustibili sau partiții incombustibile de la planșeu până la planșeu (dacă acesta există) sau de la planșeu până la acoperiș, între rafturile adiacente, perpendicular pe deschiderile accesibile ale rafturilor, pentru a preveni răspândirea incendiului. In condițiile halelor de depozitare se prevăd pereți despărțitori sau se prevăd partiții despărțitoare clasa de reacție la foc A1, care trebuie să se extindă cu cel 0,30 m de la fața depozitărilor. Determinarea distanței orizontale dintre partițiile despărțitoare clasa de reacție la foc A1 se face în funcție de numărul rafturilor și a suprafeței aferente acestora ce pot fi protejate de instalația automată de stingere (în funcție de aria de declanșare a instalației automate de sprinklere).
(296)Containerele amplasate în exterior de depozitare a bateriilor de litiu-ion (prevăzute cu sisteme controlate de menținere a temperaturii) trebuie să fie prevăzute cu pereți minimum REI60 și uși minimum EI_2 30-C5S_200 (uși EI_2 6O-C5S_200pentru cele cu aria mai mare de 36 mp) și trebuie să respecte următoarele criterii:
–se amplasează la o distanță de minimum 10 m față de construcțiile adiacente (cu excepția distanțelor față de alte containere exterioare de depozitare a bateriilor de litiu-ion);
–trebuie asigurată o lățime între containere de minimum 1,50 m spre părțile care conțin uși de acces sau orificii de deflagrație pentru containere cu celule LiFePO4 (litiu-fier-fosfat);
–în cazul containerelor cu celule litiu nichel/mangan/cobalt trebuie asigurată o lățime între containere de minimum 4,00 m pe părțile care conțin uși de acces sau orificii de deflagrație pentru containerele prevăzute cu pereți REI 60 și uși EI_2 30-C5S_200 și o lățime între containere de minimum 2,40 m pe părțile care conțin uși de acces sau orificii de deflagrație pentru containerele amplasate în exterior prevăzute cu pereți minimum REI 120 și uși EI_2 60-C5S_200!Imagine
Figura 271 - Depozitare baterii li-ion în spații și construcții de depozitare
Anexa nr. 7.7
SPAȚII DE TIP OPEN-SPACE
(297)Exemple de spații de tip open-space sunt prezentate în Figura 272.!Imagine
Varianta a) - Vestiare cu sasuri (funcționale) de acces independente!Imagine
Varianta b) - Vestiare cu sas (funcțional) de acces comun
Figura 272 - Exemple de spații tip open-space
CARACTERISTICILE SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR CE DETERMINĂ ÎNCADRAREA
ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR, COMPARTIMENTELOR DE
INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITAREAnexa nr. 8.1
ÎNCADRAREA ÎN RISCURI DE INCENDIU A SPAȚIILOR, ÎNCĂPERILOR,
COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU ȘI CONSTRUCȚIILOR DE PRODUCȚIE ȘI/SAU
DEPOZITARE CONFORM DENSITĂȚII SARCINII TERMICE
(298)Valori ale densității sarcinii termice ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare, sunt prezentate în Tabelul 132.
Tabelul 132: Încadrare în risc de incendiu (construcții noi)
| Risc de Incendiu | Densitatea de sarcină termică (q) | Observații |
|---|---|---|
| Mic | q ≤ 420 MJ/mp | Se încadrează în această categorie, mai mică decât valoarea de referință: Încăperi și spații în care se utilizează, se prelucrează sau se depozitează materiale sau substanțe incombustibile; Încăperi și spații în care se utilizează, se prelucrează sau se depozitează substanțe sau materiale incombustibile, în stare rece sau materiale combustibile în stare de umiditate înaintată (peste 80%) sau ambalaje combustibile cu lichide incombustibile, astfel încât posibilitatea aprinderii lor este exclusă. |
| Mijlociu | 420 MJ/mp < q ≤ 840 MJ/mp | Se încadrează în această categorie, mai mică decât valoarea de referință: Încăperi și spații în care se utilizează, se prelucrează sau se depozitează substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, substanțe cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei; Încăperi și spații în care se utilizează, substanțe solide, lichide sau gazoase în calitate de combustibil în instalații și echipamente termice adecvate. |
| Mare | 840 MJ/mp < q ≤ 1.680 MJ/mp | Nu determină încadrarea în risc mare de incendiu, oricare din următoarele situații: 1 - substanțele solide, lichide sau gazoase utilizate drept combustibil pentru ardere în instalații și echipamente termice adecvate; 2 - lichidele inflamabile utilizate la comenzi hidraulice, răcire, ungere, filtre și tratamente termice, în cantități de max. 2 mc, cu condiția luării unor măsuri locale pentru limitarea propagării incendiului; 3 - echipamentul electric care conține până la 60 kg ulei pe unitatea de echipament, precum și fluxurile de cabluri cu mai puțin de 3,5 kg material combustibil/ml de flux. În asemenea situații, încadrarea se face în risc mijlociu sau mic, în funcție de riscul de incendiu în ansamblu. |
| Foarte mare | q ≥ 1.680 MJ/mp | Nu determină încadrarea în risc de incendiu foarte mare: -1 folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil pentru ardere în instalații și echipamente termice adecvate; 2 - scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf care sunt în cantități ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive. În asemenea situații, încadrarea se face în risc mijlociu sau mic, în funcție de riscul de incendiu în ansamblu. |
Notă Tabelul 132: În cazul în care densitatea de sarcină termică rezultată din substanțe și materiale combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje sau cele utilizate la transportul ori depozitarea materialelor combustibile, a unor ambalaje, palete sau rafturi combustibile este mai mare de 105 MJ/mp echiparea acestor construcții cu instalații de prevenire și stingere a incendiilor se face similar riscului de incendiu mare.
Clasificare suplimentară a materialelor/produselor și substanțelor depozitate după clasa de periculozitate (recomandare)
(299)Cu titlu de recomandare materialele/produsele și substanțele depozitate se pot clasifica și după periculozitatea acestora conform datelor din fișele tehnice/de produs și/sau fișele cu date de securitate, în acord cu recomandările din Tabelul 133 și Tabelul 134. Răspunderea în vederea adoptării măsurilor privind depozitarea materialelor/produselor și substanțelor cu periculozitate deosebit de mare cade în sarcina proiectantului și a investitorului/beneficiarului (privind măsurile de conformare pe linia securității la incendiu în ceea ce privește modul de depozitare al substanțelor sau amestecurilor potrivit și a prevederilor privind periculozitatea acestora). Proiectantul având în vedere tema de proiectare și tipul, cantitățile și posibila interacțiune a materialelor/produselor și substanțelor depozitate puse la dispoziție de către beneficiar în funcție de specificațiile producătorului, împreună cu tehnologul, trebuie să asigure măsuri de conformare în raport cu produsele sau amestecurile depozitate și în raport cu periculozitatea acestora, pentru adoptarea măsurilor de protecție și conformare pe linia securității la incendiu al spațiilor respective. In toate cazurile proiectanții vor aplica și metodologia de clasificare pe categorii a mărfurilor depozitate (redată în SR EN 12845) și atunci când apa nu este indicată ca substanță de stingere, se prevăd instalații automate de stingere cu alte substanțe prevăzute în normativul de profil.
(300)Încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare cu materiale/produse și substanțe depozitate având clasa de periculozitate: fără periculozitate relevantă, cu periculozitate redusă, cu periculozitate medie precum și cele cu periculozitate mare se determină în acord cu calculul densității sarcinii termice (conform Tabelul 132) și se iau măsuri privind limitarea incendiului prevăzute în normativ.
(301)Caractertisticile, clasificarea și ambalarea pentru materialele/produsele și substanțele depozitate trebuie să fie conforme cu regulamentele europene relevante.
(302)Pentru materialele/produsele înregistrate conform prevederilor regulamentelor europene aplicabile se vor avea în vedere măsurile specifice de combatere a incendiului din Fișa cu date de securitate, conformă cu regulamentele europene aplicabile.
Tabelul 133: Recomandare de clasificare a materialelor/produselor și substanțelor depozitate, după clasa de periculozitate (construcții noi)
| Clasa de periculozitate | Caracteristicile materialelor/produselor și substanțelor depozitate | Exemple | |
| fără periculozitate relevantă | Materiale neinflamabile fără pericol de incendiu relevant, fără ambalaje (în vrac) sau în ambalaje din materiale neinflamabile | Minereuri, produse și piese metalice: ciment, nisip, beton, materiale de construcții refractare. Fructe, legume, carne. Conserve în cutii metalice sau borcane. Lichide neinflamabile îmbuteliate (ambalaje din sticlă) etc. | |
| cu periculozitate redusă | Materiale fără periculozitate relevantă, în ambalaje din materiale cu viteză de ardere mică | Minereuri și alte materiale inerte în saci sau butoaie cu viteză de ardere mică piese metalice în folii sau prelate neinflamabile, piese metalice, cu viteză de ardere mică elemente din beton, pe palete din lemn, lichide neinflamabile sau conserve în ambalaje neinflamabile în navete sau lădițe cu viteză de ardere mică etc. | |
| Materiale și produse care se aprind greu, au viteză mică de ardere și nu au căldură de ardere (putere calorifică) mare, neambalate sau în ambalaje cu viteză de ardere redusă | Piei brute, baloți de lână (spălată și uscată), zahăr brut și cereale în vrac sau în saci, produse de panificație, tutun în recipiente etc. | ||
| Lichide neinflamabile | Lapte, apă minerală în ambalaje din plastic, carton etc. | ||
| cu periculozitate medie | Materiale și produse cu viteză de ardere medie (care nu se încadrează în clasele cu periculozitate mare sau deosebit de mare) și cu căldură de ardere (putere calorifică) de cel mult 27.3 Mj/kg, în orice fel de ambalaje, cu excepția celor din materiale plastice spongioase sau cu HRR mare | Mobilă (fără garnituri din buret de cauciuc sau plastic) și obiecte masive din lemn, butoaie din lemn goale (fără reziduuri inflamabile), produse din ebonită, fibre animale (lână, mătăse naturală, păr etc.) și fibre artificiale cu viteză de ardere mică, țesături și confecții executate din asemenea fibre, fibre vegetale toarse gros, saltele și perne (fără buret de cauciuc sau materiale plastice), articole din piele, cărți, papetărie, zahăr cristalizat, paste făinoase și alte articole de băcănie ambalate în pungi etc. | |
| Lichide inflamabile punct de aprindere mai mare de 60ºC, în ambalaje neinflamabile | Vopsele de ulei în cutii, borcane, butoaie și similare; produse farmaceutice combustibile în recipiente; lubrefianți și glicoli în butoaie sau bidoane; uleiuri vegetale în butoaie, sau sticle etc. | ||
| cu periculozitate mare | Materiale și produse fără periculozitate relevantă sau cu periculozitate mică sau medie, în ambalaje din materiale plastice spongioase sau materiale cu HRR mare | - | |
| Materiale combustibile cu viteză mare de ardere sau cu putere calorifică mai mare de 27,3 Mj/kg, indiferent de forma de ambalare | Fibre artificiale cu P_c mai mare de 27.300 Mj/kg, confecții executate din asemenea fibre, saltele și plăpumi cu umpluturi din buret, cauciuc sau materiale plastice spongioase, cauciuc brut sau prelucrat, materiale plastice și obiecte confecționate din acestea, (alt fel decât sub formă de fibre) și care nu sunt menționate la clasa cu periculozitate medie | ||
| Materiale și produse neinflamabile care pot suferi deteriorări semnificative în urma unor acțiuni externe (temperaturi înalte, apă, gaze corozive etc.), indiferent de natura ambalajelor | Aparatură electrică și electronică, utilaje și aparate de înaltă precizie, bijuterii, medicamente etc. | ||
| cu periculozitate deosebit de mare | Explozivi | În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 | - Explozivi instabili; Sau - Explozivi, diviziunea 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 sau 1.6; sau - Substanțe sau amestecuri având proprietăți explozive în conformitate cu metoda A14 din Regulamentul (CE) nr. 440/2008 și care nu fac parte din clasele de pericol peroxizi organici sau substanțe și amestecuri autoreactive |
| Gaze oxidante | categoria de pericol 1 și Conform informațiilor precizate de către producător în fișa cu date de securitate | ||
| Gaze inflamabile | categoria de pericol 1 sau 2 și Conform informațiilor precizate de către producător în fișa cu date de securitate | ||
| Lichide inflamabile | categoriile de pericol 1, 2, 3 Conform informațiilor precizate de către producător în fișa cu date de securitate | ||
| Solide inflamabile | categoriile de pericol 1, 2 Conform informațiilor precizate de către producător în fișa cu date de securitate | ||
| Substanțe și amestecuri autoreactive | tipurile A, B - explozie tipurile C, D, E, F și Conform informațiilor precizate de către producător în fișa cu date de securitate | ||
| Lichide piroforice | categoria de pericol 1 și Conform informațiilor precizate de către producător în fișa cu date de securitate | ||
| Solide piroforice | categoria de pericol 1 și Conform informațiilor precizate de către producător în fișa cu date de securitate | ||
| Substanțe sau amestecuri care se autoîncălzesc | categoriile de pericol 1, 2 și Conform informațiilor precizate de către producător în fișa cu date de securitate | ||
| Substanțe și amestecuri care, în contact cu apa, emit gaze inflamabile | categoriile de pericol 1, 2, 3 și Conform informațiilor precizate de către producător în fișa cu date de securitate | ||
| Lichide oxidante | categoriile de pericol 1, 2, 3 și Conform informațiilor precizate de către producător în fișa cu date de securitate | ||
| Solide oxidante | categoriile de pericol 1, 2, 3 și Conform informațiilor precizate de către producător în fișa cu date de securitate | ||
| Peroxizi organici | tipurile A, B - explozie tipurile B, C, D, E, F și Conform informațiilor precizate de către producător în fișa cu date de securitate | ||
Notă Tabel 133: În funcție de clasa de periculozitate a materialelor aflate în spațiu/clădire, precum și de cantitățile relevante conform Regulamentelor CE, proiectantul va asigura măsuri de protecție speciale în funcție de specificațiile producătorului.
Tabelul 134: Recomandare de clasificare a materialelor/produselor și substanțelor depozitate cu periculozitate deosebit de mare (Pentru care nu sunt aplicabile cantitățile relevante pentru încadrare în Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu modificările și completările ulterioare).
| Cu periculozitate deosebit de mare | Observații | Caracteristicile materialelor/produselor și substanțelor | Note |
|---|---|---|---|
| P1a EXPLOZIVI | Clasa de pericol "explozivi" include produse explozive [a se vedea secțiunea 2.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008]. În situația în care cantitatea de substanță explozivă sau de amestec conținută în produs este cunoscută, această cantitate este luată în considerare în sensul prezentului regulament. În situația în care cantitatea de substanță sau de amestec exploziv conținută în produs nu este cunoscută, atunci, în sensul prezentului regulament legi, întreg produsul este considerat a fi exploziv.) | - Explozivi instabili; sau - Explozivi, diviziunea 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 sau 1.6; sau - Substanțe sau amestecuri având proprietăți explozive în conformitate cu metoda A14 din Regulamentul (CE) nr. 440/2008 (a se vedea nota 9) și care nu fac parte din clasele de pericol peroxizi organici sau substanțe și amestecuri autoreactive | Testarea proprietăților explozive ale substanțelor și amestecurilor este necesară doar în situația în care procedura de depistare, în conformitate cu prevederile anexei 6 partea a 3-a a Recomandărilor ONU privind transportul mărfurilor periculoase, Manual de teste și criterii (Manualul ONU de teste și criterii)2, identifică substanța sau amestecul ca putând avea proprietăți explozive. |
| P1b EXPLOZIVI | Clasa de pericol "explozivi" include produse explozive (a se vedea secțiunea 2.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008). În situația în care cantitatea de substanță explozivă sau de amestec conținută în produs este cunoscută, această cantitate este luată în considerare în sensul prezentei legi. În situația în care cantitatea de substanță sau de amestec exploziv conținută în produs nu este cunoscută, atunci, în sensul prezentei legi, întreg produsul este considerat a fi exploziv. | Explozivi, diviziunea 1.4 (a se vedea nota) | În situația în care explozivii cuprinși în diviziunea 1.4 sunt neambalați sau reambalați, aceștia sunt incluși în categoria P1a, cu excepția situației în care se arată că pericolele corespund încă diviziunii 1.4, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008. |
| P2 GAZE INFLAMABILE | - | Gaze inflamabile, categoria 1 sau 2 | - |
| P3a AEROSOLI INFLAMABILI | Aerosolii inflamabili se clasifică în conformitate cu Directiva 75/324/CEE a Consiliului din 20 mai 1975 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la generatoarele de aerosoli3 ("Directiva referitoare la generatoarele de aerosoli"). Aerosolii "extrem de inflamabili" și "inflamabili" din Directiva 75/324/CEE corespund aerosolilor inflamabili din categoria 1 sau, respectiv, 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008. | Aerosoli "inflamabili" categoria 1 sau 2, care conțin gaze inflamabile categoria 1 sau 2 sau care conțin lichide inflamabile categoria 1 | - |
| P3b AEROSOLI INFLAMABILI | Aerosoli "inflamabili" categoria 1 sau 2, care nu conțin gaze inflamabile categoria 1 sau 2 sau care conțin lichide inflamabile categoria 1 (a se vedea nota) | Pentru a utiliza această categorie trebuie să se dovedească prin documentație că generatorul de aerosoli nu conține gaze inflamabile din categoria 1 sau 2 și nici lichide inflamabile din categoria 1. | |
| P4 GAZE OXIDANTE | - | Gaze oxidante, categoria 1 | |
| P5a LICHIDE INFLAMABILE | - | Lichide inflamabile, categoria 1; sau Lichide inflamabile categoria 2 sau 3 menținute la o temperatură superioară punctului de fierbere; sau Alte lichide cu punct de aprindere ≤60°C, menținute la o temperatură superioară punctului lor de fierbere (a se vedea nota 12) | Conform prevederilor de la pct. 2.6.4.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008, lichidele cu un punct de aprindere de peste 35°C nu este necesar să fie clasificate în categoria 3 dacă s-au obținut rezultate negative la testul susținut de combustibilitate L.2., partea III, secțiunea 32 din Manualul ONU de teste și criterii. Acest lucru nu este valabil în condiții aparte, cum ar fi temperaturi sau presiuni ridicate, și, prin urmare, astfel de lichide sunt incluse la această categorie. |
| P5b LICHIDE INFLAMABILE | - | - Lichide inflamabile de categoria 2 sau 3 în cazul cărora anumite condiții de procesare, cum ar fi presiune înaltă sau temperatură ridicată, pot crea pericole de accidente majore; sau - Alte lichide cu punct de aprindere ≤60°C în cazul cărora anumite condiții de procesare, cum ar fi presiune înaltă sau temperatură ridicată, pot crea pericole de accidente majore (a se vedea nota) | |
| P5c LICHIDE INFLAMABILE | - | Lichide inflamabile, categoria 2 sau 3, care nu sunt incluse în P5a și P5b | - |
| P6a SUBSTANȚE ȘI AMESTECURI AUTOREACTIV E și PEROXIZI ORGANICI | - | Substanțe și amestecuri autoreactive, tipul A sau B, sau peroxizi organici, tipul A sau B | - |
| P6b SUBSTANȚE ȘI AMESTECURI AUTOREACTIV E și PEROXIZI ORGANICI | - | Substanțe și amestecuri autoreactive, tipul C, D, E sau F, ori peroxizi organici, tipul C, D, E sau F | - |
| P7 LICHIDE ȘI SOLIDE PIROFORICE | - | Lichide piroforice, categoria 1 Solide piroforice, categoria 1 | - |
| P8 LICHIDE ȘI SOLIDE OXIDANTE | - | Lichide oxidante, categoria 1, 2 sau 3; ori Solide oxidante, categoria 1, 2 sau 3 | - |
| Substanțe sau amestecuri cu frază de pericol EUH001 – „Exploziv în stare uscată” | - | Pentru substanțele și amestecurile explozive, menționate în secțiunea 2.1 din anexa I, introduse pe piață umezite cu apă sau alcool sau diluate cu alte substanțe pentru a le neutraliza proprietățile explozive. | - |
| Substanțe sau amestecuri cu frază de pericol EUH006 – „Exploziv în contact sau fără contactul cu aerul” | - | Pentru substanțele și amestecurile care sunt instabile la temperaturi ambiante, de exemplu acetilena. | - |
| Substanțe sau amestecuri cu frază de pericol EUH014 – „Reacționează violent în contact cu apa” | - | Pentru substanțele și amestecurile care reacționează violent în contact cu apa, de exemplu, clorura de acetil, metalele alcaline, tetraclorura de titan. | - |
| Substanțe sau amestecuri cu frază de pericol EUH018 – „În timpul utilizării, poate forma un amestec vapori- aer, inflamabil/ exploziv” | - | Pentru substanțele și amestecurile care nu sunt clasificate ele însele ca fiind inflamabile, dar care pot forma amestecuri vapori-aer inflamabile/explozive. Pentru substanțe, acesta poate fi cazul hidrocarburilor halogenate iar pentru amestecuri se poate datora existenței unui component volatil inflamabil sau pierderii unui component volatil neinflamabil. | - |
| Substanțe sau amestecuri cu frază de pericol EUH019 – „Poate forma peroxizi explozivi” | - | Pentru substanțele și amestecurile care pot forma peroxizi explozivi în timpul depozitării, ca de exemplu eterul, 1,4-dioxanul. | - |
| Substanțe sau amestecuri cu frază de pericol EUH044 – „Risc de explozie, dacă este încălzit în spațiu închis” | - | Pentru substanțele și amestecurile care nu sunt clasificate ca fiind explozive ele însele, în conformitate cu secțiunea 2.1. din anexa I, dar care, totuși, pot prezenta proprietăți explozive, în practică, dacă sunt încălzite în mediu închis suficient. În special pentru substanțele care se descompun exploziv dacă sunt încălzite într-un recipient din oțel și care nu prezintă acest efect dacă sunt încălzite în recipiente mai puțin rezistente. | - |
| O2 Substanțe și amestecuri care în contact cu apa emit gaze inflamabile, categoria 1 | - | Orice substanță sau amestec care reacționează puternic cu apa la temperaturi ambientale și demonstrează în general o tendință a gazului produs de a se aprinde spontan sau care reacționează imediat cu apa la temperaturi ambientale astfel încât viteza de evoluție a gazului inflamabil este egală cu sau mai mare de 10 litri pe kilogram de substanță pe minut. | - |
| O3 Substanțe sau amestecuri cu frază de pericol EUH029 | - | - |
Notă Tabelul 134: Conform regulamentelor europene aplicabile (Regulament 1907/2006, modificat și completat prin 72 regulamente, Regulament 1272/2008, modificat și completat prin 31 regulamente) și ADR, tipul de substanță determină obligatoriu un anumit tip de ambalaj.
(303)Clasificarea lichidelor inflamabile se face în categorii, conform Tabelul 135.
Tabelul 135: Categorii de lichide inflamabile
| Categoria | 1 | 2 | 3 |
|---|---|---|---|
| Punct de aprindere (°C) | < 23 | < 23 | ≥ 23 |
| Punct inițial de fierbere (°C) | ≤ 35 | > 35 | ≤ 60 |
| Categoriile de lichide inflamabile | L I | L II | L III |
Notă Tabelul 135: În sensul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008, benzina, motorina și fracțiile ușoare din petrol al căror punct de aprindere este cuprins între ≥ 55° C și ≤ 75° C pot fi considerate ca făcând parte din categoria 3 (denumit LIII în Normativ).
(304)Lichid inflamabil înseamnă un lichid care are punctul de aprindere nu mai mare decât 60°C. Considerații suplimentare privind clasificarea lichidelor inflamabile
(305)Pentru clasificarea lichidelor inflamabile sunt necesare date despre punctul de aprindere și punctul inițial de fierbere. Datele pot fi determinate prin testare, găsite în literatura de specialitate sau calculate. Dacă nu există date disponibile, punctul de aprindere și punctul inițial de fierbere trebuie determinate prin testare. Pentru determinarea punctului de aprindere se folosește metoda de testare în vas închis.
(306)În cazul amestecurilor (1) care conțin lichide inflamabile cunoscute în concentrații definite, deși ele pot conține componenți nevolatili, ca de exemplu polimeri sau aditivi, punctul de aprindere nu e necesar să fie determinat experimental dacă punctul de aprindere calculat al amestecului, utilizând metoda descrisă la punctul 2.6.4.3 din Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008, este cu cel puțin 5°C (2) mai mare decât criteriul de clasificare corespunzător și cu condiția ca:(a) să fie cunoscută cu exactitate compoziția amestecului (dacă materialul are o compoziție care poate varia în limite specificate; pentru evaluare trebuie selectată compoziția cu cel mai redus punct de aprindere calculat);(b) să fie cunoscută limita inferioară de explozie a fiecărui component (trebuie aplicată o corelație adecvată atunci când aceste date sunt extrapolate la alte temperaturi decât condițiile de testare), precum și o metodă de calculare a limitei inferioare de explozie;(c) să fie cunoscută dependența de temperatură a presiunii de vapori saturați și a coeficientului de activitate pentru fiecare component în forma în care acesta este prezent în amestec;(d) starea lichidă să fie omogenă.
(307)Pentru un amestec care conține componenți nonvolatili, punctul de aprindere se calculează pe baza componenților volatili. Se consideră că un component nonvolatil scade doar cu puțin presiunea parțială a solvenților, iar punctul de aprindere calculat este doar cu puțin sub media măsurată.
Categorii de depozite de lichide inflamabile
(308)Funcție de inflamabilitatea lichidelor și capacitatea depozitată, categoriile de depozite de lichide combustibile sunt precizate în Tabelul 136.
Tabelul 136: Categorii de depozite de lichide inflamabile
| Categoria depozitului | Capacitatea depozitată (m3) | |
| Lichide din clasa L I - L II | Lichide din clasa L III | |
| D1 | peste 100.000 | peste 500.000 |
| D2 | 30.001-100.000 | 150.001-500.000 |
| D3 | 2.501-30.000 | 12.501-150.000 |
| D4 | 501-2.500 | 2.501-12.500 |
| D5 | 51-500 | 251-2.500 |
| D6 | 11-50 | 51-250 |
| D7 | până la 10 | până la 50 |
Note Tabelul 136:(a) În cazul în care se păstrează împreună lichide combustibile din clasele L I - L II cu lichide combustibile din clasa L III, fiecare 1 mc de lichid combustibil din clasele L I - L II se echivalează cu 5 mc de lichid combustibil din clasa L III.(b) Depozitele de lichide în rezervoare, după modul lor de execuție, pot fi:
–supraterane - când fundul rezervoarelor se află deasupra terenului înconjurător, la același nivel cu el sau la o adâncime mai mică decât jumătate din înălțimea rezervoarelor, precum și în cazurile în care nivelul lichidului este mai sus de cota terenului înconjurător cu minimum 2 m;
–semiîngropate - când fundul rezervoarelor se află îngropat mai mult de jumătate din înălțimea lor, iar nivelul maximum posibil al lichidului nu se află mai sus de 2 m față de cota terenului înconjurător;
–îngropate - când partea superioară a rezervoarelor este cu cel puțin 20 cm mai jos decât cota terenului înconjurător.(c) Cota terenului înconjurător se va considera nivelul minim al terenului pe o distanță de 6 m de la mantaua rezervoarelor.
PUTERI CALORIFICE
(309)Calculul sarcinii termice ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare, se realizează utilizând valorile puterilor calorifice pentru materiale uzuale conform Tabelul 137.
Anexa nr. 9.1
PUTERI CALORIFICE PENTRU MATERIALE UZUALE
Tabelul 137: Valorile puterii calorifice pentru materiale uzuale
| Nr. crt. | Denumirea materialului | Putere calorifică MJ/kg |
|---|---|---|
| 1. | Acetat de amil | 33,50 |
| 2. | Acetat de celuloză | 18,90 23,40 |
| 3. | Acetat de etil | 25,30 |
| 4. | Acetilenă | 56,15 *) 50,25 |
| 5. | Acetilaminobenzen | 31,50 |
| 6. | Acetonă | 31,50 |
| 7. | Acid acetic | 14,85 |
| 8. | Acid benzoic | 27,30 |
| 9. | Acid carbonic | 32,65 |
| 10. | Acid citric | 10,45 |
| 11. | Acid formic | 5,80 |
| 12. | Acid lactic | 14,65 |
| 13. | Acid oleic | 39,35 |
| 14. | Acid palmitic | 39,55 |
| 15. | Acid stearic | 39,75 |
| 16. | Acrilonitril | 31,80 |
| 17. | Acrilonitril-butadien-stiren (ABS) | 37,70 |
| 18. | Alcool aldol | 26,10 |
| 19. | Alcool alilic | 37,80 |
| 20. | Alcool amilic | 31,95 |
| 21. | Alcool butilic | 36,20 |
| 22. | Alcool cetilic | 43,30 |
| 23. | Alcool denaturat | 27,20 |
| 24. | Alcool etilic | 30,05 |
| 25. | Alcool metilic | 22,40 |
| 26. | Alcool propilic | 33,80 |
| 27. | Aldehidă acetică | 26,55 |
| 28. | Aldehidă formică | 18,70 |
| 29. | Aluminiu pulbere | 29,30 |
| 30. | Amidon | 17,50 |
| 31. | Amilen | 48,15 |
| 32. | Anilină | 36,70 |
| 33. | Antracen | 40,10 |
| 34. | Antracit | 35.60 |
| 35. | Asfalt | 40,60 |
| 36. | Benzen | 140,10 *) |
| 37. | Benzină | 44,35 46,65 |
| 38. | Bitum | 35,40 |
| 39. | Blănuri | 19,85 |
| 40. | Brichete de lignit | 20,10 |
| 41. | Brichete de praf de cărbune | 32,65 |
| 42. | Brânză | 13,30 |
| 43. | Bumbac | 16,75 |
| 44. | Butilenă | 48,75 |
| 45. | Cacao | 20,75 |
| 46. | Cafea | 20,10 |
| 47. | Camfor | 37,65 |
| 48. | Cărbune brun | 20,95 |
| 49. | Carne grasă | 26,35 |
| 50. | Carne slabă | 23,65 |
| 51. | Carton | 16,30 |
| 52. | Cazeină | 24,50 |
| 53. | Cauciuc | 41,85 |
| 54. | Ceară | 39,50 |
| 55. | Celuloid | 18,85 |
| 56. | Celuloză | 16,75 |
| 57. | Cereale | 14,25 17,18 |
| 58. | Ciocolată | 25,65 |
| 59. | Coca | 32,65 |
| 60. | Coca metalurgic | 30,35 |
| 61. | Dextrină | 18,20 |
| 62. | Etan | 111,75 |
| 63. | Etilenă | 33,80 59,40 *) 44,40 |
| 64. | Eter etilic | 38,50 |
| 65. | Eter metilic | 31,75 |
| 66. | Făină | 16,75 15,05 |
| 67. | Fenol | 31,25 |
| 68. | Fân | 14,65 |
| 69. | Fosfor | 24,95 |
| 70. | Gaz de cocserie | 19,15 *) |
| 71. | Gaz de cracare | 73,25 *) |
| 72. | Gaz de distilare a gudroanelor | 62,80 *) |
| 73. | Gaz de huilă | 23,00 *) |
| 74. | Gaz de lignit | 13,80 *) |
| 75. | Gaz metan | 35,80 *) 57,35 |
| 76. | Gelatină | 15,40 |
| 77. | Glicerină | 18,00 |
| 78. | Glucoză | 15,60 |
| 79. | Grafit | 33,05 |
| 80. | Grăsimi | 39,75 |
| 81. | Gudron de cărbune brun | 38,95 |
| 82. | Gudron de huilă | 34,75 |
| 83. | Hexan | 47,50 |
| 84. | Hidrogen | 11,15 *) 142,30 |
| 85. | Hidrogen sulfurat | 23,65 *) 15,35 |
| 86. | Hârtie | 16,30 |
| 87. | Huilă | 23,50 30,55 |
| 88. | Iodură de etil | 9,80 |
| 89. | In | 15,20 |
| 90. | Indigo | 29,15 |
| 91. | Izobutan | 45,55 *) |
| 92. | Lemn convențional | 18,40 |
| 93. | Lemn de foc | 17,95 |
| 94. | Lemn de esență moale | 13,80 |
| 95. | Lemn de esență tare | 19,25 |
| 96. | Lână brută | 22,85 |
| 97. | Lână curățată | 20,80 |
| 98. | Lână fibre | 23,05 |
| 99. | Linoleum | 20,95 |
| 100. | Lignit | 16,75 23,45 |
| 101. | Litieră de turbă | 14,65 |
| 102. | Magneziu | 25,40 |
| 103. | Mangal | 33,80 |
| 104. | Margarină | 31,20 |
| 105. | Mătase artificială | 24,30 |
| 106. | Mătase naturală | 21,45 |
| 107. | Melasă | 12,15 |
| 108. | Miere | 13,75 |
| 109. | Migdale | 27,05 |
| 110. | Motorină | 40,80 42,50 |
| 111. | Naftalină | 39,35 |
| 112. | Nitrobenzen | 25,45 |
| 113. | Nitroceluloză | 10,05 |
| 114. | Nitrometan | 12,20 |
| 115. | Ozocherită | 46,05 |
| 116. | Oxid de carbon | 15,70 *) |
| 117. | Păcură | 44,80 |
| 118. | Pale | 14,45 |
| 119. | Păr | 22,20 |
| 120. | Parafină | 44,50 |
| 121. | Pentan | 48,55 |
| 122. | Petrol lampant | 41,10 |
| 123. | Piei moi | 19,15 |
| 124. | Piei tari | 19,85 |
| 125. | Pâine | 10,45 |
| 126. | Pânză de in | 15,20 |
| 127. | Plăci de vată minerală cu liant de bitum 6-18 % | 7,95 |
| 128. | Poliacetat de vinil | 23,00 |
| 129. | Poliacetat de metil | 23,00 |
| 130. | Poliamide | 19,40 37,50 |
| 131. | Policarbonat | 29,30 |
| 132. | Policlorură de vinil (PVC) plastifiată | 25 33,50 |
| 133. | Policlorură de vinil (PVC) rigidă | 15 21,80 |
| 134. | Poliesteri | 20 27,20 |
| 135. | Poliesteri armați cu fibre de sticlă | 35,85 |
| 136. | Polietilenă | 33,50 46,00 |
| 137. | Polizobutelină | 43,90 |
| 138. | Polizopren | 42,70 |
| 139. | Polimetracrilat de metil | 23,40 26,80 |
| 140. | Polipropilenă | 43,40 |
| 141. | Polistiren | 31,40 41,20 |
| 142. | Politetrafluoretilină | 4,185 |
| 143. | Poliuretan | 24,00 37,70 |
| 144. | Praf de cereale | 13,65 |
| 145. | Propan | 93,55 *) 60,70 |
| 146. | Propilenă | 87,60 *) 42,60 |
| 147. | Pseudobutilenă | 48,00 44,19 |
| 148. | Rășină | 16,75 |
| 149. | Rășini epoxidice | 11,70 30,20 |
| 150. | Rășini fonolice | 23,00 30,00 |
| 151. | Siliconi | 15,50 |
| 152. | Sirop de zahăr | 34,95 |
| 153. | Smoală | 26,35 |
| 154. | Sodiu | 10,90 |
| 155. | Sterină | 39,35 |
| 156. | Sulf | 10,45 |
| 157. | Sulfură de carbon | 23,15 |
| 158. | Tananți | 22,60 |
| 159. | Tărâțe de mei | 11,65 |
| 160. | Țesături textile | 16,75 20,95 |
| 161. | Țiței | 43,111 |
| 162. | Toluen | 42,70 |
| 163. | Tetraclorheptan | 15,20 |
| 164. | Titan | 19,15 |
| 165. | Trifluorcloretilină | 5,07 |
| 166. | Trifluorclorpropan | 9,65 |
| 167. | Trifluoretan | 10,30 |
| 168. | Trifluoretilină | 9,575 |
| 169. | Turbă fibroasă umedă | 16,35 |
| 170. | Turbă fibroasă uscată | 21,75 |
| 171. | Ulei de parafină | 41,85 |
| 172. | Ulei mineral | 39,85 |
| 173. | Ulei vegetal | 38,70 |
| 174. | Unt | 38,20 |
| 175. | Uraniu | 5,15 |
| 176. | Vată minerală de liant max 4% | 0,40 |
| 177. | Vată minerală de liant peste 4% | 0,55 |
| 178. | Zahăr | 16,75 |
| 179. | Zirconiu | 12,20 |
| 180. | Xilen | 42,90 |
Notă Tabelul 137:
*)Exprimat în MJ/mcN
Anexa nr. 9.2
PUTERI CALORIFICE PENTRU CABLURI
(310)Calculul sarcinii termice pentru cabluri, se realizează utilizând valorile puterilor calorifice pentru acestea, conform Tabelul 138.
(311)Calculul sarcinii termice se realizează după cum urmează: din valoarea greutății unui km de cablu, de scade greutatea cuprului, ulterior se împarte la 1.000 pentru a obține greutatea specifică în kg/m și se înmulțește valoarea obținută cu valoarea puterii calorifice corespunzătoare materialului.
Tabelul 138: Valorile puterii calorifice pentru cabluri
| Material tip | Puterea calorifică în MJ/kg (media) |
|---|---|
| PVC | 21 |
| PE | 44 |
| PS | 42 |
| PA | 26 |
| PP | 46 |
| PUR | 23 |
| TPE-E | 23 |
| TPE-O | 26 |
| NR | 23 |
| SIR | 18 |
| EPR | 23 |
| EVA | 21 |
| CR | 17 |
| CSM | 21 |
| PVDF | 15 |
| ETFE | 14 |
| FEP | 5 |
| PFA | 5 |
| PTFE | 5 |
| HFFR | 17 |
| HFFR reticulat | 15 |
CONSTRUCȚII EXISTENTE
(312)Prevederile prezentei anexe sunt obligatorii la lucrările de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente care nu se extind, indiferent de forma de proprietate, categorie și clasă de importanță sau sursă de finanțare, în scopul asigurării protecției vieții oamenilor, bunurilor acestora, societății și mediului înconjurător. Se aplică la modificări ale clădirilor existente care se constituie ca fond construit anterior datei intrării în vigoare a normativului care nu se extind și care dețin sau nu dețin ansamblul de documente referitoare la proiectarea, execuția, recepția, exploatarea, întreținerea, repararea și urmărirea în timp a construcției. La lucrările de intervenții efectuate asupra construcțiilor existente edificate în baza prezentei anexe (a clădirilor existente care se constituie ca fond construit anterior datei intrării în vigoare a normativului), atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate, se asigură măsuri alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) care să vizeze suplinirea cerințelor care nu pot fi respectate.
(313)
(1)Modificările la construcțiile existente care se constituie ca fond construit anterior datei intrării în vigoare a normativului, se vor conforma astfel:
a)intervențiile la construcțiile existente care nu se extind, se fac păstrând performanța la foc a elementelor de construcții care se înlocuiesc în conformitate cu reglementările aplicabile la data realizării lor (în acord cu Anexa 10), iar echiparea cu instalații cu rol de securitate la incendiu se face potrivit reglementărilor tehnice în vigoare.
Notă Art. (313) lit. a): La lucrările de intervenții efectuate asupra construcțiilor existente (în conformitate cu lit. a)), atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate prin Anexa 10, se asigură măsuri de îmbunătățire a cerințelor privind securitatea la incendiu sau alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) stabilite urmare a expertizării tehnice realizată potrivit art. 12 din Regulamentul pentru verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995, cu modificările și completările ulterioare ulterioare. Măsurile de îmbunătățire a cerințelor privind securitatea la incendiu sau măsurile alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora care este obligatoriu să vizeze suplinirea cerințelor care nu pot fi respectate), se efectuează în baza unei/unor expertiză/e tehnică/e pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții si/sau instalații), întocmită/e în baza art. 9 și art. 12 din Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995, cu modificările și completările ulterioare. Măsurile propuse de către expertul tehnic/experții tehnici în vederea îmbunătățirii cerinței de securitate la incendiu este obligatoriu să vizeze suplinirea cerințelor care nu pot fi respectate, atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate.
b)lucrările de extindere la construcțiile existente se fac păstrând performanța la foc a elementelor de construcții din volumul construcției existente (care se înlocuiesc în conformitate cu reglementările aplicabile la data realizării lor, în acord cu Anexa 10 din normativ), iar lucrările de extindere din exteriorul volumului construcției existente se realizează în concordanță cu reglementările tehnice în vigoare astfel:i. în cazul în care lucrările de extindere la construcțiile existente se constituie ca și compartiment/compartimente de incendiu distinct/e (minimum unul), între construcția existentă și extindere se prevede perete antifoc. Pereții antifoc dintre construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul) se realizează conform prevederilor normativului (Capitol 2.3.2.1. Pereți rezistenți la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu), dar cel puțin 3 ore (EI-M 180/REI 180). Pereții antifoc din cadrul extinderilor construcțiilor existente (cu excepția celor prevăzuți anterior dintre construcția existentă și extindere/extinderi) se realizează conform prevederilor normativului (Capitol 2.3.2.1. Pereți rezistenți la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu). Lucrările de intervenții la construcțiile existente care își păstrează destinația, se fac păstrând performanța la foc a elementelor de construcții din volumul construcției existente (care se înlocuiesc în conformitate cu reglementările aplicabile la data realizării lor, în acord cu Anexa 10), iar lucrările de extindere din exteriorul volumului construcției existente se realizează în concordanță cu reglementările tehnice în vigoare privind construcțiile noi.ii. în cazul în care lucrările de extindere la construcțiile existente nu se constituie ca și compartiment/compartimente de incendiu distinct/e (minimum unul), între construcția existentă și extindere se prevede perete rezistent la foc având următoarele niveluri de performanță:
–REI 180/EI-M180 (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) prevăzuți cu uși EI_1 90-C5S_200 la Nivelul I de stabilitate la incendiu/gradul de rezistență la foc I;
–Nivel II - REI 120/EI120 (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) prevăzuți cu uși EI_2 60-C5S_200 la Nivelul II de stabilitate la incendiu/gradul de rezistență la foc II;
–REI 90/EI90 (clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0) prevăzuți cu uși EI_2 45-C5S_200 la Nivelul III de stabilitate la incendiu/gradul de rezistență la foc III;
–REI 60/EI60 (clasa de reacție la foc min B-s1,d0) prevăzuți cu uși EI_2 30- C5S_a la Nivelul IV de stabilitate la incendiu/gradul de rezistență la foc IV;
–REI 30/EI30 (clasa de reacție la foc min C-s1,d0) prevăzuți cu uși EI_2 15- C5S_a la Nivelul V de stabilitate la incendiu/gradul de rezistență la foc V.
Lucrările de extindere la construcțiile existente care nu se constituie ca și compartiment/ compartiment/e de incendiu distinct/e (minimum unul), trebuie să respecte următoarele condiții:
–întregul compartiment de incendiu rezultat trebuie să respecte condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească elementele principale ale construcției existente (compartimentului de incendiu existent), astfel încât întreaga construcție existentă sau compartiment existent să poată fi încadrat într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu (denumit anterior "grad de rezistență la foc") în conformitate cu Tabelul 144 din Anexa 10;
–ariile construite ale compartimentelor de incendiu rezultate admise pentru construcții civile (publice) supraterane rezultate existente trebuie să îndeplinească condițiile de corelare prevăzute în Tabelul 147 din Anexa 10 și între numărul de niveluri al clădirilor rezultate existente supraterane, destinația, nivelul de stabilitate la incendiu și capacitatea lor (număr de persoane), se vor respecta corelațiile prevăzute la Art. A.10. 3.2.5. din Anexa 10.
Notă Art. (313) lit. b): La lucrările de intervenții efectuate asupra construcțiilor existente (din volumul construcției existente, cu excepția extinderilor), atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate prin Anexa 10, se asigură măsuri de îmbunătățire a cerințelor privind securitatea la incendiu sau alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora), stabilite în baza art. 9 și art. 12 din Regulamentul pentru verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995, cu modificările și completările ulterioare. Măsurile de îmbunătățire a cerințelor privind securitatea la incendiu sau măsurile alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora care este obligatoriu să vizeze suplinirea cerințelor care nu pot fi respectate), se efectuează în baza unei/unor expertiză/e tehnică/e pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții și/sau instalații), întocmită/e în baza art. 9 din Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995, cu modificările și completările ulterioare. Măsurile propuse de către expertul tehnic/experții tehnici în vederea îmbunătățirii cerinței de securitate la incendiu este obligatoriu să vizeze suplinirea cerințelor care nu pot fi respectate, atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate.
Varianta a) - secțiune!Imagine!Imagine
Varianta b) - secțiuni!Imagine
Varianta c) - secțiuni
Figura 273 - Lucrări de intervenții efectuate
asupra construcțiilor existente
(313)
(2)Cerințele minime privind securitatea la incendiu a construcțiilor existente la care se realizează lucrări de intervenție sunt următoarele:
10.1.1.SCOP - DOMENIU DE APLICAREA.
10.1.1.1.Intervențiile la clădirile existente care dețin ansamblul de documente referitoare la proiectarea, execuția, recepția, exploatarea, întreținerea, repararea și urmărirea în timp a construcției precum și cele care nu dețin ansamblul de documente referitoare la proiectarea, execuția, recepția, exploatarea, întreținerea, repararea și urmărirea în timp a construcției, se realizează în concordanță cu prezenta anexă prevăzută la normativ. Anexa stabilește principalele condiții, performanțe și niveluri de performanță pentru construcții existente construite înainte de adoptarea prezentului normativ și are scopul de a asigura un grad minim de siguranță împotriva incendiilor și a vieții persoanelor care utilizează clădirile existente. Măsurile prevăzute în anexă au caracter minimal și nu sunt limitative. La lucrările de intervenții efectuate asupra construcțiilor existente care își păstrează destinația, atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate prin prezenta anexă, se asigură măsuri alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) care să vizeze îmbunătățirea cerințelor care nu pot fi respectate.A.10.1.1.2. Prevederile prezentei anexe sunt obligatorii la lucrările de amenajări din construcții (clădiri) existente de orice fel - denumite în continuare, în cadrul prezentei anexe "construcții" - indiferent de forma de proprietate sau destinație.A.10.1.1.3. Nu fac obiectul prezentei anexe, instalațiile și echipamentele tehnologice de producție (sisteme, utilaje, agregate, dispozitive etc.) inclusiv proiectele de montaj aferente acestora și construcțiile destinate fabricării, manipulării și depozitării explozibililor, instalațiile tehnologice în aer liber, construcțiile nucleare, construcțiile subterane hidroenergetice și ale metroului etc., precum și cele specifice organizării de șantier.A.10.1.1.4. Pentru construcțiile existente monumente istorice sau de arhitectură, prevederile prezentei anexe au caracter de recomandare, urmând a fi luate, de la caz la caz, numai măsuri de îmbunătățire a siguranței la foc posibil de realizat, fără afectarea caracterului monumentului.A.10.1.1.5. Pentru construcții și obiective existente ale structurilor de apărare națională, ordine publică și siguranță națională nominalizate prin ordine ale conducătorilor structurilor respective, prevederile prezentei anexe nu sunt obligatorii. La acestea se asigură măsurile de siguranță la foc stabilite de organele proprii de specialitate ale acestora, aprobate de conducătorii structurilor respective.A.10.1.1.6. Se aplică condițiile prevăzute în "'SECȚIUNEA I - 1.1. Obiect, domeniu de aplicare a CAPITOLULUI1 - 1. PREVEDERI GENERALE" din normativ, referitoare la:
–prevederile generale, performanțele comune și cele specifice care sunt obligatorii pentru toți factorii cu atribuții conform Art. 1.1.2. (1) și (2) din normativ;
–măsurile luate vizând condițiile de comportare la foc și măsurile de securitate la incendiu asigurate de principalele materiale, produse și elemente de construcții și instalații utilizate la proiectarea și realizarea construcțiilor se prevăd conform Art. 1.1.10. (1) din normativ;
–evaluarea performanțelor de comportare la foc a elementelor de construcții vor respecta Art. 1.1.8. (1) din normativ.A.10.1.2. TERMINOLOGIE, CLASIFICĂRIA.
10.1.2.1.Se aplică în conformitate cu "SECȚIUNEA II /1.2. Terminologie, clasificări" din actualul normativ.A.10.1.2.2. În sensul prezentei anexe, terminologia și clasificările utilizate au semnificațiile precizate la "'SECȚIUNEA II 1.2. Terminologie, clasificări" din normativ, precum și următoarele semnificații specifice prezentei anexe:
a)Clasa de combustibilitate - caracteristică a unui material sau element, exprimată prin nivelul parametrilor specifici, determinați în urma unor încercări standardizate .
b)Combustibilitatea materialelor și elementelor de construcții - Capacitatea acestora de a se aprinde și arde în continuare, contribuind la creșterea cantității de căldură dezvoltată de incendiu. Materialele și substanțele ce se depozitează, se clasifică și în clase de periculozitate, simbolizate P1 la P5.
În funcție de comportarea la foc, materialele și elementele de construcții, pot fi:
–incombustibile (A1 sau A2-s1,d0) în conformitate cu Tabelul 139;
–combustibile în conformitate cu Tabelul 140.
Tabelul 139: Materiale și elemente de construcție incombustibile (la construcții existente)
| Clasa de combustibilitate | Clasa de reacție la foc | Sintetizare în anexă | |
|---|---|---|---|
| incombustibile | A1 | - | A1 și/sau A2-s1,d0 |
| A2 | S1, d0 | ||
Tabelul 140: Materiale și elemente de construcție combustibile (la construcții existente)
| Nr. Crt. | Clasa de combustibilitate | Clasa de reacție la foc | Sintetizare în anexă | |
|---|---|---|---|---|
| 1. | practic neinflamabile C1 (CA2a) | A2 | s1, d1 | A2-s1÷s3,d0÷d1; B-s1÷s3,d0÷d1 |
| s2, d0 | ||||
| s2, d1 | ||||
| s3, d0 | ||||
| s3, d1 | ||||
| B | s1, d0 | |||
| s1, d1 | ||||
| s2, d0 | ||||
| s2, d1 | ||||
| s3, d0 | ||||
| s3, d1 | ||||
| 2. | dificil inflamabile C2 (CA2b) | C | s1, d0 | C-s1÷s3,d0÷d1 |
| s1, d1 | ||||
| s2, d0 | ||||
| s2, d1 | ||||
| s3, d0 | ||||
| s3, d1 | ||||
| 3. | mediu inflamabile C3 (CA2c) | D | s1, d0 | D-s1 ÷ s3,d0÷d1 |
| s1, d1 | ||||
| s2, d0 | ||||
| s2, d1 | ||||
| s3, d0 | ||||
| s3, d1 | ||||
| 4. | ușor inflamabile C4 (CA2d) | A2 | s1, d2 | A2-s1÷s3,d2; B-s1 ÷ s3,d2; C-s1÷s3,d2; D-s1 ÷s3,d2; E-d2 |
| s2, d2 | ||||
| s3, d2 | ||||
| B | s1, d2 | |||
| s2, d2 | ||||
| s3, d2 | ||||
| C | s1, d2 | |||
| s2, d2 | ||||
| s3, d2 | ||||
| D | s1, d2 | |||
| s2, d2 | ||||
| s3, d2 | ||||
| E | d2 | |||
| F | - | |||
Note Tabelul 140:(a) Clasa de combustibilitate a produsului se înlocuiește, în funcție de utilizarea finală preconizată, cu una dintre clasele de reacție la foc din tabel.(b) La înlocuirea claselor de combustibilitate cu clasele de reacție la foc se va avea în vedere adoptarea nivelurilor de performanță pentru emisia de fum și picături/particule arzânde corespunzător utilizării preconizate/finale a produsului, conform prevederilor din Ordinul comun al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului și al ministrului de stat, ministrul administrației și internelor nr. 1822/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc, cu modificările și completările ulterioare.(c) Materialele din clasele C1 (CA2a) și C2 (CA2b) respectiv practic neinflamabile și dificil inflamabile, sunt considerate greu combustibile.
Tabelul 141: Clase de performanță privind reacția la foc a produselor pentru construcții, cu excepția pardoselilor și a produselor termoizolante pentru tubulatura liniară (*) la construcții noi și existente
| Clasa | Metoda(e) de încercare | Criterii de clasificare | |
| Criterii de baza | Criterii suplimentare | ||
| A1 | SR EN ISO 1182(*1) și | Delta T ≤ 30 °C și Delta m ≤ 50 % și t(f) = 0 (fără flacara susținută) | |
| SR EN ISO 1716 | PCS ≤ 2,0 MJ.kg^-1(*1) și PCS ≤ 2,0 MJ.kg^-1 (*2)(*2a) și PCS ≤ l,4 MJ.m^-2(*3) și PCS ≤ 2,0 MJ.kg^-1(*4) | ||
| A2 | SR EN IS0 1182(*1) sau | Delta T ≤ 50°C și Delta m ≤ 50 % și t(f) ≤ 20s | |
| SR EN ISO 1716 și | PCS ≤ 3,0 MJ.kg^-1 (*1) și PCS ≤ 4,0 MJ.m^-2 (*2) și PCS ≤ 4,0 MJ.m^-2 (*3) și PCS ≤ 3,0 MJ.kg^-1 (*4) | ||
| SR EN 13823 (SBI); | FIGRA ≤ 120 W.s^-1 și LFS < marginea epruvetei și THR(600s) ≤ 7,5 MJ | Emisie de fum(*5) și Picături/ particule arzânde(*6) | |
| B | SR EN 13823 (SBI) și | FIGRA ≤ 120 W.s"1 și LFS < marginea epruvetei și THR(600s) ≤ 7,5 MJ | Emisie de fum(*5) și Picături/ particule arzânde(*6) |
| SR EN ISO 11925- 2(*8) Expunere = 30 s | Fs ≤ 150 mm în 60 s | ||
| C | SR EN 13823 (SBI) și | FIGRA ≤ 250 W.s^-1 și LFS < marginea epruvetei și THR(600s) ≤ 15 MJ | Emisie de fum(*5) și Picături/ particule arzânde(*6) |
| SR EN ISO 11925- 2(*8) Expunere = 30 s | Fs ≤ 150 mm în 60 s | ||
| D | SR EN 13823 (SBI) și | FIGRA ≤ 750 W.s^-1; | Emisie de fum(*5) și Picături/ particule arzânde(*6) |
| SR EN ISO 11925- 2(*8) Expunere = 30 s | Fs ≤ 150 mm în 60 s | ||
| E | SR EN ISO 11925- 2(*8) Expunere = 15 s | Fs ≤ 150 mm în 20 s | Picături/ particule arzânde(*7) |
| F | Fără performanță determinată | ||
| (*) Tratarea anumitor familii de produse (țevi, conducte, cabluri etc.) este în curs de examinare la nivel european și poate duce la modificarea prezentului regulament. (*1) Pentru produse omogene și componenți substantiali ai produselor neomogene. (*2) Pentru orice component nesubstanțial exterior al produselor neomogene. (*2a) Pentru orice component exterior nesubstanțial, având PCS ≤ 2,0 MJ.m^-2, în cazul în care produsul îndeplinește următoarele criterii din SR EN 13823 (SBI): FIGRA ≤ 20W.S^-1; și LFS < marginea epruvetei și THR(600s) ≤ 4,0 MJ, și s1, și d0. (*3) Pentru orice component nesubstanțial interior al produselor neomogene. (*4) Pentru produs în ansamblul său. (*5) s1 = SMOGRA ≤ 30 mp.s^-1 și TSP(600s) ≤ 50 mp; s2 = SMOGRA ≤ 180 mp.s^-2 și TSP(600s) ≤ 200 mp; s3 = nici s1 nici s2. (*6) d0 = fără picături/particule arzânde conform SR EN 13823 (SBI) înainte de 600s; d1 = fără picături/particule arzânde care persistă mai mult de 10s conform SR EN 13823 (SBI) în 600 s; d2 = nici d0 nici d1; Aprinderea hârtiei de filtru conform SR EN ISO 11925-2 clasifică în clasa d2. (*7) Acceptat = nu se aprinde hârtia de filtru (fără clasă); respins = se aprinde hârtia de filtru (clasa d2). (*8) În cazul aplicării flăcării pe suprafața sau a aplicării pe muchia epruvetei, se tine seama de condițiile de utilizare finală a produsului. | |||
Tabelul 142: Clase de performanță privind reacția la foc a pardoselilor pentru construcții
| Clasa | Metoda(e) de încercare | Criterii de clasificare | |
| Criterii de bază | Criterii suplimentare | ||
| A1(FL) | SR EN ISO 1182(*1) și | Delta T ≤ 30° °C și Delta m ≤ 50 % și t(f) = 0 (fără flacără susținută) | |
| SR EN ISO 1716 | PCS ≤ 2,0 MJ.kg^-1(*1) și PCS ≤ 2,0 MJ.kg^-1 (*2) și PCS ≤ l,4 MJ.m^-2 (*3) și PCS ≤ 2,0 MJ.kg^-1 (*4) | ||
| A2(FL) | SR EN IS0 1182(*1) sau | Delta T ≤ 50°C și Delta m ≤ 50 % și t(f) ≤ 20s | |
| SR EN ISO 1716 și | PCS ≤ 3,0 MJ.kg^-1 (*1) și PCS ≤ 4,0 MJ.m^-2 (*2) și PCS ≤ 4,0 MJ.m^-2 (*3) și PCS ≤ 3,0 MJ.kg^-1 (*4) | ||
| SR EN ISO 9239-1(*5) | Flux critic(*6) ≥ 8,0 kW.m^-2 | Emisie de fum(*7) | |
| B(FL) | SR EN ISO 9239-1(*5) și | Flux critic(*6) ≥ 8,0 kW.m^-2 | Emisie de fum(*7) |
| SR EN ISO 11925-2(*8) Expunere = 15 s | Fs ≤ 150 mm în 20 s | ||
| C(FL) | SR EN ISO 9239-1(*5 și | Flux critic(*6) ≥ 4,5 kW.m^-2 | Emisie de fum(*7) |
| SR EN ISO 11925-2(*8) Expunere = 15 s | Fs ≤ 150 mm în 20 s | ||
| D(FL) | SR EN ISO 9239-1(*5) și | Flux critic(*6) ≥ 3,0 kW.m^-2 | Emisie de fum(*7) |
| SR EN ISO 11925-2(*8) Expunere = 15 s | Fs ≤ 150 mm în 20 s | ||
| E(FL) | SR EN ISO 11925-2(*8) Expunere = 15 s | Fs ≤ 150 mm în 20 s | |
| F | Fără performanță determinată | ||
| (*1) Pentru produse omogene și componentele substanțiale ale produselor neomogene. (*2) Pentru orice component nesubstanțial exterior al produselor neomogene. (*3) Pentru orice component nesubstanțial interior al produselor neomogene. (*4) Pentru produs în ansamblul sau. (*5) Durata încercării = 30 minute. (*6) Fluxul critic este definit ca fiind fluxul radiant a cărui valoare este cea mai scăzută dintre fluxul radiant de la care flacăra se stinge sau fluxul radiant după o încercare cu durata de 30 minute. (*7) s1 = fum ≤ 750 % min; s2 = când nu se încadrează în s1. (*8) Când flacăra acționează pe suprafață sau când flacăra acționează pe muchia epruvetei, ținând seama de condițiile de utilizare finală a produsului. | |||
c)Compartiment de incendiu - construcție independentă (instalație), precum și construcții comasate sau grupate amplasate la distanțele normate față de vecinătăți sau volum construit compartimentat prin pereți antifoc față de construcțiile (instalațiile) adiacente. In clădirile existente înalte și foarte înalte, compartimentul de incendiu poate fi un volum închis, constituit din unul până la trei niveluri succesive, delimitate de elemente rezistente la foc conform prezentei anexe și cu aria desfășurată totală conform compartimentului de incendiu admis pentru construcțiile civile (publice) de nivelul I de stabilitate la incendiu.
d)Construcții (clădiri) existente - obiecte construite existente supraterane (cu sau fără subsoluri ori demisoluri) sau subterane, având următoarele destinații și funcțiuni:
● civile (publice) - pentru locuit, administrație, comerț, sănătate, cultură, învățământ, sport, turism etc.;
● de producție și/sau depozitare - pentru activități specifice de bază sau auxiliare, (hale, ateliere, depozite etc );
● mixte - pentru diferite activități civile (publice), de producție și/sau depozitare, ori civile (publice) și de producție și/sau depozitare, înglobate în același volum construit.
e)Construcție (clădire) existentă blindată - construcție închisă supraterană în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, având acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces. încăperile blindate cu aria construită (Ac) mai mare de 1.000 mp sunt considerate construcții blindate.
f)Construcție (clădire) existentă monobloc - construcție închisă cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m.g) Cvartal - zonă construită, delimitată de străzi adiacente care se intersectează.
h)Grad de rezistență la foc - capacitate globală a construcției sau a compartimentului de incendiu de a răspunde la acțiunea unui incendiu standard, indiferent de destinația sau funcțiunea acestuia. Se echivalează cu termenul precizat la SECȚIUNEA II 1.2./Terminologie, clasificări/nr. crt. 53 Nivel de stabilitate la incendiu din normativ.
i)Panouri existente de învelitoare - elemente autoportante existente montate pe șarpante ale construcțiilor existente, cu rol de izolare hidrofugă și după caz termică.
j)Perete sau planșeu antifoc existent - element de construcție vertical sau orizontal realizat din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, având rezistența la foc cel puțin egală cu nivelul stabilit în funcție de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din compartimentele de incendiu existente pe care le separă, conformat și realizat potrivit prevederilor prezentei anexe.
k)Risc de incendiu - probabilitatea izbucnirii incendiilor în spații, încăperi, construcții sau compartimente de incendiu sau instalații; în cele cu funcțiuni civile (publice) existente se exprimă prin riscuri de incendiu, iar în cele destinate activităților de producție și de depozitare existente se exprimă prin "categorii de pericol de incendiu".
10.2.1.RISC DE INCENDIU SI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIURisc de incendiuA.
10.2.1.1.La clădirile existente civile (publice) riscul de incendiu este determinat, în principal, de densitatea sarcinii termice (q) stabilită prin calcul și de destinația respectivă. conform Art. 2.1.2. și Art. 2.1.3..A.10.2.1.2. În funcție de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu în clădiri civile (publice) existente, poate fi:
–mare: Qi = peste 840 MJ/mp;
–mijlociu: Qi = 420 MJ/mp ÷ 840 MJ/mp;
–mic: Qi = sub 420 MJ/mp.A.10.2.1.3. În funcție de destinație (funcțiune), unele spații și încăperi din clădirile civile (publice) existente, se încadrează în următoarele riscuri de incendiu:
–mare: în care se utilizează, sau depozitează materiale sau substanțe combustibile (arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje autoturisme etc.);
–mijlociu: în care se utilizează foc deschis (bucătării, centrale termice, oficii cu preparări calde etc.);
–mic: celelalte încăperi și spații.
În încăperile și spațiile echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor, riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici. Pentru întregul compartiment de incendiu sau clădire existentă, riscul de incendiu considerat va fi cei mai mare care reprezintă minimum 30% din volumul acestora.
A.10.2.1.4. La construcții de producție si/sau depozitare existente, riscul de incendiu are în vedere natura activităților desfășurate, caracteristicile de ardere ale materialelor și substanțele utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, și densitatea sarcinii termice, se au în vedere prevederile din Tabelul 143. La acestea riscul de incendiu este definit prin anterioarele categorii de pericol de incendiu, ce exprimă:
–categoriile A (BE3a) și B (BE3b): posibilități de incendiu și explozie volumetrică (risc foarte mare de incendiu);
–categoria C (BE2): posibilități de incendiu/ardere (risc mare de incendiu);
–categoria D (BE1a): existența focului deschis sub orice formă, în absența substanțelor combustibile (risc mijlociu de incendiu);
–categoria E (BE1b): existența unor materiale sau substanțe incombustibile în stare rece sau a substanțelor combustibile în stare de umiditate înaintată, peste 80% (risc mic de incendiu).A.10.2.1.5. Zonele din încăperi, încăperile, compartimentele și construcțiile existente de producție si/sau depozitare vor avea definit riscul de incendiu (fiecare în parte) prin una din cele cinci categorii de pericol de incendiu, conform prevederilor din Tabelul 143, în funcție de pericolul de incendiu determinat de proprietățile fizico-chimice ale materialelor și substanțelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate - inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele etc. Pentru construcții și compartimente de incendiu existente, se va avea în vedere echivalarea fostelor categorii de pericol de incendiu, conform prevederilor din Tabelul 143 (în funcție de pericolul de incendiu determinat de proprietățile fizico-chimice ale materialelor și substanțelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate -inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele etc.) cu caracteristicile substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare.
Tabelul 143: Caracteristici ale substanțelor și materialelor ce determină încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare existente
| Risc de Incendiu | Caracteristicile substanțelor și materialelor | Precizări |
|---|---|---|
| RISC Foarte mare Categoria de pericol de incendiu A (BE3a) | Substanțe și materiale a căror aprindere sau explozie poate să aibă loc în urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa sau cu alte substanțe ori materiale. Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor până la 28ºC, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie până la 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive. | Nu determină încadrarea în risc de incendiu foarte mare: 1 - folosirea substanțelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil pentru ardere; 2 - scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf care sunt în cantități ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive. În asemenea situații, încadrarea se face în risc mare, mijlociu sau mic, în funcție de densitatea sarcinii termice și riscul de incendiu în ansamblu. În cazul în care densitatea de sarcină termică rezultată din materialele și substanțele combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje sau cele utilizate la transportul sau la depozitarea materialelor combustibile, a ambalajelor, paletelor sau rafturilor combustibile este mai mare de 105 MJ/mp, atunci riscul de incendiu este considerat foarte mare. |
| RISC Foarte mare Categoria de pericol de incendiu B (BE3b) | Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor cuprinsă între 28ºC și 100ºC, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie mai mare de 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive. Fibre, praf sau pulberi, care se degajă în stare de suspensie, în cantități ce pot forma cu aerul amestecuri explozive. | |
| RISC Mare Categoria de pericol de incendiu C (BE2) | Substanțe și materiale combustibile solide. Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100ºC. | Nu determină încadrarea în risc mare de incendiu, oricare din următoarele situații: 1 - substanțele solide, lichide sau gazoase utilizate drept combustibil pentru ardere. 2 - lichidele combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste 100ºC utilizate la comenzi hidraulice, răcire, ungere, filtre și tratamente termice, în cantități de max. 2 mc, cu condiția luării unor măsuri locale pentru limitarea propagării incendiului; 3 - echipamentul electric care conține până la 60 kg ulei pe unitatea de echipament, precum și fluxurile de cabluri cu mai puțin de 3,5 kg material combustibil/ml de flux. În situațiile de mai sus, încadrarea se face în funcție de pericolul de incendiu în ansamblu și densitatea de sarcină termică, în risc mijlociu sau mic de incendiu. În cazul în care densitatea de sarcină termică rezultată din materialele și substanțele combustibile din spațiul respectiv, inclusiv cele din utilaje (care nu se încadrează la aliniatul 2 și 3) sau cele utilizate la transportul sau utilizate la depozitarea materialelor combustibile, a ambalajelor, paletelor sau rafturilor combustibile, este mai mare de 105 MJ/mp, atunci riscul de incendiu este considerat mare. |
| RISC Mijlociu Categoria de pericol de incendiu D (BE1a) | Substanțe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, substanțe cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei. Substanțe solide, lichide sau gazoase ce se ard în calitate de combustibil. | |
| RISC Mic Categoria de pericol de incendiu E (BE1b) | Încăperi și spații în care se utilizează, prelucrează ori depozitează materiale sau substanțe incombustibile și nu este utilizat focul deschis. Substanțe sau materiale incombustibile, în stare rece sau materiale combustibile în stare de umiditate înaintată (peste 80%), ori ambalaje combustibile cu lichide incombustibile, astfel încât posibilitatea aprinderii lor este exclusă. |
A.10.2.1.6. Riscurile de incendiu (fostele categorii de pericol de incendiu) se stabilesc pe zone și încăperi precum și independent pentru fiecare compartiment existent de incendiu în parte și construcție existentă, menționând-se obligatoriu în documentația tehnico-economică. Cel mai periculos risc (cea mai periculoasă categorie de pericol) de incendiu necompartimentată existentă într-o încăpere (spațiu), compartiment de incendiu sau construcție existentă, de regulă, determină riscul (categoria de pericol) a acestora, cu următoarele excepții:
–categoriile A și B de pericol de incendiu al căror volum aferent este mai mic de 5% din volumul încăperii sau a compartimentului respectiv;
–categoriile C și D de pericol de incendiu cu un volum aferent mai mic de 10% din volumul încăperii sau al compartimentului respectiv, fără a depăși o arie de 400 mp.
În cazurile exceptate se iau măsuri care să reducă posibilitățile formării concentrației locale cu pericol de explozie și a propagării incendiului spre spațiile învecinate din cadrul încăperii sau al compartimentului respectiv. In cazul existenței mai multor categorii de pericol de incendiu necompartimentate, situate în puncte distincte ale încăperii sau ale compartimentului existent, se iau în considerare sumele volumelor aferente și respectiv ale ariilor efective ale fiecărei categorii de pericol. Pentru categoriile C și D (BE2 și BE1a) de pericol de incendiu însumarea se aplică numai dacă distanța dintre spațiile respective, este mai mică de 40 m (măsurată pe orizontală). Pentru compartimente de incendiu sau construcții existente, categoria de pericol de incendiu cea mai periculoasă se extinde la întregul volum al acestora atunci când reprezintă mai mult de 30% din volumul construit al compartimentului sau construcției.
Note:
(1)Recomandabil ca la estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilității de inițiere a unui incendiu și de producere a consecințelor acestuia, să se aibă în vedere, de regulă, și următoarele elemente:
a)pericolele de incendiu identificate;
b)nivelurile criteriilor de performanță ale construcțiilor privind cerința fundamentală "securitate la incendiu";
c)nivelul de echipare și dotare cu sisteme, instalații, echipamente și aparatură de alimentare cu apă, gaze combustibile, energie electrică și termică, de ventilație și climatizare, starea de funcționare și performanțele acestora;
d)factorul uman, determinat de numărul de persoane, vârsta și starea fizică ale acestora, nivelul de instruire;
e)alte elemente care pot influența producerea, dezvoltarea și/sau propagarea unui incendiu.
(2)Pentru estimarea riscului de incendiu, se recomandă să se ia în considerare următorii factori:
a)probabilitatea inițierii unui incendiu (surse de aprindere posibile în funcție de natura activităților desfășurate precum și circumstanțe care pot favoriza aprinderea);
b)destinația clădirii, precum și dezvoltarea, severitatea și posibilitățile de propagare a incendiului, stabilite în funcție de densitatea sarcinii termice (q) și/sau viteza de degajare a căldurii datorată tipurilor și cantităților de produse utilizate și materiale adăpostite;
c)categoriile de utilizatori ai clădirii;
d)nivelul de asigurare a protecției bunurilor în unele cazuri, produselor de construcții, mediului și al continuității activității.
A.10.2.1.7. Pentru determinarea concentrației amestecului exploziei în construcții existente se ține seama de scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf, atât în timpul desfășurării normale a activității, cât și în cazurile accidentale de avarie stabilite prin proiect la instalațiile de utilități aferente.Nivel de stabilitate la incendiuA.
10.2.1.8.Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească elementele principale ale construcției existente (compartimentului de incendiu existent) astfel încât întreaga construcție existentă sau compartiment existent să poată fi încadrat într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu (denumit anterior "grad de rezistență la foc"), sunt precizate în Tabelul 144.
Tabelul 144: Condiții minime pentru încadrarea construcțiilor existente în nivel de stabilitate la incendiu
| Nr. crt. | Tipul elementelor de construcție utilizate | Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției/compartimentului | |||||
| I | II | III | IV | V | |||
| 1 | STALPI (R) | 180 A1 sau A2-s1,d0 | 120 A1 sau A2-s1,d0 | 60 min. A2- s1÷s3,d0÷d1 B- s1÷s3,d0÷d1 | 30 min. C-s1÷s3,d0÷d1 | - min. A2-s1÷s3,d2 B-s1÷s3,d2 C-s1÷s3,d2 D-s1÷s3,d2 E-d2 | |
| 2 | GRINZI (R) | 60 A1 sau A2-s1,d0 | 45 (30)(***) A1 sau A2-s1,d0 | 45 (30)(***) min. A2-s1÷s3,d0÷d1 B-s1÷s3,d0÷d1 | 15 min. C-s1÷s3,d0÷d1 | - min. A2-s1÷s3,d2 B-s1÷s3,d2 C-s1÷s3,d2 D-s1÷s3,d2 E-d2 | |
| 3 | PLANȘEE (planșee nervuri, acoperișuri terasă) (REI) | 60 A1 sau A2-s1,d0 | 45 (30)(***) A1 sau A2-s1,d0 | 45 (30)(***) min. A2-s1÷s3,d0÷d1 B-s1÷s3,d0÷d1 | 15 min. C- s1÷s3,d0÷d1 | - min. A2-s1÷s3,d2 B-s1÷s3,d2 C-s1÷s3,d2 D-s1÷s3,d2 E-d2 | |
| 4 | PEREȚI PORTANȚI (STRUCTURALI) cu rol de limitare a propagării focului (REI) | 180 A1 sau A2-s1,d0 | 120 A1 sau A2-s1,d0 | 60 min. A2- s1÷s3,d0÷d1 B- s1÷s3,d0÷d1 | 30 min. C-s1÷s3,d0÷d1 | - min. A2-s1÷s3,d2 B-s1÷s3,d2 C-s1÷s3,d2 D-s1÷s3,d2 E-d2 | |
| 5 | Pereti neportanți despărțitori interiori cu rol de limitare a propagării focului (EI) | (***) 30 A1 A2-s1,d0 | 30 min. A2-s1÷s3,d0÷d1 B-s1÷s3,d0÷d1 | 15 min. C-s1÷s3,d0÷d1 | 15 min. D-s1÷s3,d0÷d1 | - min. A2-s1÷s3,d2 B-s1÷s3,d2 C-s1÷s3,d2 D-s1÷s3,d2 E-d2 | |
| 6 | Pereți exteriori neportanți (cu excepția panourilor de tâmplărie, a pereților cortină, fațadelor ventilate, fațadelor duble „double skin”).(E) | 15 A1 sau A2-s1,d0 | 15 min. A2-s1 ÷s3,d0÷d1 B÷s1+s3,d0÷d1 | 15 min. C-s1+s3,d0+d1 | - min. D- s1÷s3,d0÷d1 | - min. A2-s1÷s3,d2 B-s1÷s3,d2 C-s1÷s3,d2 D-s1÷s3,d2 E-d2 | |
| 7 | Șarpante ale acoperișurilor, acoperișuri autoportante (cupole, structuri spațiale reticulate etc.) și planșee – terasă care nu constituie căi de evacuare sau care preiau încărcări provenite numai din zăpadă (R) | 45 (30) A1 sau A2-s1,d0 | 30 (15)(***) min. A2-s1÷s3,d0÷d1 B-s1÷s3,d0÷d1 | 15 min. C-s1÷s3,d0÷d1 | - min. D- s1÷s3,d0÷d1 | - min. A2-s1÷s3,d2 B-s1÷s3,d2 C-s1÷s3,d2 D-s1÷s3,d2 E-d2 | |
| 8 | Panouri/ sisteme de învelitoare ale acoperișurilor (EI) | a. cu încărcări din vânt și zăpadă | 15 A1 sau A2-s1,d0 (*) | - min. A2- s1÷s3,d0÷d1 B-s1÷s3,d0÷d1 (*) | - min. C- s1÷s3,d0÷d1 (*) | - min. D- s1÷s3,d0÷d1 (*) | - min. A2-s1÷s3,d2 B-s1÷s3,d2 C-s1÷s3,d2 D-s1÷s3,d2 E-d2 (*) |
| b. cu încărcări suplimen tare provenite din PV | (**) Broof (T4) | (**) Broof (T3) | (**) Broof (T3) | (**) Croof (T3) | (**) Droof (T3) | ||
Note Tabelul 144:(a) (*) La construcțiile existente echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere ori ceață de apă, cu excepția celor încadrate în nivel I de stabilitate, se consideră că este satisfăcută condiția de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă sistemul de învelitoare este compus din:
–strat cu profil trapezoidal din oțel cu grosimea mai mare sau egală cu 1,00 mm;
–barieră de vapori care are mai puțin de 11.6 MJ/mp, grosimea mai mică de 1,00 mm și masa pe unitatea de suprafață mai mică de 1 kg/mp;
–termoizolație cu grosime de minimum 20 cm, clasa de reacție la foc A1, cu densitatea minimă 150kg/mc;
–membrană hidroizolantă care trebuie să îndeplinească numai clasa de performanță la foc exterior, astfel: minimum B_ROOF(T3) pentru nivelul II si/sau III de stabilitate la incendiu sau C_ROOF(T3) pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu.(b) () Este obligatorie asigurarea și a minimum condițiilor prevăzute pentru suporturi standardizate de panouri sau sisteme de învelitoare ale acoperișurilor în pantă prevăzute la Nr. Crt. 8 lit. b).(c) "-" - Fără performanțe determinate la foc.(d) "h"- Cota ultimului planșeu accesibil/folosibil al construcției, față de nivelul de referință.(e) În scopul verificării cerințelor de rezistență la foc ale elementelor structurale secundare, proiectantul trebuie să verifice că prăbușirea acestor elemente prin efectul incendiului nu va compromite: capacitatea portantă a altor elemente structurale care fac parte din structură (în condiții de incendiu), eficacitatea compartimentării elementelor structurale, operarea sistemelor active de protecție împotriva incendiilor, evacuarea în siguranță a utilizatorilor precum și siguranța echipelor de intervenție.(f) În cazul pereților vitrați se consideră îndeplinită condiția privind clasa de reacție la foc, atunci când sunt realizați cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor precum și a foliilor de laminare și sunt prevăzute cu panouri de umplere din elemente de vitraj din sticlă simplă, sticlă izolantă sau sticlă stratificată (formată din două sau mai multe sticle tratate termic lipite între ele cu folii organice de laminare) sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc EI necesară.(g) (* - În clădirile și compartimentele de incendiu în care densitatea sarcinii termice nu depășește 840 MJ/m 2, (cu excepția clădirilor înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, cele care adăpostesc persoane care nu se pot evacua singure, și cu echipament de importanță deosebită), se pot aplica valorile rezistențelor la foc din paranteze.
A.10.2.1.9. Toate elementele principale ale construcției existente, funcție de rolul acestora, trebuie să îndeplinească condițiile minime de reacție și rezistență la foc prevăzute pentru încadrarea în nivelul respectiv de stabilitate la incendiu. Pentru ca un element al construcției existente să corespundă la un anumit nivel de stabilitate la incendiu, trebuie să îndeplinească ambele condiții minime (atât cea de reacție la foc cât și cea de rezistență la foc) precizate în Tabelul 144.A.10.2.1.10. Gradul de rezistență la foc (nivelul de stabilitate la incendiu) al construcției existente sau al unui compartiment de incendiu existent este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare și se precizează obligatoriu în documentația tehnico-economică. Se vor avea în vedere și dispozițiile precizate la Art. 2.1.3.3. din normativ.A.10.2.1.11. La stabilirea nivelului de stabilitate la incendiu a construcției existente sau a compartimentului de incendiu existent, nu se iau în considerare următoarele:
a)șarpanta și suportul învelitorii construcțiilor de nivel de stabilitate la incendiu ii sau III, cu pod, dacă planșeul spre pod nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile acestuia sunt protejate prin elemente de închidere rezistente la foc minimum 30 minute. La clădirile existente înalte și foarte înalte acoperișurile cu pod vor fi realizate integral din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Șarpanta și suportul învelitorii construcțiilor cu pod trebuie să îndeplinească următoarele:
–pentru nivelul II de stabilitate la incendiu, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 30 (A1 sau A2-s1,d0) și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 30, normal închise;
–pentru nivelul III de stabilitate la incendiu, dacă planșeul spre pod are rezistența la foc REI 30 (min A2-s1÷s3,d0÷d1 sau B-s1÷s3,d0÷d1) și nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile din planșeul spre pod sunt protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum EI 30, normal închise.
b)învelitorile acoperișurilor de orice fel, cu excepția panourilor de învelitoare precizate conform Tabelul 144 nr. crt. 8 b), precum și termoizolațiile incombustibile și hidroizolațiile montate deasupra unui suport continuu A1 sau A2-s1,d0 rezistent la foc conform cerințelor din Tabelul 144;
c)luminatoarele dispuse pe acoperiș, a căror arie însumată (în proiecție orizontală) este mai mică de 25% din aria spațiului în care sunt dispuse, dar nu mai mult de 25 mp, indiferent de clasa lor de reacție la foc;
d)luminatoarele atriumurilor (indiferent de aria lor) sau luminatoarele dispuse în acoperiș cu aria mai mare de 25% din aria spațiului în care sunt amplasate, atunci când sunt realizate cu structuri din profile având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția componentelor nesubstanțiale, a izolatorilor și garniturilor, ale elementelor de vitraj simplu sau izolant (realizate din sticlă), ale ușilor și ferestrelor exterioare, inclusiv cele inserate în pereții cortină sau din produse clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0;
e)pardoselile și tâmplăria (uși, ferestre, obloane), inclusiv fâșiile fixe pentru iluminatul natural executate din materiale maximum D-s1÷s3, d0÷d1, în suprafață de maximum 10% din aria peretelui exterior și astfel dispuse și întrerupte încât să nu favorizeze propagarea incendiului de la un nivel la altul și în lungul clădirii existente (cu excepția acelor situații în care se precizează în mod explicit în anexă);
f)contravântuirile structurilor, platformele și elementele metalice necesare funcțional sau tehnologic, care nu sunt luate în calcul la rezistența și stabilitatea construcției în caz de incendiu;
g)elementele constructive situate la parter ale marchizelor, windfangurilor, verandelor, pridvoarelor, cerdacurilor, teraselor deschise și serelor;
h)pereții interiori despărțitori despărțitori funcționali având clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 din cadrul unor spații open-space, cu suprafața maxim normată precum și alte categorii de pereți despărțitori combustibili a căror folosire este admisă conform normativului (Art. 2.1.3.4. lit. h), i) și j));
i)componetele nesubstanțiale, garniturile, izolatorii, elementele de vitraj (din sticlă) simplu sau izolant ale ușilor și ferestrelor exterioare, inclusiv cele inserate în pereții cortină;
j)platformele metalice și elementele metalice care nu fac parte din structura de rezistență a construcției.A.10.2.1.12. În construcțiile existente în care densitatea sarcinii termice nu depășește 420 MJ/mp și materialele combustibile sunt astfel distribuite încât să nu pericliteze stabilitatea construcției prin încălzirea locală a unor elemente de construcție în timpul incendiului, se admite utilizarea structurilor metalice neprotejate sau parțial protejate și reducerea corespunzătoare a rezistenței la foc a stâlpilor, pereților și planșeelor până la minimum 15 minute, considerându-se că structura existentă îndeplinește condițiile pentru nivelul de stabilitate la incendiu II. în aceleași condiții se pot reduce și rezistențele la foc ale stâlpilor, pereților și planșeelor realizate din alte materiale. La clădiri existente înalte, foarte înalte și la clădiri cu săli aglomerate, precum și la cele pentru persoane care nu se pot evacua singure (clădiri existente pentru copii de vârstă preșcolară/clădiri existente de învățământ nivelul antepreșcolar (0 - 3 ani) (creșe și case de copii), clădiri existente cu funcțiune de spitale sau cu caracter spitalicesc (spitale, maternități, policlinici, staționare medicale, dispensare, centre medicale și de sănătate multifuncționale, clinici și unități medicale ambulatorii similare policlinicilor, centre medicale de diagnostic și tratament, aziluri sau cămine pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, ospicii pentru alienați mintal, sanatorii etc.)) precum și la cele de producție si/sau depozitare vor fi respectate și prevederile specifice acestora.A.10.2.1.13. Structurile metalice neprotejate sau parțial protejate pot fi utilizate la lucrările de intervenție efectuate asupra construcțiilor existente situate în cadrul aceluiași compartiment de incendiu, în condițiile anexei în general la:
–compartimente și spații echipate cu instalații automate de stingere cu apă care asigură răcirea elementelor pe timpul normat;
–construcții supraterane având maximum 15,00 m înălțime;
–construcțiile menționate la alineatul precedent, cu excepțiile prevăzute.A.10.2.1.14.
(1)La utilizarea structurilor metalice neprotejate sau parțial protejate, se vor avea în vedere rolul elementului în asigurarea stabilității construcției existente, categoria de importanță a construcției, numărul de persoane și capacitatea acestora de autoevacuare, valoarea bunurilor adăpostite, precum și urmările posibile ale prăbușirii construcției datorată acțiunii focului.
(2)Pentru extinderea construcțiilor existente cu alte compartimente de incendiu (minimum unul) sau pentru schimbarea destinației celor existente se vor respecta dispozițiile Art. 2.1.3.3.÷ Art. 2.1.3.5. din normativ.
A.10.2.2. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR SI CONFORMAREA LOR LA FOCAmplasareA.10.2.2.1.
(1)Construcțiile existente supraterane civile, de producție și/sau depozitare, pot fi amplasate la distanțele normate față de vecinătăți (Figura 28 - Amplasare independentă a construcțiilor (la distanțe normate)) respectându-se distanțele prevăzute din Tabelul 145, delimitate cu pereți rezistenți la foc de separare a compartimentelor de incendiu (pereți antifoc) și, după caz, planșee rezistente la foc de separare a compartimentelor de incendiu (planșee antifoc) (Figura 29 (Amplasare compartimentată)) conform condițiilor prevăzute în anexă sau pot fi amplasate comasat (Figura 30: Amplasare comasată a construcțiilor în limita ariilor compartimentelor de incendiu normate (Ac compartiment de incendiu = suma Ac construcții comasate)).
(2)Construcțiile supraterane civile (publice) de producție si/sau depozitare existente, de regulă, sunt amplasate comasat sau grupate la distanțe nenormate între ele, în limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu arii maxime admise în funcție de destinație, nivelul de stabilitate la incendiu cel mai dezavantajos, riscul de incendiu și numărul de niveluri normat, (luând în calcul suma ariilor construite efective).
(3)Construcțiile existente de locuit cu regim normal de înălțime, fără săli aglomerate și cu risc mic de incendiu, pot fi admise fără normarea distanțelor între ele în interiorul cvartalurilor existente pentru care există rețele de hidranți exteriori dimensionate pentru cea mai defavorabilă situație, prevăzându-se măsuri compensatorii care vizează limitarea propagării incendiilor de la o construcție la alta, funcție de nivelul de stabilitate cel mai defavorabil al clădirilor existente, numărul de niveluri maxim admis, luând în calcul suma efectivă a ariilor construite ale clădirilor existente, în limita maxim admisă pentru un compartiment de incendiu conform Figura 274. Nivelul de stabilitate la incendiu al construcției existente este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate iar nivelul de stabilitate la incendiu rezultat prin comasarea construcțiilor existente al compartimentului de incendiu, este determinat de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției comasate cel mai defavorabil raportat la încadrarea în valorile normate din anexă. Ariile maxim admise pentru un compartiment de incendiu nu pot fi mărite pe proprie răspundere.
Figura 274 - Amplasarea construcțiilor existente la
distanțe mai mici decât cele normateA.
10.2.2.2.Construcțiile independente existente și grupările sau comasările de construcții existente constituite conform Art. A.10.2.2.1., se amplasează astfel încât să nu permită propagarea incendiilor o perioadă de timp normată sau, în cazul prăbușirii, să nu afecteze obiectele învecinate, respectându- se distanțele minime de siguranță din Tabelul 145 sau compartimentându-se prin pereți rezistenți la foc alcătuiți corespunzător densității sarcinii termice celei mai mari, potrivit normativului și ale prezentei anexe.
Tabelul 145: Distanțe de siguranță la construcții existente
| Nivel de stabilitate la incendiu | Distanțe minime de siguranță (m) față de construcții existente având nivelul de stabilitate la incendiu | ||
| I și/sau II | III | IV și/sau V | |
| I-II | 6 | 8 | 10 |
| III | 8 | 10 | 12 |
| IV--V | 10 | 12 | 15 |
Note Tabelul 145:(a) Pentru construcțiile existente de producție sau depozitare cu risc mare sau foarte mare, inclusiv explozie volumetrică (din fosta categorie A sau B de pericol de incendiu), distanțele de siguranță față de clădiri existente cu alte riscuri sau categorii de pericol de incendiu, se majorează cu 50%, fără a fi mai mici de 15,00 m.(b) În cazuri justificate tehnic, în cadrul limitei de proprietate, investitorii pot stabili distanțe mai mici prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective, dacă adoptă măsuri de protecție compensatorii, stabilite de către persoane atestate (experți tehnici pentru cerința fundamentală securitate la incendiu construcții si/sau instalații) prin proiect și scenarii de securitate la incendiu. Măsurile alternative de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu (care trebuie să vizeze îmbunătățirea cerințelor care nu pot fi respectate), se efectuează în baza unei/unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții si/ sau instalații).
A.10.2.2.3. Construcțiile existente cu destinații sau funcțiuni diferite, grupate sau comasate în cadrul unui compartiment de incendiu, se separă între ele cu pereți și planșee corespunzătoare destinațiilor, riscurilor și categoriilor de incendiu, precum și densității sarcinii termice, conform prevederilor normativului și ale prezentei anexe, iar între compartimentele de incendiu, dacă nu sunt asigurate distanțele de siguranță, se prevăd elemente despărțitoare verticale antifoc sau rezistente la foc (pereți) din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice, dar minimum 3 ore (REI 180) și după caz, rezistente la explozie. În clădiri existente înalte și foarte înalte, se pot realiza compartimente de incendiu conform prevederilor specifice acestora.Conformare la focA.
10.2.2.4.Construcțiile existente în ansamblu și elementele de construcții ale acestora, trebuie astfel alcătuite și conformate încât să nu favorizeze propagarea focului și a fumului.A.10.2.2.5. Pe cât posibil, activitățile cu riscuri mari de incendiu se dispun în zone distincte ale construcției existente, iar cele cu pericol de explozie la ultimul nivel. Atunci când această dispunere nu este posibilă tehnic sau funcțional, se iau măsurile de protecție și compartimentare necesare, conform prevederilor normativului și ale prezentei anexe.A.10.2.2.6. Prin dispunerea funcțiunilor în construcția existentă și asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare, se va urmări eliminarea posibilităților de propagare ușoară a fumului și a focului în afara compartimentelor în care s-a produs incendiul, precum și protejarea acestora față de acțiunea unui incendiu din vecinătatea lor.A.10.2.2.7. Funcțiunile diferite dintr-o construcție existentă, de regulă, se separă cu elemente de construcții verticale și orizontale rezistente la foc, astfel alcătuite și dimensionate încât să nu pună în pericol viața utilizatorilor un timp determinat.A.10.2.2.8. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte (civile, de producție si/sau depozitare), vor avea dispuse funcțiunile periculoase, în zone distincte și prevăzute elemente de separare corespunzătoare riscurilor și categoriilor de incendiu, precum și densității sarcinii termice a acestora, prin pereți și planșee rezistente la foc, ale căror goluri funcțional necesare vor fi protejate corespunzător prevederilor normativului și ale prezentei anexe.A.10.2.2.9. Pentru limitarea propagării fumului și focului în construcții existente, se realizează compartimente de incendiu, iar în interiorul acestor compartimente se recomandă prevederea elementelor de separare rezistente la foc.A.10.2.2.10. Ariile construite admise pentru compartimente de incendiu ale construcțiilor existente civile (publice), de producție si/sau depozitare, sunt precizate diferențiat în prezenta anexă, corespunzător nivelului de stabilitate la incendiu și destinației construcției respective, conform precizărilor din Tabelul 145.A.10.2.3. LIMITAREA PROPAGĂRII INCENDIILORDispoziții generaleA.
10.2.3.1.Elementele de construcții, pereți și planșee utilizate pentru limitarea propagării incendiilor și a efectelor acestora, precum și a exploziilor, sunt de tipul:
–antifoc (REI sau EI-M);
–rezistente la foc (REI sau EI);
–rezistente la explozie (REI);
–etanșe la foc (E).
Protecția golurilor funcționale din aceste elemente de construcții, se realizează, după caz, cu uși, obloane, cortine, încăperi tampon sau tamburi deschiși, alcătuite și dimensionate conform prevederilor normativului.
A.10.2.3.2. În funcție de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din spațiile pe care le desparte, de regulă, pereții la construcțiile existente trebuie să reziste la foc conform Tabelul 146, dacă prevederile anexei nu stabilesc alte condiții.
Tabelul 146: Rezistența la foc a pereților la construcțiile existente
| Densitatea sarcinii termice (q) - (MJ/m2) | Rezistența la foc minimă admisă |
|---|---|
| < 210 | EI/REI 30 |
| 210 ÷ 420 | EI/REI 60 |
| 421 ÷ 630 | EI/REI 120 |
| 631 ÷ 840 | EI/REI 180 |
| 841 ÷ 1260 | EI/REI 240 (EI/REI 180) * |
| 1261 ÷ 1.680 | (EI/REI 180) * |
| 1681 ÷ 2940 | (EI/REI 180) * |
| > 2940 | (EI/REI 180) * |
Notă Tabelul 146: *) - Valoarea de EI/REI 180 (din paranteze) se aplică în toate cazurile în care se prevăd instalații automate de stingere a incendiilor.
Elemente rezistente la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu (antifoc) existente și protecția golurilor funcționale de trecerePereți antifocA.
10.2.3.3.Pereții antifoc din construcțiile existente se execută din materiale A1 sau A2-s1,d0, astfel amplasați, alcătuiți și dimensionați încât să reziste la efectele incendiilor din compartimentele de incendiu pe care le separă.A.10.2.3.4.
(1)Pereții antifoc din construcțiile existente trebuie să îndeplinească în caz de incendiu funcția de compartimentare, păstrându-si stabilitatea, rezistențele mecanice și capacitatea de izolare termică pe timpul normat, în funcție de densitatea sarcinii termice conform cu Tabelul 146, dar cel puțin 3 ore (REI180).
(2)Pereții antifoc dintre construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul), se realizează conform prevederilor normativului (Capitol 2.3.2.1. Pereți rezistenți la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu), dar cel puțin 3 ore (REI 180).
(3)Pereții antifoc din cadrul extinderilor construcțiilor existente (cu excepția celor prevăzuți la A.10. 2.3.4. alin. (2) dintre construcția existentă și extindere/extinderi) se realizează conform prevederilor normativului (Capitol 2.3.2.1. Pereți rezistenți la foc pentru separarea compartimentelor de incendiu).
A.10.2.3.5. În clădirile existente parter și în cazurile precizate în prezenta anexă, compartimentarea antifoc se poate realiza prin pereți clasă de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 care asigură numai rezistență la foc prevăzută la Art. A.10. 2.3.2. și în Tabelul 146.A.10.2.3.6. În construcțiile existente cu structuri din beton armat sau metalice, pereții antifoc pot fi înglobați direct în aceste structuri, care vor fi astfel executate sau protejate încât să aibă rezistență la foc cel puțin egală cu cea necesară pentru pereții antifoc respectivi.A.10.2.3.7. Pereții antifoc din construcțiile existente care separă, pe anumite porțiuni ale lor, spații cu pericol de explozie, trebuie să îndeplinească pe aceste porțiuni și condițiile prevăzute pentru pereții rezistenți la explozie.A.10.2.3.8. Nu se admite încastrarea în pereții antifoc a planșeelor sau a elementelor constructive care au rezistență la foc mai mică de 2 ore (REI 120 pentru planșee și R 120 pentru grinzi, ferme etc), permițându-se numai rezervarea acestora (liberă sau articulată). Rezemarea grinzilor metalice pe pereți antifoc se realizează astfel încât grinda dilatată să nu dea împingeri laterale în peretele antifoc.A.10.2.3.9. Rosturile dintre pereții antifoc existenți și planșee, stâlpi, acoperișuri și pereții exteriori ai construcției existente, se etanșează cu materiale care să asigure o rezistență la foc de cel puțin 1 oră și 30 de minute (EI 90).A.10.2.3.10. Pereții antifoc din construcțiile existente trebuie să depășească planul exterior al acoperișurilor, luminatoarelor, pereților din clasa de reacție la foc D-s1÷s3,d0÷d1 sau clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2, pe care îi intersectează (Figura 36 (Separare compartimente de incendiu cu înălțimi egale prin depășirea acoperișului cu minimum 60 cm (a peretelui antifoc) și Figura 37 (Depășirea planurilor exterioare ale acoperișurilor și pereților combustibili) precum și conform Figura 275), astfel:
–60 cm (măsurat pe verticală), față de orice astfel de element combustibil al acoperișurilor și luminatoarelor aflate la mai puțin de 4,00 m distanță de peretele antifoc din construcțiile existente, inclusiv a acoperișurilor cu suport din tablă și termoizolație și/sau hidroizolație necombustibile;
–30 cm (măsurat pe orizontală) față de pereți exteriori și streașini din clasa de reacție la foc D-s1÷s3,d0÷d1 sau clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d2, B-s1 ÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2.A.10.2.3.11. Depășirea de către pereții antifoc din construcțiile existente a planului acoperișurilor cu învelitoare și termoizolație executate din materiale combustibile montate pe placă din beton armat, precum și a acoperișurilor executate în întregime din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, nu este obligatorie.A.10.2.3.12. Pereții rezistenți la foc din construcțiile existente cu rol de pereți antifoc prevăzuți la Art. A.10.2.3.5., trebuie să depășească planul exterior al acoperișurilor, luminatoarelor pereților etc. combustibili pe care îi intersectează, conform prevederilor stabilite pentru pereții antifoc.A.10.2.3.13. Pe acoperișuri, pe o distanță de cel puțin 4,00 m în ambele părți ale peretelui antifoc sau rezistent la foc din construcțiile existente, luminatoarele trebuie să fie din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, fixe și cu geam armat (fără ochiuri mobile).A.10.2.3.14. Depășirea planului acoperișurilor, al streașinilor sau a pereților combustibili, clasa de reacție la foc D-s1÷s3,d0÷d1 sau clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2, poate fi înlocuită prin fâșii clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 de acoperiș, streașină sau respectiv de perete, cu lățimea de cel puțin 6,00 m.A.10.2.3.15. În cazul clădirilor existente cu înălțimi diferite, de regulă, pereții antifoc se prevăd la construcția existentă cea mai înaltă, pe toată înălțimea acesteia sau pe cel puțin 8,00 m înălțime față de construcția mai joasă. Se admite prevederea pereților antifoc la construcția existentă mai joasă dacă aceasta este astfel alcătuită încât incendiul să nu se poată propaga prin depășirea peretelui antifoc în acest sens, pe distanța de 6,00 m de la construcția existentă mai înaltă, porțiunea de clădire existentă mai joasă trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
–acoperișul (terasa) să fie fără goluri, cu rezistență la foc de minimum 1 oră (REI60) și învelitoare clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 sau protejată cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 (sapă de ciment slab armată, dale, pietriș, zgură, mortar de perlit etc.);
–încăperile existente din porțiunea respectivă să fie prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor, atunci când densitatea sarcinii termice din interiorul lor depășește 840 MJ/mp.A.10.2.3.16. Pereții antifoc din construcțiile existente se amplasează astfel încât să se evite posibilitățile de propagare a incendiului dintr-un compartiment de incendiu în altul, prin golurile neprotejate din pereții exteriori, dispuse la colțurile întrânde ale construcțiilor, sau prin incendierea unor construcții combustibile existente amplasate în vecinătate.!Imagine
Varianta a) - Separare compartimente de incendiu la construcții cu
înălțimi diferite - prin perete antifoc care depășește planul
exterior, conform Art. A.10. 2.3.15.!Imagine
Varianta b) - Separare compartimente de incendiu la construcții
cu înălțimi diferite - separare la clădirea cu înălțime mai mică!Imagine
Varianta c) Separare compartimente de incendiu la construcții cu
înălțimi diferite - separare la clădirea mai înaltă!Imagine
Varianta d) Separare compartimente de incendiu cu înălțimi
diferite - separare la clădirea cu înălțime mai
mică cu fâșie REI60!Imagine
Varianta e) Separare compartimente de incendiu cu
înălțimi egale - cu fâsie REI60
Figura 275 - Scheme pereți antifoc la construcții existente
Legendă Figura 275: 1 - compartiment 1 de incendiu; 2 - compartiment 2 de incendiu; 3 - perete antifoc A1, A2s1d0 conform Art. A.10. 2.3.4.; 4 - fâșie rezistentă la foc min. REI60
A.10.2.3.17. În cazurile în care pereții antifoc sunt amplasați la colțurile întrânde ale clădirilor existente în formă de L sau U, golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin 4,00 m. Atunci când se prevăd goluri funcționale în această porțiune, se consideră protejate dacă sunt cu tâmplărie fixă clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și geam armat, ori cu elemente de închidere rezistente la foc 45 minute (EI 45-C), prevăzute cu autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu, conform Figura 276.!Imagine
Figura 276 - Pereți antifoc amplasați la colțurile întrânde ale
clădirilor existente în formă de L sau U la construcții existenteA.
10.2.3.18.Străpungerea pereților antifoc din construcțiile existente cu elemente metalice este admisă, dacă se iau măsuri împotriva transmiterii căldurii prin conductibilitate (alegerea unor trasee judicioase, îndepărtarea materialelor combustibile, protejarea locală a elementelor metalice etc). Golurile din jurul elementelor metalice se vor realiza astfel încât să permită dilatarea liberă a acestora și se etanșează cu materiale clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1, care să asigure o rezistență la foc de minimum 1 oră și 30 de minute (EI 90).A.10.2.3.19.
(1)Traversarea pereților antifoc din construcțiile existente de către conducte, canale de ventilare, conductoare și cabluri electrice, este admisă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
–spațiile libere în jurul conductelor, cablurilor și conductoarelor electrice etc. (inclusiv cele pozate în canale), se închid cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0, asigurându-se rezistența la foc egală cu cea a peretelui;
–canalele de ventilare ce trec prin perete vor fi incombustibile, iar golul dintre perete și acestea se etanșează cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc cel puțin 1 oră și 30 de minute (EI 90);
–trecerea conductelor și a canalelor de ventilare se realizează astfel încât să nu producă dislocări ale unor porțiuni de perete din cauza dilatării lor sub efectul creșterilor de temperatură;
–canalele de ventilare se prevăd cu sisteme de obturare, cu închidere automată în caz de incendiu, respectiv clapete antifoc cu rezistența la foc minimum 1 oră și 30 minute (EI90);
–se asigură evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor de ventilare și a conductelor metalice, din cauza căldurii transmise prin conductibilitate (trasee corespunzătoare, termoizolare etc.).
(2)Traversarea pereților antifoc din construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul), se realizează conform prevederilor normativului (Art. 2.3.2.1.12. alin. (1)) și traversarea pereților de sectorizare prevăzuți pentru protecția contra incendiilor care limitează propagarea în interiorul compartimentelor de incendiu se realizează conform prevederilor normativului (Art. 2.3.2.1.12. alin. (2)).
Protecția golurilor din pereți antifocA.
10.2.3.20.Pereții antifoc din construcțiile existente, de regulă, se realizează fără goluri. Practicarea unor goluri în acești pereți se admite numai atunci când activitatea sau funcționalitatea impun prevederea lor (pentru circulație, transport, supraveghere etc.) și sunt protejate corespunzător prevederilor prezentei anexe. Suprafața totală admisă de goluri nu trebuie să fie mai mare de 25% din cea a peretelui antifoc în care sunt practicate.A.10.2.3.21. Golurile de circulație, transport, supraveghere etc. din pereții antifoc si, după caz, planșee antifoc din construcțiile existente, se protejează obligatoriu cu elemente corespunzătoare, care pot fi: uși, obloane, cortine, încăperi tampon sau tamburi deschiși antifoc, realizate conform prezentei anexe (laplansee se utilizează numai obloane sau chepenguri).Uși, obloane, cortine antifocA.10.2.3.22.
(1)Golurile funcționale din pereții antifoc din construcțiile existente, se protejează obligatoriu cu elemente având rezistența la foc 1 oră și 30 minute și echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu (EI 90-C), în funcție de cerințele funcționale.
(2)Golurile funcționale din pereții antifoc din construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul), se realizează conform prevederilor normativului (Art. 2.3.2.2.2.1.).
A.10.2.3.23. Ușile antifoc și sistemele lor de închidere, trebuie să îndeplinească condițiile din reglemetările tehnice și standardele specifice.A.10.2.3.24. Obloanele antifoc și cortinele de siguranță antifoc, se alcătuiesc și realizează, în general, similar cu ușile antifoc.Încăperi tampon antifocA.
10.2.3.25.În cazul în care, datorită unor condiții funcționale, protecția golurilor din pereții antifoc nu se poate realiza prin uși, obloane sau cortine antifoc, golurile se pot proteja prin încăperi tampon antifoc. încăperile antifoc din construcțiile existente se realizează conform Figura 17 (încăpere tampon protejată) și a condițiilor din prezenta anexă.A.10.2.3.26. Pereții și planșeele încăperilor tampon antifoc trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistenți la foc cel puțin 1 oră (pereți EI/REI 60 și planșee REI 60). Se recomandă ca amplasarea încăperilor tampon să se facă alipit peretelui antifoc din construcțiile existente și să fie dispuse spre spațiile cu densitatea sarcinii termice mai mică.A.10.2.3.27. În pereții încăperilor tampon se admite practicarea numai a golurilor strict necesare pentru circulație. Pentru realizarea ventilării sau evacuării fumului din încăperile tampon se pot realiza goluri în pereți sau planșee.A.10.2.3.28. Golurile pentru circulație practicate în pereții încăperilor tampon antifoc existente, se protejează cu uși rezistente la foc cel puțin 45 minute (EI 45-C), prevăzute după caz, cu dispozitive de autoînchidere sau cu închidere automată în caz de incendiu.
(2)Golurile pentru circulație practicate în pereții încăperilor tampon antifoc din construcțiile existente care se extind cu alte compartimente de incendiu noi (minimum unul), se realizează conform prevederilor normativului (Art. 2.3.2.2.3.1. și Tabelul 14 (Pereți și planșee la încăperi tampon protejate și goluri pentru circulație funcțională și evacuare practicate în pereții încăperilor tampon)).
Tamburi deschiși antifocA.
10.2.3.29.În cazuri excepționale, când datorită necesităților funcționale, protecția golurilor din pereții antifoc din construcțiile existente nu se poate realiza cu uși, obloane, cortine sau încăperi tampon antifoc, pot fi prevăzuți tamburi deschiși antifoc.A.10.2.3.30. Tamburii deschiși antifoc din construcțiile existente trebuie să aibă lățimea egală cu cea a golului protejat, iar lungimea totală de minimum 4,00 m. Amplasarea lor poate fi făcută alipit peretelui antifoc din construcțiile existente sau în ambele părți ale acestuia (conform Figura 26 (Tambur deschis)).A.10.2.3.31. Pereții și planșeele tamburului deschis antifoc din construcțiile existente trebuie să fie realizați din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, fără goluri și cu rezistența la foc de minimum 1 oră (EI/REI 60 pereți și REI 60 planșee). În tamburii deschiși trebuie să se prevadă sprinklere sau drencere cu acționare automată în caz de incendiu, amplasate câte unul la fiecare 1 mp de suprafață orizontală a tamburului.Planșee antifocA.
10.2.3.32.Planșeele antifoc sunt elemente de construcție orizontale sau înclinate care delimitează volume închise din construcții existente înalte și foarte înalte (compartimente existente de incendiu constituite din unul până la trei niveluri succesive cu aria desfășurată prevăzută în prezenta anexă), sau separă funcțiuni cu riscuri mari de incendiu.A.10.2.3.33. Planșeele antifoc din construcțiile existente se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc minimum 2 ore (REI 120) și fără goluri sau cu goluri strict funcționale, protejate conform prezentei anexe.Elemente rezistente la foc și protecția golurilorPereți și protecția golurilorA.
10.2.3.34.Condițiile minime și de rezistență la foc pentru pereții rezistenți la foc din construcțiile existente, sunt stabilite în prezenta anexă, precum și în reglementările tehnice de specialitate. Pentru cazurile în care reglementările tehnice nu prevăd condiții speciale, reacția la foc și rezistența la foc a acestor pereți se stabilește prin documentația tehnico-economică în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției, densitatea sarcinii termice a încăperilor și rolul de separare al pereților.A.10.2.3.35. Golurile de circulație funcțională practicate în pereții rezistenți la foc din construcțiile existente se protejează corespunzător condițiilor precizate în normativ, în prezenta anexă și în reglementările tehnice de specialitate.Planșee și protecția golurilorA.
10.2.3.36.Planșeele pot constitui elemente de întârziere a propagării incendiilor în interiorul unui compartiment existent de incendiu, numai atunci când sunt rezistente la foc conform prevederilor prezentei anexe și nu au goluri, sau dacă golurile practicate în ele sunt protejate cu elemente de închidere corespunzătoare.A.10.2.3.37. Condițiile privind reacția la foc și rezistența la foc a planșeelor din construcțiile existente folosite pentru a separa între ele spații cu funcțiuni importante și încăperi cu risc mare de incendiu, precum și ale planșeelor care delimitează căi de evacuare, sunt cele prevăzute în prezenta anexă și în reglementările tehnice de specialitate.A.10.2.3.38. Golurile funcționale din planșeele intermediare rezistente la foc din construcțiile existente, care constituie elemente de întârziere a propagării focului, se protejează prin elemente rezistente la foc, prevăzute după caz, cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. în cazuri justificate, când nu se pot realiza elemente rezistente la foc, protecția golurilor poate fi asigurată numai prin prevederea pe conturul golului (sub planșeu), a unor ecrane clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și perdele de apă cu intrare în funcțiune automată în caz de incendiu, sau alte sisteme de protecție agrementate tehnic.A.10.2.3.39. În clădirile existente cu pod, de nivelul I, II si/sau III de stabilitate la incendiu golurile prevăzute în planșeele spre pod, se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc minimum 30 minute (EI 30). Separarea porțiunilor mansardate ale construcției existente, față de poduri ale acesteia se realizează cu pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 2 ore (EI/REI 120), iar golurile de comunicare funcțională din aceștia se protejează cu uși rezistente la foc minimum 45 de minute, echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu (EI 45-C).Elemente rezistente la explozie și protecția golurilorA.
10.2.3.40.Elementele de separare față de restul construcției existente a încăperilor cu pericol de explozie (categoriile A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu), vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la explozie.A.10.2.3.41. Separarea încăperilor sau spațiilor cu pericol de explozie față de alte încăperi cu riscuri, categoriile de pericol sau destinații din clădirile existente, inclusiv față de încăperile tampon, trebuie să se facă prin pereți și planșee rezistente la explozie, alcătuite și realizate conform prezentei anexe.A.10.2.3.42. Alcătuirea și dimensionarea pereților rezistenți la explozie se determină prin calcul astfel încât aceștia să nu se prăbusească sub efectul suprapresiunii care se produce în încăperile respective, funcție de suprafețele de decomprimare asigurate (ferestre, panouri, luminatoare, acoperișuri zburătoare, trape etc.).A.10.2.3.43. Pereții rezistenți la explozie trebuie să împiedice și propagarea incendiului din spațiile învecinate spre încăperile cu pericol de explozie, rezistența lor la foc fiind stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice a încăperilor respective.A.10.2.3.44. Practicarea unor goluri în pereții rezistenți la explozie nu este admisă decât în cazuri excepționale, impuse de necesități funcționale, și numai dacă sunt protejate corespunzător prevederilor din prezenta anexă.A.10.2.3.45. Străpungerea pereților rezistenți la explozie de către conducte, conductori sau cabluri electrice, se admite numai în cazuri de strictă necesitate funcțională, cu condiția respectării prevederilor normativului și ale prezentei anexe.A.10.2.3.46. Golurile de comunicare funcțională prevăzute în pereții rezistenți la explozie, din construcțiile existente se protejează prin încăperi tampon antiexplozie (antiex), și numai în cazuri excepționale justificate tehnic prin tamburi deschiși antiex. Aceeași prevedere se aplică și pentru comunicarea între încăperi cu pericol de explozie, în cazurile în care comunicarea directă ar prejudicia siguranța sau atunci când încăperile sunt situate în compartimente de incendiu diferite.A.10.2.3.47. Încăperile tampon și tamburii deschiși antiex prevăzuți în pereții rezistenți la explozie din construcțiile existente, se realizează similar celor de la pereții antifoc, recomandându-se ca pereții și planșeele acestor încăperi să fie amplasate spre spațiile mai puțin periculoase. Ușile încăperii tampon antiex vor avea asigurate în afară de cerințele prevăzute la Art. A.10. 2.3.28. și măsuri specifice de protecție astfel încât prin manevre să nu permită scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive respective.A.10.2.3.48. La încăperile tampon și tamburii deschiși antiex ce separă spații în care se produc degajări de gaze, vapori sau praf cu pericol de explozie, trebuie să se ia măsuri pentru ca în timpul exploatării normale să se împiedice trecerea acestora dintr-o parte în cealaltă.A.10.2.3.49. Pentru planșeele rezistente la explozie din construcțiile existente, se vor respecta prevederile referitoare la alcătuire, dimensionare și celelalte condiții stabilite pentru pereții rezistenți la explozie (de la Art. A.10.2.3.42. până la Art. A.10.2.3.45.). Planșeele și elementele lor de susținere vor fi astfel dimensionate și realizate, încât să nu fie aruncate de suflul exploziei.Spații cu pericol de explozie categoria A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiuA.
10.2.3.50.Construcțiile care adăpostesc funcțiuni cu pericol de explozie se realizează din materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. La construcțiile independente cu pericol de explozie se recomandă utilizarea elementelor de construcție ușoare, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, iar acoperișul acestor construcții trebuie să fie fără pod.A.10.2.3.51. Încăperile și spațiile cu pericol de explozie categoria A (BE3a) sau B (BE3b) de pericol de incendiu, dacă nu pot fi dispuse în afara construcțiilor cu alte destinații, se separă de restul construcției prin elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la explozie si, după caz, la foc, corespunzător alcătuite și dimensionate în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice de specialitate. Planșeele și elementele lor de susținere vor fi astfel executate încât să nu fie deplasate de suflul exploziei.A.10.2.3.52. Practicarea unor goluri în pereții rezistenți la explozie nu este admisă decât în cazuri excepționale, impuse de necesități tehnologice sau funcționale, și numai dacă sunt protejate corespunzător prevederilor din prezenta anexă.A.10.2.3.53. Străpungerea pereților rezistenți la explozie de către conducte, conductoare sau cabluri electrice, este admisă numai în cazuri de strictă necesitate și în condițiile luării măsurilor de protecție care să asigure împiedicarea trecerii vaporilor, gazelor și prafului combustibil.A.10.2.3.54. Planșeele rezistente la explozie, trebuie să îndeplinească condițiile asigurate de către pereții rezistenți la explozie ai spațiului respectiv.A.10.2.3.55. Încăperile și spațiile cu pericol de explozie nu vor avea plafoane (autoportante sau suspendate) și zone neventilate care să faciliteze producerea concentrațiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil. În încăperile cu degajări de praf combustibil, finisajul va permite curățirea ușoară a suprafețelor.A.10.2.3.56. Încăperile și spațiile închise cu pericol de explozie trebuie să aibe asigurate în pereții exteriori sau în acoperiș, goluri pentru decomprimare în caz de explozie, cu aria totală de minimum 0,05 mp la 1 mc din volumul încăperii respective. Adoptarea unui procent mai mic este admisă pe baza unui calcul justificativ, din care să rezulte că prin aceasta stabilitatea clădirii nu este afectată. Golurile pentru decomprimare se amplasează în vecinătatea surselor de explozie, avându-se în vedere ca efectul suflului exploziei în exteriorul construcției să nu afecteze obiecte învecinate sau căi publice de circulație.A.10.2.3.57. Golurile ce se prevăd pentru decomprimare în caz de explozie pot fi neînchise sau închise. Elementele de închidere, proiectate și realizate astfel încât să cedeze la presiunea datorată exploziei, pot fi constituite din: panouri sau porțiuni de perete sau acoperiș de tip ușor (dislocabile sau rabatabile), ferestre si/sau luminatoare cu geam simplu nearmat care să cedeze la presiunea de cel mult 118 daN/mp.A.10.2.3.58. În spațiile în care se pot produce amestecuri explozive de aer cu gaze, vapori sau praf, stratul de uzură al pardoselilor trebuie să fie executat din materiale care la lovire să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive.A.10.2.3.59. În încăperi și spații cu pericol de explozie, tâmplăria și sistemele de acționare a acesteia se vor realiza sau proteja astfel încât, prin manevrare, să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive.A.10.2.3.60. Delimitarea zonelor din construcții existente până la care se extind măsurile de protecție impuse de spațiile încadrate în categoriile A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu se face având în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf, în concentrații care să prezinte pericol de explozie, în timpul funcționării normale și în caz de avarie a instalațiilor aferente.Elemente etanșe la focA.
10.2.3.61.Elementele etanșe la foc (E) se prevăd în cazurile, condițiile și în conformitate cu prezenta anexă și reglementările tehnice de specialitate.A.10.2.3.62. Pentru ca un element să fie considerat etans, trebuie să îndeplinească condițiile normate de etanșeitate stabilite în reglementările tehnice.A.10.2.4. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVEDispoziții generaleA.
10.2.4.1.Construcțiile existente și elementele de construcții, în general se alcătuiesc și realizează astfel încât să nu favorizeze apariția și propagarea incendiilor.A.10.2.4.2. Elementele de construcție combustibile se recomandă să nu aibă goluri interioare iar eventualele goluri interioare ale acestora vor fi întrerupte, de regulă, la cel mult 3,00 m pe verticală și 6,00 m pe orizontală. întreruperile se pot executa din același material ca și elementul. Golurile din elementele combustibile verticale nu trebuie să comunice cu cele din elementele combustibile orizontale. întreruperea continuității golurilor orizontale trebuie realizată obligatoriu în dreptul pereților despărțitori iar a celor verticale în dreptul planșeelor. întreruperea continuității golurilor interioare este obligatorie și la placările combustibile ale pereților și tavanelor, dar nu se referă la canalele de ventilare, la spațiul de deasupra plafoanelor (autoportante sau suspendate) cu rol de ventilare precum și la spațiile din podul clădirilor existente. Se vor respecta și dispozițiile Art. 2.4.1.1. și Art. 2.4.1.2. din normativ.A.10.2.4.3. Continuitatea componentelor combustibile ale acoperișurilor fără pod, trebuie să se întrerupă cel puțin în dreptul rosturilor de tasare, dilatare sau seismice ale construcțiilor, prin intercalarea unor elemente A1 sau A2-s1,d0, de minimum 1,00 m lățime, sau alte sisteme acceptate care să asigure limitarea transmiterii arderii.Plafoane suspendate sau autoportanteA.
10.2.4.4.Plafoanele suspendate sau autoportante combustibile trebuie să aibe continuitatea întreruptă, cel puțin la limita pereților încăperii și în dreptul rosturilor de tasare-dilatare ale construcției. întreruperile se realizează prin fâsii incombustibile sau spații libere în planul plafonului, de minimum 60 cm.A.10.2.4.5. La plafoanele combustibile sau incombustibile autoportante sau suspendate de planșee, de regulă, continuitatea golului dintre plafon (autoportant sau suspendat) și planșeu se întrerupe, prin diafragme din materiale clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1, sau în cazuri justificate tehnic, prin perdele de drencere/sprinklere deschise, dispuse la maximum 25 m pe două direcții perpendiculare. Sunt exceptate plafoanele suspendate sau autoportante care nu sunt pline (de tip perforat, lamelar, fagure, grătar sau altele similare).Galerii, canaleA.
10.2.4.6.Montarea în aceeași galerie, canal sau estacadă a unor conducte sau a unor sisteme de transport pentru lichide sau gaze, al căror amestec poate produce explozie sau incendiu, nu este admisă.A.10.2.4.7. Galeriile, canalele și estacadele destinate transportării substanțelor combustibile, cele care trec pe deasupra construcțiilor existente, precum și cele care constituie căi de evacuare a persoanelor, vor fi executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.A.10.2.4.8. Galeriile și canalele închise, prin care se transportă materialele combustibile sau conțin materiale sau elemente combustibile, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului si, după caz, a gazelor fierbinți.A.10.2.4.9. La trecerea canalelor, conductelor sau cablurilor prin pereți și planșee antifoc sau rezistente la foc, se vor lua măsuri corespunzătoare de etanșare a golurilor din jurul acestora cu alcătuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor prezentei anexe.A.10.2.4.10. La intrarea în construcții existente a galeriilor, estacadelor și a canalelor de orice fel, se vor lua măsuri de protecție a golurilor în funcție de natura materialelor din care sunt executate, precum și a celor transportate, de destinația spațiilor spre care acced și de rolul de protecție la foc al peretelui traversat. Atunci când prezenta anexă nu impune măsuri de protecție speciale, vor fi prevăzute uși pline, iar în cazuri justificate în care condițiile tehnice sau funcționale nu permit montarea acestora, golurile se pot proteja cu perdele de drencere. Fac excepție estacadele, galeriile și canalele deschise realizate din elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, prin care se transportă materiale incombustibile, la care protejarea golurilor este obligatorie numai când traversează pereți antifoc.A.10.2.4.11. În construcțiile existente de nivelul I, II si/sau III de stabilitate la incendiu, de regulă, pereții tuturor ghenelor verticale pentru conducte trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0, rezistenți la foc minimum 15 minute (EI 15), cu excepția cazurilor menționate în prezenta anexă, în care sunt necesare rezistențe mai mari. Trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale pentru conducte, trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 sau, după caz, clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1.A.10.2.4.12. Ghenele verticale pentru conducte și cabluri, la trecerea lor prin planșee vor avea închise spațiile dintre conducte sau cabluri, cu elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 30 de minute (EI 30), în toate cazurile în care pereții și trapele sau ușile lor de vizitare nu sunt rezistente la foc minimum 30 de minute (EI 30). La trecerea prin pereții de compartimentare antifoc existenți, ghenele orizontale se închid în jurul conductelor și a cablurilor, cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistență la foc echivalentă cu cea a elementului străpuns. Elementele și materialele de construcție utilizate pentru protecția, închiderea sau mascarea instalațiilor și a echipamentelor, trebuie să fie cel puțin clasa de reacție la foc C-s1÷s3,d0÷d1, recomandându-se clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1 sau B-s1÷s3,d0÷d1.Coșuri, tuburiA.
10.2.4.13.Coșurile de fum (sau de ventilare) și sobele, se alcătuiesc, execută și izolează față de elementele combustibile ale construcției existente conform reglementărilor tehnice în acest domeniu, astfel încât să nu conducă la incendii din cauza transmiterii căldurii sau a scăpărilor de gaze fierbinți, flăcări, scântei etc.A.10.2.4.14. Hotele de captare a degajărilor de căldură ale unor echipamente, dispozitive, aparate etc. și tubulatura acestora, de regulă, vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și izolate față de elementele și materialele combustibile alăturate. În cazuri justificate funcțional, acestea pot fi clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1 dacă reglementările tehnice de profil specifică.A.10.2.4.15. Elementele de construcție care separă de restul construcției existente, camerele și crematoriile pentru gunoi, vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 1 oră (EI/REI 60) și uși rezistente la foc minimum de 30 de minute (EI 30- C). Camerele și crematoriile vor avea asigurată evacuarea fumului în exterior prin tiraj natural - organizat, minimum 1% din arie, sau prin sistem de ventilare mecanică.A.10.2.4.16. Tuburile pentru gunoi vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, iar accesul din construcție la acestea se asigură, de regulă, prin exterior (logii, balcoane), sau prin încăpere tampon separată de restul construcției și de casa scării prin pereții clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum 1 oră (EI/REI 60) și uși pline cu autoînchidere (-C), cu excepțiile precizate în prezenta anexă.AscensoareA.
10.2.4.17.Puțurile ascensoarelor și în general, ale sistemelor de transport pe verticală, inclusiv încăperile pentru mașinile aferente acestora, se separă de restul construcției prin elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc corespunzătoare riscului (sau fostelor categorii de pericol) de incendiu, tipului de clădire existentă și destinației, dar nu mai puțin de 1 oră pentru pereți (EI/REI 60) și planșee (REI 60). Puțurile ascensoarelor de intervenție în caz de incendiu, vor corespunde prevederilor specifice acestora.A.10.2.4.18. În casele de scări de evacuare nu este admisă amplasarea ascensoarelor pentru materiale, precum și a oricărui sistem de transport de materiale pe verticală.A.10.2.4.19. Pentru ascensoarele de persoane înglobate în case de scări sau amplasate în atriumuri ori dispuse în exteriorul construcțiilor existente, precum și cele pentru acces la platforme, galerii sau pasarele deschise, nu este obligatorie separarea de restul construcției existente prin elemente rezistente la foc, conform prevederilor Art. A.10. 2.4.17.FinisajeA.
10.2.4.20.Finisajul pe căile de evacuare a persoanelor trebuie să fie, de regulă, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Se admit pardoseli din lemn și mochete de maximum 2 cm grosime, precum și finisajele din folii de max. 0,5 cm grosime, care vor fi lipite pe suport clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepțiile prevăzute în prezenta anexă. Clasele de performanță privind reacția la foc a produselor folosite pentru finisarea interioară vor respecta prevederile Art. 3.1.4.11.A.10.2.4.21. La placarea cu materiale combustibile a pereților clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0, rezistenți la foc, se vor lua măsurile corespunzătoare de protecție, cum sunt: tratare cu substanțe ignifuge, întreruperi locale ale continuității materialelor combustibile, prevederea instalațiilor automate de stingere etc., conform prevederilor reglementărilor tehnice.A.10.2.4.22. Finisajele și tratamentele termice sau fonice combustibile montate pe pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc, nu vor crea goluri cu adâncimea mai mare de 20 cm față de aceștia.A.10.2.4.23. Plafoanele suspendate sau autoportante, placările, tratamentele termice și fonice, pardoselile înalte, precum și finisajele combustibile, vor fi montate sau protejate față de aparate electrice, corpuri de iluminat și în general de orice sursă de încălzire, astfel încât să nu fie posibilă aprinderea lor.Pereți cortină și fațade vitrateA.
10.2.4.24.Pereții cortină utilizați la închiderile perimetrale ale construcțiilor existente, de regulă, se realizează din materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1, asigurând rezistența la foc corespunzătoare condițiilor de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu al construcției existente.A.10.2.4.25. Pereții cortină vor fi astfel proiectați, alcătuiți și realizați încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât prin exteriorul construcției existente (pe fațadă), cât și prin interiorul construcției.A.10.2.4.26. Pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul construcției existente (pe fațadă), vitrările pereților cortină și ale fațadelor vitrate se separă pe verticală prin zone pline cu înălțimea de cei puțin 1,20 m, etanșe la foc minimum 30 minute (E 30). Pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcției se poate adopta una din soluțiile prezentate la Art. 2.3.6.1.2. ÷ Art. 2.3.6.1.7..A.10.2.4.27. În dreptul planșeelor de rezistență ale construcției existente și pe toată grosimea acestora, spațiul liber dintre peretele cortină și planșeu se etanșează cu materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, asigurându-se minimum 30 de minute etanșeitate la foc (E 30) astfel încât să se întârzie propagarea incendiilor prin interior. În toate situațiile, pentru o mai bună comportare la foc se pot aplica și vopselele termospumante.A.10.2.4.28. Pentru întârzierea propagării fumului și a focului, la pereții cortină care nu au parapete pline clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 30 de minute (EI 30) precum și la fațadele vitrate care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la Art. A.10. 2.4.26., sub planșeele de rezistență ale construcției existente se dispun ecrane continue de cel puțin 50 cm înălțime din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, etanșe la foc minimum 30 minute (E 30). Atunci când plafoanele suspendate sau autoportante sunt dispuse la limita inferioară a ecranelor, în plafoane se vor asigura spații libere (traforuri) prin care fumul să pătrundă în spatele ecranului. Ecranele pot fi înlocuite cu instalație automată tip drencer care să asigure perdea de protecție.A.10.2.4.29. Pereții cortină se ancorează cu elemente din oțel de structura de rezistență a construcției existente pe care o închide perimetral.A.10.2.4.30. Materialele termoizolante utilizate la pereții cortină vor fi clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1.Casa scăriiA.
10.2.4.31.Pereții caselor de scări închise din construcțiile existente de nivelul de stabilitate la incendiu I și/sau II, de regulă, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum 2 ore și 30 de minute (EI/REI 150) pentru construcțiile edificate înainte de 01 ianuarie 2007 sau rezistenți la foc minimum 3 ore (EI/REI 180) pentru construcțiile edificate după data de 01 ianuarie 2007 și după caz, rezistenți la explozie, iar în clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu IV și respectiv V, ei pot fi clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1, cu rezistență la foc de minimum 30 minute (EI/REI 30) și respectiv 15 minute (EI/REI15). Fac excepție situațiile prevăzute în prezenta anexă. Grosimea de perete din spatele nișelor sau șlițurilor prevăzute în pereții caselor de scări, trebuie să asigure rezistență la foc de minimum 45 minute (EI/REI 45) pentru construcțiile cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II și/sau III și respectiv 15 minute (EI/REI 15) la cele de nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V.A.10.2.4.32. Planșeele clădirilor existente cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II și/sau III care separă casele de scări și căile lor de ieșire spre exterior față de restul construcției, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistență la foc de cel puțin 1 oră (REI 60). La clădirile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V se vor respecta condițiile de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu.A.10.2.4.33. Grinzile, podestele și rampele scărilor interioare închise sau deschise trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc de minimum 1 oră (R 60) în clădirile cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II și/sau III și cel puțin din clasa de reacție la foc C-s1÷s3,d0÷d1 și rezistență la foc 45 minute (R 45) în construcții cu nivelul de stabilitate la incendiu IV, respectiv 15 minute (R15) în construcții cu nivelul de stabilitate la incendiu V. Fac excepție situațiile precizate în prezenta anexă.A.10.2.4.34. Elementele de protecție a golurilor de acces la casele de scări de evacuare existente, vor îndeplini condițiile prevăzute în prezenta anexă/în normativ.AtriumA.
10.2.4.35.Prevederile prezentei anexe se referă la atriumurile închise, acoperite cu lățimea de cel puțin radical 7H (în care H este cea mai mică înălțime a atriumului, dar minimum patru niveluri ale construcției existente).A.10.2.4.36. Realizarea unor atriumuri care nu îndeplinesc condițiile minime de dimensionare precizate, este admisă numai dacă se iau măsuri corespunzătoare de protecție care să împiedice transmiterea focului de la un nivel la altul, prin efectul de cos (protecția golurilor cu elemente rezistente la foc, copertine, balcoane, perdele de apă etc., după caz).A.10.2.4.37. Pentru închiderile perimetrale ale atriumurilor, de regulă, se utilizează materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 15 minute (EI15) cu excepția unor materiale aferente vitrărilor (garnituri, chituri, masticuri etc.) care pot fi din clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1.A.10.2.4.38. Atunci când atriumurile se închid perimetral cu panouri vitrate față de restul construcției existente, aceste închideri se realizează astfel încât să nu favorizeze propagarea incendiilor de la un nivel la altul. Vitrările se separă pe verticală prin zone pline cu înălțimea de cel puțin 1,20 m, etanșe la foc minimum 1 oră (E 60). Zonele pline dintre vitrări, pot fi înlocuite pe planșee orizontale continue (copertine), clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 1 oră (REI 60), și lățimea de cel puțin 1,20 m măsurată pe orizontală.A.10.2.4.39. Circulațiile comune orizontale care sunt deschise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium (sub planșee) cu ecrane continue din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, etanșe la foc minimum 1 oră (E 60), cu înălțimea de cel puțin 50 cm, realizate similar prevederilor Art. A.10. 2.4.28., fără a fi admisă înlocuirea lor cu instalație automată tip sprinkler sau drencer.A.10.2.4.40. Dacă din considerente funcționale se prevăd pereți pentru separarea atriumurilor de restul construcției existente, aceștia trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc corespunzătoare densității sarcinii termice, dar minimum 1 oră (EI/REI 60). Vitrările acestora nu vor depăși 30% din suprafața peretelui și vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc cel puțin 15 minute (EI 15), dacă prezenta anexă nu stabilește altfel.A.10.2.4.41. În atriumuri se pot utiliza dotări (fixe sau mobile) din materiale clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1, iar densitatea sarcinii termice nu va depăși 420 MJ/mp. La determinarea densității sarcinii termice se ia în considerare cel mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți (în afara celui de la parter).A.10.2.4.42. Luminatoarele și cupolele care acoperă atriumurile se pot realiza cu structură clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și vitrări clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3,d0÷d1, B- s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1 care nu se iau în considerare la determinarea nivelului de stabilitate la incendiu al construcției existente.A.10.2.4.43. În construcțiile existente cu atrium, nu se recomandă dispunerea adiacentă neseparată de atrium, a unor spații cu risc mare de incendiu. Atunci când totuși se prevăd (pentru activități comerciale, expoziții permanente cu exponate combustibile și altele similare cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/mp), aceste spații se echipează obligatoriu cu instalații automate de semnalizare și stingere a incendiilor.A.10.2.4.44. Depozitele de materiale si/sau substanțe combustibile neseparate față de atriumuri prin elemente rezistente la foc corespunzătoare densității sarcinii termice, nu sunt admise.Încăperi de depozitareA.
10.2.4.45.Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile solide cu aria mai mare de 36 mp situate în construcții existente cu alte destinații, de regulă, se separă față de restul construcției existente prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 având rezistența la foc corespunzătoare densității sarcinii termice (conform Art. A.10. 2.3.2. și Tabelul 146 (Rezistența la foc a pereților la construcțiile existente)), dacă prezenta anexă nu stabilește altfel. Construcțiile existente pentru depozite se realizează conform prevederilor specifice.A.10.2.4.46. Golurile de comunicație funcțională din elementele de compartimentare ale depozitelor precizate la Art. A.10. 2.4.45. se protejează cu elemente corespunzătoare prevederilor prezentei anexe. Evacuarea fumului în caz de incendiu la aceste depozite este obligatorie, și se asigură prin dispozitive cu deschiderea automată în caz de incendiu, având aria liberă de minimum 1% din suprafața pardoselii sau cu sisteme mecanice de desfumare, corespunzător alcătuite, distribuite și dimensionate.Încăperi pentru instalații aferente construcțiilorA.
10.2.4.47.Stațiile de pompare a apei pentru incendiu, grupurile electrogene care constituie surse electrice de rezervă ce alimentează dispozitive de protecție la foc, vane de incendiu și altele similare, se separă de restul construcției, de regulă, prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, fără goluri și cu limită de rezistență la foc de cel puțin 3 ore (EI/REI 180) și planșee 1 oră și 30 de minute (REI 90), având asigurat acces ușor din exterior. Se admite și comunicarea cu restul construcției a acestor funcțiuni numai dintr-un coridor comun, prin usă cu rezistența la foc de minimum 1 oră și 30 minute (EI 90-C), echipată cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Se vor avea în vedere și prevederile din reglementările tehnice specifice.A.10.2.4.48. Sălile de cazane aferente sistemului de încălzire centrală se separă de restul construcției existente prin pereți și planșee din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc conform reglementărilor tehnice specifice, dar minimum 1 oră și 30 de minute (pereți EI/REI 90 și planșee REI 90). În pereții de separare se admit goluri de comunicare cu restul construcției existente, protejate cu uși clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 15 minute (EI 15).A.10.2.4.49. Încăperile pentru ventilatoare, filtre, camere de desprăfuire și cicloane, prin care se vehiculează gaze, vapori, praf sau deșeuri combustibile se separă funcțional față de restul clădirii existente prin elemente despărțitoare clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc corespunzătoare, dar cel puțin 1 oră (pereți EI/REI 60 și planșee REI 60). Accesul la aceste încăperi, de regulă, trebuie să fie din exterior sau din încăperi fără riscuri sau pericole de incendiu (cu densitatea sarcinii termice mai mică de 105 MJ/mp).A.10.2.5. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIUDispoziții generaleA.
10.2.5.1.În construcții existente, compartimente de incendiu existente, încăperi și alte spații construite, vor fi asigurate căi de evacuare prin care, în caz de incendiu, persoanele să poată ajunge în exterior la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile, în timpul cel mai scurt și în condiții de deplină siguranță. Pentru circulațiile funcționale aferente locurilor în care prezența oamenilor apare întâmplător, sunt vizitate de cel mult 8 ori pe schimb pentru verificări, precum și al încăperilor pentru fumat sau ale grupurilor sanitare, condițiile prevăzute pentru căile de evacuare nu sunt obligatorii.A.10.2.5.2. Căile de circulație prevăzute pentru funcționarea normală a construcțiilor existente trebuie să asigure și evacuarea persoanelor în caz de incendiu. Căi special destinate evacuării se prevăd numai atunci când cele funcționale sunt insuficiente sau nu pot satisface condițiile de siguranță la foc.A.10.2.5.3. Prevederile din anexă constituie condiții obligatorii la proiectarea și realizarea căilor de evacuare a persoanelor din construcțiile existente al căror finisaj interior este executat din materiale tradiționale: piatră, ceramică, sticlă, lemn, metal. În cazul materialelor de finisaj care în comparație cu lemnul se aprind mai ușor, propagă flacăra la suprafață mai rapid sau emană mai mult fum ori gaze, prin proiect se vor lua măsuri suplimentare de protecție, în conformitate cu specificațiile tehnice ale produselor respective.A.10.2.5.4. Căi de evacuare în caz de incendiu sunt considerate circulațiile libere care, îndeplinind condițiile stabilite prin prezentul normativ și anexă, asigură evacuarea prin uși, coridoare, degajamente holuri sau vestibuluri la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile astfel: direct, prin case de scări de evacuare, prin terase, balcoane, logii, pasaje de evacuare.A.10.2.5.5. Căi de evacuare pot fi considerate și cele care trec prin încăperi sau spații din clădiri existente civile (publice) sau de producție, în conformitate și cu respectarea condițiilor din normativ și prezenta anexă.A.10.2.5.6. Nu constituie căi de evacuare în caz de incendiu, în general: ascensoarele, trecerile prin uși antifoc care se pot bloca în poziția închisă sau prin uși încuiate în timpul funcționării normale a clădirii existente, trecerile destinate garniturilor de tren care transportă încărcături periculoase, galeriile, tunelurile etc., prin care se transportă sau vehiculează substanțe cu pericol de incendiu, explozie, intoxicare, asfixiere cu abur cu presiune mai mare de 1 atm.A.10.2.5.7. Ușile încuiate în timpul funcționării normale, pot constitui a doua cale de evacuare a unei porțiuni din construcție sau a întregii construcții existente, cu excepția sălilor aglomerate, dacă:
–alcătuirea și dimensionarea lor corespund prevederilor din prezenta anexă;
–sunt dotate cu sisteme de închidere - deschidere ușor manevrabile fără cheie, ce pot fi acționate din zona ce se evacuează sau sunt prevăzute cu panouri din sticlă securizată cu dimensiuni care să permită trecerea fluxurilor de evacuare și cu parapete de maximum 0,40 m. În cazul panourilor din sticlă, se vor prevedea mijloace de spargere și indicatoare corespunzătoare. Panourile din sticlă securizată astfel realizate pot fi amplasate și independent, lângă uși, marcate corespunzător și astfel dispuse încât să fie ușor de recunoscut.A.10.2.5.8. Cea de a doua cale de evacuare poate fi constituită și din una sau mai multe ferestre (cu ochiuri mobile de min. 75 cm lățime și 1,00 m înălțime liberă), având parapetul la cel mult 1,50 m deasupra nivelului terenului sau al unei terase prin care se poate face evacuarea la nivelul terenului, pentru:
a)încăperile supraterane cu cel mult 50 de persoane;
b)încăperile situate la subsol sau demisol, dacă pe întreg nivelul există cel mult 30 de persoane și se asigură în interior scări fixe de acces la parapetele mai înalte de 1,20 m. La aceste încăperi se admit și trape de min. 80 cm x 80 cm prevăzute în interior cu scări fixe de acces care asigură evacuarea direct din exterior.
La clădiri existente înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, nu este admisă asigurarea prin ferestre a celei de a doua cale de evacuare.
A.10.2.5.9. Alcătuirea elementelor de construcție și a finisajelor utilizate pe căile de evacuare, se va stabili în conformitate cu prevederile normativului și ale prezentei anexe.A.10.2.5.10. Traseele căilor de evacuare trebuie să fie distincte și independente, astfel stabilite încât să asigure distribuția lor judicioasă, posibilitatea ca persoanele să recunoască cu ușurință traseul spre exterior, precum și circulația lesnicioasă. Căile de evacuare, nu trebuie să conducă spre exterior prin locuri în care circulația poate fi blocată în caz de incendiu din cauza flăcărilor, fumului, radiațiilor termice etc.Număr căi de evacuareA.
10.2.5.11.În construcții existente, compartimente de incendiu existente sau porțiuni de construcții existente independente din punctul de vedere al circulației, de regulă, persoanele trebuie să aibă acces la cel puțin două căi de evacuare, care pe cât posibil, să ducă în direcții opuse. A doua cale de evacuare poate fi constituită din ferestre sau trape exterioare dacă prin acestea se asigură evacuarea în condiții corespunzătoare de siguranță a persoanelor, conform prevederilor anexei, Art. A.10.2.5.8.A.10.2.5.12. Asigurarea unei singure căi de evacuare este admisă atunci când conform proiectului, la fiecare nivel se pot afla simultan maximum 20 de persoane - indiferent de lungimea de evacuare realizată, precum și în cazurile în care numărul persoanelor este mai mare dar lungimea traseului de evacuare se înscrie în valoarea admisă pentru coridoare înfundate, în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu, risc de incendiu, tip de clădire existentă, și destinație, conform prevederilor din prezenta anexă. La clădirile existente înalte, foarte înalte și sălile aglomerate, precum și în situațiile stabilite în normativ și prezenta anexă, sunt obligatorii minimum două căi de evacuare.A.10.2.5.13. Alcătuirea și gabaritele căilor de evacuare, lungimea de evacuare, traseele, precum și numărul de fluxuri de evacuare, trebuie să asigure circulația lesnicioasă și fără obstacole, conform prevederilor anexei.Alcătuirea căilor de evacuareUșiA.
10.2.5.14.Ușile folosite pe căile de evacuare trebuie să fie cu deschidere de tip obișnuit, pe balamale sau pivoți.A.10.2.5.15. Pe căile de evacuare nu se admite utilizarea ușilor care se pot bloca din cauza funcționării defectuoase a mecanismelor lor auxiliare, precum și ușile de tip glisant, ghilotină, basculant etc. Fac excepție ușile pentru maximum 5 persoane capabile să se evacueze singure, precum și cazurile prevăzute în prezenta anexă. Ușile pliante și cele turnante (cu foi care pot fi ușor pliate) pot fi folosite pe căile de evacuare numai dacă în acestea sau în imediata lor apropiere sunt prevăzute uși pietonale obișnuite (pe balamale) sau panouri din sticlă securizată conform Art. A.10. 2.5.5.A.10.2.5.16. Deschiderea ușilor de pe traseul evacuării, de regulă trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior, cu excepția ușilor prin care se evacuează cel mult 30 de persoane valide și a cazurilor prevăzute în prezenta anexă.A.10.2.5.17. Prin deschidere, ușile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să stânjenească evacuarea.A.10.2.5.18. În dreptul ușilor de evacuare nu se admit praguri cu înălțimea mai mare de 2,5 cm. Dacă acestea sunt necesare, se vor racorda la pardoseală prin pante. În situațiile admise de prezenta anexă ușile de evacuare practicate în alte uși cu dimensiuni mari, pot avea praguri cu înălțimea cât mai mică, dar nu mai mult de 40 cm.Scări interioareA.
10.2.5.19.Scările interioare existente pot fi închise (amplasate în case proprii de scară) sau deschise (amplasate în holuri, vestibuluri, atriumuri etc.) potrivit prevederilor prezentei anexe. Scările de evacuare, de regulă, trebuie să se ducă, pe aceeași verticală, de la ultimul nivel pentru care asigură evacuarea, până la nivelul ieșirii în exterior la nivelul terenului ori al unor suprafețe exterioare carosabile, sau pe o terasă de pe care evacuarea poate fi continuată până la nivelul terenului. Persoanele intrate în casa scării, trebuie să poată ajunge fără a o mai părăsi, până la nivelul ieșirii în exterior. Fac excepție scările din interiorul apartamentelor de locuit și scările întrerupte la care evacuarea din punctul de întrerupere până la nivelul terenului poate fi continuată în siguranță prin terase sau prin alte case de scări sau holuri cu acces direct în exterior. Legătura directă între două scări interioare întrerupte, trebuie să se realizeze printr-un palier comun.A.10.2.5.20. Pentru a împiedica pătrunderea fumului pe căile de evacuare și propagarea incendiilor de la un nivel la altul, scările, indiferent dacă sunt luate sau nu în calcul la evacuare, de regulă, se separă de restul clădirii existente prin pereți și planșee alcătuite conform prezentei anexe. Scări interioare deschise sunt admise numai în cazurile și condițiile menționate în prezenta anexă. Închiderea casei scărilor trebuie să se facă astfel încât accesul persoanelor la cel puțin două scări de evacuare, acolo unde acestea sunt obligatorii, să fie posibil fără a se trece prin casa vreuneia din ele.A.10.2.5.21. Holurile etajelor în care debușează liber scări de evacuare, pot fi asimilate cu casele de scări, dacă sunt destinate numai pentru circulație sau așteptare și dacă sunt separate față de restul construcției existente, conform prevederilor pentru casele de scări respective.A.10.2.5.22. În pereții interiori ai caselor de scări se pot practica numai goluri de acces la nivelurile construcției existente. Pentru iluminarea casei de scări, a vestibulurilor de etaj și a coridoarelor, se pot prevedea goluri numai în condițiile admise de prezenta anexă și protejate corespunzător.A.10.2.5.23. Golurile de acces la casele de scări de evacuare, se protejează conform prevederilor normativului, de regulă prin: uși pline sau cu geam simplu sau armat, sau uși etanșe și rezistente la foc, sau încăperi tampon, în situațiile admise conform anexei și corespunzător realizate și echipate. În toate situațiile, ușile de acces la casele de scări, se prevăd cu sisteme de autoînchidere sau închidere automată, după caz, cu excepția celor de la clădirile de locuit existente care nu sunt clădiri înalte sau foarte înalte.A.10.2.5.24. Casele de scări de evacuare ale nivelurilor supraterane se recomandă să nu fie continuate în subsolul clădirilor existente, iar când aceasta nu este posibil sau justificat, se admite numai în condițiile stabilite, de la Art. A.10. 2.5.25. pâna la Art. A.10. 2.5.28.A.10.2.5.25. Atunci când în subsolurile respective sunt numai încăperi cu risc mic de incendiu și au densitatea sarcinii termice rezultată din mobilier, finisaje și materiale adăpostite de maximum 210 MJ/mp, scările de evacuare continuate la subsol, se separă în același mod ca la nivelurile supraterane, dacă în anexă nu se dispune altfel.A.10.2.5.26. În cazurile în care încăperile subterane au ferestre cu suprafața totală de min. 1/100 din suprafața pardoselii și adăpostesc destinații (funcțiuni) similare celor de la nivelurile supraterane sau spații tehnice, depozite, sau ateliere de întreținere ocupând cel mult 1/4 din aria construită a nivelului, de regulă, casele de scări continuate la subsol se separă de nivelurile subterane la fel ca la cele supraterane, iar golurile de acces se protejează prin uși rezistente la foc minimum 45 de minute (EI 45-C), prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.A.10.2.5.27. Rampa de acces la subsol poate fi dispusă în continuarea casei de scări supraterane, dacă este separată de rampele aferente nivelurilor supraterane prin pereți rezistenți la foc minimum 2 ore și 30 min (EI/REI 150) pentru construcțiile edificate înainte de 01 ianuarie 2007 sau rezistenți la foc minimum 3 ore (EI/REI 180) pentru construcțiile edificate după data de 01 ianuarie 2007 și planșee rezistente la foc min. 1 oră (REI 60), recomandându-se ca evacuarea subsolului să se realizeze independent de nivelurile supraterane ale clădirii. Subsolul poate continua funcțional cu casa de scări a nivelurilor supraterane, de regulă, printr-o ușă etanșă la foc 1 oră (E 60-C) dispusă la cota parterului, în afara cazurilor în care prevederile din prezenta anexă dispun altfel.A.10.2.5.28. Scările supraterane de evacuare a persoanelor pot avea rampe directe (neseparate) spre subsol atunci când asigură accesul la încăperi și spații legate funcțional de cele supraterane și dacă aceste funcționalități sunt separate de restul subsolului cu alte destinații prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 3 ore (EI/REI 180) și uși etanșe la foc 1 oră (E 60-C) sau 1 oră și 30 minute (E 90-C) pentru încăperi cu densitatea sarcinii termice de 840 MJ/mp sau mai mare).A.10.2.5.29. În casele de scări de evacuare nu vor fi amenajate spații de lucru, de depozitare sau cu alte destinații (în afară de circulație) și nu vor fi introduse conducte de gaze naturale pentru utilizări tehnologice, conducte pentru lichide combustibile sau tuburi colectoare de gunoi sau alte materiale. Se admite amplasarea în casa scărilor a instalațiilor care nu prezintă pericol de incendiu sau explozie, dacă nu reduc gabaritul necesar pentru evacuare. În cazul amplasării tuburilor colectoare de gunoi sau alte materiale, în încăperi adiacente separate, dar care comunică cu casele scărilor de evacuare, se vor lua măsuri corespunzătoare pentru a se împiedica pătrunderea fumului și a focului în casa scării.A.10.2.5.30. Casele de scări se recomandă să fie luminate natural, direct din exterior.A.10.2.5.31. Iluminatul natural al caselor de scări se poate face indirect, prin goluri protejate cu elemente rezistente la foc minimum 30 minute (EI 30), din coridoare sau încăperi cu densitatea sarcinii termice mai mică de 105 MJ/mp.A.10.2.5.32. În construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu I, II si/sau III, de regulă, iluminatul numai cu lumină artificială se admite dacă se asigură, în caz de incendiu, evacuarea fumului din casele de scări prin dispozitive automate și cu o comandă manuală, având secțiunea de cel puțin 5% din suprafața orizontală construită a acestora, dar minimum 1 mp și se asigură funcționarea în orice moment a unui sistem de iluminat artificial. Excepție fac situațiile nominalizate în prezenta anexă.A.10.2.5.33. Golurile pentru iluminare practicate în pereții exteriori ai caselor de scări vor fi protejate contra radiației termice ce rezultă în timpul eventualelor incendii produse în construcții existente, instalații sau depozite din vecinătatea lor, sau chiar în porțiuni ale aceleiași construcții existente, situate la distanțe mai mici decât cele admise conform prevederilor din Art. A.10.2.2.2. și Tabelul 145.A.10.2.5.34. Scări de evacuare interioare deschise se admit în cazurile și condițiile prevederilor anexei, în funcție de destinație, precum și atunci când asigură evacuarea a cel mult două niveluri succesive.A.10.2.5.35. Casele de scări de evacuare, trebuie să aibă ieșiri la nivelul terenului sau al unor suprafețe exterioare carosabile, astfel:
a)direct în exterior;
b)prin hol sau vestibul;
c)prin coridor de maximum 10 m lungime, cu acces în exterior direct sau printr-un hol sau vestibul;
d)prin tunel de evacuare sau degajament protejat cu lungimea maximă de 200 m, cu acces în exterior și care este alcătuit din elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice a încăperilor adiacente, fără a fi însă mai mici de 2 ore pentru pereți (EI/REI 120) și 1 oră pentru planșee (REI 60). Ușile din pereții tunelului sau ai degajamentului protejat vor fi rezistente la foc 1 oră (EI 60-C) spre încăperi cu sarcina termică peste 420 MJ/mp și echipate cu dispozitive de autoînchidere automată în caz de incendiu și rezistente la foc 1 oră și 30 de minute (EI 90-C) spre încăperi cu sarcina termică peste 840 MJ/mp și echipate cu dispozitive de autoînchidere automată în caz de incendiu.
Holul, vestibulul sau coridorul prin care se asigură accesul spre exterior, trebuie să fie separat de încăperile și coridoarele interioare învecinate de la parter prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 1 oră (EI/REI 60), cu excepția holurilor de tip atrium la care se asigură măsurile de protecție specifice acestora.
A.10.2.5.36. Holurile de la parter, prin care se asigură accesul spre exterior al scărilor de evacuare, pot comunica liber cu garderobe supravegheate, încăperi de recepție pentru public și spații funcțional necesare (comerț, alimentație, întruniri etc). Toate scările de evacuare a nivelurilor supraterane, pot avea accesul spre exterior printr-un hol comun. Scările deschise, în situațiile admise în anexă, pot avea acces spre exterior prin spațiile în care sunt amplasate. Ușile caselor de scări prevăzute pentru asigurarea evacuării în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafețe carosabile, dar neutilizate în circulația funcțională curentă, se prevăd cu panouri de geam securizat, conform Art. A.10.2.5.7.A.10.2.5.37. Grinzile, podestele și treptele scărilor interioare de evacuare din clădiri existente trebuie să îndeplinească condițiile de comportare la foc prevăzute în prezenta anexă.A.10.2.5.38. Înclinarea rampelor scărilor de evacuare, suprafața și forma treptelor și a podestelor, trebuie să permită o circulație lesnicioasă și sigură a persoanelor, respectându-se prevederile reglementărilor specifice.A.10.2.5.39. Scările cu rampe curbe (elicoidale) sunt considerate căi de evacuare numai în porțiunea de rampă în care lățimea minimă a treptei este de 18 cm, iar lățimea maximă de 40 cm, dacă treptele au aceeași formă și dimensiuni pe toată desfășurarea scării. Se vor respecta condițiile din normativ.A.10.2.5.40. Scările cu trepte balansate pot fi considerate căi de evacuare, numai pentru un singur flux de evacuare a utilizatorilor, dacă îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare stabilite în normativ, anexă și reglementările de specialitate.A.10.2.5.41. În construcțiile existente cu trei sau mai multe niveluri, se va asigura posibilitatea de ridicare a furtunurilor până la locul în care urmează a fi folosite, prin ferestrele caselor de scări plasate pe fațadele accesibile (cu condiția ca sub aceste ferestre să nu se prevadă copertine sau elemente constructive proeminente care să împiedice ridicarea furtunurilor). Atunci când casele de scări nu au ferestre, se prevăd goluri cu lățimea de cel puțin 20 cm situate pe aceeași verticală, practicate în podeste sau între vanguri. Fac excepție casele de scări prevăzute cu coloane (conducte) uscate fixe, destinate alimentării cu apă în caz de incendiu.A.10.2.5.42. Scările de evacuare pot fi înlocuite în toate cazurile prin planuri înclinate, dacă satisfac prevederile din normativ și reglementările tehnice referitoare la scări (închidere, rezistență la foc, dimensionare etc). Pantele planurilor înclinate vor fi de maximum 1:10 (1:8 în dreptul ieșirilor din clădire) și prevăzute cu strat de uzură care să împiedice alunecarea persoanelor.Scări exterioare deschiseA.
10.2.5.43.Scările de evacuare exterioare deschise pot fi amplasate independent în exteriorul construcției existente sau alipite acesteia pe maximum trei laturi. Ele pot înlocui scările interioare de evacuare necesare sau pot constitui o continuare a acestora, dacă sunt executate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistență la foc de minimum 15 minute (R 15) și dacă:
–respectă prevederile referitoare la dimensionarea scărilor de evacuare;
–sunt protejate conform Art. A.10. 2.5.44.A.10.2.5.44. Scările exterioare deschise de evacuare trebuie să fie astfel amplasate sau protejate, încât circulația să nu poată fi blocată de flăcările sau fumul produs - în caz de incendiu - în construcția existentă pentru care ele asigură evacuarea, sau din cauza avarierii unor conducte de aburi, lichide sau gaze combustibile, acizi sau substanțe toxice etc., amplasate la mai puțin de 3,00 m de gabaritul scării. Se consideră satisfăcătoare protejarea scărilor prin amplasarea lor în dreptul unor porțiuni pline de perete clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și minimum 15 minute rezistență la foc (EI 15), care în proiecție orizontală depășesc minimum 3,00 m gabaritul scării, sau prin ecranarea scării cu elemente rezistente la foc minimum 15 minute (EI 15) față de golurile din perete (cu excepția celor de acces la scări) și conductele menționate mai sus, care se află la distanță mai mică de 3,00 metri. Golurile de acces la scările exterioare deschise se protejează prin uși etanșe la foc 15 minute (E15-C), echipate cu sisteme de autoînchidere sau prin treceri sicanate, corespunzător necesităților funcționale.Terase și curți interioareA.
10.2.5.45.Terasele circulabile, balcoanele și logiile care constituie căi de evacuare trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu excepția izolațiilor combustibile montate pe placă de beton - rezistente la foc de cel puțin 1 oră (REI/R 60) și protejate împotriva blocării circulației prin căderea unor elemente aprinse ale construcției. Terasele cu lățime mai mică de 6,00 m și balcoanele utilizate la evacuare, trebuie să fie protejate cu parapete pline, împotriva efectelor incendiilor de la nivele inferioare sau din vecinătate. Pot servi la evacuare și porțiuni ale teraselor necirculabile, dacă îndeplinesc condițiile de mai sus și se iau măsuri de dirijare, organizare și protecție a traseelor stabilite pentru evacuare.A.10.2.5.46. Curțile interioare și spațiile libere dintre construcții existente pot fi luate în considerare pentru evacuarea persoanelor în caz de incendiu dacă au lățimea suficientă pentru trecerea numărului de fluxuri rezultate din calcul, fără a fi mai mică 3,50 m.A.10.2.5.47. Evacuarea prin terase, balcoane, logii, curți interioare sau prin spațiile dintre clădiri existente se poate face numai dacă circulația nu poate fi blocată din cauza flăcărilor sau a fumului.Dimensionarea căilor de evacuareCriterii de calculA.
10.2.5.48.Calculul căilor de evacuare (pentru mai mult de 5 persoane) constă în determinarea gabaritelor necesare și stabilirea lungimii traseelor, astfel încât să se asigure evacuarea rapidă din construcția existentă, în timpul normat, în acord cu lungimile de evacuare prevăzute.A.10.2.5.49. Evacuarea persoanelor din construcția existentă se consideră că se face ordonat, sub formă de fluxuri (șiruri de persoane așezate una în spatele celeilalte), care circulă prin căile de evacuare spre exteriorul construcției.A.10.2.5.50. Numărul de fluxuri ce trebuie asigurat pentru evacuarea persoanelor și gabaritele necesare trecerii fluxurilor de evacuare se calculează conform prevederilor anexei.A.10.2.5.51. Lățimea rampelor scărilor de evacuare, de regulă, se determină după nivelul din care provine cel mai mare număr de fluxuri, fără a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite, cu excepțiile prevăzute în anexă.A.10.2.5.52. Dacă deasupra nivelului care determină dimensionarea rampelor scării se află alte niveluri cu un număr mai mic de persoane, lățimea porțiunii de scară situată deasupra sa poate fi mai mică, fiind dimensionată corespunzător numărului de persoane cel mai mare al unuia din nivelurile respective.A.10.2.5.53. La scările cu rampe ramificate, calculul lățimii se face pentru rampa principală. Lățimea fiecărei rampe ramificate trebuie să fie de cel puțin 60% din lățimea rampei principale.A.10.2.5.54. Lățimea fiecărui podest al scărilor de evacuare nu trebuie să fie mai mică decât cea a celei mai late rampe pe care o intersectează. La scările cu rampe ramificate lățimea podestului central va fi cel puțin egală cu a celei mai late rampe ramificate.A.10.2.5.55. Atunci când căile de evacuare în exterior ale celorlalte niveluri sunt comune cu cele ale parterului, lățimea ieșirilor spre exterior (uși de la nivelul parterului) trebuie să asigure trecerea numărului total de persoane determinat prin însumarea:
–numărului de persoane care vin prin scări interioare de la nivelul cel mai populat al clădirii existente;
–60% din numărul de persoane aflate la parterul clădirii existente;
–60% din numărul de persoane care vin prin scările interioare de la subsol.Determinarea fluxurilor de evacuareA.
10.2.5.56.Numărul de fluxuri ce trebuie asigurate pentru evacuarea persoanelor se determină cu relația:
F = N/C
în care:
F = numărul de fluxuri;
N = numărul de persoane care trebuie să treacă prin calea de evacuare;
C = capacitatea normată, de evacuare a unui flux;
Rezultatele din relație se rotunjesc la numărul întreg imediat superior.
A.10.2.5.57. Numărul de persoane (N) pentru care se calculează căile de evacuare este constituit din capacitatea maximă simultană de persoane, stabilită prin proiect pe niveluri și total construcție existentă.A.10.2.5.58. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) se determină în funcție de tipul, destinația și riscul de incendiu a construcției existente, conform prevederilor anexei.A.10.2.5.59. Pentru construcțiile existente în care se pot afla simultan un număr mare de persoane, numărul de fluxuri de evacuare rezultat din calcul pentru ușile exterioare ale construcției poate fi redus procentual, cu acordul scris al beneficiarului și asumarea răspunderii acestuia, astfel:
–cu 10% pentru cele care necesită 10-20 fluxuri de evacuare;
–cu 20% pentru 21-30 fluxuri;
–cu 25% pentru mai mult de 30 fluxuri.Gabaritele căilor de evacuareA.
10.2.5.60.Lățimea liberă necesară pentru trecerea fluxurilor de evacuare, în raport cu numărul acestora, este de minimum:
–80 cm pentru un flux;
–1,10 m pentru două fluxuri;
–1,60 m pentru trei fluxuri;
–2,10 m pentru patru fluxuri;
–2,50 m pentru cinci fluxuri;
Lățimile intermediare se consideră valabile pentru trecerea numărului inferior de fluxuri.
A.10.2.5.61. Lățimea căilor de evacuare pentru mai mult de 50 de persoane, nu va fi micșorată în sensul de circulație spre exterior, chiar dacă este mai mare decât cea rezultată din calcul.A.10.2.5.62. Dimensiunile brute (nefinisate) ale coridoarelor și ale scărilor precum și cele ale golurilor de comunicație practicate în pereții acestora (uși), se stabilesc astfel încât spațiul liber necesar pentru trecerea numărului de fluxuri să nu fie redus cu mai mult de 10 cm pe înălțimea de maximum 2,10 m de la cota pardoselii (prin proeminențe ale pereților, tocurilor, căptușelilor, canaturilor, de uși sau ferestre în poziție deschisă, finisajelor interioare, instalațiilor etc.). Lățimea rampelor scărilor se măsoară până la balustrade (care de regulă nu trebuie să micșoreze gabaritul liber al circulației). Reducerea de 10 cm se aplică doar pe înălțime.A.10.2.5.63. În pereții coridoarelor și scărilor pentru evacuarea a mai mult de 50 de persoane sunt admise nișe cu parapetul (limita inferioară) la mai mult de 1,20 m deasupra pardoselii sau cu marginea lor superioară la maximum 90 cm de pardoseală.A.10.2.5.64. Lățimea coridoarelor, rampelor și podestelor scărilor ce sunt utilizate pentru evacuarea a peste 50 de persoane nu trebuie să fie redusă de uși sau ferestre care se deschid spre acestea și pot fi blocate în poziție deschisă de persoanele care se deplasează pentru a ieși din construcția existentă. Fac excepție ferestrele al căror parapet este de cel puțin 2,00 m față de nivelul pardoselii sau al treptelor din dreptul lor.A.10.2.5.65. Ușile deschise spre podestele scărilor de evacuare nu trebuie să reducă gabaritul acestora, determinat prin calcul. În fața ușilor ascensoarelor pentru persoane, de regulă, lățimea podestelor scărilor trebuie să fie de cel puțin 1,60 m. Fac excepție cazurile în care ușile de palier ale ascensoarelor sunt glisante sau se închid rotindu-se în același sens cu cel în care se deplasează fluxul de evacuare spre exterior, cazuri în care lățimea podestului se poate reduce la 1,20 m.A.10.2.5.66. De regulă, lățimea liberă de trecere a unei uși de evacuare nu trebuie să depășească 2,50 m. Dacă lățimea ușii este mai mare, ea se împarte cu montanți solid încastrați în spații de trecere cu lățimea de maximum 2,50 m. Fac excepție ușile a căror lățime este de cel puțin două ori mai mare decât cea necesară trecerii fluxurilor de evacuare, precum și cele monumentale.A.10.2.5.67. Lățimea rampei scărilor de evacuare, de regulă, nu trebuie să fie mai mare de 2,50 m între pereți și balustradă sau între două balustrade ale aceleiași rampe. Atunci când lățimea rampei este mai mare, se împarte prin balustrade intermediare în spații de max. 2,50 m lățime. Nu este obligatorie prevederea balustradelor intermediare la rampele:
a)folosite urcând, pentru a ajunge la ieșire;
b)cu lățimea cel puțin de două ori mai mare decât cea necesară fluxurilor de evacuare, sau sunt scări monumentale.A.10.2.5.68. Înălțimea liberă pe căile de evacuare trebuie să fie de minimum 2,00 m. Pentru poduri sau subsoluri, această înălțime poate fi de minimum 1,90 m iar ușile din pod și subsol pot avea înălțimea liberă de 1,80 m.Lungimea căii de evacuareA.
10.2.5.69.La determinarea lungimii căii de evacuare, se ia în considerare traseul parcurs în axa căii de evacuare, de la punctul de plecare până la o ieșire în exterior, sau până la o scară de evacuare închisă sau deschisă, sau până la un degajament protejat, ținând seama de poziția diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix care trebuie ocolite, respectându-se nivelele de performanță admise în axexă.A.10.2.5.70. La stabilirea lungimii căii de evacuare nu se iau în considerare distanțele parcurse:
a)pe scările de evacuare și de la baza acestora spre exterior precum și în interiorul degajamentelor protejate;
b)în interiorul încăperilor în care nu se depășește lungimea de evacuare admisă pentru coridoare înfundate.A.10.2.5.71. Determinarea perioadei teoretice de timp necesare evacuării utilizatorilor conform prevederilor din prezenta anexă se efectuează prin posibila raportare a lungimilor de evacuare admise la viteza medie de deplasare, considerată 0,4 m/s pe orizontală și 0,3 m/s pe verticală (scări, pante).Marcarea căilor de evacuareA.
10.2.5.72.Traseele căilor de evacuare trebuie marcate cu indicatoare conform reglementărilor tehnice.A.10.2.5.73. La clădirile existente cu peste două niveluri supraterane, în cazul coborârii scărilor de evacuare sub nivelul terenului, în condițiile menționate la Art. A.10. 2.5.24., se vor lua măsuri pentru îndrumarea circulației de evacuare spre ieșirea în exterior.A.10.2.5.74. Documentațiile tehnico-economice ale construcțiilor existente vor cuprinde, după caz, planuri de evacuare, cu indicarea și marcarea căilor de urmat în caz de incendiu.A.10.2.6. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTEA.
10.2.6.1.Instalațiile aferente construcțiilor existente (hidro, electrice, de încălzire, de ventilare, condiționare și altele asemenea), se proiectează și execută astfel încât să nu contribuie la producerea și propagarea incendiilor, în conformitate cu prevederile prezentei anexe și ale reglementările tehnice specifice.A.10.2.6.2. Sistemele și instalațiile de încălzire se stabilesc în funcție de riscul de incendiu, destinația, nivelul de stabilitate la incendiu și mărimea construcțiilor existente, fiind interzise cele cu foc deschis în spații (încăperi) care prezintă riscuri mari de incendiu și cele cu pericol de explozie. Instalațiile electrice aferente construcțiilor existente, vor fi corespunzătoare riscului de incendiu, destinației și mediului respectiv, potrivit reglementărilor tehnice specifice acestora.A.10.2.6.3. Încăperile și spațiile în care se degajă substanțe combustibile vor avea asigurate instalații pentru evacuarea gazelor, vaporilor, prafului și a pulberilor pe măsura degajării acestora, astfel încât să se evite posibilitatea acumulării lor în cantități periculoase. La realizarea sistemelor și instalațiilor de ventilare sau condiționare, se va urmări reducerea posibilităților de formare a amestecurilor explozive și de propagare a incendiului prin canalele de ventilare, precum și utilizarea unor materiale, elemente și echipamente corespunzătoare riscului de incendiu, conform reglementărilor de specialitate.A.10.2.6.4. Separarea instalațiilor și a sistemelor de ventilare a spațiilor și încăperilor din categoria A, B (BE 3a,b) și C (BE 2) de pericol de incendiu este obligatorie și în situațiile precizate de prezenta anexă și reglementările tehnice specifice. Evacuarea prin același sistem sau instalație de ventilare (condiționare) a substanțelor care, în amestec mecanic sau combinație chimică pot provoca aprindere sau explozie, este interzisă.A.10.2.6.5. Sistemele și instalațiile de ventilare (condiționare) a încăperilor în care se depozitează, prelucrează sau manipulează substanțe combustibile, a sălilor aglomerate și a încăperilor cu echipamente si, după caz, aparatură de mare valoare sau importanță deosebită, precum și a celor cu riscuri mari de incendiu, vor fi independente de celelalte sisteme sau instalații de ventilare (condiționare) ale construcției existente.A.10.2.6.6. În interiorul canalelor de ventilare (condiționare) nu se admite montarea conductelor de lichide sau gaze combustibile, precum și a circuitelor electrice.A.10.2.6.7. Traversarea elementelor de compartimentare antifoc sau rezistente la foc de către canale de ventilare nu se recomandă. În cazurile în care aceste traversări sunt absolut necesare, se vor lua măsuri pentru evitarea propagării incendiilor în compartimentele învecinate, conform prevederilor normativului și ale anexei.A.10.2.7. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE SI SALVAREA.
10.2.7.1.Pentru asigurarea condițiilor de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu la construcții existente și instalații, se prevăd căi de circulație (drumuri) necesare funcțional sau fâsii libere de teren, corespunzător amenajate pentru accesul utilajelor și autospecialelor de intervenție ale pompierilor. Nu este obligatorie asigurarea unor circulații carosabile (drumuri) la cabane, refugii turistice, construcții existente la altitudine (montane), anexe gospodărești etc., precum și la construcții existente încadrate în categoria de importanță D (redusă).A.10.2.7.2. Căile de circulație (drumurile) prevăzute, vor asigura accesul fără obstacole și pe distanțe cât mai scurte la construcții existente, depozite de substanțe combustibile, puncte de staționare și alimentare ale autospecialelor și surse de apă.A.10.2.7.3. Căile de circulație și de acces (drumuri) la construcții și incinte construite existente, care au încrucișări de nivel cu linii de cale ferată pe care pot staționa vagoane, vor fi asigurate cu a doua posibilitate de traversare, astfel încât accesul autospecialelor de intervenție în caz de incendiu să fie posibil permanent.A.10.2.7.4. Realizarea de curți închise pe toate laturile de construcții existente etajate, nu se recomandă. În cazurile în care se prevăd totuși asemenea curți, în care autospecialele de intervenție ale pompierilor nu au acces, este necesară asigurarea posibilităților de salvare a persoanelor din clădirea existentă prin ferestre sau goluri ale fațadelor construcției existente accesibile pentru intervenția serviciilor și unităților de pompieri, marcându-se corespunzător, astfel încât să fie ușor de recunoscut în caz de incendiu.A.10.2.7.5. Curțile interioare existente neacoperite cu aria mai mare de 600 mp și închise pe toate laturile de construcții, situate la nivelul terenului sau al circulațiilor carosabile adiacente sau la o diferență de nivel mai mică de 50 cm față de aceste circulații, se prevăd obligatoriu cu accese carosabile pentru autospecialele de intervenție în caz de incendiu, cu gabarite de minimum 3,80 m lățime și 4,20 m înălțime. Pentru curțile interioare existente menționate, situate la diferențe de nivel mai mari de 50 cm (fără acces carosabil), se asigură numai acces pentru personalul de intervenție (treceri pietonale), cu lățimea de minim 1,50 m și înălțimea de 1,90 m.A.10.2.7.6. Construcțiile existente blindate vor avea asigurate posibilități de acces pentru personalul de intervenție al serviciilor și unităților de pompieri, prin deschideri prevăzute în pereții exteriori, protejate cu panouri ușor demontabile din afară și marcate corespunzător.A.10.2.7.7. Pentru intervenția personalului pompierilor direct din exterior, închiderile perimetrale ale construcțiilor existente cu pereți cortină vor avea marcate panourile de vitrare prin care se poate accede în circulațiile comune orizontale (holuri, vestibuluri, coridoare etc.) sau în încăperi cu acces permanent în circulațiile comune. Marcarea vizibilă din exterior a cel puțin unui acces pe fiecare etaj al construcției existente, este obligatorie la etajele situate până la 28,00 m față de carosabil, pe toate fațadele accesibile autospecialelor de intervenție ale pompierilor.A.10.2.7.8. La construcțiile existente închise perimetral cu pereți cortină se vor asigura circulații carosabile în dreptul panourilor de fațadă marcate pentru accesul echipelor de intervenție ale pompierilor.A.10.2.7.9. În interiorul construcțiilor existente, căile de intervenție ale personalului serviciilor și unităților de pompieri vor fi stabilite, amenajate și marcate corespunzător, astfel încât să fie ușor de recunoscut în caz de incendiu.A.10.2.8. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE SI SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂA.
10.2.8.1.Pentru asigurarea verificării, supravegherii și intervenției în caz de incendiu, prin proiect se va stabili nivelul de dotare a serviciului privat pentru situații de urgență, în funcție de categoria de importanță, mărimea, destinația și vulnerabilitatea la incendiu a construcției existente,conform prevederilor actelor normative de profil.A.10.2.8.2. Echiparea și dotarea serviciului de pompieri trebuie să corespundă necesităților practice asigurării siguranței la foc a construcției existente, conform prevederilor actelor normative de profil, în funcție de riscurile de incendiu și scenariile de siguranță la foc precum și a funcțiunii construcției, capacității și suprafeței construcției.A.10.2.8.3. În documentația tehnică, serviciul de pompieri/serviciul pentru situații de urgență va avea stabilit spațiul necesar funcționării permanente a acestuia, de regulă, dispus la parterul sau nivelurile supraterane inferioare ale construcției existente.A.10.2.8.4. Serviciul de pompieri/pentru situații de urgență va fi dotat cu mijloace de iluminat și comunicații, aparatură specifică și echipament de protecție, corespunzător riscurilor de incendiu și tipului de construcție existentă, asigurându-se rezervele necesare.A.10.2.8.5. Construcțiile existente se dotează cu mijloace tehnice de stingere corespunzătoare riscurilor de incendiu specifice, precizându-se în documentație tipul acestora și cantitatea necesară, inclusiv rezervele pentru înlocuirea imediată.SECȚIUNEA A II-A CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTE
10.3.1.RISC DE INCENDIU SI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIURiscuri de incendiuA.
10.3.1.1.Încăperile, spațiile și clădirile civile (publice) existente, vor avea determinate riscuri de incendiu, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.1. până la Art. A.10.2.1.3. din prezenta anexă.A.10.3.1.2. În funcție de riscurile de incendiu determinate, se asigură condițiile de siguranță la foc performanțele și nivelele de performanță admise în partea I-a a prezentei anexe "Prevederi comune tuturor construcțiilor" și în cele din prezenta parte. Prin expertize de securitate la incendiu elaborate conform reglementărilor tehnice de specialitate, în situații justificate pot fi adoptate măsuri de protecție compensatorii care asigură condițiile de securitate la incendiu și performanțele admise.A.10.3.1.3. Riscurile de incendiu se precizează obligatoriu în documentația tehnică.Nivel de stabilitate la incendiuA.
10.3.1.4.Clădirile civile (publice) existente vor avea nivelul de stabilitate la incendiu și precizat obligatoriu în documentațiile de proiectare. Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească clădirea existentă, pentru încadrarea într-un anumit nivel de stabilitate la incendiu, sunt cele stabilite de la Art. A. 10.2.1.8. până la Art. A.10.2.1.14.A.10.3.2. AMPLASARE SI CONFORMARE LA FOCAmplasareA.
10.3.2.1.Clădirile civile (publice) existente, independente, comasate sau grupate în conformitate cu recomandările generale, se amplasează în zone ferite de riscuri de incendiu existente în vecinătate, la distanțele de siguranță admise (de la Art. A.10.2.2.1. până la Art. A.10.2.2.3.), sau se compartimentează corespunzător prevederilor din anexă.A.10.3.2.2. Clădirile existente pentru persoane ce nu se pot evacua singure și cele pentru obiecte sau aparataj de importanță deosebită, nu se recomandă a fi comasate cu construcții care au altă destinație. Clădirile existente înalte și foarte înalte, nu se comasează cu construcții care au altă destinație.A.10.3.2.3. În cazul comasării mai multor funcțiuni într-o clădire civilă (publică) existentă, funcțiunile se vor separa corespunzător, de regulă, prin pereți și planșee din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc conform prevederilor anexei.Conformare la focA.
10.3.2.4.Prin conformare, se vor avea în vedere prevederile de la Art. A.10.2.2.4. până la Art. A.10.2.2.10. și cele specifice. Ariile construite ale compartimentelor de incendiu admise pentru construcții civile (publice) supraterane existente sunt cele precizate în Tabelul 147.
Tabelul 147: Arii construite admise pentru compartimente de incendiu ale clădirilor civile existente (publice) supraterane
| Nivel de stabilitate la incendiu | Aria maximă construită (la sol), a unui compartiment de incendiu existent (în mp) | |
| Clădiri existente cu un nivel | Clădiri existente cu mai multe niveluri | |
| I și/ sau II | 2.500 | |
| III | 1.800 | |
| IV | 1.400 | 1.000 |
| V | 1.000 | 800 |
Note Tabel 147:(a) Pentru clădirile existente echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor, ariile se pot majora cu 100%. Atunci când se prevăd instalații automate de semnalizare a incendiilor, ariile se pot majora cu 25%. Majorările menționate nu se cumulează.(b) În cazuri justificate tehnic, investitorii pot stabili arii construite mai mari prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective, dacă adoptă măsuri de protecție suplimentare, stabilite de către persoane atestate (experți tehnici pentru cerința fundamentală securitate la incendiu construcții și/ sau instalații) prin proiect, și scenarii de securitate la incendiu. Măsurile suplimentare de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu se efectuează în baza unei/ unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții și/sau instalații).
Tabelul 148 - Număr de niveluri supraterane maxim admis și capacitatea clădirilor civile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și V
| Nr. crt. | Destinația clădirilor existente | Capacitate (Număr maxim de persoane) | Număr maxim de niveluri pentru clădiri existente având nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V: | ||
| III | IV | V | |||
| 1 | Clădiri care adăpostesc persoane ce nu se pot evacua singure | 150 | 2 | 1 | 1 |
| 2 | Clădiri pentru muzee sau expoziții care nu adăpostesc valori deosebite | 300 | 3 | 2 | 1 |
| Clădiri pentru cazare temporară | 200 | ||||
| Clădiri pentru învățământ de cultură generală și licee | 480 | ||||
| 3 | Clădiri de locuit | 200 | 5 | 3 | 2 |
| 4 | Clădiri cu alte destinații, fără săli aglomerate | 300 | 5 | 2 | 1 |
Notă Tabel 148: În cazuri justificate tehnic și asigurând măsuri suplimentare de protecție și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu (stabilite de către persoane atestate, prin proiect, și scenarii de securitate la incendiu) investitorii pot adopta un singur nivel în plus față de cele admise prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective. Măsurile suplimentare de protecție (pasive, active sau combinații ale acestora) și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu se efectuează în baza unei/unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu (construcții și/sau instalații).
A.10.3.2.5. Între numărul de niveluri al clădirilor existente supraterane, destinația, nivelul de stabilitate la incendiu și capacitatea lor (număr de persoane), se vor respecta următoarele corelații:
a)în clădirile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu I și/sau II, indiferent de capacitatea lor, numărul de niveluri supraterane nu se limitează (cu excepția celor cu săli aglomerate de nivelul de stabilitate la incendiu II);
b)în clădirile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V, numărul de niveluri supraterane se limitează în funcție de destinație și de numărul de persoane adăpostit, conform prevederilor din Tabelul 148.A.10.3.2.6. În clădirile civile (publice) existente cu nivelul de stabilitate la incendiu I și/sau II, este admisă mansardarea (realizarea unui nivel construit în volumul podului) dacă elementele din structura portantă a acoperișului și a încăperilor amenajate sunt incombustibile și separate de restul podului cu ziduri rezistente la foc minim 3 ore (EI/REI 180). În clădiri existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III, IV și/sau V, mansardarea (nivel construit în volumul podului), este admisă în condițiile respectării prevederilor din Tabelul 148.A.10.3.2.7. Depozitarea mărfurilor și substanțelor cu pericol de explozie în clădirile civile (publice) existente, precum și amplasarea atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, nu este admisă decât în cazurile menționate și cu respectarea prevederilor normativului și ale prezentei anexe.A.10.3.2.8. Prin conformarea construcțiilor civile (publice) existente se va asigura, pe cât posibil, dispunerea separată a spațiilor cu risc mare de incendiu față de zonele accesibile publicului, realizând măsurile de protecție necesare conform normativului și ale anexei.A.10.3.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVEA.
10.3.3.1.Construcțiile civile (publice) existente se alcătuiesc corespunzător prevederilor Capitolului A.10. 2.4. Alcătuiri constructive ale prezentei anexe, îndeplinind performanțele comune și specifice ale acestora. Se recomandă utilizarea materialelor și elementelor de construcție clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.A.10.3.3.2. Atunci când conform prevederilor prezentei anexe se pot utiliza materiale și elemente din clasele de combustibile clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1, C-s1÷s3,d0÷d1, D-s1÷s3,d0÷d1, A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2, în funcție de condițiile specifice și scenariile de siguranță la foc elaborate, precum și de rolul pe care îl au în caz de incendiu, se asigură măsurile de protecție corespunzătoare siguranței la foc, potrivit prezentei anexe.A.10.3.3.3. Prin modul de alcătuire și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul cu ușurință.A.10.3.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI SI A FUMULUIA.
10.3.4.1.Pereții despărțitori prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în cadrul unui compartiment de incendiu, se recomandă să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistenți la foc minimum 2 ore (EI/REI 120) secționând transversal clădirea existentă (pereți care pot fi decalați în plan vertical). Acești pereți, de regulă, se amplasează la cel mult:
–110 m distanță în clădiri existente cu nivelul de stabilitate la incendiu I, II și/sau III;
–70 m distanța în clădiri existente cu nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V.
La clădirile existente cu pod al căror acoperiș este executat din materiale clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1, C-s1÷s3,d0÷d1, D-s1÷s3,d0÷d1, A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2, pereții respectivi trebuie să separe și volumul podului.
A.10.3.4.2. În construcții civile (publice) existente, ușile prevăzute pe coridoare care intersectează pereții antifoc și cele din pereții despărțitori prevăzuți la Art. A.10.3.4.1., pot fi etanșe la foc minimum 30 de minute (E 30-C), potrivit prezentei anexe având dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu, conform cerințelor funcționale și de evacuare în caz de incendiu.
Tabelul 149: Condiții minime pentru pereți și planșee la construcții existente
| Nr. Crt. | Destinația elementului | Tip element | Condiții minime de reacție la foc și de rez. la foc | Observații |
|---|---|---|---|---|
| 1 | Elemente de separare/ despărțitoare între încăperi administrative etc., din cadrul unor grupări cu o arie construită de max. 400 mp | pereți: | min. A2-s1 ÷s3,d2; B-s1 ÷s3,d2; C-s1 ÷s3,d2; D-s1÷s3,d2; E-d2 | Cu excepția pereților de separare față de secții de producție, depozite, spații tehnice și căi de evacuare. |
| 2 | Elemente de separare/ despărțitoare dintre grupările executate conform nr. crt. 1, precum și între încăperile administrative, sociale etc. și căile de evacuare comune | pereți: | A1 sau A2-s1,d0 (EI/REI 60) | Cu excepțiile din prezenta anexă. |
| 3 | Elemente de separare între încăperi cu riscuri locale de incendiu (laboratoare, oficii, bucătării. arhive, heliograf, xerox etc.), față de restul clădirii existente: | pereți: | A1 sau A2-s1,d0 (EI/REI 60) | Se admit uși pline de lemn sau metalice (în pereții respectivi nu se admite practicarea altor goluri în afara ușilor strict necesare pentru circulație); se admit supralumini din cărămizi de sticlă, plăci de tip S, sau geam armat. |
| planșee | A1 sau A2-s1,d0 (REI 60) | |||
| 4 | Elemente de compartimentare între depozite de materiale combustibile cu aria mai mare de 36 mp și restul clădirii existente, precum și între depozitele cu obiecte de valoare (ale muzeelor, arhivelor, bibliotecilor etc.) în funcție de densitatea sarcinii termice, dar nu mai puțin de: | pereți | A1 sau A2-s1,d0 (EI/REI 180) | Ușile vor fi rezistente la foc 1 și 1/2 ore (EI 90-C), prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată. Dacă există instalații automate de stingere a incendiilor, pereții pot avea în toate cazurile 3 ore (EI/REI 180), iar planșeele 1 și 1/2 ore (REI 90) rezistență la foc. |
| planșee | A1 sau A2-s1,d0 (REI 120) |
A.10.3.4.3. Funcțiunile cu risc mare de incendiu din clădirile existente se separă cu pereți și planșee A1 sau A2-s1,d0 având rezistența la foc conform anexei, iar golurile de comunicație protejate corespunzător. Pereții și planșeele de separare a diferitelor funcțiuni cu risc mijlociu de incendiu, comasate într-o clădire civilă (publică) existentă, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0 cu rezistență la foc de cel puțin 2 ore pentru pereți (EI/REI 120), respectiv 1 oră pentru planșee (REI60). în clădirile existente cu nivelul de stabilitate la incendiu IV si/sau V, pereții și planșeele pot fi clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1, rezistente la foc 30 minute (EI/REI 30 pereți și REI 60 planșee). Elementele de separare a funcțiunilor cu risc mic, vor respecta condițiile de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu.A.10.3.4.4. Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească anumiți pereți și planșee din clădirile civile (publice) existente care nu sunt înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, sunt precizate în Tabelul 149. Indiferent de tipul și destinația clădirii existente, separarea coridoarelor de evacuare față de grupurile sanitare adiacente (băi, dușuri, W.C.), se poate realiza conform condițiilor normate pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu.A.10.3.5. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIUA.
10.3.5.1.Clădirile publice (civile) existente vor avea asigurat numărul necesar de căi de evacuare a utlizatorilor în caz de incendiu, corespunzător dispuse, alcătuite și dimensionate, potrivit prevederilor prezentei anexe (de la Art. A.10.2.5.1. până la Art. 2.5.74.).
În clădirile civile (publice) existente care nu sunt înalte sau foarte înalte, golurile de acces la casele de scări pot avea uși pline sau cu geam spre coridoare, vestibuluri de etaj și holuri, dacă se îndeplinesc următoarele condiții:
a)pereții și planșeele acestora (coridoare vestibuluri, holuri) au aceeași rezistență la foc cu cele ale caselor de scări;
b)între coridoare, vestibuluri sau holuri și încăperile adiacente, inclusiv alte case de scări, se prevăd uși pline;
c)eventualele ferestre pentru iluminarea indirectă a coridoarelor de etaj sau a holurilor sau a vestibulurilor, practicate în pereții ce le separă de încăperile adiacente, sunt protejate conform Art. A.10.2.5.31.
A.10.3.5.2. Sunt admise scări de evacuare interioare deschise în construcțiile publice (civile) existente, dacă servesc la evacuare utilizatorilor a cel mult două niveluri.
Tabelul 150: Capacități de evacuare la construcții existente
| Nr. Crt. | Destinația clădirii existente sau a porțiunii de clădire existentă pentru care se calculează evacuarea | Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (număr de persoane) |
| 1. | Clădirile care adăpostesc persoane incapabile de a se evacua singure: maternități, staționare medicale, clădiri penlru copii de vârstă preșcolară, ospicii pentru alienați mintali, cămine pentru bătrâni și infirmi, persoane cu handicap etc. | 50 |
| 2. | Clădirile pentru învățâmânt de toate nivelurile de stabilitate la incendiu, administrative, sociale laboratoare, studiouri cinematografice și de radio, săli de adunări, auditorii, magazine, expoziții, alimentație publică, de lectură, sport, așteptare etc., care nu sunt săli aglomerate sau clădiri înalte ori foarte înalte. | 70 |
| 3. | Clădiri de locuit, administrative, hoteluri, cămine, cabane etc., care nu sunt clădiri înalte sau foarte înalte. | 80 |
A.10.3.5.3. Scările amplasate în volumul atriumului și neînchise în case de scări proprii, nu constituie căi de evacuare în caz de incendiu. Fac excepție atriumurile cu înălțimea de maximum patru niveluri ale construcției existente, unde se consideră că pe scara deschisă în atrium, se poate asigura trecerea unui singur flux de evacuare, chiar dacă lățimea rampelor asigură mai multe fluxuri.A.10.3.5.4. Lungimile maximum admise ale căilor de evacuare din clădirile civile (publice) existente, sunt cele prevăzute în prevederile specifice clădirilor civile (publice) existente, iar pentru atriumuri conform Art. A.10.3.5.5. și Art. A.10.3.5.6. Capacitățile de evacuare luate în considerare la clădiri civile (publice) existente, sunt precizate în Tabelul 150.A.10.3.5.5. Circulațiile comune orizontale deschise spre atrium (platforme, supante etc), pot constitui căi de evacuare pentru persoanele aflate în încăperile adiacente, atunci când lungimea de evacuare, respectiv distanța ce o au de parcurs, nu depășește valorile maxime admise în Tabelul 50 (Lungimi de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri), de la usa acestora până la o casă de scară de evacuare (măsurată în axul căilor), în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției.A.10.3.5.6. Pentru încăperile de dormit ale hotelurilor, căminelor, spitalelor, locuințelor și altele similare dispuse adiacent atriumurilor, valorile maxime admise ale căilor de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se reduc cu 50% față de prevederile stipulate în Tabelul 50 (Lungimi de evacuare pe circulațiile comune orizontale deschise spre atriumuri).A.10.3.5.7. Ușile încăperilor care debusează în circulațiile comune orizontale deschise spre atrium, se alcătuiesc și echipează conform prevederilor normativului referitoare la comunicarea între spații cu destinații diferite și căi de evacuare.A.10.3.5.8. Deschiderea ușilor de pe traseul de evacuare a mai mult de 30 de persoane valide, trebuie să se facă în sensul deplasării spre exterior.A.10.3.6. INSTALAȚII AFERENTE CLĂDIRILOR CIVILE (PUBLICE) EXISTENTEA.
10.3.6.1.Echiparea cu instalații aferente clădirilor civile (publice) existente, se asigură în conformitate cu prevederile reglementărilor de specialitate.A.10.3.6.2. Centralele termice de regulă, pot fi amplasate în clădirile civile (publice) cu condiția separării lor față de restul construcției prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc minimum 3 ore (EI/REI 180) pentru pereți și 2 ore (REI 120) pentru planșee, cu acces dintr-un coridor interior, cu excepțiile stabilite în anexă.A.10.3.6.3. Amplasarea rezervoarelor de lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mică de 5°C în clădiri civile (publice) existente, de regulă, nu este admisă, cu excepția celor de alimentare a centralelor termice și a grupurilor electrogene aferente clădirii existente, în cantitățile și cu măsurile de protecție stabilite în anexă și în reglementările tehnice de specialitate.A.10.3.6.4. Pentru instalațiile de încălzire care utilizează gaze sau lichide combustibile, se vor respecta regulile tehnice și de siguranță specifice, conform reglementărilor tehnice de specialitate.A.10.3.6.5. Bucătăriile și preparările calde vor fi izolate de spațiile accesibile publicului, de regulă, prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 1 oră (EI/REI 60 pentru pereți și REI 60 pentru planșee), iar ușile de comunicare vor fi etanșe minimum 15 minute (E15-C). Fac excepție situațiile precizate în anexă.A.10.3.6.6. Bucătăriile și preparările calde dispuse liber în spațiile publice existente vor fi delimitate cu ecrane de minimum 50 cm sub plafon realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0 cu rezistența minimă la foc de 15 minute (EI 15-C) și asigurate în depresiune față de restul spațiului în care sunt amplasate. La bucătăriile situate în clădirile existente înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, hotele se prevăd cu instalații speciale de stingere.A.10.3.6.7. Instalațiile de ventilare mecanică și de condiționare, trebuie proiectate și realizate astfel încât să evite propagarea focului și a fumului în construcția civilă (publică) existentă.A.10.3.6.8. Canalele de ventilare vor fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0 sau conform reglementărilor specifice.A.10.3.6.9. Instalațiile electrice vor fi proiectate și realizate conform reglementărilor tehnice specifice și nu vor fi utilizate canalizații (trasee) prin care să se propage focul.A.10.3.7. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVAREA.
10.3.7.1.Construcțiile civile (publice) existente vor avea asigurate căi de acces, intervenție și salvare, corespunzător alcătuite dimensionate și marcate, astfel încât să poată fi utilizate de personalul care intervine în caz de incendiu.A.10.3.7.2. Căile de intervenție exterioare vor permite accesul ușor al autospecialelor de intervenție ale pompierilor, fiind marcate și menținute permanent libere. De regulă, vor asigura intervenția cel puțin la o fațadă a clădirii existente, cu excepția situațiilor precizate în prezenta anexă.A.10.3.7.3. În interiorul construcțiilor civile (publice) existente, căile de intervenție ale pompierilor, marcate corespunzător, vor permite accesul ușor la principalele circulații funcționale (orizontale și verticale), precum și la spațiile cu risc sau pericol de incendiu.A.10.3.8. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE, SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂA.
10.3.8.1.Clădirile civile (publice) existent se dotează cu stingătoare, asigurându-se un stingător portativ cu pulbere de 6 Kg sau echivalentul acestuia pentru o arie construită de maximum 250 mp, dar minimum 2 stingătoare pe fiecare nivel al clădirii existente. Stingătoarele portative trebuie să conțină produsul de stingere și cantitatea corespunzătoare clasei de periculozitate, previzibile în spațiul respectiv.A.10.3.8.2. Toate mijloacele de intervenție cu care se echipează și dotează clădirile civile (publice) existente vor fi ușor accesibile personalului și menținute în stare de funcționare.A.10.3.8.3. În spațiile și încăperile cu risc mare de incendiu sau în care se află substanțe periculoase (parcaje, comerț etc.), după caz, se prevăd și stingătoare transportabile, potrivit reglementărilor tehnice specifice.A.10.3.8.4. Organizarea serviciului privat pentru situații de urgență, tipul serviciului, echiparea și dotarea acestuia, se stabilesc potrivit prevederilor actelor normative specifice, funcție de destinație, vulnerabilitate, și nivelul de echipare al clădirii existente.A.10.3.8.5. De regulă, construcțiile civile (publice) existente vor avea constituite servicii private pentru situații de urgență atunci când capacitatea maximă simultană depășește 500 persoane, precum și atunci când mijloacele de stingere a incendiilor cu care sunt echipate nu sunt cu acționare automată.Obligatoriu se vor constitui servicii private pentru situații de urgență la construcțiile civile (publice) existente în situațiile prevăzute de către actele normative de profil.A.10.3.8.6. Clădirile civile (publice) existente echipate cu instalații automate de semnalizare și stingere a incendiilor, vor avea constituite servicii pentru situații de urgență care să asigure numai supravegherea și acționarea instalațiilor specifice, coroborat cu prevederile actelor normative de profil.A.10.3.8.7. Numărul personalului serviciului privat pentru situații de urgență precum și tipul serviciului se stabilește în funcție de activitățile operative necesare, riscul de incendiu, importanța și vulnerabilitatea construcției existente, efectele incendiului etc., potrivit actelor normative specifice.A.10.3.9. EVACUARE FUM (DESFUMARE) ȘI GAZE FIERBINȚI3.9.1. În general, spațiile accesibile publicului vor fi astfel realizate și protejate, încât să fie ferite de fum în caz de incendiu, respectându-se condițiile specifice stabilite prin prezenta anexă referitoare la desfumare (Capitolul 9 - Secțiunea V - Evacuare fum (desfumare) și gaze fierbinți).A.10.3.9.2. Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile solide, cu aria mai mare de 36 mp, precum și casele de scări de evacuare și încăperile tampon fără lumină naturală, se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului, reprezentând minimum 1% din aria respectivă a depozitului și 5% a ariei construite a casei de scări (dar minimum 1 mp pentru fiecare scară), sau cu sisteme mecanice de evacuare a fumului.A.10.3.9.3. Circulațiile comune orizontale, inclusiv încăperile tampon și casele de scări de evacuare ale nivelurilor subterane închise, destinate publicului, vor fi prevăzute cu sisteme independente de evacuare a fumului (desfumare) față de nivelurile supraterane.A.10.3.9.4. Asigurarea evacuării fumului din atriumuri în caz de incendiu, este obligatorie. Acesta se realizează prin dispozitive cu deschidere automată, care să asigure o suprafață liberă de minimum 1% din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți - fără a se lua în considerare cel de la parter - sau prin sistem de evacuare mecanică a fumului, corespunzător alcătuit și dimensionat. În ambele situații, la partea inferioară a atriumurilor se asigură posibilități de admisie a aerului. Acționările automate ale dispozitivelor de evacuare a fumului vor fi dublate de comenzi manuale dispuse la nivelul acceselor din exterior în atrium și la serviciul de pomperi. Atunci când se asigură supravegherea permanentă a atriumului, evacuarea fumului (desfumarea) se poate acționa numai manual.A.10.3.9.5. Pentru limitarea posibilităților de propagarea a fumului la etajele superioare, atunci când înălțimea atriumului este mai mare de 28,00 m, se recomandă izolarea de atrium a nivelurilor situate în jumătatea superioară a acestuia prin închideri clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 15 minute (EI 15).A.10.3.9.6. Toate încăperile și spațiile deschise direct spre atrium (magazine comerciale, expoziții și altele similare care necesită desfumare conform normativului), vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumări) independente de atrium.A.10.3.9.7. Încăperile necompartimentate, cu aria construită mai mare de 10.400 mp se prevăd cu sisteme de evacuare a fumului și gazele fierbinți, care să limiteze propagarea incendiilor, conform prevederilor de la Art. A.10. 9.36. până la Art. A.10. 9.45..A.10.3.10. PERFORMANȚE ALE UNOR FUNCȚIUNI (DESTINAȚII)Clădiri existente de locuitA.
10.3.10.1.Clădirile existente de locuit, individuale (familiale) sau colective, independente sau comasate sau clădirile de locuit grupate în limitele compartimentelor de incendiu admise pentru clădiri civile existente, se amplasează la distanțe de siguranță, sau se compartimentează corespunzător prevederilor anexei.A.10.3.10.2. Clădirile de locuit existente se realizează din materiale și elemente de construcție care asigură îndeplinirea prevederilor generale și specifice ale normativului și condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, conform prevederilor de la Art. A.10.3.2.4. și Art. A.10.3.2.5.
Tabelul 151: Condiții pentru elementele de construcție (la clădiri existente)
| Nr. crt. | Denumire element | Condiții minime | Observații |
|---|---|---|---|
| 1 | Pereți despărțitori între clădiri existente, tronsoane și apartamente | clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 EI/REI 60 | În clădiri existente de nivelul de stabilitate la incendiu IV pot fi clasa de reacție la foc C-s1 ÷s3,d0÷d1, iar în cele de nivelul de stabilitate la incendiu V pot fi clasa de reacție la foc D-s1÷s3,d0÷d1. |
| 2 | Pereți despărțitori între băi și bucătării, față de celelalte încăperi ale apartamentului în clădiri existente cu nivel de stabilitate la incendiu I și/sau II. | clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 15 minute (EI 15) | - |
| 3 | Pereți despărțitori între boxele gospodărești sau de depozitare din subsol sau demisol, în cadrul unor grupări de max. 300 m2. | clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d2; B-s1÷s3,d2; C-s1÷s3,d2; D-s1÷s3,d2; E-d2 | - |
| 4 | Pereți despărțitori între grupările de boxe gospodărești menționate la nr. crt. 3, precum și între acestea și spațiile tehnice ale clădirii existente | clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 1 oră (EI/REI 60) | Ușile spre coridoare vor fi minimum EI 15. |
A.10.3.10.3. Elementele de construcție ale clădirilor de locuit existente grupate sau comasate în cadrul unui compartiment de incendiu vor îndeplini condițiile stabilite în Tabelul 151, iar pentru elementele nenominalizate se vor respecta condițiile stabilite în Art. A.10.2.1.9., corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu asigurat. În subsolul sau demisolul clădirilor de locuit existente, se pot realiza boxe gospodărești, cu condiția utilizării acestora numai pentru materialele și substanțele admise (fără risc mare de incendiu) și a asigurării măsurilor de protecție corespunzătoare.A.10.3.10.4. Clădirile individuale existente (familiale) parter sau parter-etaj și eventual mansardă, pot fi realizate din materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1, C-s1÷s3,d0÷d1, D-s1÷s3,d0÷d1, A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2, în condițiile îndeplinirii corelației stabilită în Art. A.10.3.2.5. din anexă.A.10.3.10.5. În clădirile de locuit existente individuale (familiale) realizate din materiale combustibile (în condițiile admise de anexă), se recomandă utilizarea finisajelor din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 în bucătării și alte spații cu foc deschis.A.10.3.10.6. Garajele auto alipite sau înglobate clădirilor de locuit individuale se separă de acestea prin elemente despărțitoare clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc de cel puțin 1 oră (EI/REI 60).A.10.3.10.7. Blocurile de locuințe colective cu apartamente si/sau garsoniere, se realizează din materiale și elemente de construcție corespunzătoare condițiilor de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, stabilite în Art. A.10.3.2.5. Blocurile de locuit existente care se încadrează în categoria clădirilor înalte, sau foarte înalte vor respecta prevederile specifice acestora.A.10.3.10.8. Clădirile existente de locuit colective sunt considerate clădiri înalte, dacă au peste P+11 niveluri supraterane. Deasupra nivelului limită este admis un singur nivel care ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii și cuprinde numai încăperi pentru mașini ale ascensoarelor, spălătorii și călcătorii comune, precum și spații tehnice. Clădirile existente înalte de locuit, cu înălțimea peste 50 m - măsurată conform prevederilor normativului, se încadrează în categoria clădirilor foarte înalte.A.10.3.10.9. În clădirile existente foarte înalte, pereții și planșeele de separare a apartamentelor de locuit față de spațiile învecinate și căile comune de circulație, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc cel puțin 1 oră (EI/REI 60 pereți și REI 60 planșee), iar golurile de comunicare funcțională a apartamentelor cu circulațiile comune orizontale se protejează cu uși rezistente la foc și etanșe la fum minimum 30 minute (EI 30-C5Sa) în poziție închisă, fiind prevăzute cu dispozitive de autoînchidere.A.10.3.10.10. Condițiile de reacție la foc și de rezistență la foc admise pentru pereții care delimitează căile de evacuare din clădirile de locuit existente, sunt precizate în Tabelul 152 (dacă nu sunt clădiri înalte sau foarte înalte).
Tabelul 152: Pereți și uși de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente de locuit
| Nivel de stabilitate la incendiu | Nivele de comportare la foc admise | ||||
| Pereți la coridoare | Pereți la holuri | Uși la coridoare și la holuri (cu excepția celor către case de scări închise) | Pereți la case de scări închise | Uși la case de scări (cu excepția ușilor de apartament) | |
| I | EI/REI 30 A1 sau A2-s1,d0 | EI/REI 30 A1 sau A2-s1,d0 | - | EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S200 |
| II | EI/REI 30 A1, A2-s1,d0 sau B-s1÷s3,d0÷d1 | EI/REI 30 A1, A2-s1,d0 sau B-s1÷s3,d0÷d1 | - | EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5Sa |
| III | EI/REI 15 A1, A2-s1,d0, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1 | EI/REI 15 A1, A2-s1,d0, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1 | - | EI/REI 120 A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5Sa |
| IV | - A1, A2-s1,d0, B-s1÷s3,d0÷d1, C-s1 ÷s3,d0÷d1 sau D-s1÷s3,d0 | - A1, A2-s1,d0, B-s1÷s3,d0÷d1, C-s1÷s3, d0÷dJ sau D-s1÷s3,d0 | - | EI/REI 15 A1, A2-s1,d0 sau B-s1 ÷s3,d0÷d1 | - |
| V | - A1, A2-s1,d0, B-s1÷s3, d0÷d1, C-s1÷s3, d0÷d1 sau D-s1÷s3,d1 | - A1, A2-s1,d0, B-s1÷s3, d0÷d1, C-s1÷s3, d0÷d1 sau D-s1÷s3,d1 | - | EI/REI 15 A1, A2-s1,d0, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1 | - |
A.10.3.10.11. Scările de evacuare a persoanelor de la etajul și eventual mansarda locuințelor individuale precum și din cadrul apartamentelor duplex sau triplex (indiferent de tipul clădirii de locuit existentă), pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C- s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2 și neînchise în case de scări proprii.A.10.3.10.12. Scările de evacuare a nivelurilor supraterane pot fi continuate în subsolul clădirilor de locuit existente în condițiile stabilite în Art. A.10.2.5.24. Sunt exceptate de la prevederile Art. A.10.2.5.26., scările secundare ale clădirilor de locuit, ale căror goluri de acces sunt separate cu uși pline normale de subsolurile în care se găsesc numai încăperi pentru anexe gospodărești, (indiferent de suprafața ferestrelor).A.10.3.10.13. Deschiderea ușilor de la intrarea în clădirile de locuit existente care nu sunt înalte sau foarte înalte, se poate face spre interior.A.10.3.10.14. Ușile apartamentelor spre casele de scări vor fi de tipul prevăzut în anexă, fără a fi obligatorie prevederea dispozitivelor de autoînchidere la clădirile de locuit care nu se încadrează în categoria clădirilor înalte sau foarte înalte.A.10.3.10.15. Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (numărul de persoane) la clădiri de locuit existente, este de 90 persoane.A.10.3.10.16. Lungimea maximă admisă a traseului de parcurs pe căile de evacuare în clădiri de locuit existente, care nu se încadrează în categoria clădirilor înalte sau foarte înalte, este precizată în Tabelul 56 (Lungimi de evacuare în clădiri de locuit supraterane cu înălțimi obișnuite).A.10.3.10.17. Scări cu trepte balansate sunt admise pentru evacuarea persoanelor din clădiri de locuit existente atunci când este necesară asigurarea unui singur flux de evacuare conform prevederilor anexei, precum și balansarea treptelor la prima rampă a scărilor (la nivelul terenului).Clădiri administrative existenteA.
10.3.10.18.Clădirile administrative existente (sedii pentru administrațiile centrale și locale, prefecturi, primării, financiar - bancare, sindicate, birouri etc.), se proiectează și realizează conform prevederilor anexei, având în vedere condițiile specifice.A.10.3.10.19. În funcție de destinație și tip de construcție, clădirile administrative existente se alcătuiesc astfel încât să asigure îndeplinirea condițiilor de corelare dintre nivelul de stabilitate la incendiu, aria compartimentului de incendiu și numărul de niveluri, conform prevederilor Art. A.10.3.2.4. și Art. A.10.3.2.5..A.10.3.10.20. În cazul înglobării unor spații/încăperi administrative în clădiri publice existente civile cu alte funcțiuni (de locuit, învățământ, turism, comerț etc.) se respectă prevederile generale de siguranță la foc și dispozițiile specifice.A.10.3.10.21. În toate cazurile, nivelurile subterane (subsoluri, demisoluri) vor fi separate de restul construcției existente prin planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 2 ore (REI 120), inclusiv elementele de susținere ale acestora, dacă în normativ nu sunt prevăzute condiții mai severe.A.10.3.10.22. Scările monumentale pot fi deschise pe toată înălțimea clădirii administrative existente dacă se asigură măsuri de limitare a propagării focului și a fumului și se prevăd scări închise corespunzătoare asigurării evacuării.A.10.3.10.23. Se recomandă asigurarea iluminatului natural direct al caselor de scări de evacuare.A.10.3.10.24. În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii existente (care nu este înaltă sau foarte înaltă), pereții care separă căile comune de circulație și evacuare a persoanelor față de restul construcției existente, vor îndeplini și condițiile de comportare la foc din Tabelul 153.
Tabelul 153: Pereți și uși de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente cu funcțiune administrativă
| Nivel de stabilitate la incendiu | Nivele de comportare la foc admise | |||||
| Pereți la coridoare | Pereți la holuri | Uși la coridoare | Uși la holuri | Pereți la case de scări închise | Uși la case de scări închise | |
| (cu excepția celor către case de scări închise) | ||||||
| I | EI/REI 60 A1 sau A2- s1,d0 | EI/REI 60 A1 sau A2- s1,d0 | E 30-C5S_a | E 30-C5S_a | EI/REI 180 A1 sau A2- s1,d0 | E 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 45 A1 sau A2- s1,d0 | EI/REI 60 A1 sau A2- s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | E 30-C5S_a | EI/REI 180 A1 sau A2- s1,d0 | E 30-C5S_a |
| III | EI/REI 30 A1 sau A2- s1,d0 | EI/REI 45 A1 sau A2- s1,d0 | C5 | E 15-C5S_a | EI/REI 180 A1 sau A2- s1,d0 | E 15-C5S_a |
| IV | EI/REI 30 min. A2- s1÷s3,d0÷d1 sau B- s1÷s3,d0÷d1 | EI/REI 30 min. A2- s1÷s3,d0÷d1 sau B- s1÷s3,d0÷d1 | C5 | C5 | EI/REI 30 min. A2- s1÷s3,d0÷d1 sau B- s1÷s3,d0÷d1 | C5 |
| V | EI/REI 15 min. C-s1÷s3, d0÷d1 | EI/REI 15 min. C-s1 ÷s3, d0÷d1 | - | - | EI/REI 15 min. C-s1 ÷s3, d0÷d1 | - |
A.10.3.10.25. Rampele și podestele scărilor sau ale planurilor înclinate, vor respecta condițiile de la Art. A.10.2.4.32. și Art. A.10.2.4.33..A.10.3.10.26. Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (F) de evacuare, este de maximum 80 persoane, cu excepția sălilor aglomerate și a clădirilor înalte și foarte înalte la care se respectă măsurile specifice.A.10.3.10.27. Lungimile maxime admise la căile de evacuare ale clădirilor administrative existente (cu excepția sălilor aglomerate și clădirilor înalte și foarte înalte) sunt precizate în Tabelul 60 (Lungimi de evacuare în clădiri administrative supraterane cu înălțimi obișnuite).Clădiri existente pentru comerțA.
10.3.10.28.Clădirile existente pentru comerț (centre comerciale, magazine, supermagazine, piețe închise, alimentație publică, prestări servicii, service auto și altele similare), în afara măsurilor comune prevăzute, vor respecta și prevederile specifice.A.10.3.10.29. Clădirile existente pentru comerț, independente sau înglobate în clădiri existente cu alte destinații, vor îndeplini condițiile de corelare dintre nivelul de stabilitate la incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, prevăzute la Art. A.10.3.2.4. și Art. A.10.3.2.5., iar în cazul înglobării unor spații sau încăperi comerciale în clădiri civile (publice) existente cu alte funcțiuni, se vor respecta prevederile generale ale anexei și dispozițiile specifice.A.10.3.10.30. Spațiile comerciale subterane, dispuse în clădiri existente proprii sau în subsolurile construcțiilor existente supraterane cu alte funcțiuni, vor fi proiectate și realizate conform reglementărilor tehnice specifice.A.10.3.10.31. De regulă, spațiile comerciale subterane închise cu aria mai mare de 300 mp, vor avea asigurată evacuarea fumului (desfumarea) conform prevederilor normativului, inclusiv a căilor de evacuare închise aferente acestora.A.10.3.10.32. Depozitele de mână pentru maximum 20% din produsele expuse spre vânzare, aferente spațiilor comerciale, pot fi separate prin mobilier de spațiile accesibile publicului, dar nu vor avea aria mai mare de 10% din cea a spațiului de vânzare de pe nivel.A.10.3.10.33. Depozitele de nivel ale magazinelor comerciale vor fi separate de spațiile de vânzare accesibile publicului, prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 2 ore (EI/REI 120) și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 1% ore (REI 90). Golurile de circulație funcțională din aceste elemente despărțitoare se protejează cu uși rezistente la foc minimum 45 de minute (EI 45-C), prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.A.10.3.10.34. Depozitele de nivel ale magazinelor comerciale înglobate în construcții existente cu alte destinații, se compartimentează față de restul construcției (cu altă destinație) existente cu elemente de construcție verticale și orizontale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 având rezistența la foc corespunzătoare densității sarcinii termice, conform Art. A.10.2.3.2.A.10.3.10.35. Depozitele principale pentru produse combustibile aferente clădirilor sau spațiilor comerciale înglobate în construcții existente cu alte destinații, se compartimentează cu elemente rezistente la foc față de restul construcției existentă, corespunzător densității sarcinii termice și potrivit prevederilor anexei.A.10.3.10.36. La construcțiile existente pentru comerț, se admit scări interioare deschise între maximum trei niveluri succesive, cu condiția asigurării și a unei scări de evacuare închise. Indiferent de numărul lor, scările deschise constituie o singură cale de evacuare a persoanelor.A.10.3.10.37. În funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor existente pentru comerț, pereții căilor de evacuare ale persoanelor (coridoare, holuri, scări închise) vor îndeplini condițiile din Tabelul 154. Atunci când sunt săli aglomerate sau se află în clădiri existente înalte sau clădiri foarte înalte sau sunt subterane, se vor respecta măsurile specifice acestora.
Tabelul 154: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la construcții existente de comerț
| Nivel de stabilitate la incendiu | Nivele de comportare la foc admise | |||||
| Pereți la coridoare | Pereți la holuri | Uși la coridoare | Uși la holuri | Pereți la case de scări închise | Uși la case de scări închise | |
| (cu excepția celor către case de scări închise) | ||||||
| I | EI/REI 90 A1 sau A2- s1,d0 | EI/REI 90 A1 sau A2- s1,d0 | E 30-C5S_a | E 45-C5S_a | EI/REI 180 A1 sau A2- s1,d0 | E 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 60 A1 sau A2- s1,d0 | EI/REI 90 A1 sau A2- s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | E 45-C5S_a | EI/REI 180 A1 sau A2- s1,d0 | E 30-C5S_a |
| III | EI/REI 45 A1 sau A2- s1,d0 | EI/REI 45 A1 sau A2- s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | E 30-C5S_a | EI/REI 180 A1 sau A2- s1,d0 | E 15-C5S_a |
| IV | EI/REI 30 min. A2- s1÷s3,d0÷d1 sau B- s1÷s3,d0±d1 | EI/REI 30 min. A2- s1÷s3,d0÷d1 sau B- s1÷s3,d0÷d1 | C5 | E 15-C5 | EI/REI 45 min. A2- s1÷s3,d0÷d1 sau B- s1÷s3,d0÷d1 | C5S_a |
| V | EI/REI 15 min. C-s1÷s3, d0÷d1 | EI/REI 15 min. C-s1÷s3, d0÷d1 | C5 | C5 | EI/REI 30 min. C-s1÷s3, d0÷d1 | C5 |
A.10.3.10.38. Rampele și podestele scărilor sau planurilor înclinate vor respecta condițiile de la Art. A.10.2.4.32. și Art. A.10.2.4.33.A.10.3.10.39. Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (F) de evacuare, este de max. 70 persoane cu excepția sălilor aglomerate.A.10.3.10.40. Lungimile maxime admise ale căilor de evacuare (cu excepția clădirilor existente cu săli aglomerate și a clădirilor existente înalte și foarte înalte) sunt precizate în Tabelul 64 (Lungimi de evacuare în clădiri pentru comerț supraterane cu înălțimi obișnuite).A.10.3.10.41. Căile de evacuare ale spațiilor comerciale subterane, de regulă, vor fi independente de cele ale nivelelor supraterane cu altă destinație, iar comunicarea între acestea este admisă numai prin încăperi tampon, în condițiile prevăzute în anexă.A.10.3.10.42. Pentru estimarea numărului de persoane ce au acces în spațiile destinate publicului și care, de regulă, reprezintă cel puțin 2/3 din aria magazinului existent (centrului comercial existent), se vor lua în considerare următoarele densități:
a)Pentru magazine se consideră o persoană pe:
–1mp, la parter;
–2 mp, la subsolurile și etajele 1 și 2 (față de teren);
–5 mp, la celelalte niveluri ale subsolului și etajelor.
b)Pentru centre comerciale existente (cu arie desfășurată de minimum 500 mp) se consideră o persoană la 5 mp, indiferent de nivel.A.10.3.10.43. Spațiile comerciale sunt considerate cu risc mare de incendiu, iar atunci când sunt prevăzute cu instalații automate de stingere cu apă, sunt considerate cu risc mijlociu de incendiu.A.10.3.10.44. Scările interioare de evacuare ale construcțiilor existente pentru comerț, se recomandă să fie iluminate natural.A.10.3.10.45. Spațiile comerciale care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, vor respecta și condițiile specifice acestora.A.10.3.10.46. În spațiile comerciale nu sunt admise produse explozive sau cu ardere violentă (muniție, artificii etc), gaze lichefiate și lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28°C. Fac excepție produsele cosmetice și farmaceutice ambalate în flacoane, precum și magazinele special realizate pentru comercializarea unor produse periculoase.Clădiri existente pentru sănătateA.
10.3.10.47.Clădirile pentru sănătate existente (spitale, policlinici, dispensare, case de copii, aziluri bătrâni etc), vor îndeplini condițiile comune prevăzute în normativ, precum și cele din reglementările specifice.A.10.3.10.48. Clădirile existente pentru sănătate vor îndeplini condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu, arie construită și număr de niveluri, conform prevederilor Art. A.10.3.2.4. și Art. A.10.3.2.5., recomandându-se utilizarea elementelor de construcții rezistente la foc.A.10.3.10.49. În clădirile existente pentru sănătate în care sunt spitalizate persoane care nu se pot deplasa singure, se interzic scări cu rampe curbe sau cu trepte balansate, iar scări deschise se admit doar între două niveluri succesive.A.10.3.10.50. Casele de scări ale clădirilor existente pentru sănătate vor fi, pe cât posibil, iluminate natural.A.10.3.10.51. În situațiile în care evacuarea persoanelor din clădirea existentă se poate efectua numai cu însoțitori (cu targa sau cu căruciorul), gabaritele minime libere ale căilor de evacuare vor fi următoarele:
a)Lățimi de trecere pentru 2 fluxuri:
–coridoare și rampe de scări sau planuri înclinate, minimum 2,20 m;
–podeste/paliere de scară sau planuri înclinate, minimum 2,60 m;
–paliere în fața lifturilor de persoane pentru bolnavi transportați cu targa, minimum 2,50 mb) Înălțimile de trecere pe căile de evacuare nu vor fi mai mici de 2,10 m.c) Se vor avea în vedere prevederile Art. 3.2.4.3.A.10.3.10.52. În funcție de numărul de niveluri ale construcției existente și de numărul de bolnavi transportabili cu targa sau cu căruciorul de la nivelul cel mai aglomerat, se recomandă ca ascensoarele pentru aceștia să fie astfel alcătuite constructiv și alimentate cu energie electrică, încât să poată fi utilizate și pentru evacuarea bolnavilor în caz de incendiu.A.10.3.10.53. Lungimile maxime ale căilor de evacuare în clădirile existente pentru sănătate, care nu sunt înalte sau foarte înalte, se asigură ținând seama și de necesitatea transportării bolnavilor cu targa sau cu căruciorul și sunt precizate în conformitate cu prevederile din Tabelul 67 (Lungimi de evacuare în clădiri pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul)) și Tabelul 68 (Lungimi de evacuare în clădiri pentru sănătate supraterane cu înălțimi obișnuite (la care nu este necesar transportul bolnavilor cu targa sau cu căruciorul)).A.10.3.10.54. Comportarea la foc a pereților de pe căile de evacuare, va respecta condițiile din Tabelul 155 (dacă nu sunt clădiri existente înalte sau foarte înalte).
Tabelul 155: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente de sănătate
| Nivel de stabilitate la incendiu | Nivele de comportare la foc admise | ||||
| Pereți la coridoare | Pereți la holuri | Uși la coridoare și la holuri (cu excepția celor către case de scări închise) | Pereți la case de scări închise | Uși la case de scări (cu excepția ușilor de apartament) | |
| I | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | C5S_a | EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0 | E 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | C5S_a | EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0 | E 45-C5S_200 |
| III | EI/REI 45 A1 sau A2-s1,d0 | EI/REI 45 A1 sau A2-s1,d0 | C5S_a | EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a |
| IV | EI/REI 30 min. A2-s1÷s3,d0÷d1 sau B- s1 ÷s3,d0÷d1 | EI/REI 30 min. A2-s1÷s3,d0÷d1 sau B- s1÷s3,d0÷d1 | C5 | EI/REI 60 min. A2-s1÷s3,d0÷d1 sau B- s1÷s3,d0÷d1 | E 15-C5S_a |
| V | EI/REI 15 min. C-s1÷s3, d0÷d1 | EI/REI 15 min. C-s1÷s3, d0÷d1 | C5 | Nu se admit | Nu se admit |
A.10.3.10.55. Ascensoarele utilizate și pentru evacuarea persoanelor în caz de incendiu (menționate la Art. A.10.3.10.52.), vor fi amplasate în puțuri proprii, cu pereți din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistenți la foc minimum 2 ore (EI/REI 120).A.10.3.10.56. Alcătuirea și realizarea rampelor și podestelor scărilor sau a planurilor înclinate vor respecta condițiile de la Art. A.10.2.4.32. și Art. A.10.2.4.33.A.10.3.10.57. Pentru evacuarea bolnavilor transportabili cu targa sau cu căruciorul, se consideră capacitatea de evacuare (C) a unui flux, de maximum 50 persoane.A.10.3.10.58. Pentru căile de evacuare a bolnavilor care se pot deplasa singuri, se respectă condițiile generale, dar se interzic scările cu trepte balansate.A.10.3.10.59. În clădirile existente pentru sănătate etajate, se recomandă dispunerea încăperilor pentru bolnavi transportabili cu targa sau cu căruciorul, la primele niveluri supraterane.A.10.3.10.60. Clădirile existente pentru sănătate cu locuri de spitalizare, vor avea asigurate condiții de acces ale autospecialelor pompierilor cel puțin la două fațade.Clădiri existente pentru culturăA.
10.3.10.61.Clădirile existente pentru cultură (expoziții, muzee, biblioteci, cluburi, săli, centre și complexuri culturale, cinematografe, teatre, săli polivalente etc.) în afară de măsurile comune stabilite în prezenta anexă, vor respecta și pe cele specifice.A.10.3.10.62. Clădirile existente pentru cultură vor îndeplini condițiile de corelare între nivelul de stabilitate la incendiu, aria construită și numărul de niveluri, conform prevederilor din prezenta anexă, iar atunci când cuprind săli aglomerate existente și a celor specifice acestora.A.10.3.10.63. Condițiile și nivelele de performanță se referă la clădiri existente pentru cultură care nu sunt înalte și foarte înalte și nu se încadrează în categoria sălilor aglomerate.A.10.3.10.64. Se recomandă ca prin alcătuirea clădirilor existente pentru cultură să se asigure nivelurile de stabilitate la incendiu I, II sau III, în funcție de importanța și valorile de patrimoniu adăpostite, precum și numărul de persoane.A.10.3.10.65. Căile de evacuare ale construcțiilor existente vor respecta prevederile și nivelele de performanță corespunzătoare nivelul de stabilitate la incendiu asigurat și destinații, conform prevederilor din prezenta anexă. Lungimile maxime ale căilor de evacuare în clădirile existente pentru cultură sunt precizate în Tabelul 72 (Lungimi de evacuare în clădiri pentru cultură supraterane cu înălțimi obișnuite). Pentru clădirile existente care nu sunt înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, comportarea la foc a pereților de pe căile de evacuare, va respecta condițiile din Tabelul 156.
Tabelul 156: Separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente pentru cultură
| Nivel de stabilitate la incendiu | Nivele de comportare la foc admise | ||||
| Pereți la coridoare | Pereți la holuri | Uși la coridoare și la holuri (cu excepția celor către case de scări închise) | Pereți la case de scări închise | Uși la case de scări (cu excepția ușilor de apartament) | |
| I | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a | EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0 | E 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_200 |
| III | EI/REI 45 A1 sau A2-s1,d0 | EI/REI 45 A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a |
| IV | EI/REI 30 min. A2- s1÷s3,d0÷d1 sau B-s1÷s3, d0÷d1 | EI/REI 30 min. A2- s1÷s3,d0÷d1 sau B-s1÷s3, d0÷d1 | C5 | EI/REI 60 min. A2- s1÷s3,d0÷d1 sau B-s1÷s3, d0÷d1 | C5S_a |
| V | EI/REI 15 min. C-s1÷s3, d0÷d1 | EI/REI 15 min. C-s1÷s3, d0÷d1 | C5 | EI/REI 30 min. C-s1÷s3, d0÷d1 | C5 |
A.10.3.10.66. Clădirile existente pentru cultură care sunt înalte, foarte înalte sau cuprind săli aglomerate, vor îndeplini nivelele de performanță specifice acestora, corespunzător prevederilor specifice.A.10.3.10.67. Spațiile accesibile publicului din construcțiile existente pentru cultură vor fi separate de încăperile anexe și tehnice prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc conform anexei.A.10.3.10.68. În sălile de teatru existente care au mai mult de 600 locuri și scenă amenajată, scena și anexele sale (buzunare, depozite, ateliere etc.) se separă de sala aglomerată, prin pereți antifoc și cortine de siguranță. Față de alte spații accesibile publicului, separarea se face prin ziduri clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 3 ore (REI 180) și planșee 1 oră și 30 minute (REI 90). Dacă scenele au o suprafață de max. 50 mp, încăperile pentru artiști pot avea uși de comunicare directă cu sala sau scena.A.10.3.10.69. În pereții antifoc ce separă sectorul sălii aglomerate de scena amenajată, în afara golului portal se admite practicarea a câte două goluri de circulație (câte unul de fiecare parte a scenei), la fiecare nivel al clădirii existente, protejate cu încăperi tampon având uși rezistențe la foc 45 de minute (EI 45-C). În sălile prevăzute cu cortină de siguranță, aceste goluri se amplasează în afara porțiunii de perete din dreptul sălii, astfel încât să nu conducă direct din scenă sau din anexele acesteia în sala aglomerată sau căile de evacuare ale publicului iar golurile trebuie protejate prin uși rezistente la foc de 1 oră și 30 minute (EI 90-C).A.10.3.10.70. La sălile prevăzute cu cortine de siguranță, în cazuri de strictă necesitate, legătura dintre scenă și încăperile pentru reflectoare, loji, regie etc., care comunică liber cu sala, se face prin încăperi tampon cu pereți și planșee cu rezistență la foc de 2 ore (EI/REI 120 pereți și REI 120 planșee), având uși rezistente la foc de min. 1 oră și 30 minute (EI 90-C), prevăzute cu dispozitive de autoînchidere.A.10.3.10.71. Pereții și planșeele care separă scena și buzunarele scenei de anexele ei trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistență la foc de cel puțin 1 oră și 30 minute (EI/REI 90 pereți și REI 90 planșee). Golurile dintre casa scenei și anexele sale (ateliere, cabine, birouri etc.) inclusiv spre căile de circulație aferente, se protejează prin uși sau alte elemente de protecție, cu rezistența la foc de min. 45 minute (EI 45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere.A.10.3.10.72. Planșeele cabinelor pentru artiști și ale depozitelor de materiale combustibile amplasate sub scenă, trebuie să fie A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc cel puțin 1 oră și 30 minute pentru cabine (REI 90) și 3 ore (REI 180) pentru depozite.A.10.3.10.73. Pereții care separă depozitele cu materiale combustibile și atelierele anexe cu risc mare de incendiu, față de restul construcției existente, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistență la foc de minimum 4 ore (EI/REI 240) și fără alte goluri decât cele strict necesare circulației. Golurile se protejează cu uși rezistente la foc minimum 1 oră și 30 minute (EI 45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.A.10.3.10.74. Acoperișul casei scenei și structurile de rezistență a pasarelelor și grătarelor scenei se execută din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Golurile de acces la pasarele se protejează cu uși rezistente la foc 1 oră și 30 minute (EI 90-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere. Grătarele pot fi realizate din materiale clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2- s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1.A.10.3.10.75. Planșeele care separă scena sau buzunarele scenei de alte încăperi situate deasupra lor, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistență la foc de minimum 2 ore (REI 120).A.10.3.10.76. Pereții și planșeele cabinei de proiecție cu mai mult de un aparat de proiecție a filmelor, ale depozitelor și anexelor sale, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 2 ore pentru pereți și respectiv 1 oră pentru planșee (EI/REI 120 pereți și REI 60 planșee).A.10.3.10.77. Cabina de proiecție nu trebuie să comunice direct cu sala în care se află publicul decât prin vizete de proiecție și observare, închise etans contra fumului cu geamuri și protejate cu obloane metalice, care prin închidere în caz de incendiu, să acționeze aprinderea automată a luminii din sală. Dacă pentru proiecția peliculelor de siguranță se folosesc becuri incandescente sau becuri cu descărcări în gaze, având o putere mai mică de 2.000 W, cabina poate comunica prin uși de 15 minute (EI 15-C) rezistență la foc cu sala în care se află publicul, iar vizetele nu trebuie să fie protejate cu obloane metalice decât dacă depășesc suprafața de 0,16 mp.A.10.3.10.78. Comunicarea cabinei de proiecție pentru pelicule de siguranță și a anexelor sale cu căile de evacuare ale publicului, se face numai prin încăperi tampon. Ușile cabinei de proiecție, ale încăperii de derulare, încăperii pentru aparatajul electric și cele ale încăperii tampon prin care comunică cu restul clădirii existente, trebuie să aibă rezistență la foc minimum 15 minute (EI 15-C). Toate aceste uși trebuie prevăzute cu dispozitive de autoînchidere.A.10.3.10.79. Comunicarea dintre cabina de proiecție pentru peliculă pe bază de nitroceluloză și anexele sale, precum și cu scările de evacuare care servesc și alte încăperi, se face numai prin încăperi tampon. Ușile cabinei de proiecție, ale anexelor sale și ale încăperii tampon, trebuie să fie rezistente la foc 45 minute și prevăzute cu dispozitive de autoînchidere (EI 45-C).A.10.3.10.80. Deasupra scenei amenajate nu se recomandă să se amenajeze încăperi cu alte destinații, iar sub scenă nu se vor amplasa depozite de materiale combustibile, precum și ateliere cu risc mare de incendiu.A.10.3.10.81. Încăperea destinată serviciului de pompieri/pentru situații de urgență, aferentă scenelor amenajate ale sălilor cu peste 600 locuri, va avea o bună vizibilitate în scenă și accese ușoare și sigure în caz de incendiu la încăperile unde sunt necesare manevre sau intervenții în asemenea situații, precum și din exterior.A.10.3.10.82. Pentru intervenția în caz de incendiu la părțile superioare ale scenei, la nivelul podiumului de joc și la subsolul acesteia, se va asigura accesul prin case de scări închise sau prin scări exterioare. Ușile de acces vor fi rezistente la foc minimum 45 de minute și echipate cu dispozitive de autoînchidere (EI 45-C).A.10.3.10.83. Cortina de siguranță, etanșă contra fumului și rezistentă la foc, trebuie să poată fi coborâtă, în cel mult 40 de secunde, prin comandă de la distanță și manual.A.10.3.10.84. Scenele prevăzute cu cortină de siguranță, buzunarele scenelor cu o arie mai mare de 100 mp și fosele pentru orchestră cu peste 50 persoane, se prevăd obligatoriu cu două ieșiri de evacuare.
| Nivel de stabilitate la incendiu | Nivele de comportare la foc admise | ||||
| Pereți la coridoare | Pereți la holuri | Uși la coridoare și la holuri (cu excepția celor către case de scări închise) | Pereți la case de scări închise | Uși la case de scări (cu excepția ușilor de apartament) | |
| I | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_a | EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0 | E 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5S_200 |
| III | EI/REI 45 A1 sau A2-s1,d0 | EI/REI 45 A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a |
| IV | EI/REI 30 min. A2- s1÷s3, d0÷d1 sau B-s1+s3, d0÷d1 | EI/REI 30 min. A2- s1÷s3, d0÷d1 sau B-s1+s3, d0÷d1 | C5 | EI/REI 60 min. A2- s1÷s3, d0÷d1 sau B- s1÷s3, d0÷d1 | C5S_a |
| V | EI/REI 15 min. C- s1÷s3, d0÷d1 | EI/REI 15 min. C- s1÷s3, d0÷d1 | C5 | EI/REI 30 min. C- s1÷s3, d0÷d1 | C5 |
A.10.3.10.106. La dimensionarea căilor de evacuare se recomandă majorarea cu 50 % a lățimilor prevăzute în partea generală a normativului.A.10.3.10.107. Casele de copii și grădinițele realizate în construcții etajate existente, se prevăd cu scară exterioară de evacuare (a etajului), indiferent de numărul scărilor interioare.A.10.3.10.108. Pentru sălile polivalente din construcțiile de învățământ existente, se recomandă asigurarea cel puțin a unui acces direct din exterior (usă exterioară) la nivelul terenului sau o scară exterioară de evacuare.A.10.3.10.109. Lungimile maxime admise ale căilor de evacuare în clădiri pentru învățământ existente în care evacuarea utilizatorilor trebuie dirijată (în învățământ preșcolar, scoli, licee, internate), cu excepția clădirilor înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, sunt precizate în Tabelul 77 (Lungimi de evacuare în clădiri pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite), nr. crt. 1.A.10.3.10.110. Lungimile maxime admise ale căilor de evacuare în clădiri pentru învățământ superior, cu excepția clădirilor înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, sunt precizate în Tabelul 77 (Lungimi de evacuare în clădiri pentru învățământ supraterane cu înălțimi obișnuite), nr. crt. 2.A.10.3.10.111. Clădirile de învățământ existente vor avea asigurat accesul autospecialelor de intervenție în caz de incendiu, la cel puțin două fațade.Clădiri existente pentru turismA.
10.3.10.112.Clădirile existente pentru turism (hoteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane etc.), vor îndeplini nivelele de performanță admise în normativ și le vor respecta și pe cele specifice.A.10.3.10.113. În funcție de destinație și tip de construcție existentă, se va asigura corelația între nivelul de stabilitate la incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, conform prevederilor Art. A.10.3.2.4. și Art. A.10.3.2.5. Pentru clădirile existente turistice care sunt înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, se vor respecta performanțele specifice ale acestora.A.10.3.10.114. Pentru clădirile existente cu destinație turistică având maximum P+2 niveluri (3 niveluri) și cel mult 50persoane la etaje, se admit scări de evacuare cu trepte balansate dacă acestea asigură trecerea unui singur flux de evacuare (indiferent dacă lățimea rampei este mai mare), și dacă sunt realizate conform Art. A.10.2.5.40.A.10.3.10.115. Scările monumentale pot fi deschise pe toată înălțimea clădirii existente dacă asigură limitarea propagării focului și a fumului în clădire, și sunt realizate și scări închise necesare evacuării.A.10.3.10.116. În cazurile în care construcțiile existente au și niveluri subterane (subsoluri, demisol), acestea vor fi separate de nivelurile supraterane prin planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 2 ore (REI 120).A.10.3.10.117. Se recomandă asigurarea iluminatului natural direct al caselor de scări de evacuare.A.10.3.10.118. În construcții existente pentru turism, nivelele de comportare la foc ale elementelor care compun căile de evacuare vor fi conforme cu cele stabilite în Tabelul 158, cu excepția clădirilor înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, pentru care se respectă prevederile specifice.
Tabelul 158: Separarea căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente pentru turism
| Nivel de stabilitate la incendiu | Nivele de comportare la foc admise | |||||
| Pereți la coridoare | Pereți la holuri | Uși la coridoare | Uși la holuri | Pereți la case de scări închise | Uși la case de scări închise | |
| (cu excepția celor către case de scări închise) | ||||||
| I | EI/REI90 A1 sau A2-s1,d0 | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5Sa | E 30-C5S_a | EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0 | E 60-C5S_200 |
| II | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | EI/REI 90 A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5Sa sau uși pline din lemn sau metal | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0 | E 30-C5 S_a |
| III | EI/REI 45 A1 sau A2-s1,d0 | EI/REI 45 A1 sau A2-s1,d0 | C5 | E 15-C5S_a sau uși pline din lemn sau metal | EI/REI 180 A1 sau A2-s1,d0 | E 15-C5S_a |
| IV | EI/REI 30 min. A2-s1÷s3,d0÷d1 sau B- s1÷s3,d0÷d1 | EI/REI 30 min. A2-s1÷s3,d0÷d1 sau B- s1÷s3,d0÷d1 | C5 | C5 | EI/REI 60 min. A2-s1÷s3,d0÷d1 sau B- s1÷s3,d0÷d1 | C5S_a |
| V | EI/REI 15 min. Cs1÷s3, d0÷d1 | EI/REI 15 min. C-s1÷s3, d0÷d1 | - | - | EI/REI 45 min. C-s1÷s3, d0÷d1 | C5 |
A.10.3.10.119. Rampele și podestele scărilor sau planurilor înclinate, vor respecta condițiile de la Art. A.10.2.4.32. și Art. A.10.2.4.33.A.10.3.10.120. Capacitatea (C) a unui flux (F) de evacuare, este de maximum 70 de persoane.A.10.3.10.121. Lungimile maxime ale căilor de evacuare în clădiri pentru turism sunt precizate în Tabelul 80 (Lungimi de evacuare în clădiri pentru turism supraterane cu înălțimi obișnuite), cu excepția clădirilor existente înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate.A.10.3.10.122. Pereții căilor de evacuare a persoanelor (dacă nu sunt clădiri existente înalte sau foarte înalte), vor respecta condițiile din Tabelul 158.A.10.3.10.123. Clădirile existente pentru turism vor avea asigurat accesul autospecialelor pentru intervenție în caz de incendiu, la cel puțin două fațade.Clădiri existente de cultA.
10.3.10.124.Clădirile existente de cult (catedrale, biserici, lăcașuri, case de rugăciuni, sinagogi, temple etc), precum și ansamblurile mănăstirești, vor îndeplini performanțele corespunzătoare stabilite în prezenta anexă, completate cu cele specifice acestora.A.10.3.10.125. Amplasarea clădirilor existente de cult, de regulă, se realizează independent, la distanță față de clădiri existente învecinate, conform prevederilor din Art. A.10.2.2.2. și Tabelul 145, sau sunt compartimentate față de acestea.A.10.3.10.126. În cadrul ansamblurilor mănăstirești, clădirile de cult pot fi comasate sau grupate cu alte construcții existente ale mănăstirii, în cadrul compartimentelor de incendiu normate (prevăzute prin prezenta anexă).A.10.3.10.127. Clădirile existente de cult, cu regim de înălțime parter, cu capacitatea maximă simultană de 200 persoane pot fi realizate din materiale și elemente de construcție clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2 și asigurate numai cu stingătoare în caz de incendiu, iar pentru cele cu capacități simultane mai mari, se respectă prevederile specifice sălilor aglomerate.A.10.3.10.128. Clădirile existente de cult, indiferent de capacitatea maximă simultană, vor avea asigurate cel puțin două căi de evacuare a persoanelor, distincte și independente. Excepție fac cele cu capacitatea maximă simultană de 30 persoane.A.10.3.10.129. Clădirile existente de cult de nivelul de stabilitate la incendiu III-V, pot avea subpantă (balcon) pentru maximum 30 persoane și a căror evacuare se poate realiza printr-o scară deschisă în parterul clădirii.A.10.3.10.130. Clădirile existente de cult cu subsol, vor avea asigurat accesul separat al subsolului și, în cazul în care acesta cuprinde spații funcționale necesare cultului, se pot realiza și circulații interioare între subsol și parter, cu condiția ca acestea să fie prevăzute cu uși rezistente la foc minimum 30 de minute (EI 30-C) și echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.A.10.3.10.131. Utilizarea focului deschis (lumânări, candele etc.) în clădirile existente de cult este admisă numai în condițiile asigurării măsurilor specifice de prevenire a incendiilor si, după caz, numai în locurile stabilite și amenajate corespunzător.A.10.3.10.132. Clădirile existente de cult cu capacitatea de 30 de persoane și mai mult, vor avea ușile de evacuare cu deschiderea în exterior.A.10.3.10.133. Clădirile existente de cult prevăzute cu locuri fixe (scaune, bănci, strane), vor avea acest mobilier fixat de pardoseală ori pereți, sau solidarizat pe pachete de scaune (bănci), conform prevederilor Art. A.10.4.1.45.A.10.3.10.134. Lungimile maxime admise ale căilor de evacuare în clădiri existente de cult, sunt precizate în Tabelul 81 (Lungimi de evacuare în clădiri de cult supraterane cu înălțimi obișnuite), cu excepția sălilor aglomerate.A.10.3.10.135. Instalațiile aferente clădirilor existente de cult (sanitare, electrice, încălzire, ventilare etc), se proiectează și realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice acestora.A.10.3.10.136. În afara cazurilor exceptate în prezentele prevederi specifice, echiparea și dotarea clădirilor existente de cult cu instalații și mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor, se realizează conform reglementărilor tehnice specifice.A.10.3.10.137. Clădirile existente de cult vor avea asigurat accesul autospecialelor de intervenție în caz de incendiu, cel puțin la o fațadă.Clădiri existente de sportA.
10.3.10.138.Clădirile existente de sport se proiectează și realizează în conformitate cu prevederile din prezenta anexă și ale reglementărilor tehnice specifice, asigurând condiții de siguranță la foc corespunzătoare. În construcții existente pentru sport, nivelele de comportare la foc ale elementelor care compun căile de evacuare vor fi conforme cu cele stabilite în Tabelul 82 (Comportare la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a caselor de scări închise din clădirile pentru sport supraterane cu înălțimi obișnuite) și Tabelul 83 (Comportarea la foc a pereților, ușilor și planșeelor de separare a căilor de evacuare orizontale (coridoare și holuri) din clădirile pentru sport supraterane cu înălțimi obișnuite), cu excepția clădirilor înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, pentru care se respectă prevederile specifice. Lungimile maxime ale căilor de evacuare în clădiri de sport sunt precizate în Tabelul 84 (Lungimi de evacuare în clădiri pentru sport supraterane închise, cu înălțimi obișnuite), cu excepția clădirilor existente înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate.A.10.3.10.139. Amenajările existente și construcțiile existente de sport în aer liber (terenuri, bazine etc), vor respecta reglementările tehnice de specialitate ale acestora.A.10.3.10.140. Pentru clădirile existente de sport care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, vor fi respectate prevederile din prezenta anexă referitoare la aceste săli.A.10.3.10.141. Clădirile existente de sport (închise), se echipează și dotează cu instalații și mijloace de prevenire și stingere a incendiilor, potrivit reglementărilor tehnice de specialitate.A.10.3.10.142. Clădirile existente de sport, vor avea asigurate condiții de intervenție a autospecialelor, la cel puțin o fațadă a acestora, iar atunci când sunt săli aglomerate, la minimum două fațade.A.10.3.11. PERFORMANȚE PROPRII UNOR AMENAJĂRI ȘI CLĂDIRI EXISTENTEAmenajări în aer liberA.
10.3.11.1.La proiectarea și realizarea amenajărilor în aer liber, cum sunt cele pentru întruniri, concerte, cinematografe, spectacole etc. (fără pereți și acoperiș), se asigură respectarea măsurilor de siguranță la foc stabilite pentru acestea (proprii).A.10.3.11.2. Amenajările în aer liber se dotează cu mijloace de primă intervenție, asigurându-se câte un stingător portativ cu performanța minimă de stingere 21A și 113B la fiecare 250 mp și un stingător transportabil cu performanțe de stingere pentru focare tip A și B cu încărcătura nominală de 50 kg la maximum 1.000 mp. Se respectă prevederile din OMAI 14/2009.Campinguri, sate de vacanță existenteA.
10.3.11.3.Proiectarea și executarea campingurilor existente (amenajări pentru amplasarea corturilor, rulotelor, căsuțelor provizorii etc ), cu sau fără clădiri utilitare, se realizează conform prevederilor proprii de siguranță la foc a acestora.A.10.3.11.4. Pentru clădirile existente utilitare și anexe definitive ale campingurilor (pentru comerț, alimentație publică, cluburi, discoteci, grupuri sociale, centrale și spații tehnice etc.), vor fi respectate prevederile generale și specifice cuprinse în anexă.A.10.3.11.5. Campingurile existente se amplasează la distanțe corespunzătoare față de vecinătăți cu riscuri de incendiu, inclusiv față de drumuri internaționale și naționale, de regulă, la mai mult de 50 m.A.10.3.11.6. Campingurile existente se amplasează la distanțe de minimum 100 m față de linii curente de cale ferată.A.10.3.11.7. Prin organizarea interioară a campingurilor existente se va asigura realizarea unor platforme de campare cu aria de maximum 800 mp, delimitate de circulații carosabile care să permită intervenția de stingere cel puțin pe o latură.A.10.3.11.8. Platformele amenajate pentru campare vor fi delimitate și marcate corespunzător.A.10.3.11.9. Clădirile existente utilitare și anexă definitive se amplasează la distanțele de siguranță stabilite la Art. A.10.2.2.2. și Tabelul 145, considerând platformele de campare drept construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu V.A.10.3.11.10. Pentru limitarea propagării ușoare a focului, între platformele de campare (fiecare având maximum 800 mp), se asigură cel puțin distanța de siguranță dintre construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu V.A.10.3.11.11. Incintele campingurilor existente cu aria totală mai mare de 3.000 mp se prevăd cu mijloace de alarmare în caz de incendiu și posibilități de alertare a pompierilor.A.10.3.11.12. La incintele campingurilor existente cu aria de 5.000 mp și mai mult, se recomandă stingerea din exterior a incendiilor, prin rețele cu hidranți exteriori de incendiu sau bazine de apă și pompe mobile. Debitul de stingere va fi de minimum 4,2 1/s, pentru o perioadă de funcționare de 60 minute și se respectă normativul de stingere de profil.A.10.3.11.13. Clădirile existente utilitare și anexă definitive, se prevăd cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor potrivit reglementărilor tehnice specifice.A.10.3.11.14. Campingurile existente se dotează cu mijloace de primă intervenție asigurându-se cel puțin un pichet exterior de incendiu la fiecare platformă de campare. Construcțiile existente definitive se dotează cu mijloace de stingere, potrivit reglementărilor tehnice de specialitate.A.10.3.11.15. Se recomandă să se constituie servicii pentru situații de urgență la campingurile cu aria incintei de 10.000 mp și mai mult.A.10.3.11.16. Prevederea și realizarea instalațiilor aferente, se asigură potrivit reglementărilor tehnice de specialitate.Clădiri montane existenteA.
10.3.11.17.La proiectarea și realizarea clădirilor existente amplasate izolat, în zone montane, la înălțime și în afara localităților, (denumite montane), cum sunt cabanele, hotelurile, sanatoriile etc., se asigură proiectarea prevederilor din prezenta anexă completate cu cele specifice acestora.A.10.3.11.18. Prin amplasare se va asigura limitarea propagării ușoare a incendiilor la vecinătăți, (clădiri, instalații, masive împădurite etc ), prin distanțe de siguranță recomandate de cel puțin 5 ori înălțimea clădirii, dar minimum cele normate prin prezenta anexă.A.10.3.11.19. Clădirile existente montane, prin conformare, vor avea spațiile de cazare separate de celelalte funcțiuni (restaurante, bucătării etc.) prin elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc minimum 1 oră (EI/REI 60 pereți și REI 60 planșee). Pentru sanatorii se respectă și dispozițiile specifice clădirilor de sănătate.A.10.3.11.20. Clădirile existente montane pot fi de nivelul de stabilitate la incendiu V de rezistență la foc și maximum trei niveluri, dacă se asigură un sistem automat de semnalizare și alarmare imediată a utilizatorilor, iar capacitatea maximă simultană este de maximum 100 persoane.A.10.3.11.21. Se recomandă ca prin proiectare și realizare, ariile construite, menționate la Art. A.10.3.2.4., să fie reduse cu 50% pentru nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V ale construcțiilor montane.A.10.3.11.22. Prin alcătuirea elementelor de construcție se vor limita posibilitățile de transmitere ușoară a incendiilor (pe verticală și orizontală).A.10.3.11.23. Căile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu vor fi sigure, separate de restul construcției prin elemente rezistente la foc minimum 30 de minute (EI/REI 30), iar scările se închid în case de scări separate de restul clădirii prin perete clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 1 oră (EI/REI 60), atunci când asigură evacuarea a mai mult de un nivel.A.10.3.11.24. Se recomandă ca lungimile traseelor de evacuare a persoanelor, la construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V, să fie reduse cu cel puțin 25% față de cele menționate în Art. A.10.3.10.121.A.10.3.11.25. Spațiile tehnice anexe (centrală termică, grup electrogen, stație pompare etc., inclusiv depozite de materiale sau substanțe combustibile), se recomandă să fie realizate în construcție existentă independentă. Atunci când acestea se dispun alipit sau înglobat în clădirea existentă, se separă cu elemente de construcție clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistente la foc minimum 1 h 30 minute (EI/REI 90pereți și REI 90planșee).A.10.3.11.26. Clădirile existente montane se dotează cu mijloace de primă intervenție (stingătoare portative, transportabile și pichete de incendiu), corespunzător condițiilor specifice. Clădirile existente cu capacități maxime simultane mai mari de 100 persoane și P+3 etaje se echipează și cu instalații de stingere, conform reglementărilor tehnice de specialitate.A.10.3.11.27. Clădirile existente montane vor avea instalațiile aferente proiectate și realizate în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice de specialitate ale acestora.A.10.3.11.28. Încălzirea locală, cu sobe cu acumulare de căldură, este admisă în clădiri existente cu maximum trei niveluri, cu condiția îndeplinirii măsurilor de protecție locale corespunzătoare.A.10.3.11.29. Se recomandă ca la clădirile existente montane cu capacități mai mari de 300 locuri, să fie organizate servicii pentru situații de urgență constituite din personal special instruit și obligatoriu se vor constitui servicii private pentru situații de urgență conform prevederilor actelor normative de profil pentru cele cu un număr mai mare de 400 de locuri de cazare.Parcaje pentru autoturismeA.
10.3.11.30.La proiectarea și realizarea parcajelor existente pentru autoturisme, se asigură măsurile de siguranță la foc prevăzute în prezentele dispoziții, completate cu precizările din secțiunea 3.2.11. Parcaje pentru autoturisme din normativ (pentru situațiile care în prezenta anexă nu sunt precizate).A.10.3.11.31. Spațiile închise pentru parcarea autoturismelor aferente clădirilor civile existente (publice) sau destinate publicului (parcaje publice), sunt considerate spații sau, după caz, clădiri civile existente (publice), cu risc mare de incendiu.A.10.3.11.32. Amplasarea acestor parcaje publice închise pentru autoturisme poate fi realizată înglobat în clădiri publice existente (civile), alipit acestora, sau independente la distanțele admise, sau compartimentate corespunzător prevederilor din prezenta anexă.A.10.3.11.33. Parcajele publice închise vor fi conformate la foc astfel încât să asigure funcționalitatea și totodată limitarea propagării incendiilor în clădirile civile publice existente.A.10.3.11.34. Se recomandă ca parcajele publice închise existente pentru mai mult de 5 autoturisme, să fie realizate, după caz, din materiale și elemente de construcție corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu I, II și/sau III.A.10.3.11.35. Parcajele publice existente închise pentru maximum 5 autoturisme, pot fi de nivelul de stabilitate la incendiu iv sau V.A.10.3.11.36. Parcajele închise publice existente se separă de clădirea civilă existentă (publică) în care sunt înglobate, prin planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 3 h (REI 180) și pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 4 ore (EI/REI 240), dacă normativul nu prevede măsuri mai severe.A.10.3.11.37. Parcajele închise alipite clădirilor de locuit existente și având capacitatea de maximum 3 autoturisme, pot fi separate de acestea prin pereți despărțitori clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 1 h (EI/REI 60).A.10.3.11.38. Parcajele publice închise vor avea asigurate posibilități de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, cu lungime de evacuare care să nu depășească 40 m în două direcții, respectiv 25 m într-o direcție (coridor înfundat) în construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu III și respectiv 30 m și 16 m la cele de nivelul de stabilitate la incendiu III. în construcții de nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V, lungimea de evacuare până la o ușă în exterior, nu va depăși 12 m.A.10.3.11.39. Asigurarea condițiilor de evacuare în parcajele publice etajate existente se realizează potrivit prevederilor din prezenta anexă.A.10.3.11.40. Parcajele publice existente închise pentru autoturisme, cu capacitatea mai mare de 5 locuri de parcare, se asigură cu dispozitive de evacuare a fumului produs în caz de incendiu (desfumare), asigurând 1% din arie, corespunzător alcătuite și dimensionate potrivit normativului sau sisteme mecanice de evacuare a fumului.A.10.3.11.41. Echiparea și dotarea cu instalații și mijloace de prevenire și stingere se asigură potrivit normativului.A.10.3.11.42. Proiectarea și realizarea instalațiilor aferente parcajelor publice existente pentru autoturisme se asigură în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice de specialitate.A.10.3.11.43. Se recomandă ca parcajele publice existente închise pentru autoturisme cu capacitatea mai mare de 500 locuri de parcare, să aibe constituite servicii private pentru situații de urgență.
10.4.1.PERFORMANȚE ALE UNOR TIPURI DE CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) EXISTENTEClădiri existente înalte și foarte înalteA.
10.4.1.1.Clădirile existente înalte și foarte înalte vor fi de nivelul de stabilitate la incendiu I. Atunci când au porțiuni cu înălțimea mai mică de 28 m, se admite că acestea să fie de nivelul de stabilitate la incendiu II, dacă în caz de incendiu nu afectează stabilitatea clădirii existente. Acoperișurile sau terasele acestor tipuri de clădiri existente, se realizează din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.A.10.4.1.2. În clădirile existente înalte și foarte înalte, compartimentele de incendiu pot fi constituite din clădiri existente independente, porțiuni ale acestora cu arii construite la sol admise în Tabelul 147, sau din volume închise ale acestora, (porțiuni volumetrice cuprinzând unul până la trei niveluri construite succesive) cu aria totală desfășurată de maximum 2.500 mp, delimitate de elemente de compartimentare verticale și orizontale (pereți și planșee). Pereții și planșeele de compartimentare a volumelor închise menționate, vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc a pereților stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice conform Tabelul 146, iar a planșeelor de minimum 2 ore (REI 120).A.10.4.1.3. În clădiri existente înalte și foarte înalte, densitatea sarcinii termice, rezultată din materialele și elementele de construcție utilizate (cu excepția pardoselilor lipite), nu va fi mai mare de 275 MJ/mp. Densitatea sarcinii termice totale rezultată din materiale și elemente de construcție, finisaje, mobilier și alte materiale adăpostite, se recomandă să nu depășească 840 MJ/mp.A.10.4.1.4. Încăperile cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/mp se separă de restul clădirii existente prin pereți cu rezistența la foc corespunzătoare densității sarcinii termice dar minimum 3 ore (EI/REI 180) și planșee cu rezistența la foc 2 ore (REI 120) în clădiri existente foarte înalte, și respectiv 1 oră (EI/REI 60 pereți și REI 60 planșee) în clădiri existente înalte. În clădirile existente înalte, golurile de comunicație cu căile de evacuare pot fi protejate cu uși, obloane sau cortine rezistente la foc minimum 1 h 30 minute (EI 90-C), prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.A.10.4.1.5. Pentru încăperile clădirilor existente foarte înalte în care densitatea sarcinii termice depășește 840 MJ/mp, se asigură separarea acestora prin elemente de compartimentare clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice și (încăperile respective) se prevăd cu instalații automate de semnalizare și stingere a incendiilor. În clădiri existente foarte înalte, golurile de comunicație cu căile de evacuare practicate în acești pereți trebuie să fie protejate prin încăperi tampon și uși cu rezistență la foc de minimum 45 minute (EI 45-C) prevăzute cu dispozitive de autoînchidere, sau în cazuri justificate tehnic prin tamburi deschiși.A.10.4.1.6. Pentru limitarea propagării incendiilor, între porțiunile de clădiri existente cu destinații diferite, precum și între căile de evacuare și încăperile adiacente acestora, se prevăd pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc, în funcție de destinație și de densitatea sarcinii termice. Elementele de construcție portante ale clădirii existente înalte sau foarte înalte, care străbat încăperi cu destinații diferite, vor fi alcătuite și protejate astfel încât stabilitatea clădirii existente să nu fie afectată în caz de incendiu.A.10.4.1.7. În pereții dintre compartimentele de incendiu, comunicarea se face prin încăperi tampon ale căror uși sunt etanșe la foc minimum 1 oră (E 60-C) în clădiri existente foarte înalte (ce depășesc 45 m) sau uși etanșe la foc 30 minute (E 30-C) la cele înalte (între 28 m și 45 m). În ambele situații ușile încăperilor tampon se prevăd cu sisteme de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.A.10.4.1.8. Pentru limitarea propagării incendiilor în interiorul compartimentelor de incendiu, pereții despărțitori dintre porțiunile de clădire existentă cu destinații diferite, precum și cei dintre circulațiile comune de evacuare și încăperile adiacente, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conform prevederilor din Tabelul 159 rezistenți la foc minimum 2 ore (REI/EI 120), iar planșeele să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc cel puțin 1 oră (REI 60). În clădiri existente înalte și foarte înalte, utilizarea pereților despărțitori din clasele de reacție la foc C-s1÷s3,d0÷d1, D-s1÷s3,d0÷d1, A2-s1÷s3,d2, B-s1÷s3,d2, C-s1÷s3,d2, D-s1÷s3,d2 sau E-d2, este interzisă.
Tabelul 159: Pereți de separare a căilor comune de circulație și de evacuare la clădiri existente înalte și foarte înalte
| Nivel de stabilitate la incendiu | Clădiri | Nivele minime de comportare la foc admise pentru pereți in funcție de destinația si densitatea sarcinii termice a spațiilor adiacente | ||
| la coridoare | la holuri | la case de scări închise | ||
| I | foarte înalte | A1 sau A2-s1,d0 ≥ EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 ≥ EI/REI 120 | A1 sau A2-s1,d0 ≥ EI/REI 180 |
| clădiri înalte | A1 sau A2-s1,d0 ≥ El/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 ≥ EI/REI 60 | A1 sau A2-s1,d0 ≥ EI/REI 180 | |
A.10.4.1.9. La nivelurile supraterane, golurile de acces la scările de evacuare se protejează cu încăperi tampon care asigură împiedicarea propagării fumului conform prevederilor din prezenta anexă, realizate cu pereți și planșeu A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 60 de minute (EI/REI 60 pereți și REI 60 planșee) și prevăzute cu uși clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 sau clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1 etanșe la foc minimum 30 de minute (E 30-C) în clădiri existente înalte și respectiv, uși clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2- s1÷s3,d0÷d1 sau B-s1÷s3,d0÷d1 etanșe la foc minimum 60 de minute (E 60-C) în clădiri existente foarte înalte. Rampele scărilor aferente nivelurilor subterane se separă de cele supraterane prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc. Comunicarea între rampele subterane și cele supraterane este admisă printr-o usă rezistentă la foc minimum 90 de minute (EI 90-C). La nivelurile subterane, accesul la casele de scări este admis numai prin încăperi tampon prevăzute cu uși rezistente la foc minim 60 de minute (EI 60-C) și asigurată evacuarea fumului. În toate situațiile, ușile încăperilor tampon se echipează cu sisteme de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.A.10.4.1.10. Închiderile perimetrale exterioare ale clădirilor existente înalte și foarte înalte vor fi astfel proiectate și realizate, încât să limiteze transmiterea incendiilor de la un nivel la altul. Închiderile perimetrale exterioare se realizează din elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 15 minute (EI 15-C). Pentru limitarea transmiterii incendiilor pe fațade se prevăd separări de minimum 1,20 m, clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, etanșe la foc minimum 30 de minute (E 30) între vitrări, și se utilizează numai tâmplărie exterioară clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.A.10.4.1.11. Elementele de compartimentare dintre spațiile de parcare a autovehiculelor și clădirile existente înalte și foarte înalte de care se alipesc sau în care se înglobează, trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistență la foc de minimum 4 ore pentru pereți și 3 ore pentru planșee (EI/REI 240 pereți și REI 180 planșee). În acești pereți se admite practicarea unor goluri de comunicație funcțională, însă protejate prin încăperi tampon ale căror uși trebuie să fie rezistente la foc minimum 1 oră (EI 60-C) și prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu sau, în cazuri justificate tehnic, cu tamburi deschiși, realizați conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă și ale prezentei anexe.A.10.4.1.12. Ghenele verticale pentru instalații se separă de restul construcției existente prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum 60 de minute (EI 60). Trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale trebuie să fie realizate din materiale A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc minimum 30 de minute (EI 30) și nu se vor deschide în casa scării. Ghenele verticale, de regulă, se separă la trecerea prin planșee care delimitează compartimente de incendiu, cu elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, care vor asigura aceeași rezistență la foc cu a planșeului străpuns, iar atunci când separarea nu este posibilă sau justificată tehnic, pereții ghenelor vor fi de minimum 3 ore rezistență la foc (EI/REI 180) și ușile (trapele) lor de vizitare, de 1 oră și 30 minute (EI 90-C). Ghenele (canalele) orizontale se închid cu diafragme incombustibile la trecerea prin pereții care delimitează compartimentele de incendiu, asigurând o rezistență la foc egală cu a elementului străpuns.A.10.4.1.13. Circulațiile comune orizontale și casele de scări care nu au goluri directe în exterior prin care să se poată evacua fumul în caz de incendiu, se echipează cu dispozitive sau sisteme de evacuare a acestuia (desfumare), realizate conform prevederilor din prezenta anexă și ale prezentei anexe. Evacuarea fumului (desfumarea) spațiilor și încăperilor subterane (subsol), se asigură independent de cel al nivelurilor supraterane.A.10.4.1.14. Materialele și finisajele utilizate în clădirile existente înalte și foarte înalte, nu trebuie să permită propagarea rapidă a incendiilor.A.10.4.1.15. Finisajul pe căile de evacuare trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu excepția pardoselilor din mochete de maximum 20 mm grosime și a finisajelor din folii de maximum 5 mm grosime, care pot fi din clasa de reacție la foc A1, A2-s1,d0, A2-s1÷s3, d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3, d0÷d1.A.10.4.1.16. Plafoanele suspendate vor fi din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu elemente de susținere clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 30 de minute (EI 30 a<->b). Spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență se va întrerupe prin diafragme cu aceeași rezistență la foc, situate la maximum 25 m pe două direcții perpendiculare.A.10.4.1.17. Ascensoarele din clădiri existente înalte și foarte înalte vor avea puțuri de ascensoare proprii, separate de restul construcției existente prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistenți la foc minimum 2 ore (EI/REI 120), în care sunt admise numai goluri de acces din nivelurile construcției existente. Într-un singur puț, se pot dispune maximum trei cabine de ascensor.A.10.4.1.18. În clădirile existente foarte înalte, golurile de acces la ascensoare din nivelurile supraterane (de palier) se protejează cu uși rezistente la foc minimum 2 ore (EI 120), cu închidere automată, sau prin realizarea unor paliere de acces la ascensoare separate de circulațiile comune orizontale cu uși rezistente la foc, caz în care, prin însumarea rezistențelor la foc ale acestor uși cu cele ale ușilor ascensoarelor (de palier), se asigură minimum 2 ore rezistență la foc. În aceleași condiții, la clădirile existente înalte golurile de acces la ascensoare (de palier) se protejează cu uși rezistente la foc minimum 1 oră (EI 60).A.10.4.1.19. Când ascensoarele debușează în subsolurile clădirii existente, golurile de comunicare cu nivelurile subterane se protejează obligatoriu cu încăperi tampon prevăzute cu uși rezistente la foc minimum 1 oră și 30 de minute (EI 90-C) și echipate cu dispozitive de autoînchidere. Fac excepție subsolurile cu risc mic de incendiu, care se separă la fel cu nivelurile supraterane.A.10.4.1.20. Închiderea automată a ușilor de protecție a golurilor de acces la ascensoare (la toate nivelurile clădirii existente) trebuie asigurată centralizat la darea alarmei și local, atunci când temperatura atinge 90°C la partea lor superioară, având prevăzute și acționări manuale.A.10.4.1.21. În cazul defectării sau opririi, ascensoarele vor fi astfel realizate încât să permită aducerea cabinelor la un palier de acces apropiat, iar în caz de incendiu, toate cabinele vor fi aduse automat la parter. Aceste prevederi sunt obligatorii și la alte sisteme de transport sau circulație pe verticală ce se prevăd în clădirile existente înalte și foarte înalte (monte-charge, elevatoare etc).A.10.4.1.22. În clădirile existente înalte, cel puțin unul din ascensoare, ușor accesibil, se va realiza corespunzător cerințelor asigurării operațiunilor de intervenție în caz de incendiu. În clădirile foarte înalte este obligatorie realizarea a cel puțin două asemenea ascensoare de intervenție.
Tabelul 160: Lungimi de evacuare la clădiri existente înalte și foarte înalte
| Destinația clădirii existente înalte sau foarte înalte | CLĂDIRI EXISTENTE ÎNALTE | CLĂDIRI EXISTENTE FOARTE ÎNALTE | ||
| lungimea maximă a căii de evacuare | ||||
| în două direcții diferite metri | într-o singură direcție (coridor înfundat) metri | în două direcții diferite metri | într-o singură direcție (coridor înfundat) metri | |
| Publică, administrativă, birouri, învățământ etc. | 35 | 15 | 25 | 10 |
| Locuințe, hoteluri, sănătate | 35 | 15 | 20 | 10 |
A.10.4.1.23. Ascensoarele pentru intervenție în caz de incendiu, vor asigura capacitatea de transport a 3-5 servanți cu echipamentul respectiv (minimum 500 Kg) și vor fi astfel realizate și separate de restul construcției existente, încât să funcționeze cel puțin 2 ore de la izbucnirea incendiului. Aceste ascensoare vor asigura accesul pompierilor la toate nivelurile clădirii, fiind echipate cu dispozitive de apel prioritar al acestora în caz de incendiu.A.10.4.1.24. În clădirile existente înalte și foarte înalte este obligatorie asigurarea a cel puțin două căi de evacuare distincte și independente. Capacitatea de evacuare (C) a unui flux de evacuare luat în calcul la clădirile înalte și foarte înalte, este de 70 persoane, dacă în normativ sau prezenta anexă nu sunt stabilite capacități mai mici pentru unele destinații nominalizate. Lungimea maximă admisă a traseului parcurs pe căile de evacuare, de la ușa încăperii până la cea mai apropiată ușă a încăperii tampon de acces în casa scării de evacuare sau degajamentul protejat (măsurată conform Art. A.10.2.5.69.), în funcție de destinația clădirii existente, va respecta prevederile din Tabelul 160.A.10.4.1.25. În clădirile existente înalte și foarte înalte, la toate nivelurile, fiecare dintre scările de evacuare trebuie să fie ușor accesibile prin trasee independente, de regulă, cu direcții diferite de deplasare iar, iar cel puțin una dintre scările de evacuare, trebuie să aibă acces pe terasă peste ultimul nivel. La utilizarea scărilor rulante se respectă prevederile Art. A.10.4.1.54.A.10.4.1.26. Clădirile existente înalte și foarte înalte, se echipează și dotează cu mijloace, instalații și sisteme de prevenire și stingere a incendiilor, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice. Fac excepție clădirile de locuit. La clădirile existente înalte și foarte înalte, se asigură căi de intervenție exterioare pentru autospeciale de intervenție, cel puțin pe două laturi.A.10.4.1.27. Clădirile existente înalte sau foarte înalte, cu excepția clădirilor de locuit vor avea constituite servicii private pentru situații de urgență conform prevederilor actelor normative specifice, corespunzător echipate și dotate, dispuse pe cât posibil în apropierea unui acces de la nivelul terenului.Clădiri existente cu săli aglomerateA.
10.4.1.28.La sălile aglomerate, măsurile de siguranță la foc se stabilesc în funcție de capacitate, destinație, respectiv categoria sălii și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii existente.A.10.4.1.29. Pentru sălile cu mai multe funcțiuni, măsurile de protecție se asigură în funcție de categoria cea mai defavorabilă a sălii, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă și ale prezentei anexe.A.10.4.1.30. După destinație, sălile aglomerate pot fi de categoria S1 sau S2, conform specificațiilor din Tabelul 161.
Tabelul 161: Categorii de săli aglomerate la clădiri existente
| Săli aglomerate existente | Destinația sălii aglomerate existente |
|---|---|
| S1 | Teatre dramatice și muzicale, săli de spectacole, circuri, expoziții comerciale, muzee cu exponate combustibile, magazine cu mărfuri combustibile etc. |
| S2 | Săli pentru proiecții cinematografice, cantine și restaurante, săli de lectură, muzee cu exponate incombustibile, expoziții permanente de artă, auditorii, săli de întruniri, de dans, de concert, de sport, de așteptare, vestiare, de cult, discotecă etc. |
Notă Tabelul 161: Sălile aglomerate a căror destinație nu este cuprinsă în tabel, se încadrează prin asimilare.
A.10.4.1.31. Corelația între categoria sălilor, numărul de locuitori, numărul de niveluri și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor existente cu săli aglomerate se asigură conform prevederilor din Tabelul 162 și Tabelul 163.
Tabelul 162: Corelația admisă între amplasarea și categoria sălilor, numărul de locuri și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirilor existente cu săli aglomerate
| Amplasarea sălilor aglomerate existente | Categoria sălii existente | Capacitatea (numărul maxim de locuri) în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii existente | ||
| I | II | III | ||
| Independentă sau compartiment de incendiu | S1 | Nelimitat | 5.000 | 1.000 |
| S2 | Nelimitat | 1.500 | ||
| Alipită pe o latură la construcții existente cu alte destinații sau mai multe săli aglomerate comasate într-o clădire existentă | S1 | 5.000 | 2.000 | 1.000 |
| S2 | 6.000 | 4.000 | 2.000 | |
| Înglobată în construcții existente cu alte destinații | S1 | 3.000 | 2.000 | 1.000 |
| S2 | 5.000 | 3.000 | 1.500 | |
Notă Tabelul 162: În cazuri justificate tehnic și asigurând măsuri suplimentare de protecție și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu (care se efectuează în baza unei expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu), investitorii pot stabili capacități mai mari, prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective.
Tabelul 163: Numărul de niveluri supraterane admis în clădiri cu săli aglomerate (porțiunea în care publicul are acces)
| Categoria sălii aglomerate existente | Numărul maxim de niveluri supraterane admis în clădiri existente având nivelul de stabilitate la incendiu | ||
| I | II | III | |
| S1 | Nelimitat | 5 | 2 |
| S2 | Nelimitat | 6 | 3 |
Notă Tabelul 163: În cazuri justificate tehnic și asigurând măsuri suplimentare de protecție și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu (care se efectuează în baza unei expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu), investitorii pot stabili număr sporit de niveluri, prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective.
A.10.4.1.32. Amenajarea sau realizarea sălilor aglomerate în clădiri existente independente parter, de nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V se admite numai pentru:
–circuri mobile, magazine și centre comerciale, întruniri, la care se asigură evacuarea rapidă a spectatorilor direct în exterior;
–cluburi și discoteci, precum și cinematografe cu funcționare sezonieră având maximum 300 de locuri;
–expoziții provizorii de importanță locală care nu adăpostesc exponate de valoare, potrivit declarației proprietarului (investitorului).A.10.4.1.33. Porțiunile de clădire existentă aferente sălilor aglomerate înglobate în clădiri existente cu alte destinații, trebuie să fie separate de restul construcției existente prin elemente de construcții clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 3 ore pentru pereți (EI/REI 180) și 1% ore pentru planșee (REI 90). Fac excepție situațiile precizate în prezenta anexă. În mod similar se separă între ele și porțiunile de clădire existentă aferente mai multor săli aglomerate comasate, indiferent de destinație.
Note:
1.La cluburi, discoteci și cămine culturale, porțiunile aferente diferitelor activități de club pot comunica liber cu sectorul de recepție al sălii de spectacole, precum și cu celelalte săli aglomerate (de reuniuni, conferințe etc.).
2.Vestiarele, birourile, amfiteatrele și sălile de ședințe din clădiri existente administrative, de învățământ și alte clădiri civile cu activități similare, pot avea căi de evacuare comune cu cele ale clădirii existente în care sunt situate.
3.Sălile de concerte, sălile de întruniri, auditoriile, sălile de lectură, saloanele de dans, discotecile, sălile de sport, sălile de alimentație publică, sălile de așteptare, muzeele și expozițiile cu exponate incombustibile din clădiri existente publice, pot avea goluri în pereții ce le separă, protejate cu uși etanșe la foc minimum 15 minute (E15-C).
4.Sălile aglomerate, comasate într-o clădire existentă, pot avea goluri pentru circulație între porțiunile comune de clădire existentă aferentă, protejate cu uși etanșe la foc 15 minute (E 15-C).
Tabelul 164: Elemente de separare la săli aglomerate în clădiri existente
| Nr. crt. | Destinația elementului | Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii existente | Condiții minime privind clasa de reacție la foc și rezistența la. foc | Observații | |
| pereți | planșee | ||||
| 1. | Planșeele nivelurilor intermediare amenajate în interiorul sălilor aglomerate (logii, balcoane, platforme etc.) | I ÷ III | - | A1 sau A2- s1,d0 * | * - Condițiile rezultate din nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii existente |
| 2. | Elemente ce separă de restul construcției existente încăperile în care are acces publicul din săli polivalente, expoziții etc., inclusiv căile de evacuare ale acestora cu excepția planșeelor peste subsol. | I-II | A1 sau A2- s1,d0 (EI/REI 90) | A1 sau A2- s1,d0 (REI 60) | Elementele pot fi clasa de reacție la foc min. C-s1 ÷s3, d0÷d1 la cinematografe, cluburi, muzee și expoziții cu capacitate mai mică de 300 de locuri situate în clădiri existente cu nivelul de stabilitate la incendiu III. |
| III | A1 sau A2- s1,d0 (EI/REI 60) | A1 sau A2- s1,d0 (REI 45) | |||
| 3. | Planșeele peste subsol sau demisol atât la încăperile accesibile publicului, cât și la căile lor de evacuare, precum și la ateliere. | I ÷ III | - | A1 sau A2- s1,d0 (REI 90) | În săli de alimentație publică, rezistența la foc se poate reduce la 1 oră (REI 60) cu excepția planșeelor peste depozite de materiale combustibile |
| 4. | Elemente de separare între depozitele de obiecte de valoare ale muzeelor, arhivelor, bibliotecilor și restul construcției existente | I ÷ III | A1 sau A2- s1,d0 (EI/REI 180) | A1 sau A2- s1,d0 (REI 60) | Ușile depozitelor vor fi rezistente la foc 1 și 1/2 ore echipate cu dispozitive de autoinchidere sau închidere automată în caz de incendiu (EI 90-C) |
A.10.4.1.34. În interiorul compartimentelor de incendiu sau funcționale ale sălilor aglomerate existente, încăperile cu risc mare de incendiu sau care adăpostesc aparataj sau obiecte de importanță deosebită, se separă de restul construcției existente prin pereți și planșee a căror rezistență la foc se stabilește în funcție de densitatea sarcinii termice, de importanța bunurilor și de nivelul riscului de incendiu. Cabinele tehnice necesare funcțional, pot avea spre sală geamuri rezistente la foc sau protejate cu obloane rezistente la foc sau cu perdele de drencere, dacă aceste cabine se separă de restul clădirii existente în aceleași condiții ca și sala aglomerată. Elementele de separare trebuie să îndeplinească pe lângă cerințele de mai sus și condițiile din Tabelul 164.A.10.4.1.35. Pereții și planșeele de separare a spațiilor închise pentru parcarea autovehiculelor față de clădirile existente cu săli aglomerate trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 4 ore pentru pereți și respectiv 2 ore pentru planșee (EI/REI 240pereți și REI 120 planșee). În acești pereți se admit numai goluri de acces necesare circulației, protejate cu uși rezistente la foc 1 oră și 30 de minute (EI 90-C) sau încăperi tampon prevăzute cu uși rezistente la foc 45 de minute (EI 45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.A.10.4.1.36. Pentru evacuarea fumului degajat în caz de incendiu (desfumare), la partea superioară a sălilor aglomerate existente în care are acces publicul, se prevăd dispozitive amplasate judicios, a căror suprafață totală va fi cel puțin 1/100 din suprafața sălii sau se asigură desfumarea prin sistem mecanic.A.10.4.1.37. Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu ce se prevăd la partea superioară a sălilor accesibile publicului, vor fi repartizate cât mai uniform. Acestea pot comunica cu exteriorul, fie direct, fie prin coșuri de evacuare cu secțiune echivalentă, având pereți din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 30 minute (EI 30). Dispozitivele de evacuare a fumului, trebuie să poată fi acționate și prin comenzi manuale, ușor accesibile de la nivelul sălii.A.10.4.1.38. Elementele decorative interioare, finisajele, tratamentele termice și acustice ale sălilor aglomerate existente vor fi astfel alcătuite și realizate încât să nu propage incendiul cu ușurință, conform prevederilor prezentei anexe.A.10.4.1.39. Elementele decorative interioare, finisajele precum și tratamentele termice și acustice ale sălilor aglomerate existente, de regulă, vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Acestea pot fi clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1 sau executate din lemn și ignifugate cel puțin pe partea neaparentă, inclusiv scheletul de montare. Se recomandă ca distanțele dintre finisaje sau tratamente acustice și pereții suport să nu fie mai mare de 15 cm. Golurile astfel realizate vor fi împărțite prin diafragme, (care pot fi din lemn ignifugat), în celule cu dimensiuni maxime de 3,00 m x 3,00 m, astfel încât să se evite formarea de curenți favorabil dezvoltării incendiilor.A.10.4.1.40. În sălile aglomerate existente și anexele lor în care publicul are acces, plafoanele suspendate sau autoportante vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0. Se pot utiliza și zone de plafoane suspendate sau autoportante executate din clasa de reacție la foc A2-s1÷s3,d0÷d1, B-s1÷s3,d0÷d1 sau C-s1÷s3,d0÷d1 sau din lemn ignifugat, dacă se asigură măsuri corespunzătoare de împiedicare a transmiterii incendiilor de la o porțiune la alta (prin distanțe, fâșii incombustibile etc.). În toate cazurile plafoanele suspendate sau autoportante vor avea elemente de susținere clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc minimum 30 minute (sau plafon plin EI 30 a<->b), iar spațiul dintre plafonul suspendat sau autoportant și planșeul de rezistență va fi întrerupt la maximum 25 m (pe două direcții perpendiculare), cu diafragme clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.A.10.4.1.41. Este obligatoriu să se asigure cel puțin două ieșiri de evacuare distincte și judicios distribuite, pentru:
a)fiecare nivel al sălilor aglomerate existente, precum și pentru nivelurile de lojii existente și balcoane existente cu mai mult de 100 persoane;
b)foaiere, bufete, garderobe și alte încăperi de servire a publicului (existente), cu aria de peste 100 mp.A.10.4.1.42. La sălile existente cu scene sau podiumuri, circulația de evacuare va fi astfel organizată încât, de regulă, publicul să nu se deplaseze în direcția scenei. Nu se admite evacuarea prin scenă sau podium a publicului din sală. Gabaritele culoarelor de evacuare din interiorul sălilor vor corespunde prevederilor Art. A.10.2.5.60.A.10.4.1.43. Capacitățile de evacuare "C" a unui flux de evacuare luat în calcul la sălile aglomerate existente sunt stabilite în Tabelul 165.
Tabelul 165: Capacitatea de evacuare la săli aglomerate în clădiri existente
| Nr. crt. | Tipul sălii aglomerate și nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii | Capacitate de evacuare "C" a unui flux de evacuare (număr de persoane) | |
| 1. | Sală aglomerată tip S1 și nivel de stabilitate la incendiu | I și/sau II | 50 (70)* |
| III | 35 (50)* | ||
| IV-V | 25 | ||
| 2. | Sală aglomerată tip S2 și nivel de stabilitate la incendiu | I și/sau II | 65 (100)* |
| III | 50 (75)* | ||
| IV | 35 | ||
| V | 25 | ||
Notă Tabelul 165: *) - Valorile din paranteze se referă numai la circulațiile (trecerile) de evacuare din interiorul sălilor aglomerate existente (până la ușile de evacuare ale sălii).
A.10.4.1.44. Lungimile maxime admise pe traseul parcurs pe căile de evacuare, sunt stabilite în Tabelul 166.A.10.4.1.45. Pentru asigurarea evacuării rapide și fără accidente a publicului, în sălile aglomerate existente, scaunele, băncile și în general mobilierul, se fixează de pardoseală, astfel încât să nu fie răsturnate în caz de panică. Fac excepție lojiile, în care se admit maximum 12 scaune mobile, precum și expozițiile și saloanele de dans, în care se recomandă solidarizarea lor pe pachete (fără fixare de pardoseală). La sălile de întruniri existente cu o capacitate de maximum 200 de locuri, scaunele și băncile pot fi nefixate de pardoseală, cu condiția solidarizării între ele pe pachete de minimum trei rânduri. La sălile polivalente existente se recomandă ca scaunele să fie legate rigid între ele pe șiruri și rânduri. Fiecare șir sau rând trebuie fixat solid la cele două capete, de pardoseală sau de pereți, sau prins solidar de celelalte rânduri astfel încât să devină un pachet. În toate situațiile, barele de fixare perpendiculare pe rânduri și aplicate la nivelul pardoselii vor avea cel mult 20 mm grosime, iar profilul rotunjit.
Tabelul 166: Lungimi de evacuare la săli aglomerate în clădiri existente
| Categoria sălii aglomerate | Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii | Lungime maximă a căii de evacuare | ||
| Până la o ușă a sălii aglomerate | De la ușa sălii aglomerate în exterior, la o scară, încăpere tampon sau degajament protejat, când evacuarea se face: | |||
| în două direcții diferite | într-o singură direcție (coridor înfundat) | |||
| metri | metri | metri | ||
| Sala S1 | I și/sau II | 32 | 35 | 20 |
| III | 24 | 25 | 15 | |
| IV și/sau V | 12 | 10 | 10 | |
| Sala S2 | I și/sau II | 40 | 35 | 20 |
| III | 32 | 25 | 15 | |
| IV | 24 | 16 | 12 | |
| V | 12 | 10 | 10 | |
Note Tabel 166:(a) Traseele prin foaiere și holuri ale sălii aglomerate existente, nu se iau în considerare la stabilirea lungimii de evacuare normată conform prevederilor din prezenta anexă. Foaierele și holurile vor avea asigurate condițiile de evacuare stabilite pentru sala aglomerată respectivă.(b) Lungimea coridorului înfundat se referă la porțiuni de trasee prin care se accede la două căi de evacuare, precum și la spațiile pentru care sunt admise.
A.10.4.1.46. Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate existente se face astfel încât să se realizeze culoare de trecere cu lățimi corespunzătoare, care să asigure accesul publicului la ieșirile din sală.A.10.4.1.47. La sălile existente cu locuri pe scaune sau bănci, în culoarele dintre pachetele de locuri se pot prevede strapontine, dacă:
–se ridică automat și se mențin în această poziție, atunci când nu sunt folosite, lăsând liberă lățimea culoarului rezultată din calcul;
–fiind coborâte, rămâne liber un culoar de minimum 80 cm;
–nu reduc (în poziție ridicată sau coborâtă) lățimea spațiului de circulație pentru evacuare, determinat prin calcul, între pachetele de scaune.A.10.4.1.48. Pe culoarele de evacuare din săli aglomerate existente, nu se admit trepte în lungul spațiilor libere de trecere dintre rândurile de scaune.A.10.4.1.49. La sălile de spectacole, auditorii, săli de concerte, polivalente și altele similare existente, numărul maxim de locuri dintr-un rând se stabilește în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii existente și de modul în care se face evacuarea persoanelor din rând, conform Tabelul 167. Numărul de locuri dintr-un rând nu se limitează în clădiri existente de nivelul de stabilitate la incendiu I sau II, dacă se prevăd uși amplasate în pereții laterali ai sălii, astfel încât la fiecare capăt al unui grup de patru rânduri de scaune să existe câte o ușă cu lățimea de min. 1,10 m.
Tabelul 167: Numărul de locuri dintr-un rând de scaune la săli aglomerate în clădiri existente
| Modul de evacuare al persoanelor aflate pe un rând | Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii | ||
| I și/sau II | III | IV și/sau V | |
| Numărul de locuri dintr-un rând | |||
| Pe la un capăt | 25 | 14 | 10 x) |
| Pe la ambele capete | 40 | 25 | 20 |
Notă Tabelul 167: x) - în cazurile când este admisă amenajarea sălilor în construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu IV și/sau V și nu au instalație interioară de stingere, evacuarea rândurile se asigură obligatoriu la ambele capete.
A.10.4.1.50. Spațiul liber de trecere dintre rândurile de scaune trebuie să fie de minimum 45 cm.A.10.4.1.51. La amplasarea mobilierului în săli cu locuri la mese, trebuie să se asigure culoare de evacuare în caz de incendiu, ținând seama și de următoarele recomandări:
–mesele de maximum 8 locuri se amplasează cu cel puțin o parte a lor, lângă un culoar;
–mese dreptunghiulare, amplasate cu latura lungă perpendiculară pe culoarele de evacuare, vor avea pe fiecare latură cel mult 8 locuri dacă au acces la un singur culoar sau 16 locuri dacă au acces la două culoare de evacuare. La capetele acestor mese nu se prevăd scaune în culoarele de evacuare;
–dacă numărul de locuri de pe o latură este mai mare de 3 (între un culoar de evacuare și perete) sau de 6 (între două culoare) se prevăd treceri de acces la culoarele de evacuare, având o lățime liberă de cel puțin 45 cm;
–lățimea liberă a culoarelor de evacuare trebuie să asigure trecerea numărului de fluxuri determinat prin calcul;
–la determinarea lățimilor libere de trecere se au în vedere și dimensiunile scaunelor, retrase la o distanță de 15 cm de marginea mesei.A.10.4.1.52. Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc., care pot întrerupe căile de evacuare ale sălilor aglomerate existente, chiar atunci când sunt incombustibile, este interzisă. Pe căile de evacuare ale sălilor aglomerate nu se admit uși false sau placări cu oglinzi.A.10.4.1.53. Mobilierul care delimitează căi de evacuare comune interioare va asigura condiții corespunzătoare de evacuare a utilizatorilor.A.10.4.1.54. În clădiri cu aglomerări de persoane existente sau cu săli aglomerate existente se admit scări rulante, cu condiția asigurării căilor de evacuare distincte și independente prin scări normale, realizate conform prezentei anexe. Pentru împiedicarea pătrunderii fumului de la un nivel la altul, sub plafoane se vor lua măsuri de ecranare a golului scării rulante și protejarea lui cu perdele de apă cu intrarea în funcțiune automată, și/sau manuală, în caz de incendiu. La fiecare nivel se va indica cea mai apropiată cale de evacuare. Indiferent de lățimea rampei, scara rulantă poate fi considerată că asigură trecerea unui singur flux de evacuare dacă:
–poate fi oprită, de la fiecare nivel, printr-o comandă manuală ușor accesibilă;
–este executată din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepția finisajului treptelor precum și a balustradelor și roților de antrenare;
–lățimea treptelor este de cel puțin 25 cm.A.10.4.1.55. Ușile de pe traseul evacuării publicului din sălile aglomerate existente trebuie să se deschidă în sensul evacuării la simpla apăsare a sistemelor de închidere (bară de siguranță) și să nu aibă proeminențe care ar putea îngreuna trecerea persoanelor. La ușile exterioare sau care separă alte funcțiuni din clădiri existente, se permit sisteme de zăvorâre fără încuiere, ușor de acționat în condițiile aglomerării persoanelor în fața lor.A.10.4.1.56. În sălile aglomerate existente, distanța dintre tocul ușii și prima treaptă a unei rampe care coboară, trebuie să fie de minimum 1,60 m în fața ușilor și de 1,00 m lateral.A.10.4.1.57. Lățimea scărilor de evacuare în condițiile în care publicul aflat la diferite niveluri, poate observa incendiul în același timp, îndreptându-se simultan spre scări, se determină după numărul de fluxuri ce provin din nivelul cel mai populat, la care se adaugă pentru fiecare din celelalte niveluri, lățimea necesară pentru evacuarea a 25% din persoanele aflate la nivelul respectiv.A.10.4.1.58. Ușile de acces la casele scărilor de evacuare închise vor fi pline. Aceste uși pot fi cu geam (cu excepția sălilor de teatru), dacă sunt prevăzute instalații automate de stingere în clădire, inclusiv pe podestele caselor de scări respective.A.10.4.1.59. În clădirile existente cu săli aglomerate, circulațiile comune orizontale și casele de scări închise ce nu au goluri prin care în caz de incendiu fumul să se poată evacua direct în exterior, trebuie prevăzute cu evacuare a acestuia (desfumare), realizată conform prevederilor din prezenta anexă.A.10.4.1.60. Lățimea ieșirilor (ușilor) de evacuare de la nivelul terenului, trebuie să asigure trecerea numărului total de fluxuri care vin prin scări și a tuturor persoanelor de la parter.A.10.4.1.61. Proiecția de filme și diapozitive trebuie să se facă din cabine special amenajate, atunci când se utilizează mai mult de un aparat de proiecție a filmelor neinflamabile, precum și indiferent de numărul aparatelor la proiecția filmelor pe bază de nitroceluloză.A.10.4.1.62. Cabina de proiecție pentru pelicula de siguranță și anexele sale trebuie să aibă acces la o cale de evacuare, care poate fi comună cu cele ale publicului, fără a se trece prin sală. La cabinele de proiecție pentru peliculă de nitroceluloză, se prevede și a doua cale de evacuare, independentă de cele ale publicului. Accesul din cabinele de proiecție și anexele acestora la căile de evacuare ale publicului, este admis numai prin încăperi tampon. A doua cale de evacuare a cabinelor de proiecție poate fi o scară spirală sau cu trepte balansate, sau cu o scară metalică verticală având lățimea de minimum 80 cm.A.10.4.1.63. În fața ieșirilor din clădiri existente sau săli aglomerate existente trebuie asigurat un spațiu liber pentru persoanele ce se evacuează.A.10.4.1.64. Clădirile cu săli aglomerate existente vor fi ușor accesibile din drumuri publice, asigurându-se condiții de desfășurare corespunzătoare a operațiunilor de stingere și salvare a persoanelor în caz de incendiu. Platformele exterioare pentru parcarea autovehiculelor situate în vecinătatea clădirilor cu săli aglomerate, trebuie amplasate în afara gabaritului liber necesar pentru evacuarea publicului din clădiri și a căilor de acces a autospecialelor pompierilor la fațadele clădirii existente și la sursele de alimentare cu apă.A.10.4.1.65. Scările de evacuare a persoanelor din sălile aglomerate existente pot avea rampe directe spre subsol, atunci când asigură accesul la spații destinate publicului, iar acestea sunt separate corespunzător față de alte funcțiuni dispuse în subsol.A.10.4.1.66. Scările exterioare folosite pentru evacuarea sălilor aglomerate trebui să aibe o înclinare de maximum 1:2, iar rampele și podestele se recomandă de minimum 1,60 m lățime și să fie acoperite. Planurile înclinate acoperite sunt admise ca ieșiri de evacuare dacă îndeplinesc condițiile specifice acestora.A.10.4.1.67. Curțile interioare și spațiile dintre clădirile existente cu săli aglomerate pot fi luate în considerare pentru evacuarea persoanelor în caz de incendiu, dacă au lățimea suficientă pentru trecerea numărului de fluxuri rezultat din calcul, dar nu mai puțin de 10,00 m.Clădiri existente subteraneA.
10.4.1.68.Clădirile civile (publice) existente subterane pot fi amplasate independent funcțional de alte clădiri existente civile sau alipite sau comasate unor clădiri (publice) supraterane existente.A.10.4.1.69. Modificările la parcajele subterane din clădirile civile (publice) subterane independente existente, se proiectează și realizează conform prevederilor stabilite prin normativul de profil, iar cele comasate în clădiri existente civile supraterane existente (subsoluri ale acestora), conform prevederilor prezentului normativ.A.10.4.1.70. În subsolurile clădirilor civile (publice) supraterane existente, prin modul de dispunere a funcțiunilor și asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare conform prevederilor din prezenta anexă, se va asigura limitarea propagării fumului și a focului la nivelurile supraterane ale clădirii existente.A.10.4.1.71. În subsolurile clădirilor civile (publice) existente supraterane, nu este admisă dispunerea unor spații sau încăperi cu pericol de explozie, cu substanțe sau produse explozive, sau gaze lichefiate. De asemenea, nu sunt admise lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate sub 55°C în alte locuri decât în cele special amenajate și marcate, în cantitățile și condițiile stabilite.A.10.4.1.72. Porțiunile subterane (subsolurile) ale clădirilor civile (publice) supraterane existente, vor respecta condițiile de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii supraterane existente, conform prevederilor din prezenta anexă, iar încăperile respective vor avea stabilite și precizate riscurile de incendiu specifice.A.10.4.1.73. Încăperile și spațiile tehnice dispuse în subsolurile clădirilor civile (publice) existente, vor fi proiectate și realizate conform prevederilor prezentei anexe și ale reglementărilor tehnice specifice, asigurându-se evitarea izbucnirii unor incendii la acestea, și propagarea fumului și a focului la clădirea existentă supraterană și la vecinătăți.A.10.4.1.74. Materialele și elementele de construcție utilizate în subsoluri vor îndeplini condițiile de reacție la foc și rezistență la foc stabilite în prezenta anexă, fiind astfel alcătuite și realizate încât să nu constituie căi de propagare ușoară a fumului și focului.A.10.4.1.75. Încăperile din subsol cu risc mare de incendiu vor fi separate de restul clădirii existente prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc stabilită conform prevederilor din prezenta anexă, iar golurile de circulație funcțională din acestea, protejate corespunzător.A.10.4.1.76. Casele de scări și puțurile pentru ascensoare sau alte sisteme de transport pe verticală - inclusiv încăperile pentru mașinile aferente acestora dispuse în subsol - vor fi separate de restul clădirii existente prin elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc conform prevederilor din prezenta anexă, iar golurile de acces protejate corespunzător cerințelor specifice clădirii supraterane existente.A.10.4.1.77. Finisajele, tratamentele termice și acustice vor respecta prevederile specifice stabilite în prezenta anexă și în reglementările tehnice specifice.A.10.4.1.78. Căile prevăzute pentru circulația funcțională în subsolurile clădirilor civile (publice) existente supraterane, vor fi alcătuite și dimensionate astfel încât să îndeplinească condițiile necesare asigurării evacuării în caz de incendiu, conform prevederilor din prezenta anexă.A.10.4.1.79. Subsolurile clădirilor civile (publice) existente supraterane, vor avea asigurate căi de evacuare conform prevederilor din prezenta anexă aplicabile clădirii existente supraterane, astfel încât, în caz de incendiu, utilizatorii să poată ajunge în exterior, la nivelul terenului, în timp cât mai scurt și în condiții de siguranță.A.10.4.1.80. Traseele căilor de evacuare din spațiile publice subterane (subsoluri) trebuie astfel stabilite încât printr-o distribuție judicioasă a acestora și dimensionare, să se asigure recunoașterea cu ușurință a direcției spre exterior, precum și circulația lesnicioasă a utilizatorilor.A.10.4.1.81. Scările de evacuare a utilizatorilor spațiilor subterane (subsoluri) în afară de cazurile admise de anexă, vor fi închise în case de scări și vor avea separate rampele subterane de rampele scărilor supraterane. Se pot asigura numai legături funcționale între rampele subterane și cele supraterane prin goluri de circulație alcătuite și protejate conform prevederilor din prezenta anexă.A.10.4.1.82. Capacitățile fluxurilor de evacuare și lungimile maxime ale căilor de evacuare ce trebuie asigurați, sunt cei precizați în anexă în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii supraterane, tipul acesteia și destinație.A.10.4.1.83. Evacuarea fumului (desfumarea) din încăperile și spațiile subterane se asigură în cazurile și condițiile precizate în anexă, pe niveluri ale subsolului, independent de evacuarea fumului (desfumarea) nivelurilor supraterane ale clădirii.A.10.4.1.84. Echiparea și dotarea spațiilor din subsolul clădirilor supraterane existente cu mijloace și instalații de semnalizare și stingere a incendiilor, se realizează conform prevederilor din prezenta anexă și reglementărilor tehnice de specialitate având în vedere ansamblul clădirii supraterane.A.10.4.1.85. Debitele instalațiilor de stingere cu care se echipează, vor fi egal determinate de compartimentul de incendiu suprateran al clădirii existente respective.A.10.4.1.86. Instalațiile aferente spațiilor și încăperilor din subsolurile clădirilor civile (publice) existente supraterane, se proiectează și execută astfel încât să evite producerea și propagarea incendiilor, corespunzător prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate (sanitare, electrice, termice, ventilare-condiționare etc.).A.10.4.1.87. Pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de intervenție și salvare în caz de incendiu, se prevăd accese din exterior și circulații interioare corespunzător alcătuite, protejate și marcate.SECȚIUNEA A III-A CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITARE
10.5.1.RISC DE INCENDIU (CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU) ȘI NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIUCategorii de pericol de incendiuA.
10.5.1.1.Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu și construcțiile existente independente de producție și/sau depozitare vor avea determinate categorii de pericol de incendiu, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.4. până la Art. A.10.2.1.7. din prezenta anexă. Atunci când în construcțiile existente respective sunt utilizate sau depozitate lichide combustibile, se respectă și măsurile specifice acestora, conform prevederilor din prezenta anexă. Încăperile, compartimentele și construcțiile existente pentru parcarea autovehiculelor, care nu sunt publice, se încadrează în categorii de pericol de incendiu.A.10.5.1.2. În funcție de categoriile de pericol de incendiu determinate și precizate obligatoriu în documentație, se asigură măsurile de siguranță la foc și nivelele de performanță comune și specifice prevăzute în anexă.A.10.5.1.3. La instalațiile tehnologice de producție amplasate în aer liber, categoria de pericol de incendiu se determină de tehnolog, independent pentru fiecare instalație care prezintă caracteristici diferite din acest punct de vedere, stabilind și după caz asigurând măsurile de siguranță la foc și nivelele de performanță necesare precizând obligatoriu zonele până la care se aplică măsurile de protecție stabilite.A.10.5.1.4. Delimitarea zonelor până la care se extind măsurile de siguranță la foc impuse de categoriile A și B (BE3) de pericol de incendiu se face având în vedere posibilitatea prezenței - în timpul funcționării normale și în caz de avarie a amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf, în concentrații cu pericol de explozie.Nivel de stabilitate la incendiuA.
10.5.1.5.Construcțiile existente și, după caz, compartimentele de incendiu existente destinate producției și/sau depozitării, vor avea determinat și precizat în documentație nivelul de stabilitate la incendiu.
Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească construcția existentă pentru încadrarea într- un anumit nivelul de stabilitate la incendiu, sunt cele precizate în Art. A.10.2.1.8. la Art. A.10.2.1.14.
A.10.5.1.6. Structurile metalice neprotejate sau parțial protejate la foc, în zonele expuse direct radiației termice pot fi utilizate la construcții de producție și/sau depozitare de nivelul de stabilitate la incendiu II, indiferent de densitatea sarcinii termice, în următoarele situații:
–construcții (compartimente de incendiu), de producție și/sau depozitare încadrate în categoria D (BEI a) sau E (BE1 b) de pericol de incendiu;
–construcții (compartimente de incendiu), de producție și/sau depozitare existente încadrate în categoria C (BE2) de pericol de incendiu, cu aria construită de maximum 2.000 mp și cel mult 3 (trei) niveluri supraterane, dacă se asigură limitarea propagării ușoare a incendiilor de la un nivel la altul;
–construcții parter existente cu peste 6,00 m înălțime de depozitare a stivelor, protejate cu instalații automate de stingere cu apă;
–construcții existente pentru parcarea autovehiculelor acoperite dar deschise perimetral, conform prevederilor din prezenta anexă.
| Categoria de pericol de incendiu | Nivelul de stabilitate la incendiu | Număr de niveluri admise | Aria maximă construită (la sol) admisă pentru construcții sau un compartiment de incendiu (mp) | ||
| Clădire parter | Clădire cu două niveluri | Clădire cu trei sau mai multe niveluri | |||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| A, B (BE3ab) | I-II | 6 | nelimitat | nelimitat | nelimitat |
| C (BE2) | I | nelimitat | nelimitat | nelimitat | nelimitat |
| II | 6 | nelimitat | 11.700 | 7.800 | |
| III | 3 | 5.200 | 3.500 | 2.600 | |
| IV | 2 | 2.800 | 2.000 | nu se admit | |
| V | 1 | 1.200 | nu se admit | nu se admit | |
| D (BE1a) | I-II | nelimitat | nelimitat | nelimitat | nelimitat |
| III | 3 | 6.500 | 5.200 | 3.500 | |
| IV | 2 | 3.500 | 2.600 | nu se admit | |
| V | 1 | 1.500 | nu se admit | nu se admit | |
| E (BE1b) | I-II | nelimitat | nelimitat | nu se admit | nelimitat |
| III | 3 | 7.800 | 6.500 | 3.500 | |
| IV | 2 | 3.500 | 2.600 | nu se admit | |
| V | 2 | 2.600 | 1.500 | nu se admit | |
Note Tabelul 168:(a) Ariile construite se pot majora cu 100% pentru construcțiile existente și compartimentele de incendiu existente echipate cu instalații automate de stingere, sau cu 50% pentru cele prevăzute cu sisteme corespunzătoare pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți produse în timpul incendiului, respectiv cu 25% pentru cele echipate cu instalații automate de semnalizare a incendiilor. Majorările menționate nu se cumulează.(b) La construcții existente și compartimente de incendiu existente cu două sau mai multe niveluri, se poate mări aria parterului acestora în limitele admise numai pentru construcții existente parter, dacă planșeul de deasupra parterului este clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, rezistent la foc minimum 2 ore și 30 minute (REI 150) pentru construcțiile edificate înainte de 01 ianuarie 2007 sau rezistent la foc minimum 3 ore (REI 180) pentru construcțiile edificate după data de 01 ianuarie 2007 și nu are goluri.(c) În cazuri justificate tehnic și asigurând măsuri suplimentare de protecție și de îmbunătățire a cerinței de securitate la incendiu care se efectuează în baza unei/unor expertize tehnice pentru cerința fundamentală securitate la incendiu, de către specialiști atestați potrivit legii (experți tehnici pentru cerința fundamentală securitate la incendiu construcții și/sau instalații), investitorii pot stabili arii construit mai mari prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective. În aceleași condiții, la construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu îi pot mări numărul de niveluri dacă procesul tehnologic o impune, cu condiția luării unor măsuri de protecție care să reducă posibilitățile de propagare a incendiilor de la un nivel la altul.
A.10.5.2.8. Prin conformarea spațiilor de producție și/sau depozitare existente se va urmări limitarea posibilităților de propagare a focului și a fumului, asigurându-se dispunerea celor periculoase în zone distincte și cu luarea măsurilor de protecție necesare.A.10.5.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVEA.
10.5.3.1.Construcțiile existente de producție și/sau depozitare se alcătuiesc corespunzător prevederilor subcapitolului 2.4. al anexei, îndeplinind performanțele admise.A.10.5.3.2. Prin modul de alcătuire și realizare, elementele de construcție utilizate nu trebuie să propage focul cu ușurință.A.10.5.3.3. Golurile interioare constructive ale elementelor de construcție vor avea continuitatea întreruptă, astfel încât să nu favorizeze propagarea fumului și a focului în construcție existentă.A.10.5.3.4. Încăperile și spațiile închise încadrate în categoria D (BE1a) de pericol de incendiu, trebuie să aibe pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.A.10.5.3.5. Plafoanele suspendate sau autoportante (incombustibile sau combustibile) nu sunt admise la încăperi și spații închise încadrate în categoriile A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu.A.10.5.3.6. Elementele de construcție care delimitează spații cu pericol de explozie, din categoriile A și B (BE3a,b) de pericol de incendiu, vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, iar atunci când le separă de restul construcției existente, vor fi și rezistente la explozie.A.10.5.3.7. Grinzile, rampele, podestele și treptele scărilor interioare de circulație funcțională la platforme de lucru -fără locuri permanente de muncă - pot fi alcătuite și realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și neînchise în case de scări proprii.A.10.5.3.8. Încăperile de depozitare cu aria mai mare de 36 mp, se alcătuiesc și se realizează conform prevederilor Art. A.10.2.4.45. și Art. A.10.2.4.46., precum și a prevederilor specifice acestora.A.10.5.3.9. Spațiile, încăperile și construcțiile existente încadrate în categoria A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, se alcătuiesc potrivit prevederilor de la Art. A.10.2.3.50. până la Art. A.10.2.3.60. din prezenta anexă și a reglementărilor tehnice specifice.A.10.5.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUIA.
10.5.4.1.Compartimentele de incendiu existente constituite conform prevederilor anexei, se separă de restul construcției existente prin elemente corespunzătoare categoriei de pericol de incendiu și densității sarcinii termice asigurând nivelul de performanță normat (conform prevederilor din prezenta anexă). În același mod vor fi separate între ele și porțiuni ale construcției existente încadrate în categorii de pericol de incendiu diferite.A.10.5.4.2. În interiorul compartimentelor de incendiu existente, se prevăd elemente despărțitoare orizontale și/sau verticale, care să împiedice propagarea focului și a fumului pe arii mari construite.A.10.5.4.3. Elementele de construcție utilizate pentru împiedicarea propagării focului și a fumului vor fi de tipul celor stabilite în subcapitolul 2.3. din anexă, precum și de la Art. A.10.9.36. până la Art. A.10.9.45.A.10.5.4.4. În construcțiile existente parter, încadrate în categoriile C, D sau E (BE2, BE1a,b) de pericol de incendiu se admite separarea categoriilor mai periculoase (C sau D (BE2 sau BE1a)), cu aria mai mare de 400 mp sau cu un volum mai mare de 10% din cel al compartimentului de incendiu existent, prin pereți clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistenți la foc minimum 3 ore (EI/REI 180) atunci când separă categoria C (BE2) față de categoria D sau E (BE 1 a, b) și respectiv 2 ore (EI/REI 120) când separă categoria D (BE1a) față de categoria E (BE1b) de pericol de incendiu (ca înlocuitori ai pereților antifoc).A.10.5.4.5. În cadrul compartimentelor de incendiu existente ale construcțiilor de producere și/sau depozitare existente de nivelul de stabilitate la incendiu I, II și/sau III de rezistență la foc, atunci când din motive funcționale se prevăd pereți interiori clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 1 oră (EI/REI 60), care separă între ele încăperi din aceeași categorie de incendiu A, B sau C (BE3a,b sau BE2), golurile de circulație din acești pereți se protejează cu uși rezistente la foc 45 minute (EI 45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Această prevedere nu este obligatorie pentru golurile de circulație dintre grupuri de încăperi din aceeași categorie de pericol de incendiu, care prin însumarea ariilor au mai puțin de 400 mp.A.10.5.4.6. În pereții de separare a caselor de scări și a ascensoarelor, față de încăperi sau grupuri de încăperi de categoria C (BE2) de pericol de incendiu cu aria mai mare de 400 mp, golurile de circulație se protejează cu uși rezistente la foc 45 minute (EI 45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Atunci când pereții de separare a caselor de scări și ai ascensoarelor sunt rezistenți la explozie corespunzător categoriilor A sau B (BE3) de pericol, indiferent de aria acestora, golurile de circulație funcțională se protejează corespunzător prevederilor Art. A.10.2.3.46. până la Art. A.10.2.3.48.A.10.5.4.7. Pereții și planșeele de separare a anexelor tehnico-sociale, laboratoarelor și atelierelor anexă față de spațiile din categoriile A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, trebuie să fie rezistente la explozie, iar golurile de comunicare strict funcționale din acestea protejate corespunzător prevederilor Art. A.10.2.3.40. până la Art. A.10.2.3.50.A.10.5.4.8. Pereții despărțitori dintre spațiile din categoria C (BE2) de pericol de incendiu și anexele tehnico-sociale, laboratoarele și atelierele anexă ale acestora (cu excepția grupurilor sanitare), trebuie să fie clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc de minimum 2 ore (REI/EI 120). Golurile de comunicare din acești pereți se protejează cu uși rezistente la foc minimum 45 minute (EI45-C), echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Planșeele de separare vor fi A1 sau A2-s1,d0, rezistente la foc minimum 45 de minute (REI 45), iar eventualele goluri din acestea protejate cu elemente de închidere rezistente la foc minimum 45 de minute (EI 45).A.10.5.4.9. În spațiile închise (încăperile) pentru producție din categoriile C, D sau E (BE2 sau BE1a,b) de pericol de incendiu, este admisă realizarea birourilor destinate personalului care conduce nemijlocit producția (maiștri, supraveghetori, conducere etc.), cu elemente clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și care pot avea ferestre cu geamuri spre spațiul de producție.A.10.5.4.10. Pentru limitarea propagării focului și a fumului în spațiile închise (camerele) cu arii libere (fără pereți interiori) mai mari de 10.400 mp, din categoriile A, B și C (BE3a,b și BE2) de pericol de incendiu, sub tavanul (intradosul planșeului) acestora se prevăd sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, alcătuite din dispozitive pentru evacuarea produselor arderii și ecrane clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, conform prevederilor Art. A.10.9.36. până la Art. A.10.9.45.A.10.5.5. EVACUARE FUM (DESFUMARE)A.10.5.5.1. Asigurarea evacuării fumului (desfumare) prin tiraj natural organizat sau prin ventilare mecanică, se realizează conform prevederilor Art. A.10.9.1. până la Art. A.10.9.45. ale anexei, respectându-se și condițiile specifice.A.10.5.5.2. Este obligatorie asigurarea evacuării fumului la construcțiile existente de producție și cele de depozitare precizate în anexă. Dispozitivele pentru evacuarea fumului prin tiraj natural- organizat, pot fi dispuse în acoperiș sau în treimea superioară a pereților exteriori (situație, în care pot asigura desfumarea numai pe maximum 30 m adâncime a încăperii). Dispozitivele vor asigura suprafața liberă normată în cazurile și condițiile stabilite de anexă, urmărindu-se distribuirea lor cât mai uniformă.A.10.5.5.3. Construcțiile existente pentru depozite și încăperile pentru depozitare cu aria mai mare de 36 mp, încadrate în categoriile A, B sau C (BE3a,b sau BE2) de pericol de incendiu, vor avea asigurată evacuarea fumului (desfumarea) prin tiraj natural-organizat, cu dispozitive având suprafața liberă însumată de cel puțin 1% din aria spațiilor respective, sau sistem mecanic corespunzător.A.10.5.5.4. Casele de scări închise, care nu au ferestre spre exterior și după caz, încăperile tampon de acces la acestea, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului (desfumare), prin tiraj natural-organizat.A.10.5.5.5. În toate situațiile, exceptând casele de scări, evacuarea natural-organizată a fumului se poate înlocui cu evacuarea mecanică a acestuia, alcătuită și realizată conform prevederilor din prezenta anexă.A.10.5.5.6. Atunci când se asigură sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți produse în caz de incendiu (conform Art. A.10.5.4.10.), nu mai este obligatorie evacuarea fumului (desfumare).A.10.5.5.7. Evacuarea fumului (desfumarea) din spațiile de depozitare va fi independentă de cea a spațiilor de producție, indiferent de modul în care se realizează (prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică).A.10.5.5.8. Canalele de evacuare a fumului (desfumare) care străbat spații sau încăperi cu alte funcțiuni sau categorii, de pericol de incendiu decât cele pentru care sunt prevăzute, vor avea pereții astfel realizați încât să îndeplinească condițiile impuse de funcțiunile și categoriile de pericol respective.A.10.5.6. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIUA.
10.5.6.1.Construcțiile existente de producție și/sau depozitare vor avea asigurate căi de evacuare în caz de incendiu în număr suficient, corespunzător dispuse, alcătuite și dimensionate, potrivit prevederilor Art. A.10.2.5.1. la Art. A.10.2.5.74. și ale celor specifice. La depozitele fără personal permanent de lucru, nu este obligatorie asigurarea căilor de evacuare în caz de incendiu.A.10.5.6.2. În construcțiile existente de producție și/sau depozitare, pot fi considerate căi de evacuare și cele care trec prin:
a)încăperi sau spații din categoriile D sau E (BE1 a,b) de pericol de incendiu, dacă servesc la evacuarea persoanelor din spațiile de producție învecinate sau din anexele tehnico - sociale ale acestora, precum și în cazurile stabilite la Art. A.10.5.6.2. și Art. A.10.5.6.3.;
b)încăperi sau spații din categoria C (BE2) de pericol de incendiu, dacă servesc la evacuarea persoanelor din spațiile de producție învecinate, atunci când nu constituie singura lor cale de evacuare; a doua cale de evacuare poate fi constituită tot de un spațiu din categoria C (BE2) de incendiu, dacă traseele sunt distincte și separate între ele prin pereți rezistenți la foc minimum 1 oră (REI/EI 60), iar golurile de circulație din aceștia sunt protejate cu elemente de închidere corespunzătoare, echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu;
c)încăperi sau spații din categoriile A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, dacă servesc la evacuarea persoanelor din spații de producție sau depozitare din aceeași categorie de pericol de incendiu și nu constituie singura posibilitate de evacuare.A.10.5.6.3. Evacuarea persoanelor din birourile destinate celor care conduc nemijlocit producția (maiștri, supraveghetori, conducerea etc.) amplasate în spațiul de producție sau depozitare se poate asigura numai prin spațiul respectiv.A.10.5.6.4. Golurile de acces la scările de evacuare închise din construcțiile existente de producție și /sau depozitare, se protejează prin:
a)uși pline sau cu geam armat, atunci când accesul la scară se face din spații închise (încăperi) din categoria D sau E (BE1a,b) de incendiu;
b)uși rezistente la foc minimum 45 de minute (EI 45-C), atunci când accesul la scară se face din spații de producție închise (încăperi) din categoria C (BE2) de pericol de incendiu;
c)încăperi tampon ventilate în suprapresiune având uși rezistente la foc minimum 45 de minute (EI 45-C), atunci când accesul la scară se face din spații de producție sau depozitare închise (încăperi) din categoriile A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu;
d)uși rezistente la foc minimum 1 oră și 30 de minute (EI 90-C) sau încăperi tampon cu uși de 45 de minute (EI 45-C), atunci când spațiile închise (încăperile) sunt de depozitare a materialelor sau substanțelor combustibile.
În toate situațiile, ușile de protecție a golurilor de acces la casele de scări se echipează cu dispozitive de autoînchidere.
A.10.5.6.5. Golurile de acces la ascensoare sau alte mijloace de transport pe verticală (palier), din construcțiile existente de producție și/sau depozitare se protejează cu:
a)uși pline clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, atunci când accesul se realizează din spații de producție și/sau depozitare închise (camere) încadrate în categoria D sau E (BE1 a,b) de pericol de incendiu;
b)uși rezistente la foc minimum 45 minute (EI 45-C), atunci când accesul se realizează din spații de producție închise (camere) din categoria C (BE2) de pericol de incendiu;
c)încăperi tampon ventilate în suprapresiune și prevăzute cu uși rezistente la foc minimum 45 de minute (EI 45-C), atunci când accesul se realizează din spații de producție sau depozitare închise (camere) din categoria A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu;
d)uși rezistente la foc 1 oră și 30 de minute (EI 90-C) sau încăperi tampon prevăzute cu uși rezistente la foc 45 de minute (EI 45-C), atunci când accesul se realizează din spații închise (camere) de depozitare a materialelor sau substanțelor combustibile.
Ușile de protecție a golurilor de acces la ascensoare de palier se echipează cu dispozitive de autoînchidere sau după caz, cu închidere automată în caz de incendiu.
A.10.5.6.6. Scări de evacuare interioare deschise, sunt admise în construcțiile existente de producție și/sau depozitare, în următoarele cazuri:
a)construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu I, II și/sau III, încadrate în categoria E (BE1b) de pericol de incendiu, dacă servesc la evacuarea persoanelor de la cel mult 2 (două) niveluri și în total numărul acestora nu depășește 100 de persoane;
b)construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu I și/sau II, din categoria D (BE1a) de pericol de incendiu, dacă servesc la evacuarea persoanelor de la cel mult 2 (două) niveluri și în total, numărul acestora nu depășește 50 de persoane;
c)construcții existente de nivelul de stabilitate la incendiu I și/sau II, din categoria C (BE2) de pericol de incendiu, dacă servesc la evacuarea unui singur nivel, iar numărul total de persoane este de maximum 30.A.10.5.6.7. Grinzile, rampele, podestele și treptele scărilor interioare deschise de evacuare menționate la Art. A.10.5.6.6., trebuie să îndeplinească condițiile de comportare la foc stabilite la Art. A.10.2.4.33. În construcții existente de producție de nivelul de stabilitate la incendiu I, II, III, IV și/sau V indiferent de categoria de pericol de incendiu, atunci când scările deschise sunt prevăzute numai pentru accesul personalului la mașini, utilaje, pasarele, platforme deschise, planșee cu goluri neprotejate etc. - care nu constituie locuri permanente (fixe) de lucru, grinzile, podestele și treptele acestor scări deschise de acces pot fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc de minimum 15 minute (R 15).A.10.5.6.8. În construcțiile existente de producție și/sau depozitare, rampele scărilor aferente subsolului vor fi separate de rampele scărilor supraterane, inclusiv de parterul construcției existente, de regulă, prin elemente de construcție clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistența la foc stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice, asigurându-se accesul la rampele subterane direct din exterior. Eventualele goluri de acces funcțional între rampele subsolului și cele supraterane la nivelul parterului, se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc 1 oră și 30 de minute (EI 90-C) echipate cu dispozitive de autoînchidere. Fac excepție accesele strict funcționale la subsolurile tehnice, precum și cazurile în care subsolul nu este separat de construcția existentă supraterană prin planșeu plin, rezistent la foc.A.10.5.6.9. Pentru evacuarea persoanelor din locurile permanente de lucru ale platformelor supraterane de producție și/sau depozitare deschise (fără închideri perimetrale), inclusiv a încăperilor de lucru amenajate pe acestea, se vor asigura - indiferent de numărul de niveluri și categoria de pericol de incendiu - scări închise sau deschise de evacuare, amplasate, alcătuite și realizate conform prevederilor din prezenta anexă.A.10.5.6.10. Scările exterioare deschise de evacuare, se amplasează și realizează astfel încât circulația utilizatorilor să nu poată fi blocată de flăcările sau fumul produs în caz de incendiu la construcția existentă (platformele) pentru care se prevăd, sau la obiecte situate în vecinătate.A.10.5.6.11. La determinarea fluxurilor de evacuare ce trebuie asigurate în caz de incendiu, la construcțiile existente de producție se ia în considerare totalul personalului permanent din cel mai numeros schimb, stabilit prin proiect. Pentru depozite se ia în considerare personalul cu activitate permanentă stabilit prin proiect. Atunci când nu este necesar permanent în depozit, condițiile de evacuare nu sunt obligatorii.A.10.5.6.12. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) se determină conform Tabelul 169.
Tabelul 169: Capacități de evacuare pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare
| Construcții existente de producție și/sau depozitare din categoria de pericol de incendiu: | Capacitatea de evacuare (C) a unui flux (număr de persoane) |
| A- B (BE 3 a, b) | 65 |
| C (BE2) | 75 |
| D-E (BE1a,b) | 90 |
A.10.5.6.13. Lungimile maximum admise ale căilor de evacuare din construcțiile existente de producție și/sau depozitare, sunt conform Tabelul 170.
Tabelul 170: Lungimi de evacuare pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare
| Construcții existente de producție și/sau depozitare | lungime căi de evacuare | |||
|---|---|---|---|---|
| Categoria de pericol de incendiu | Nivelul de stabilitate la incendiu | în două direcții diferite | într-o singură direcție (coridor înfundat) | |
| Pentru parterul construcției existente | Pentru etaje sau subsoluri existente | Pentru parter, etaje, subsoluri existente | ||
| metri | metri | metri | ||
| A-B (BE3a,b) | I și/sau II | 30 | 25 | 20 |
| C (BE2) | I și/sau II | 100 | 75 | 25 |
| III | 80 | 60 | 25 | |
| IV | 50 | 30 | 25 | |
| V | 45 | 25 | 25 | |
| D-E (BE1a,b) | I și/sau II | nu se limitează | ||
| III | 100 | 75 | 25 | |
| IV | 60 | 50 | 25 | |
| V | 50 | 40 | 25 | |
Notă Tabel 170: Lungimea maximă a căii de evacuare nu se normează în toate situațiile în care la fiecare nivel al construcției existente se pot afla simultan maximum 10 persoane, indiferent de categoria de pericol de incendiu și nivelul de stabilitate la incendiu al construcției existente.
A.10.5.7. INSTALAȚII DE SEMNALIZARE ȘI STINGERE A INCENDIILORA.
10.5.7.1.Construcțiile existente de producție și/sau depozitare se echipează și dotează cu instalații și mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor în conformitate cu prevederile din prezenta anexă și ale reglementărilor tehnice de specialitate, precum și suplimentar, ori de câte ori beneficiarul solicită.A.10.5.7.2. La stabilirea echipării și dotării, trebuie să se aibă în vedere utilizarea echipamentelor, instalațiilor, mijloacelor și substanțelor corespunzătoare riscurilor de incendiu (anterioarelor categorii de pericol de incendiu), caracteristicilor de manifestare a acestora și claselor de incendiu, precum și compatibilitatea acestora, asigurând realizarea siguranței la foc corespunzătoare.A.10.5.7.3. Instalațiile de semnalizare și stingere a incendiilor la construcțiile de producție și/sau depozitare cu pericol de incendiu deosebit sau vulnerabile la incendiu, vor fi astfel realizate încât să asigure parametrii funcționali și în cazul unei avarii la elementele componente.A.10.5.7.4. În construcțiile existente de producție și/sau depozitare monobloc, se pot prevede hidranți de incendiu montați în pardoseală, astfel amplasați și realizați încât să poată fi utilizați în caz de incendiuA.
10.5.8.INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTEA.
10.5.8.1.Echiparea, proiectarea și realizarea instalațiilor aferente construcțiilor de producție și/sau depozitare, se asigură în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare și ale prezentei anexe.A.10.5.8.2. Instalațiile aferente construcțiilor existente de producție și/sau depozitare vor fi corespunzătoare categoriilor de pericol de incendiu din spațiile respective și astfel proiectate și realizate încât să evite producerea incendiilor și propagarea focului.A.10.5.8.3. Instalațiile electrice vor corespunde alcătuirii construcției existente, categoriilor de pericol de incendiu ale spațiilor respective, asigurând nivelele de performanță admise.A.10.5.8.4. Sistemele și instalațiile de încălzire vor fi stabilite în funcție de categoriile de pericol de incendiu, de mărimea construcțiilor existente și nivelurile de stabilitate la incendiu asigurate, fiind interzisă utilizarea celor cu foc deschis în încăperile, spațiile și construcțiile existente cu pericol de incendiu sau explozie.A.10.5.8.5. Spațiile și încăperile în care se degajă substanțe combustibile, vor avea asigurată evacuarea gazelor, vaporilor, prafului și a pulberilor, pe măsura degajării lor, astfel încât să nu conducă la formarea unor concentrații cu pericol de explozie.A.10.5.8.6. Sistemele de ventilare ale încăperilor și spațiilor în care se utilizează, manipulează sau prelucrează substanțe inflamabile, vor fi independente de celelalte sisteme de ventilare ale construcției existente.A.10.5.8.7. Sistemele și instalațiile de ventilare aferente depozitelor cu aria mai mare de 36 mp, pentru materiale sau substanțe combustibile, vor fi independente de alte sisteme sau instalații de ventilare ale construcției existente.A.10.5.9. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVAREA.
10.5.9.1.Construcțiile existente de producție și/sau depozitare vor avea asigurate căi de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu, astfel dispuse și realizate încât forțele de intervenție să poată acționa în timp cât mai scurt și în condiții de siguranță.A.10.5.9.2. De regulă, construcțiile existente de producție și/sau de depozitare trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenție pe cel puțin două laturi. Fac excepție construcțiile existente cu aria desfășurată de maximum 2.000 mp, la care accesul de intervenție poate fi pe o latură.A.10.5.9.3. Căile exterioare de acces pentru autospeciale, realizate conform prevederilor din prezenta anexă, trebuie să permită intervenția în special în zonele mai periculoase ale construcției existente, la deschiderile (protejate sau neprotejate) din pereții exteriori, precum și la sursele de alimentare cu apă.A.10.5.9.4. Căile de circulație interioară stabilite pentru intervenție în caz de incendiu vor fi alcătuite, echipate și marcate corespunzător, astfel încât să fie ușor de recunoscut de către personalul de intervenție.A.10.5.10. DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE STINGERE A INCENDIILOR ȘI SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂA.
10.5.10.1.Construcțiile existente de producție și/sau depozitare se dotează cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor corespunzătoare claselor de incendiu din încăperile și spațiile acestora.A.10.5.10.2. De regulă, se prevăd stingătoare portative (de tip corespunzător), prevăzându-se, un stingător de minimum 6 Kg la maximum 150 mp arie desfășurată din categoriile A, B sau C (BE3a,b sau BE2) și respectiv 200 mp la categoriile D și E (BE1a,b), dar minimum două stingătoare pe fiecare nivel al construcției existente.A.10.5.10.3. În încăperile și spațiile existente cu aria desfășurată mai mare de 500 mp în care se pot afla lichide combustibile, se prevăd și stingătoare transportabile, recomandându-se un stingător de minimum 50 Kg la fiecare 500 mp.A.10.5.10.4. În spațiile și încăperile închise pentru parcarea autovehiculelor se recomandă asigurarea a minimum un stingător portativ la fiecare 10 locuri de parcare, precum și stingătoare transportabile conform prevederilor Art. A.10.5.10.3.A.10.5.10.5. În afară de mijloacele tehnice de stingere precizate la Art. A.10.5.10.2. la Art. A.10.5.10.4., spațiile, încăperile, compartimentele existente și construcțiile existente de producție și/sau depozitare se dotează, după caz, cu lăzi cu nisip, panouri pentru incendiu etc., în funcție de substanțele utilizate și condițiile specifice.A.10.5.10.6. Mijloacele tehnice de stingere cu care se echipează și dotează construcțiile existente de producție și/sau depozitare, vor fi astfel dispuse încât să fie ușor accesibile personalului în caz de incendiu.A.10.5.10.7. Organizarea serviciului privat pentru situații de urgență, tipul serviciului, echiparea și dotarea acestuia, se stabilesc potrivit prevederilor actelor normative, în funcție de pericolul de incendiu și vulnerabilitate, precum și de nivelul de echipare cu instalații de semnalizare și stingere a construcției existente.A.10.5.10.8. Construcțiile existente sau grupurile de construcții existente de producție și/sau depozitare vor avea constituite servicii private pentru situații de urgență conform prevederilor actelor normative de profil. Beneficiarii pot stabili constituirea serviciului de pompieri și la arii desfășurate mai mici.A.10.5.10.9. Nivelul de dotare și încadrare cu personal al serviciului private pentru situații de urgență se stabilește în funcție de periculozitate, amplasare, vulnerabilitatea la incendiu și efectele unui eventual incendiu, având în vedere și scenariile de siguranță la foc conform actelor normative specifice.
10.6.1.PERFORMANȚE ALE TIPURILOR DE CONSTRUCȚII DE PRODUCȚIE ȘI/SAU DEPOZITAREConstrucții existente de tip obișnuitA.
10.6.1.1.Construcțiile existente de producție și/sau depozitare de tip obișnuit sunt cele care nu se încadrează în tipurile de construcții existente monobloc sau blindate. Construcțiile, spațiile și încăperile de producție existente vor avea stabilite și precizate categoriile de pericol de incendiu. La cele de depozitare vor fi precizate categoriile de pericol de incendiu și clasele de periculozitate, stabilite conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă.A.10.6.1.2. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare pot fi de nivelul de stabilitate la incendiu I, II, III, IV și/sau V de rezistență la foc, în condițiile respectării corelației dintre nivelul de stabilitate la incendiu, categoria de pericol de incendiu, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, conform Art. A.10.5.2.5. și Tabelul 168 precum și a condițiilor de protecție corespunzătoare. În cazurile în care se utilizează lichide combustibile în cantități mai mari decât cele prevăzute în anexă, se iau măsuri tehnice suplimentare, corespunzător reglementărilor tehnice specifice acestora.A.10.6.1.3. Construcțiile existente obișnuite pot fi amplasate independent sau grupate sau comasate cu alte construcții existente de producție și/sau depozitare în limitele compartimentelor de incendiu admise în condițiile stabilite în prezenta anexă. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare, de regulă nu se grupează sau comasează cu clădiri civile (publice) existente, fiind obligatorie compartimentarea lor potrivit prevederilor din prezenta anexă. Fac excepție construcțiile existente cu funcțiuni mixte, la care se asigură măsurile de protecție corespunzătoare acestora.A.10.6.1.4. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare obișnuite, se amplasează față de alte construcții existente învecinate la distanțele de siguranță prevăzute în Art. A.10.2.2.2. și Tabelul 145 sau se compartimentează prin pereți antifoc și, după caz, rezistenți la foc sau la explozie conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă.A.10.6.1.5. Prin conformarea construcțiilor existente de producție și/sau depozitare, se va urmări dispunerea spațiilor cu categorii de pericol de incendiu periculoase pe cât posibil, în zone distincte și asigurate măsurile de protecție la foc corespunzătoare, astfel încât în caz de incendiu să nu fie afectate arii mari construite sau să pună în pericol obiecte învecinate sau ele să fie periclitate de vecinătăți.A.10.6.1.6. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare se realizează din materiale și elemente de construcție corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.8. până la Art. A.10.2.1.14., astfel alcătuite încât să nu conducă la propagarea ușoară a focului.A.10.6.1.7. În interiorul compartimentelor de incendiu, pereții și planșeele prevăzute funcțional, vor asigura și limitarea propagării focului și a fumului, conform prevederilor din prezenta anexă.A.10.6.1.8. Între porțiunile de construcții existente independent funcționale dar comasate în cadrul unui compartiment existent de incendiu, se prevăd elemente despărțitoare (pereți, planșee) A1 sau A2-s1,d0 cu rezistența la foc determinată în funcție de densitatea sarcinii termice cea mai mare a spațiilor adiacente, fără a fi mai mică de 1 oră și 30 de minute (EI/REI 90 pereți și REI 90 planșee). Atunci când separă încăperi sau spații cu pericol de explozie - categoriile A sau B (BE3a,b) - elementele despărțitoare respective vor fi și rezistente la explozie.A.10.6.1.9. Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile cu aria mai mare de 36 mp, se compartimentează față de restul construcției conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. La aceste încăperi de depozitare și la casele de scări de evacuare închise (fără ferestre), este obligatorie asigurarea evacuării fumului (desfumarea), conform prevederilor de la art. Art. A.10.9.1. până la Art. A.10.9.35.A.10.6.1.10. În construcțiile existente de producție și/sau depozitare obișnuite vor fi asigurate căi de evacuare a persoanelor corespunzător distribuite, alcătuite, realizate și dimensionate, în conformitate cu prevederile de la Art. A.10.2.5.1. până la Art. A.10.2.5.74.. și de la Art. A.10.5.6.1. până la Art. A.10.5.6.13. La depozitele fără locuri permanente de lucru nu este obligatorie asigurarea căilor de evacuare caz de incendiu.A.10.6.1.11. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare obișnuite se echipează cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate. În afară de domeniul obligatoriu de echipare, beneficiarii pot stabili prevederea unor astfel de instalații și în alte cazuri.A.10.6.1.12. Instalațiile aferente construcțiilor existente (electrice, termice, sanitare, ventilare etc.) se asigură și realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.A.10.6.1.13. Pentru intervenție în caz de incendiu, construcțiile existente obișnuite de producție și/sau depozitare, vor avea asigurate căi exterioare de acces și circulație pentru autospeciale de intervenție, de regulă, pe cel puțin două laturi. Fac excepție construcțiile existente cu aria desfășurată de maximum 500 mp, care pot fi accesibile pe o latură. Căile interioare destinate personalului de intervenție în caz de incendiu, vor fi corespunzător alcătuite și realizate, de regulă, constituite din circulațiile funcționale ale construcției existente. Căile interioare de intervenție vor asigura accesul ușor în zonele și încăperile stabilite cu pericol de incendiu, precum și la instalațiile și dispozitivele de siguranță la foc prevăzute, marcându-se corespunzător.A.10.6.1.14. Dotarea construcțiilor existente de producție și/sau depozitare și a instalațiilor cu mijloace tehnice de stingere în caz de incendiu și constituirea serviciului privat pentru situații de urgență se asigură conform prevederilor de la Art. A.10.5.10.1. până la Art. A.10.5.10.9. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare vor avea constituite și organizate servicii private pentru situații de urgență conform prevederilor actelor normative de profil. Nivelul de dotare, tipul de serviciu și încadrarea cu personal se stabilesc conform actelor normative specifice.Construcții existente monoblocA.
10.6.1.15.Construcțiile existente de producție și/sau depozitare monobloc, sunt considerate cele care au lățimea mai mare de 72 m și aria construită peste 20.000 mp. Gruparea sau comasarea mai multor compartimente de incendiu, separate cu pereți antifoc și având niveluri de stabilitate la incendiu diferite (I la V), nu constituie o construcție existentă monobloc în sensul prevederilor din prezenta anexă, ci o grupare de compartimente de incendiu independente, la fiecare asigurându-se îndeplinirea condițiilor de siguranță la foc specifice. Compartimentele de incendiu existente vor cuprinde de regulă activități independente, la care se aplică măsurile corespunzătoare de protecție.A.10.6.1.16. Construcțiile existente monobloc trebuie să îndeplinească condițiile de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu I sau II, recomandându-se separarea acestora în compartimente de incendiu, conform prevederilor Art. A.10.5.2.5. și Tabelul 168 din anexă. Construcțiile existente monobloc vor îndeplini condițiile de performanță la foc specifice acestora.A.10.6.1.17. Construcțiile existente monobloc se amplasează independent, cel puțin la distanțele de siguranță normate (prevăzute în anexă) față de alte construcții învecinate, recomandându-se dublarea acestora.A.10.6.1.18. Porțiunile de construcție existente cu pericol mare de incendiu se vor dispune în zone distincte, de regulă, adiacent închiderilor perimetrale ale acestora și pe cât posibil grupate.A.10.6.1.19. În construcțiile existente monobloc, spațiile și compartimentele de incendiu din categoriile A, B și C (BE3a,b și BE2) de pericol de incendiu, se prevăd în părțile lor superioare (treimea superioară a pereților exteriori și/sau acoperiș) cu dispozitive de evacuare a fumului (desfumare) în caz de incendiu, realizate conform prevederilor de la Art. A.10.9.1. până la Art. A.10.9.35., având suprafața însumată de cel puțin 0,2% din aria încăperilor sau compartimentelor respective, sau cu evacuări mecanice.A.10.6.1.20. În construcțiile existente și spațiile închise existente (fără pereți despărțitori interiori), cu arii libere mai mari de 10.400 mp ale construcțiilor existente monobloc și încadrate în categoriile A, B sau C (BE3a,b sau BE2) de pericol de incendiu, pentru limitarea propagării incendiilor se prevăd sisteme de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, realizate conform prevederilor de la Art. A.10.9.36. până la Art. A.10.9.45.A.10.6.1.21. Construcțiile existente de producție și/sau depozitare, monobloc, vor avea asigurate, căi de evacuare a utilizatorilor, corespunzător dimensionate, distribuite, alcătuite și realizate, potrivit prevederilor de la Art. A.10.2.5.1. până la Art. A.10.2.5.74. și de la Art. A.10.5.6.1. până la Art. A.10.5.6.13.A.10.6.1.22. Echiparea și dotarea construcțiilor existente de producție și/sau depozitare monobloc cu instalații și mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor se asigură potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate, în funcție de categoriile de pericol de incendiu determinate, de nivelul de stabilitate la incendiu asigurat și de vulnerabilitatea acestora la incendiu. În construcțiile existente monobloc se pot asigura și hidranți de incendiu interiori subterani (sub pardoseală) racordați la rețeaua de hidranți exteriori, astfel amplasați încât să poată fi utilizați pentru stingere.A.10.6.1.23. Instalațiile aferente construcțiilor existente monobloc vor fi proiectate și realizate conform prevederilor tehnice specifice acestora.A.10.6.1.24. Construcțiile existente monobloc se dotează cu mijloace tehnice de stingere corespunzătoare claselor de incendiu din spațiile respective (stingătoare portative, stingătoare transportabile, lăzi cu nisip, panouri pentru incendiu etc.) potrivit reglementărilor.A.10.6.1.25. Construcțiile existente monobloc de producție și/sau depozitare încadrate în categoriile A, B sau C (BE3a,b sau BE2) de pericol de incendiu, vor avea constituite și organizate servicii private pentru situații de urgență conform prevederilor actelor normative de profil. Nivelul de dotare, tipul de serviciu și încadrarea cu personal se stabilesc conform actelor normative specifice.Construcții existente blindateA.
10.6.1.26.Construcțiile existente de producție și/sau depozitare blindate, inclusiv încăperile blindate cu aria mai mare de 700 mp, se alcătuiesc și realizează în conformitate cu prevederile din prezenta anexă îndeplinind condițiile de corelare stabilite în Art. A.10.5.2.5. și Tabelul 168.A.10.6.1.27. Construcțiile existente blindate pot fi amplasate independent sau grupate ori comasate cu alte construcții.A.10.6.1.28. Gruparea sau comasarea construcțiilor existente blindate cu alte construcții existente de producție și/sau depozitare se poate realiza în limitele compartimentelor de incendiu stabilite în Art. A.10.5.2.5. și Tabelul 168, asigurându-se separarea funcțiunilor cu elemente de construcții verticale și după caz, orizontale (pereți și planșee) din clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și rezistență la foc determinată în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile adiacente. Față de clădiri civile (publice) existente de care se alipesc, se asigură separarea cu pereți de compartimentare corespunzătoare, iar atunci când sunt înglobate se realizează separarea cu pereți și planșee rezistente la foc, conform prevederilor.A.10.6.1.29. Construcțiile existente independente blindate se amplasează față de alte construcții învecinate, la distanțele de siguranță prevăzute în Art. A.10.2.2.2 și Tabelul 145 sau se compartimentează corespunzător față de acestea.A.10.6.1.30. Construcțiile existente blindate vor fi astfel conformate la foc încât să nu faciliteze propagarea incendiilor pe arii mari, iar spațiile cu pericol mare de incendiu, pe cât posibil, vor fi dispuse în zone distincte.A.10.6.1.31. Construcțiile existente blindate, (inclusiv încăperile blindate cu aria mai mare de 700 mp), din categoriile A, B și C (BE2a,b și BE2) de pericol de incendiu, se prevăd cu dispozitive care să asigure evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare). Dispozitivele vor avea aria liberă însumată de cei puțin 0,2% din aria pardoselii spațiilor sau compartimentelor respective, fiind alcătuite, distribuite și realizate conform prevederilor de la Art. A.10.9.1. până la Art. A.10.9.35. Evacuarea fumului (desfumarea) se poate asigura și mecanic.A.10.6.1.32. Atunci când construcțiile existente blindate sau spații deschise (fără pereți despărțitori interiori) cu arii mai mari de 10.400 mp și încadrate în categoriile A, B și C (BE3a,b și BE2) de pericol de incendiu, pentru limitarea propagării incendiilor se asigură sisteme de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, realizate conform prevederilor de la Art. A.10.9.36. până la Art. A.10.9.45.A.10.6.1.33. Construcțiile existente blindate de producție și/sau depozitare vor avea asigurate căi de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu, corespunzător distribuite, alcătuite și realizate, potrivit prevederilor de la Art. A.10.2.5.1. până la Art. A.10.2.5.74. și de la Art. A.10.5.6.1. până la Art. A.10.5.6.13.A.10.6.1.34. Construcțiile existente blindate se echipează și dotează cu instalații și mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor, conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate, în funcție de categoriile de pericol de incendiu și vulnerabilitatea la incendiu. În afară de domeniul obligatoriu de echipare, beneficiarii pot stabili și în alte cazuri prevederea instalațiilor de semnalizare și stingere a incendiilor.A.10.6.1.35. Instalațiile aferente construcțiilor existente blindate, vor fi proiectate conform reglementărilor tehnice specifice acestora.A.10.6.1.36. Pentru intervenția din exterior în caz de incendiu, construcțiile existente blindate vor avea asigurat accesul autospecialelor de intervenție cel puțin pe două laturi. Accesul și circulația personalului de intervenție în construcția existentă, se asigură prin accesele funcționale ale construcției existente sau prin panouri de acces prevăzute în pereții plini de închidere perimetrală (exteriori), dispuse la maximum 40 m unul de altul, ușor demontabile din exterior și marcate vizibil pentru a fi ușor de recunoscut.A.10.6.1.37. Construcțiile existente blindate se dotează cu mijloace tehnice de stingere corespunzătoare claselor de incendiu din spațiile respective conform reglementărilor.
6.1.38.Construcțiile existente blindate vor avea constituite servicii private pentru situații de urgență conform prevederilor actelor normative specifice, în funcție de aria construit-desfășurată, categoriile de pericol de incendiu, importanță și vulnerabilitate la incendiu.A.10.6.2. PERFORMANȚE ALE CONSTRUCȚIILOR EXISTENTE DE DEPOZITAREPrevederi comuneA.
10.6.2.1.Construcțiile existente de depozitare și, în general, depozitele de materiale și substanțe, vor avea stabilite categorii de pericol de incendiu, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.4. până la Art. A.10.2.1.7., și clase de periculozitate a materialelor și substanțelor respective, potrivit Art. A.10.6.2.19.A.10.6.2.2. La realizarea depozitelor aferente clădirilor civile existente (publice) se respectă și prevederile specifice acestor clădiri existente.A.10.6.2.3. Înglobarea încăperilor de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile în construcții de producție existente și în clădiri civile (publice) existente este admisă atunci când considerente funcționale o impun, dacă sunt asigurate condițiile și măsurile de protecție stabilite în prezenta anexă.A.10.6.2.4. Este admisă depozitarea diferitelor materiale și substanțe în aceeași încăpere, dacă amestecul lor sau al vaporilor respectivi nu prezintă pericol de autoaprindere sau explozie, iar în caz de incendiu se pot utiliza aceleași produse de stingere.A.10.6.2.5. Depozitele de materiale și substanțe pot fi amplasate independent, grupate sau comasate atunci când sunt în construcții existente închise și, amplasate numai independent, atunci când sunt depozite închise.A.10.6.2.6. Construcțiile existente independente de depozitare se amplasează față de obiecte învecinate la distanțele de siguranță stabilite în Art. A.10.2.2.2. și Tabelul 145 și în reglementări tehnice de specialitate, sau se compartimentează conform prevederilor din prezenta anexă. Depozitele deschise se amplasează față de vecinătăți la distanțele normate prevăzute în prezenta anexă și în reglementări tehnice specifice acestora. Construcțiile existente închise de depozitare grupate sau comasate între ele sau cu alte construcții, se separă conform prevederilor din prezenta anexă.A.10.6.2.7. Construcțiile existente ale depozitelor pe care beneficiarul le consideră importante sau de mare valoare, se recomandă să fie amplasate independent.A.10.6.2.8. La amplasarea depozitelor se are în vedere limitarea posibilităților ca un incendiu produs în depozit să pună în pericol construcții sau instalații învecinate importante sau centre populate, precum și aprinderea depozitului din cauza unui incendiu produs la un obiect învecinat.A.10.6.2.9. Depozitele de materiale și substanțe combustibile se amplasează în zone astfel situate încât, pe cât posibil, direcția vântului dominant să nu fie spre construcțiile vecine, iar când aceasta nu este posibil sau justificat tehnic, se iau măsuri de protecție corespunzătoare.A.10.6.2.10. Depozitele de lichide combustibile, de regulă, se amplasează în zone situate mai jos decât construcțiile învecinate astfel încât să nu fie posibilă deversarea sau scurgerea lichidelor și propagarea incendiului la vecinătăți, sau se asigură măsuri de protecție corespunzătoare (diguri, ziduri de protecție etc ). De asemenea, prin amplasarea acestor depozite se vor asigura distanțe și măsuri de protecție față de cursuri de apă, lacuri, iazuri, bălți etc., situate în vecinătate.A.10.6.2.11. Depozitarea materialelor și substanțelor combustibile se realizează în funcție de caracteristicile fizico-chimice ale acestora, astfel încât să nu genereze incendiu și să poată fi stinse cu aceleași produse de stingere.A.10.6.2.12. Depozitarea materialelor combustibile solide împreună cu lichide sau gaze combustibile, de regulă, nu este admisă. Fac excepție situațiile admise în prezenta anexă.A.10.6.2.13. Atunci când se depozitează materiale sau substanțe care prezintă pericol de autoaprindere, este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora și luarea măsurilor necesare verificării creșterii temperaturii lor.A.10.6.2.14. Nu este admisă trecerea prin depozite sau încăperi de depozitare, a conductelor care transportă fluide combustibile (gaze lichide), a celor de încălzire și ale rețelelor electrice aferente altor consumatori. Atunci când nu este posibil sau justificat tehnic, trecerile respective vor fi realizate în canalizații proprii închise (canivouri), cu pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, cu rezistență la foc corespunzătoare condițiilor de separare impuse de depozit.A.10.6.2.15. Pozarea conductelor pentru apă sau pentru produse care conțin apă sau pe care poate condensa apa, în depozite pentru materiale sau substanțe care reacționează periculos cu apa, este interzisă.A.10.6.2.16. Materialele și substanțele combustibile se pot păstra în spațiile și încăperile de producție, numai în cantitățile minime necesare fluxului tehnologic, precizate prin tema de proiectare. Depozitarea materialelor și substanțelor combustibile în cantități mai mari se realizează în încăperi proprii, alcătuite, realizate și protejate conform prevederilor din prezenta anexă.A.10.6.2.17. Depozitele vor avea asigurate căi de acces, circulații funcționale și de evacuare astfel dimensionate și realizate încât să asigure limitarea posibilităților de propagare a focului și totodată să permită intervenția de stingere. Pentru depozitele fără locuri permanente de lucru (vizitabile de maximum 8 ori pe schimb), nu este obligatorie asigurarea căilor de evacuare în caz de incendiu.A.10.6.2.18. Depozitele de materiale sau substanțe combustibile se echipează cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor corespunzătoare materialelor și substanțelor depozitate, precum și a cantității și importanței acestora, potrivit prevederilor din prezenta anexă și a reglementărilor tehnice de specialitate.A.10.6.2.19. Construcțiile existente și încăperile existente de depozitare a materialelor și substanțelor, se realizează corespunzător prevederilor Art. A.10.6.2.1., având în vedere categoria de pericol de incendiu și clasa de periculozitate a acestora, determinată în funcție de aportul pe care-l pot aduce la apariția și dezvoltarea incendiilor, precum și de sensibilitatea lor la efectele incendiilor, conform Tabelul 171. Răspunderea în vederea adoptării măsurilor privind depozitarea materialelor/ produselor și substanțelor cu periculozitate deosebit de mare și a celor cu periculozitate mare specificate în Tabelul 171 la lit. F (lichide combustibile cu temperaturi de inflamabilitate între 50-100°C) cade în sarcina proiectantului și a investitorului/beneficiarului (privind măsurile de conformare pe linia securității la incendiu în ceea ce privește modul de depozitare al substanțelor sau amestecurilor potrivit și a prevederilor privind periculozitatea acestora). Proiectantul având în vedere tema de proiectare și tipul, cantitățile și posibila interacțiune a materialelor/produselor și substanțelor depozitate puse la dispoziție de către beneficiar în funcție de specificațiile producătorului, împreună cu tehnologul, trebuie să asigure măsuri de conformare în raport cu produsele sau amestecurile depozitate și în raport cu periculozitatea acestora, pentru adoptarea măsurilor de protecție și conformare pe linia securității la incendiu al spațiilor respective. În toate cazurile, proiectanții vor aplica și metodologia de clasificare pe categorii a mărfurilor depozitate (redată în SR EN 12845) și atunci când apa nu este indicată ca substanță de stingere, se prevăd instalații automate de stingere cu alte substanțe prevăzute în normativul de profil. încadrarea în riscuri de incendiu a spațiilor, încăperilor, compartimentelor de incendiu și construcțiilor de producție și/sau depozitare cu materiale/produse și substanțe depozitate având clasa de periculozitate: P.1., P.2., P.3. și P.4. (cu excepția Lichidelor combustibile cu temperaturi de inflamabilitate între 50-100°C) se determină în acord și cu calculul densității sarcinii termice și se iau obligatoriu măsuri privind limitarea incendiului, prevăzute în prezenta anexă.
Tabelul 171: Clasificarea materialelor și substanțelor depozitate (după clasa de periculozitate) pentru construcții existente, compartimente de incendiu ale construcțiilor existente și încăperi existente de depozitare a materialelor și substanțelor
| Clasa de periculozitate | Caracteristicile materialelor și substanțelor | Felul ambalajului | Exemple |
|---|---|---|---|
| P.1. Fără periculozitate | Materiale incombustibile care nu pot da naștere la reacții periculoase | Fără ambalaje (în vrac) sau în ambalaje incombustibile | Minereuri, produse și piese metalice (inerte) ciment, nisip, beton, materiale de construcții refractare, azbest; fructe, legume, carne; conserve în cutii metalice sau borcane; lichide incombustibile (inerte) îmbuteliate etc. |
| P.2. Cu periculozitate redusă | A. Materiale din clasa P.1. | În ambalaje cu combustibilitate redusă, menționate în coloana 3. | Minereuri și alte materiale inerte, în saci sau butoaie combustibile; piese metalice în folii sau prelate greu combustibile; piese metalice, elemente din beton, azbociment, pe palete din lemn, lichide incombustibile sau conserve în ambalaje incombustibile în navete sau lădițe combustibile ori pe palete de lemn etc. |
| B. Materiale care se aprind greu, au o viteză redusă de ardere și nu au o putere calorică mare | Neambalate în ambalaje menționate în coloana 3 | Aparate electrice; obiecte executate din bachelită și rășini fenolice; melamină; piei brute; baloți de lână (spălată și uscată); zahăr brut și cereale în vrac sau în saci; produse de panificație; tutun în butoaie. | |
| C. Lichide incombustibile inerte | În ambalaje combustibile | Lapte: apă minerală în butelii din plastic, cutii carton etc. | |
| P.3. Cu periculozitate medie | A. Materiale din clasele P.1 și P.2 | Ambalate în cutii de carton | - |
| B. Materiale cu reacție la foc medie (care nu se încadrează în clasele P.4. și P.5.) și cu putere calorică cei mult 27.3 J/Kg | În orice fel de ambalaje, cu excepția celor din materiale plastice spongioase | Mobilă (fără garnituri din buret de cauciuc sau plastic) și obiecte masive din lemn goale; butoaie din lemn (fără reziduri periculoase); bambus; panouri din fibre de lemn: produse din ebonită; fibre animale (lână, mătase naturală, păr etc.) și fibre artificiale cu reacție la foc redusă (poliamidice, poliesterice, poliacrilice, polivinilice); țesături și confecții executate din asemenea fibre; fibre vegetale toarse gros; saltele și perne (fără buret de cauciuc sau materiale plastice); articole din piele; cărți; papetărie; negru de fum (ambalat în saci sau granulat); amidon; făina de cereale; zahăr cristalizat, paste făinoase și alte articole de băcănie - ambalate în pungi; tutun, ceai, legume uscate; grăsimi etc. | |
| C. Lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mare de 100°C | În ambalaje incombustibile care pot fi introduse în cutii de carton | Vopsele de ulei în cutii, borcane, butoaie și similare; produse farmaceutice combustibile în cutii, bidoane, damigene, sticle etc.; lubrefianți și glicoli în butoaie sau bidoane; uleiuri vegetale în butoaie sau sticle etc. | |
| P.4 Cu periculozitate mare | A. Materiale și produse din clasele P.1. ÷ P.3. | În ambalaje din materiale plastice spongioase | |
| B. Materiale combustibile cu viteză mare de ardere sau cu o putere calorică mai mare de 27,3 J/Kg | Indiferent de forma de ambalare | Lemn în formă de tocătură și talaș; fibre vegetale (in, cânepă bumbac); fibre artificiale cu Pc ≥ 27.300 J/Kg; confecții executate din asemenea fibre, saltele și plăpumi cu umpluturi din buret, cauciuc sau materiale plastice spongioase; fibre textile; vată; paie; zegras; împletituri din nuiele; celuloză, carton; hârtie, cauciuc brut sau prelucrat; materiale plastice și obiecte confecționate din acestea (alt fel carton; hârtie, cauciuc brut sau prelucrat; materiale plastice și obiecte confecționate din acestea (alt fel decât sub formă de fibre) care nu sunt menționate la clasa P.3. | |
| C. Materiale și produse necombustibile care pot suferi deteriorări importante în urma acțiunii temperaturilor înalte, a apei sau gazelor corozive. | Indiferent de natura ambalajelor | Aparatura electrică și electronică având relee și contacte sensibile necapsulate; tuburi electronice; utilaje și aparate de înaltă precizie; bijuterii; medicamente și produse cosmetice etc. | |
| D. Materiale și produse care sub efectul temperaturii degajă cantități importante de gaze corozive | Indiferent de natura ambalajelor | Policiorură de vinii, teflon și rășini epoxidice; acid clorhidric; clorură de var etc. | |
| E. Lichide combustibile din clasa P.3. | În ambalaje combustibile | Lichide ambalate în bidoane din carton sau în bidoane sau în canistre din materiale plastice. | |
| F. Lichide combustibile cu temperaturi de inflamabilitate între 50 ÷ 100°C | În ambalaje incombustibile care pot fi introduse în cutii de carton | Carburanți Diesel; motorină; păcură; smoală; uleiuri pentru acționări hidraulice și de ungere; uleiuri minerale; cerneală tipografică etc. | |
| P.5. Cu periculozitate deosebit de mare | A. Materiale instabile care se pot descompune exploziv la temperatură naturală. Materiale care pot exploda sub efectul încălzirii, frecării, loviturii sau al șocurilor de detonație. Obiecte pirotehnice | Indiferent de natura ambalajelor | Acid acrilic, acid cianhidric, acid percloric anhidru; apă oxigenată concentrată; clorat de amoniu; hidrazină anhidră; acetilenă; acetiluri (de argint, cupru etc.) anhidră cromică; azotat de amoniu sau potasiu, azoturi; bicromat de amoniu sau potasiu; bioxid de clor; hiroxilamina, nitroetan; nidroceluloză uscată; peroxii (de acetii, benoil zinc);chibrituri de fosfor aib; muniție explozivă sau incendiară, exploziv; corpuri pentru artificii, rachete etc. |
| B. Materiale care la contactul cu alte materiale pot da naștere la reacții explozive sau se pot aprinde | Indiferent de modul de ambalare | Acetonă, acid acetic, acid fluorhidric, anhidru, amoniac, etilendiamină; peroxizi de potasiu sau sodiu etc. | |
| C. Materiale susceptibile să se autoaprindă | Indiferent de modul de ambalare | Carton asfaltat în rulori; cărbune bituminos; deșeuri de cauciuc sau lână; făină; de lucerna de peste; fosfor alb; îngrășăminte organice umede; mangal; semințe de in etc. | |
| D. Substanțe oxidante capabile să inițieze aprinderea materialelor combustibile la contactul cu acestea | Indiferent de modul de ambalare | Acid azotic, clorhidric, sulfuric; brom; clor; ierbicide; iod; salpetru (azotat de potasiu) etc. | |
| E. Materiale care sub efectul căldurii degajă cantități mari de gaze combustibile sau toxice | Indiferent de modul de ambalare | Acrilonitril; alcaloizi; amine; acetonă; anilină; cloroform; clorură de metil; esteri; iod; iodați; piridină; tetrabrommetan; acetat de plumb, butadienă;fosfor; sulfat de metil etc. | |
| F. Materiale care în contact cu apa se aprind, degajă temperaturi capabile să aprindă materialele combustibile din imediata vecinătate sau degajă gaze combustibile | Indiferent de modul de ambalare | Amidă alcalină; amestecuri aluminotermice; bariu; calciu; carbură de calciu (carbid); hidroxid de calciu (var nestins); hidrură de aluminiu, calciu etc. magneziu metalic sau aliaje cu conținut mai mare de 30% (masa de magneziu); potasiu metalic, sodiu metalic; plutoniu, titan, uraniu, zinc pulverulent. | |
| G. Recipienți cu gaze comprimate | Indiferent de modul de ambalare | Recipienți ficși sau transporabili cu gaze sub presiune; recipienți de tip "Spray" etc. | |
| H. Substanțe materiale solide care au o putere calorifică mai mare de 33,6 MJ/Kg sau caracterizate printr-o ardere deosebit de intensă. Lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mică de 55°C. Gaze combustibile | Indiferent de modul de ambalare | Celuloid și obiecte din celuloid; peliculă pe bază de nitroceluloză; peroxilină; bicromat de sodiu; clorați (de calciu potasiu, bariu etc); permanganat de sodiu, calciu sau zinc; proxizi de potasiu, sodiu, plumb; petrol lampant; benzină; sulfura de carbon, toluen; țiței, acetonă, gazolină, alcool etilic etc. Propan, butan, propilenă, hidrogen, butadienă, gaz de furnal, metan etc. |
A.10.6.2.20. Lichidele combustibile se încadrează în clase de reacție la foc, în funcție de temperatura de inflamabilitate a vaporilor acestora, conform Tabelul 172.
Tabelul 172: Clase de reacție la foc a lichidelor combustibile pentru construcții existente și compartimente de incendiu ale construcțiilor existente de producție și/sau depozitare
| Temperatura de inflamabilitate a vaporilor t_1, (°C) | ≤ 28°C | 28°C ÷ 55°C | 55°C ÷ 100°C | >100°C |
| Clasa de reacție la foc a lichidelor | LI | LII | LIII | LIV |
A.10.6.2.21. În funcție de capacitatea de depozitare și clasa de periculozitate a lichidelor combustibile stocate, categoriile depozitelor de lichide combustibile, se stabilesc conform Tabelul 173.
Tabelul 173: Categorii de depozite de lichide combustibile pentru construcții existente, compartimente de incendiu ale construcțiilor existente și încăperi existente de depozitare a lichidelor combustibile stocate
| Categoria depozitului | Capacitatea depozitată (mc) | |
| Lichide din clasa LI și/sau LII | Lichide din clasa LIII și/sau LIV | |
| D1 | peste 100.000 | peste 500.000 |
| D2 | 30.001 - - 100.000 | 150.001 - - 500.000 |
| D3 | 2.501 - 30.000 | 12.501 - 150.000 |
| D4 | 501 - 2.500 | 2.501 - 12.500 |
| D5 | 51 - 500 | 251 - - 2.500 |
| D6 | 11 - -50 | 51 - 250 |
| D7 | până la 10 | până la 50 |
Notă Tabelul 173: În cazul în care se păstrează împreună lichide combustibile din clasele LI sau LII cu lichide combustibile din clasele LIII sau LIV, fiecare 1 mc de lichid combustibil din clasele LI sau LII se echivalează cu 5 mc de lichid combustibil din clasele LIII sau LIV.
A.10.6.2.22. Depozitele de lichide în rezervoare, după modul lor de execuție, pot fi:
a)supraterane, când fundul rezervoarelor se află deasupra terenului înconjurător, la același nivel cu el sau la o adâncime mai mică decât jumătate din înălțimea rezervoarelor, precum și în cazurile când nivelul lichidului este mai sus de cota terenului înconjurător cu minimum 2, 00 m;
b)semiîngropate, când fundul rezervoarelor se află îngropat mai mult de jumătate din înălțimea acestora, iar nivelul maximum posibil al lichidului combustibil nu se găsește mai sus de 2,00 m față de cota terenului înconjurător;
c)îngropate, când partea superioară a rezervoarelor este cu cel puțin 0,20 m mai jos decât cota terenului înconjurător.
10.7.1.RISC ȘI CATEGORIE DE PERICOL DE INCENDIU, NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIURisc și categorie de pericol de incendiuA.
10.7.1.1.Zonele, încăperile, compartimentele de incendiu existente și construcțiile existente independente cu funcțiuni mixte, vor avea determinate și precizate riscurile și după caz, pericolele de incendiu specifice, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.1. până la Art. A.10.2.1.7. din prezenta anexă.A.10.7.1.2. Pentru funcțiuni civile (publice) se stabilesc riscuri de incendiu, iar pentru cele de producție și/sau depozitare riscurile de incendiu se exprimă prin categorii de pericol de incendiu, determinate conform prevederilor din prezenta anexă.A.10.7.1.3. Într-o construcție existentă cu funcțiuni mixte, porțiunile de clădiri civile (publice) existente, separate corespunzător conform anexei de cele cu activități de producție și/sau depozitare, sunt considerate cu riscul de incendiu cel mai mare din porțiunea respectivă, care reprezintă cel puțin 30% din aria desfășurată a acesteia. Atunci când în construcția existentă cu funcțiuni mixte, aria desfășurată a porțiunilor cu funcțiuni civile publice reprezintă mai mult de 60% din aria desfășurată totală a construcției existente, clădirea existentă respectivă este considerată civilă (publică) și cu riscul stabilit conform primului alineat, iar în ansamblu trebuie să îndeplinească performanțele comune și specifice acesteia, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă.A.10.7.1.4. Porțiunile de construcții existente cu activități de producție și/sau depozitare dintr-o construcție existentă cu funcțiuni mixte, separate corespunzător conform anexei de cele cu funcțiuni civile (publice), sunt considerate cu categoria de incendiu cea mai periculoasă care reprezintă peste 30% din aria desfășurată a acestora. Atunci când în construcția existentă cu funcțiuni mixte, aria desfășurată a activităților de producție și/sau depozitare reprezintă mai mult de 60% din aria desfășurată totală a construcției existente, aceasta este considerată de producție și/sau depozitare având categoria de pericol de incendiu stabilită conform primului alineat, iar în ansamblu trebuie să îndeplinească performanțele comune și specifice acesteia, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă (partea III-a și a IV-a).Nivel de stabilitate la incendiuA.
10.7.1.5.Construcțiile existente cu funcțiuni mixte vor avea determinat nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, precizându-se în documentație. La determinarea nivelului de stabilitate la incendiu se au în vedere prevederile de la Art. A.10.2.1.8. până la Art. A.10.2.1.14.. și, după caz, condițiile specifice tipului de construcție existentă.A.10.7.2. AMPLASARE ȘI CONFORMARE LA FOCAmplasareA.
10.7.2.1.Construcțiile existente cu funcțiuni mixte, independente, comasate sau grupate în conformitate cu prevederile generale ale anexei, se amplasează la distanțele de siguranță stabilite prin prevederile de la Art. A.10.2.2.1. până la Art. A.10.2.2.3., având în vedere ansamblul constituit, precum și riscurile (pericolele) de incendiu ale porțiunilor de construcție existentă față de care se asigură distanțele. Atunci când nu se pot asigura distanțele de siguranță normate, se compartimentează corespunzător prevederilor anexei.A.10.7.2.2. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte care cuprind activități cu risc sau pericol mare de incendiu sau un număr mare de persoane, se recomandă să fie amplasate independent, la distanțele de siguranță normate față de vecinătăți.Conformare la focA.
10.7.2.3.Prin conformarea la foc a construcțiilor existente cu funcțiuni mixte, civile (publice), de producție și/sau depozitare, pe cât posibil, se va urmări dispunerea distinctă a funcțiunilor și luarea măsurilor de protecție specifice acestora, asigurându-se îndeplinirea condițiilor de corelare între riscul (categoria) de pericol de incendiu, nivelul de stabilitate la incendiu, numărul de niveluri și aria construită, conform prevederilor din prezenta anexă, având în vedere precizările de la Art. A.10.7.1.1. până la Art. A.10.7.1.4.A.10.7.2.4. Atunci când o clădire civilă (publică) existentă cuprinde activități civile publice diferite și independente funcțional, se asigură îndeplinirea condițiilor de performanță corespunzătoare cele mai severe prevăzute de anexă pentru respectivele funcțiuni civile (publice). Dacă aceste funcțiuni sunt dispuse într-o clădire existentă înaltă, foarte înaltă, sau cu săli aglomerate, vor fi îndeplinite și condițiile de performanță specifice acestora.A.10.7.2.5. În construcțiile existente cu funcțiuni mixte civile (publice), de producție și/sau depozitare, în fiecare porțiune se asigură îndeplinirea condițiilor de performanță cele mai severe prevăzute în anexă pentru respectivele funcțiuni având în vedere și implicațiile acestora asupra întregii construcții existente.A.10.7.2.6. Prin conformarea construcțiilor existente cu funcțiuni mixte, se va asigura limitarea posibilităților de propagare a focului și fumului atât în porțiunile incendiate, cât și la porțiunile de construcție existentă cu alte funcțiuni, luându-se măsurile de protecție corespunzătoare.A.10.7.2.7. În construcțiile existente etajate cu funcțiuni mixte, civile (publice), de orice fel, nu este admisă dispunerea unor spații sau încăperi cu pericol de explozie, din categoria A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, la nivelurile lor inferioare (supraterane sau subterane).A.10.7.2.8. Dispunerea spațiilor și a încăperilor cu pericol de explozie, din categoriile A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu în construcțiile existente cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare, se recomandă la ultimul nivel suprateran și cu luarea măsurilor de protecție corespunzătoare.A.10.7.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVEA.
10.7.3.1.Construcțiile existente cu funcțiuni mixte se realizează din materiale și elemente de construcție corespunzătoare nivelului de stabilitate la incendiu necesar îndeplinirii condițiilor de corelare normate, în așa fel alcătuite încât să nu propage focul cu ușurință.A.10.7.3.2. Eventualele goluri interioare ale elementelor de construcție vor avea continuitatea întreruptă conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă, astfel încât să nu favorizeze propagarea focului și a fumului pe arii mari construite și între funcțiuni sau destinații diferite.A.10.7.3.3. Funcțiunile diferite din construcția existentă se separă cu elemente verticale si, după caz, orizontale, din clasa de reacție la foc, cu rezistența la foc determinate conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă, în funcție de nivelul riscului (categoriei) de pericol de incendiu cea mai mare, a densității sarcinii termice și condițiile performante specifice funcțiunii (destinației) și tipului de clădire existentă.A.10.7.3.4. La alcătuirea și realizarea porțiunilor de construcție existentă cu funcțiuni distincte civile (publice) de producție și/sau depozitare, se vor îndeplini condițiile de performanță specifice fiecărei funcțiuni, conform prevederilor din prezenta anexă, iar întreaga construcție existentă trebuie să asigure îndeplinirea condițiilor de performanță corespunzătoare ansamblului considerat, conform prevederilor de la Art. A.10.7.1.1. până la Art. A.10.7.1.4.A.10.7.3.5. Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile, se alcătuiesc, realizează și separă de restul construcției existente cu funcțiuni mixte corespunzător prevederilor generale și specifice acestora. Fac excepție încăperile de depozitare cu aria de maximum 36 mp, la care nu se impun măsuri de protecție deosebite.A.10.7.3.6. În situațiile admise de prezenta anexă, încăperile cu pericol de explozie, categoria A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, dispuse astfel încât să nu pună în pericol construcția existentă, trebuie alcătuite, realizate și asigurate, cu măsurile de protecție necesare, potrivit reglementărilor anexei.A.10.7.3.7. Porțiunile de clădire existentă care cuprind sau se încadrează în categoria sălilor aglomerate, vor fi alcătuite corespunzător prevederilor specifice acestora, separându-se de alte funcțiuni ale construcției existente prin elemente de construcție verticale și, după caz, orizontale, corespunzător anexei.A.10.7.3.8. Porțiunile subterane ale construcțiilor existente cu funcțiuni mixte, în care se dispun funcțiuni distincte, vor îndeplini și condițiile specifice acestora.A.10.7.3.9. La alcătuirea construcțiilor existente și a elementelor de construcție, se respectă condițiile de performanță comune stabilite, de la Art. A.10.2.4.1. până la Art. A.10.2.4.60., precum și cele specifice funcțiunilor respective.A.10.7.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUIA.
10.7.4.1.Funcțiunile independente dispuse în construcția existentă se separă între ele și față de căile comune de circulație și evacuare, prin elemente de construcție rezistente la foc conform prevederilor din prezenta anexă. În cazul în care funcțiunile respective constituie compartimente de incendiu distincte, separarea acestora se realizează, după caz, cu pereți de compartimentare rezistenți la foc, antifoc sau antiex.A.10.7.4.2. Prin modul de dispunere, alcătuire și realizare a elementelor de construcție despărțitoare se va asigura limitarea propagării focului și a fumului la funcțiunile alăturate, pe timpul normat, iar în cadrul aceleiași funcțiuni, a propagării ușoare a focului și fumului pe arii mari.A.10.7.4.3. Elementele de construcție utilizate pentru limitarea propagării focului și a fumului, trebuie să îndeplinească condițiile de performanță generale și specifice precizate în anexă, în funcție de rolul pe care le au.A.10.7.4.4. Separarea funcțiunilor diferite în clădiri existente etajate se asigură prin elemente verticale și orizontale (pereți și planșee) alcătuite și realizate corespunzător spațiului adiacent cel mai periculos, iar eventualele goluri de circulație sau funcționale din elementele de separare vor fi protejate conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă.A.10.7.4.5. Limitarea propagării focului între funcțiuni diferite dispuse într-o clădire existentă etajată, se va asigura și pe fațade (prin exteriorul închiderilor perimetrale), prin realizarea unor porțiuni pline între golurile succesive din fațade (care se suprapun), sau prin alte măsuri de protecție corespunzătoare (copertine, ecrane etc).A.10.7.4.6. Căile comune de circulație și evacuare (orizontale și după caz, verticale) ale construcției existente cu funcțiuni mixte, se separă de diferitele funcțiuni adiacente, corespunzător riscului sau categoriei de pericol de incendiu a acestora, potrivit prevederilor din prezenta anexă. Golurile de circulație din aceste elemente de separare, se protejează corespunzător.A.10.7.4.7. Condițiile de performanță ale elementelor de construcție cu rol de limitare a propagării focului și a fumului, alcătuite și realizate conform Art. A.10.2.3.1. și Art. A.10.2.3.52., sunt cele stabilite în prezenta anexă, corespunzător funcțiunilor respective.A.10.7.4.8. Spațiile publice pentru parcarea autoturismelor se pot dispune în construcții existente cu funcțiuni mixte, cu condiția separării lor de restul construcției existente, prin pereți și planșee conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă. În elementele de separare sunt admise numai goluri strict necesare de acces și circulație, protejate corespunzător.A.10.7.5. EVACUARE FUM (DESFUMARE)A.10.7.5.1. Evacuarea fumului (desfumarea) este obligatorie în spațiile și încăperile stabilite în prezenta anexă, potrivit funcțiunii (destinației) specifice și tipului de clădire existentă cu funcțiuni mixte.A.10.7.5.2. Alcătuirea și realizarea evacuării fumului (desfumare), prin tiraj natural-organizat sau ventilare mecanică în construcțiile existente cu funcțiuni mixte, trebuie să corespundă prevederilor de la Art. A.10.9.1. până la Art. A.10.9.30. și prevederilor specifice.A.10.7.5.3. De regulă, porțiunile de construcții existente cu funcțiuni distincte, se prevăd cu dispozitive independente de evacuare a fumului în caz de incendiu, separate de evacuări ale fumului din alte funcțiuni. Căile de circulație și evacuare comune (orizontale și verticale) ale unei construcții existente cu funcțiuni mixte, se pot prevede cu un singur sistem de evacuare a fumului (desfumare), independent de evacuările fumului din spațiile funcțiunilor dispuse în construcția existentă.A.10.7.5.4. Pentru funcțiuni diferite cu același risc sau pericol de incendiu dispuse în construcția existentă, în cazuri justificate tehnic, se pot realiza instalații comune de evacuare a fumului în caz de incendiu, cu condiția luării măsurilor de protecție care să asigure limitarea propagării incendiilor între funcțiuni prin tubulaturile care străpung elementele de separare a funcțiunilor (pereți, planșee).A.10.7.5.5. Este obligatorie realizarea independentă a evacuării fumului în caz de incendiu din sălile aglomerate, din depozite pentru materiale și/sau substanțe combustibile, precum și din alte încăperi și spații ale construcției existente cu funcțiuni mixte pe care le stabilește beneficiarul.A.10.7.5.6. Atunci când este obligatorie evacuarea fumului (desfumare) din încăperi și spații existente cu risc mare de incendiu, la acestea se prevăd dispozitive sau sisteme de evacuare independente de evacuare a fumului.A.10.7.5.7. Ghenele și canalele pentru evacuarea fumului dintr-o funcțiunea distinctă, nu trebuie să treacă prin alte funcțiuni, iar când aceasta este justificată tehnic, pe toată porțiunea de trecere pereții ghenelor sau canalelor vor fi clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 și cu rezistența la foc corespunzătoare densității sarcinii termice din spațiul respectiv, dar minimum 2 ore (EI/REI 120).A.10.7.5.8. Cu excepția caselor de scări, în toate situațiile, evacuarea natural-organizată a fumului se poate înlocui cu evacuarea mecanică a acestuia, în condițiile și cu respectarea prevederilor din prezenta anexă.A.10.7.6. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIUA.
10.7.6.1.În construcțiile existente cu funcțiuni mixte se prevăd căi de evacuare în caz de incendiu în număr corespunzător dispuse, alcătuite și dimensionate, potrivit prevederilor de la Art. A.10.2.5.1. până la Art. A.10.2.5.74. și ale prevederilor specifice funcțiunilor respective.A.10.7.6.2. Căile de evacuare ale construcției existente cu funcțiuni mixte pot fi proprii unei funcțiuni sau grup de funcțiuni, sau pot fi comune tuturor funcțiunilor din construcția existentă.A.10.7.6.3. Atunci când căile de evacuare sunt comune mai multor funcțiuni sau tuturor funcțiunilor din construcția existentă, la dimensionare și alcătuire se îndeplinesc condițiile performanței cele mai severe ale funcțiunilor respective pentru care se asigură evacuarea. În porțiuni sau zone din construcția existentă în care funcțiunile respective determină dimensiuni mai mici ale căilor de evacuare, se pot reduce corespunzător lățimile acestoraA.
10.7.6.4.Separarea căilor de evacuare față de funcțiunile (destinațiile) adiacente, se realizează corespunzător condițiilor stabilite pentru funcțiunile respective și tipului de clădire existent.A.10.7.6.5. Golurile de acces la căile de evacuare practicate în pereții despărțitori ai acestora, se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare riscului (categoriei de pericol) de incendiu și destinației fiecărei funcțiuni și tip de clădire existent.A.10.7.6.6. De regulă, scările de evacuare comune ale construcțiilor existente cu funcțiuni mixte, se închid în case de scări, corespunzător alcătuite și separate de restul construcției existente. Scări interioare deschise/neînchise în case de scări, se pot prevede numai în cazurile și condițiile stabilite de prezenta anexă.A.10.7.6.7. Rampele scărilor aferente subsolurilor se separă față de rampele scărilor supraterane, inclusiv de parterul construcției existente, potrivit prevederilor din prezenta anexă. Fac excepție situațiile menționate în normativ.A.10.7.6.8. Căile de circulație și transport pe verticală (scări, ascensoare, monte-charge etc.), se separă de restul construcției existente prin pereți și după caz planșee, care îndeplinesc condițiile de performanță stabilite în prezenta anexă. Golurile de acces practicate în pereții de separare, se protejează obligatoriu cu elemente de închidere corespunzătoare prevederilor anexei.A.10.7.6.9. Atunci când se prevăd scări exterioare de evacuare, acestea se amplasează și realizează astfel încât circulația utilizatorilor să nu fie blocată de flăcările sau fumul produs în caz de incendiu în construcție sau obiecte amplasate în vecinătate, protejându-se conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă.A.10.7.6.10. La determinarea fluxurilor de evacuare în caz de incendiu, de regulă, se are în vedere construcția existentă în ansamblu. Atunci când căile de evacuare sunt comune, corespunzător modului în care construcția existentă este considerată conform prevederilor Art. A.10.7.1.3. și Art. A.10.7.1.4., (civilă (publică) de producție și/sau depozitare), se asigură cele mai severe măsuri de protecție specifice funcțiunilor. În cazul în care se prevăd căi de evacuare distincte (proprii) unei funcțiuni sau grup de funcțiuni, la determinarea fluxurilor de evacuare se respectă condițiile stabilite pentru funcțiunea sau funcțiunile respective.A.10.7.6.11. Stabilirea numărului de persoane pentru care se asigură condițiile de evacuare în caz de incendiu, are în vedere nivelul de ocupare și capacitățile maxime simultane luate în calcul, în funcție de destinația și dispunerea acestora în construcția existentă.A.10.7.6.12. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) se determină corespunzător fiecărei funcțiuni luată în considerare, conform prevederilor din prezenta anexă, iar pentru întreaga construcție existentă, căile comune de evacuare vor asigura condițiile normate cele mai severe. Dacă deasupra nivelului construcției existente supraterane care asigură dimensionarea rampelor scărilor de evacuare, se află funcțiuni care necesită (conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă) dimensiuni mai mici, în porțiunile respective se pot reduce corespunzător aceste dimensiuni. În nicio situație, nu este admisă reducerea dimensiunilor căilor de evacuare pe traseul până la exterior al nivelului cel mai aglomerat luat în considerare.A.10.7.6.13. Lungimile maxime admise ale căilor de evacuare, vor îndeplini condițiile stabilite în prezenta anexă pentru funcțiunile respective, iar pentru căile comune de evacuare a construcției existente, când este cazul, se respectă lungimile prevăzute pentru construcția existentă considerată (Art. A.10.7.1.3. și Art. A.10.7.1.4.).A.10.7.6.14. Alcătuirea și dimensionarea căilor de evacuare în caz de incendiu, vor corespunde condițiilor stabilite în prezenta anexă.A.10.7.6.15. Scările de evacuare comune ale construcțiilor existente cu funcțiuni mixte, vor avea acces și pe terasele clădirilor existente respective, atunci când sunt foarte înalte sau cu săli aglomerate.A.10.7.7. INSTALAȚII DE SEMNALIZARE ȘI STINGERE A INCENDIILORA.
10.7.7.1.Construcțiile existente cu funcțiuni mixte se echipează și dotează cu instalații și mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor, corespunzător modului în care este considerată construcția existentă, conform Art. A.10.7.1.3. și Art. A.10.7.1.4., iar diferitele funcțiuni ale acesteia corespunzător destinației și riscului (pericolului) de incendiu determinat, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate.A.10.7.7.2. Atunci când beneficiarul solicită, construcția existentă se poate echipa și dota suplimentar cu instalații de semnalizare și stingere față de prevederile reglementărilor tehnice de specialitate.A.10.7.7.3. La stabilirea echipării și dotării, se are în vedere ansamblul construcției cu funcțiuni mixte, precum și utilizarea instalațiilor, echipamentelor, mijloacelor și produselor de stingere corespunzătoare riscurilor de incendiu și categoriilor de pericol de incendiu din spațiile respective.A.10.7.7.4. Pentru supravegherea și controlul permanent al funcționării instalațiilor de prevenire și stingere a incendiilor din construcțiile existente cu funcțiuni mixte, de regulă, se asigură un dispecerat central de supraveghere a clădirii dispus - pe cât posibil la parter - care să asigure urmărirea funcționării acestor instalații din toate spațiile construcției existente. Diferitele funcțiuni pot avea puncte proprii de supraveghere și control ale instalațiilor cu care sunt echipate, dar a căror funcționare va fi semnalizată și la dispeceratul central al clădirii existente.A.10.7.8. INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILORA.
10.7.8.1.Echiparea, proiectarea și realizarea instalațiilor aferente construcțiilor existente cu funcțiuni mixte, se asigură în conformitate cu prevederile prezentei anexe și ale reglementărilor tehnice specifice, având în vedere riscurile (categoriile de pericol) de incendiu ale funcțiunilor, (destinațiilor) respective și asigurarea protecției acestora, precum și a funcțiunilor adiacente de care sunt separate.A.10.7.8.2. Instalațiile aferente construcției existente vor corespunde destinațiilor și riscurilor (categoriilor de pericol) de incendiu stabilite asigurând limitarea propagării focului și a fumului în construcție.A.10.7.8.3. Sistemele și instalațiile electrice, de încălzire, sanitare, ventilare etc. trebuie să corespundă riscurilor (categoriilor de pericol) de incendiu ale destinațiilor respective, mărimii construcțiilor existente și nivelului de stabilitate la incendiu asigurat, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.A.10.7.8.4. Spațiile și încăperile cu degajări de substanțe combustibile, vor avea asigurată evacuarea acestora pe măsura degajării lor, separată, și astfel realizată, încât să nu producă incendii sau explozii.A.10.7.8.5. Sistemele de ventilare a încăperilor și spațiilor cu risc mare de incendiu, precum și a celor pentru public și a sălilor aglomerate, vor fi independente de alte instalații de ventilare ale construcției existente.A.10.7.9. CĂI DE ACCES, INTERVENȚIE ȘI SALVAREA.
10.7.9.1.Construcțiile existente cu funcțiuni mixte, trebuie să aibă asigurate căi de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu, astfel dispuse, alcătuite și realizate, încât forțele de intervenție să poată acționa în timp scurt și în condiții de siguranță, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă.A.10.7.9.2. Construcțiile existente supraterane cu funcțiuni mixte, de regulă, trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenție în caz de incendiu, cel puțin pe două laturi.A.10.7.9.3. Căile exterioare de acces pentru autospecialele de intervenție (drumuri, platforme etc.) trebuie să permită accesul și intervenția în special la zonele și funcțiunile mai periculoase ale construcției existente, la cele cu aglomerări de persoane, la deschiderile (protejate sau neprotejate) din pereții exteriori perimetrali, precum și la sursele de alimentare cu apă.A.10.7.9.4. Alcătuirea, conformarea și realizarea căilor exterioare de circulație a autospecialelor de intervenție, vor corespunde prevederilor din prezenta anexă și ale reglementărilor tehnice.A.10.7.9.5. Căile de acces și circulațiile interioare ale construcției existente, care asigură și intervenția în caz de incendiu a personalului pompierilor, se echipează și marchează corespunzător, astfel încât să fie ușor de recunoscut și utilizat în condițiile incendiului.A.10.7.9.6. Pentru funcțiuni ale construcției existente care necesită condiții speciale de salvare a utilizatorilor în caz de incendiu (bolnavi, handicapați etc.), se asigură căi de acces, circulație și salvare corespunzător dimensionate, alcătuite și echipate, conform prevederilor din prezenta anexă și reglementărilor tehnice specifice acestora.A.10.7.10. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENȚIE ȘI SERVICIUL DE POMPIERIA.
10.7.10.1.Construcțiile existente cu funcțiuni mixte se dotează cu mijloace tehnice de stingere corespunzătoare claselor de incendiu din spațiile și încăperile respective, potrivit prevederilor din prezenta anexă și reglementărilor tehnice specifice acestora.A.10.7.10.2. Pentru fiecare funcțiune se prevăd mijloacele tehnice de stingere (stingătoare portative, transportabile etc.) necesare, iar pentru ansamblul construcției existente se asigură dotarea conform prevederilor din prezenta anexă în funcție de încadrarea acesteia în clădire existentă civilă (publică) sau de producție și/sau depozitare - conform Art. A.10.7.1.3. și Art. A.10.7.1.4..A.10.7.10.3. Mijloacele tehnice de stingere cu care se dotează construcția existentă și diferitele funcțiuni ale acesteia, se dispun astfel încât să poată fi ușor accesibile și utilizate în caz de nevoie.A.10.7.10.4. Nivelul de dotare, tipul serviciului și încadrarea cu personal a serviciului privat pentru situații de urgență al construcției existente cu funcțiuni mixte se stabilesc în funcție de mărimea construcției existente, riscuri (categorii de pericol) de incendiu, vulnerabilitate, tip de construcție existentă, nivelul echipării cu instalații fixe de prevenire și stingere etc., potrivit prevederilor actelor normative de specialitate.A.10.7.10.5. De regulă, construcțiile existente cu funcțiuni mixte vor avea constituite servicii private pentru situații de urgență (pentru întreaga construcție), atunci când aria desfășurată totală este de 10.000 mp sau mai mare și obligatoriu conform prevederilor actelor normative specifice. Beneficiarii pot constitui servicii de pompieri și la arii mai mici sau chiar pentru diferitele funcțiuni dispuse în construcția existentă.
10.8.1.PERFORMANȚE ALE TIPURILOR DE CONSTRUCȚII CU FUNCȚIUNI MIXTEConstrucții existente de tip obișnuitA.
10.8.1.1.Construcțiile existente de tip obișnuit cu funcțiuni mixte, sunt considerate cele care nu sunt înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, construcții existente monobloc blindate.
Construcțiile de tip obișnuit vor avea stabilite și precizate riscurile și după caz, categoriile de pericol de incendiu - respectiv clasele de periculozitate la depozite - pentru fiecare destinație sau funcțiune pe care o cuprinde.
A.10.8.1.2. Construcțiile existente de tip obișnuit cu funcțiuni mixte, pot fi de nivelul de stabilitate la incendiu I până la V, în condițiile respectării corelației admise între nivelul de stabilitate la incendiu asigurat, riscul (categoria) de pericol și aria compartimentului de incendiu, în funcție de încadrarea ansamblului construcției existentă în clădire civilă (publică) sau de producție și/sau depozitare, conform prevederilor Art. A.10.7.1.3. și Art. A.10.7.1.4..A.10.8.1.3. Construcțiile existente de tip obișnuit pot fi amplasate independent, sau grupate ori comasate cu alte construcții, în condițiile stabilite în prezenta anexă și încadrării în limitele admise ale compartimentelor de incendiu.A.10.8.1.4. Amplasarea față de vecinătăți se realizează la distanțele de siguranță stabilite în Art. A.10.2.2.2. și Tabelul 145 sau se compartimentează prin pereți antifoc sau, după caz, rezistenți la foc.A.10.8.1.5. Prin conformarea construcțiilor existente obișnuite cu funcțiuni mixte, se va urmări dispunerea spațiilor cu riscuri (categorii) mai periculoase în zone distincte și cu măsurile de protecție corespunzătoare, astfel încât, în caz de incendiu, să nu fie afectate arii mari construite, sau să pună în pericol obiecte învecinate sau ele să fie puse în pericol de vecinătăți.A.10.8.1.6. Destinațiile și funcțiunile distincte și independente dispuse în construcția existentă, se separă între ele prin elemente de construcție verticale și după caz, orizontale (pereți, planșee), corespunzătoare riscurilor (categoriilor de pericol) de incendiu respective, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă.A.10.8.1.7. Construcțiile existente obișnuite cu funcțiuni mixte vor avea asigurate căi de evacuare în caz de incendiu corespunzător dimensionate, alcătuite și realizate, potrivit prevederilor din prezenta anexă.A.10.8.1.8. Echiparea și dotarea cu instalații și mijloace de semnalizare și stingere a incendiilor se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice de specialitate, având în vedere ansamblul construcției existente. Beneficiarii pot stabili echipări și dotări cu astfel de instalații și mijloace, după caz, și în afară de domeniile obligatorii.A.10.8.1.9. Pentru asigurarea condițiilor de intervenție în caz de incendiu, construcțiile existente obișnuite vor avea prevăzute căi de acces, intervenție și salvare, conform prevederilor din prezenta anexă, astfel încât să fie posibil accesul autospecialelor de intervenție cel puțin pe o latură a construcției.Construcții existente înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, monobloc sau blindateA.
10.8.1.10.Tipurile de construcții existente cu funcțiuni mixte, pot fi clădiri existente înalte și foarte înalte, clădiri existente cu săli aglomerate, construcții existente monobloc sau blindate.A.10.8.1.11. În construcțiile existente cu funcțiuni mixte, se pot dispune numai:
a)diferite funcțiuni civile (publice) independente sau nu funcțional;
b)funcțiuni civile (publice) și unele activități de producție și/sau depozitare stabilite în prezenta anexă;
c)diferite activități de producție și/sau depozitare.A.10.8.1.12. În clădirile existente civile (publice) înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, este admisă dispunerea numai a funcțiunilor civile (publice). Dispunerea în acestea a unor funcțiuni distincte de producție și/sau depozitare, este strict interzisă. Fac excepție activitățile aferente funcțiunilor civile (publice) ce se încadrează în nivelele de risc (ateliere întreținere, ediție, depozitare etc).A.10.8.1.13. În construcțiile existente de producție și/sau depozitare de tip monobloc, pot fi dispuse și funcțiuni civile (publice), cu condiția separării acestora în compartimente de incendiu distincte.A.10.8.1.14. Pentru fiecare tip de construcție existentă se vor asigura performanțele specifice stabilite în prezenta anexă, iar pentru diferitele funcțiuni se respectă condițiile și performanțele specifice acestora.A.10.8.1.15. La clădirile existente civile (publice) înalte, foarte înalte sau pentru săli aglomerate, nu se aplică prevederile Art. A.10.7.1.3. și Art. A.10.7.1.4., clădirile existente respective fiind cu caracter civil (public).A.10.8.1.16. Diferitele funcțiuni independente din clădirile existente civile (publice) înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, se dispun în compartimente de incendiu separate cu pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 rezistente la foc conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă.A.10.8.1.17. Pentru fiecare din acestea trebuie îndeplinite condițiile de performanță specifice, prevăzute în prezenta anexă.A.10.8.2. PERFORMANȚE ALE UNOR DESTINAȚII DIN CONSTRUCȚIILE EXISTENTE CU FUNCȚIUNI MIXTEA.
10.8.2.1.În construcțiile existente cu funcțiuni mixte pot fi dispuse funcțiuni civile (publice), de producție și/sau depozitare, în cazurile și condițiile admise de anexă.A.10.8.2.2. Funcțiuni civile (publice) distincte care se pot dispune într-o construcție existentă cu funcțiuni mixte, de regulă, sunt cele pentru:
a)locuințe, administrative, turism, comerț și parcaje;
b)administrative, comerț, sănătate, turism și parcaje;
c)sănătate, locuințe și parcaje învățământ, sport și parcaje:
d)cult, administrative, locuințe și parcaje.A.10.8.2.3. Funcțiunile civile (publice) și de producție și/sau de depozitare admise într-o construcție existentă cu funcțiuni mixte, sunt cele cu destinații de locuințe, administrative, comerț și parcaje, împreună cu activități de producție și/sau depozitare care se încadrează în categoriile C, D sau E (BE2, BE1 sau BE1 b) de pericol de incendiu.A.10.8.2.4. Dispunerea într-o construcție existentă cu funcțiuni mixte numai a activităților de producție și/sau depozitare din categoriile A (BE3a), B (BE3b), C (BE2), D (BE1a) și E (BE1b) de pericol de incendiu, este admisă în condițiile și cu măsurile de protecție stabilite în prezenta anexă.Funcțiuni mixte civile (publice)A.10.8.2.5. Încăperile, spațiile și funcțiunile civile (publice) dispuse în construcția existentă cu funcțiuni mixte, vor avea stabilit și precizat riscul de incendiu specific, determinat conform prevederilor Art. A.10.2.1.1. până la Art. A.10.2.1.3.A.10.8.2.6. În funcție de riscul de incendiu și densitatea sarcinii termice, fiecare funcțiune civilă (publică) distinctă se separă de restul construcției existente prin pereți și planșee corespunzător alcătuite și realizate, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă.A.10.8.2.7. Prin conformarea construcției existente se va urmări dispunerea distinctă a funcțiunilor cu risc mare de incendiu, separându-se cu elemente de construcție rezistente la foc corespunzătoare densității sarcinii termice din spațiile respective și prevederilor din prezenta anexă, astfel încât să nu pună în pericol alte funcțiuni civile (publice) adiacente sau construcția.A.10.8.2.8. De regulă, funcțiunile civile (publice) cu risc mare de incendiu nu trebuie dispuse sub spații cu aglomerări de persoane sau, în cazul în care aceasta nu este posibilă sau justificată tehnic, se asigură măsuri de protecție corespunzătoare.A.10.8.2.9. Construcția existentă cu funcțiuni mixte va avea asigurat nivelul de stabilitate la incendiu corespunzător îndeplinirii condițiilor de corelare dintre acesta și numărul de niveluri, aria construită și capacitatea maximă simultană, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă.A.10.8.2.10. La alcătuirea construcției existente și a elementelor de construcție a acesteia, se respectă condițiile de performanță stabilite în prezenta parte și de la Art. A.10.2.4.1. până la Art. A.10.2.4.49., precum și cele specifice din partea a II-a a prezentei anexe.A.10.8.2.11. Funcțiunile civile (publice) dispuse în construcții existente se separă între ele și față de căile comune de circulație și evacuare prin elemente rezistente la foc (pereți, planșee), corespunzător destinațiilor și tipului de clădire existentă.A.10.8.2.12. Prin dispunerea, alcătuirea și realizarea elementelor de construcție despărțitoare se va asigura limitarea propagării focului și a fumului la spațiile adiacente pe timpul normat, iar în cadrul funcțiunii se va împiedica propagarea ușoară a focului și fumului pe arii mari.A.10.8.2.13. Separarea funcțiunilor diferite se realizează prin pereți și după caz, planșee rezistente la foc conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă, iar eventualele goluri de circulație sau funcționale din acestea se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare.A.10.8.2.14. Prin modul de dispunere și protecție se vor limita posibilitățile de propagare a focului pe fațadele construcției, asigurându-se plinuri între golurile succesive din pereții perimetrali de închidere.A.10.8.2.15. Condițiile de performanță ale elementelor de limitare a propagării focului și a fumului sunt cele stabilite în prezenta anexă de la Art. A.10.2.3.1. până la Art. A.10.2.3.52.A.10.8.2.16. Spațiile publice pentru parcarea autoturismelor se separă față de restul construcției existente cu funcțiuni mixte, prin pereți și planșee clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0 cu rezistență la foc normată conform anexei și în care nu sunt admise decât golurile strict necesare circulației funcționale, protejate corespunzător cu elemente de închidere, potrivit prevederilor din prezenta anexă.A.10.8.2.17. Evacuarea fumului (desfumarea) în caz de incendiu din spațiile cu săli aglomerate și căile lor de evacuare, circulațiile comune orizontale și verticale, precum și din depozitele de materiale sau substanțe combustibile, în situațiile stabilite în prezenta anexă, se asigură natural-organizat sau mecanic.A.10.8.2.18. Sistemele de evacuare a fumului (desfumare) vor fi independente pentru spațiile stabilite în prezenta anexă, iar canalele și ghenele acestora nu vor constitui căi de propagare a focului și fumului în construcție.A.10.8.2.19. Realizarea unor sisteme comune de evacuare a fumului (desfumare) este admisă numai în cazurile și condițiile stabilite în prezenta anexă.A.10.8.2.20. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte civile (publice) pot avea căi de evacuare comune tuturor funcțiunilor civile, sau separate pentru una sau mai multe funcțiuni civile (publice) din clădire.A.10.8.2.21. Căile de evacuare vor fi dimensionate, dispuse, alcătuite și realizate, conform prevederilor din prezenta anexă, iar golurile funcționale de acces la acestea se protejează corespunzător.A.10.8.2.22. La dimensionarea căilor de evacuare ale construcțiilor existente cu funcțiuni mixte civile (publice) se respectă prevederile specifice acestora.A.10.8.2.23. Prevederea instalațiilor de semnalizare și stingere a incendiilor la construcțiile existente cu funcțiuni mixte civile (publice), precum și la funcțiunile distincte ale acestora, se realizează potrivit prevederilor din prezenta anexă și ale reglementărilor tehnice de specialitate.A.10.8.2.24. Instalațiile aferente construcțiilor existente cu funcțiuni mixte vor respecta prevederile reglementărilor tehnice de specialitate, corespunzător destinațiilor și riscurilor de incendiu.A.10.8.2.25. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte civile (publice) vor avea asigurate căi de acces, intervenție și salvare, astfel distribuite, alcătuite, marcate, echipate și realizate, încât să permită intervenția ușoară în caz de incendiu.A.10.8.2.26. Pe cât posibil, construcțiile existente cu funcțiuni mixte civile (publice) trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenție la toate fațadele, dar cel puțin la două.A.10.8.2.27. Căile de acces, intervenție și salvare aferente funcțiunilor civile (publice) destinate persoanelor care trebuie transportate cu targa, căruciorul etc., vor fi dimensionate corespunzător.A.10.8.2.28. Construcțiile existente și funcțiunile civile (publice) existente din acestea, se dotează cu mijloace de primă intervenție corespunzătoare destinației și clasei de incendiu a acestora, potrivit prevederilor din prezenta anexă.A.10.8.2.29. Construcțiile cu funcțiuni mixte civile (publice) vor avea constituite servicii private pentru situații de urgență conform actelor normative specifice.Funcțiuni existente mixte civile (publice) și unele activități de producție și/sau depozitare existenteA.
10.8.2.30.Funcțiunile distincte, încăperile și spațiile acestora, admise în construcția existentă cu funcțiuni mixte conform prevederilor din prezenta anexă, vor avea stabilite și precizate riscurile, respectiv categoriile de pericol de incendiu, determinate conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.1. până la Art. A.10.2.1.7. din prezenta anexă.A.10.8.2.31. Corespunzător riscurilor și categoriilor de pericol de incendiu stabilite și a densității sarcinii termice, fiecare funcțiune distinctă se separă de restul construcției existente prin pereți și planșee corespunzător amplasate, alcătuite și dimensionate.A.10.8.2.32. Prin conformarea construcției existente se asigură dispunerea distinctă a funcțiunilor periculoase sau cu risc mare de incendiu, separându-se cu elemente de construcție corespunzător alcătuite și dimensionate, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă, astfel încât să nu pună în pericol alte funcțiuni sau construcția.A.10.8.2.33. Se recomandă ca funcțiunile civile (publice) să fie dispuse în zone distincte ale nivelurilor construcției existente față de cele de producție sau depozitare. Atunci când nu este posibil sau justificat tehnic, se vor asigura separări corespunzătoare. Nu se recomandă dispunerea funcțiunilor civile (publice) direct peste depozite de materiale sau substanțe combustibile cu clasa de periculozitate P4 sau P5 și densitatea sarcinii termice mai mare de 840 MJ/mp, iar atunci când nu este posibil, numai cu luarea măsurilor care să împiedice propagarea focului și fumului (separări, protecție cu copertine deasupra ferestrelor, echiparea cu instalații automate de semnalizare și stingere etc.).A.10.8.2.34. Construcția existentă cu funcțiuni mixte va avea asigurat nivelul de stabilitate la incendiu corespunzător îndeplinirii condițiilor de corelare dintre acesta și aria construită, numărul de niveluri, capacitatea maximă și riscul (categoria) de incendiu, după caz, potrivit prevederilor anexei, având în vedere modul în care este considerată construcția existentă potrivit Art. A.10.7.1.3. și Art. A.10.7.1.4.A.10.8.2.35. Construcția existentă și elementele de construcție aferente acesteia se alcătuiesc astfel încât să îndeplinească condițiile de performanță comune și specifice stabilite în prezenta anexă.A.10.8.2.36. Diferitele funcțiuni distincte din construcția existentă se separă între ele și față de căile comune de circulație și evacuare, prin elemente de construcție (pereți, planșee) corespunzătoare prevederilor din prezenta anexă.A.10.8.2.37. Elementele despărțitoare ale funcțiunilor, vor fi astfel dispuse, alcătuite și realizate, încât să asigure limitarea propagării focului și a fumului în spațiile alăturate, pe timpul normat (potrivit prevederilor anexei), iar în cadrul fiecărei funcțiuni să împiedice propagarea focului și a fumului pe arii mari.A.10.8.2.38. Golurile de circulație sau funcționale din elementele de separare, se protejează cu elemente de închidere conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă, în funcție de rolul acestora pentru siguranța la foc.A.10.8.2.39. Elementele de construcție prevăzute pentru limitarea propagării focului și a fumului, se alcătuiesc și realizează potrivit prevederilor de la Art. A.10.2.3.1. până la Art. A.10.2.3.52., precum și a precizărilor din secțiunile II, III și IV ale anexei.A.10.8.2.40. Evacuarea fumului (desfumarea) în caz de incendiu se asigură corespunzător condițiilor și funcțiunilor dispuse în construcție, (natural-organiza sau mecanic) potrivit prevederilor anexei.A.10.8.2.41. Evacuarea fumului (desfumarea) se realizează conform prevederilor din prezenta anexă referitoare la aceasta (de la Art. A.10.9.1. până la Art. A.10.9.35) fiind obligatorie prevederea unor sisteme independente pentru funcțiunile civile (publice) față de cele de producție și depozitare.A.10.8.2.42. Construcțiile existente pot avea căi de evacuare comune tuturor funcțiunilor distincte din acestea, sau separate pentru diferite funcțiuni.A.10.8.2.43. Căile de evacuare se dispun, alcătuiesc, dimensionează și realizează conform prevederilor din prezenta anexă potrivit funcțiunilor din construcția existentă, astfel încât să îndeplinească nivelele de performanță specifice.A.10.8.2.44. Prevederea și realizarea instalațiilor de semnalizare și stingere a incendiilor, vor corespunde funcțiunilor respective și claselor de incendiu stabilite.A.10.8.2.45. La proiectarea și realizarea instalațiilor aferente, se respectă prevederile reglementărilor tehnice de specialitate, corespunzător destinației, riscurilor și pericolelor de incendiu, precum și tipului construcției existente.A.10.8.2.46. Construcțiile existente vor avea asigurate căi de acces, intervenție și salvare, astfel distribuite, alcătuite, marcate, echipate și realizate încât să permită intervenția ușoară în caz de incendiu.A.10.8.2.47. De regulă construcțiile existente trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenție ale pompierilor la cel puțin două fațade, pe căi de circulație corespunzătoare.A.10.8.2.48. Funcțiunile distincte existente și construcțiile existente se dotează cu mijloace tehnice de stingere corespunzătoare destinației și clasei de incendiu a acestora, potrivit prevederilor anexei.A.10.8.2.49. Atunci când aria desfășurată a construcțiilor existente se încadrează în limitele stabilite conform prevederilor actelor normative pentru funcțiunile civile (publice) sau de producție și depozitare vor avea constituite servicii private pentru situații de urgență.Funcțiuni existente mixte de producție și/sau depozitareA.
10.8.2.50.Funcțiunile distincte de producție și/sau depozitare din construcțiile existente cu funcțiuni mixte, vor avea determinate și precizate categoriile de pericol de incendiu specifice, conform prevederilor de la Art. A.10.2.1.4. până la Art. A.10.2.1.7.A.10.8.2.51. Corespunzător categoriilor de pericol de incendiu stabilite, a destinației și densității sarcinii termice, fiecare funcțiune, inclusiv încăperi ale acesteia, se separă de restul construcției existente prin pereți și planșee corespunzător amplasate, alcătuite și dimensionate conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă.A.10.8.2.52. Prin conformarea construcției existente se asigură dispunerea distinctă a funcțiunilor periculoase și separarea acestora cu pereți și după caz cu planșee, astfel încât să nu pună în pericol alte funcțiuni sau construcția existentă. Spațiile, încăperile și funcțiunile cu pericol de explozie, categoriile A sau B (BE3a sau BE3b), pe cât posibil vor fi dispuse la partea superioară a construcției existente. Atunci când nu este posibil sau justificat tehnic, se iau măsuri de protecție și separare corespunzătoare.A.10.8.2.53. Construcția existentă va avea asigurat nivelul de stabilitate la incendiu corespunzător îndeplinirii condițiilor de corelare cu aria construită, categoria de pericol de incendiu și numărul de niveluri.A.10.8.2.54. Elementele de construcție și construcția existentă în ansamblu, vor fi astfel alcătuite încât să îndeplinească condițiile de comportare la foc specifice acestora.A.10.8.2.55. Funcțiunile distincte dispuse în construcția existentă, se separă între ele și față de căile comune de circulație și evacuare, prin pereți și planșee corespunzătoare categoriilor de pericol de incendiu, densității sarcinii termice și a condițiilor de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu.A.10.8.2.56. Prin dispunerea și alcătuirea elementelor de construcție despărțitoare, se va asigura limitarea propagării incendiilor la funcțiuni adiacente, precum și pe arii mari ale funcțiunii respective.A.10.8.2.57. Golurile de circulație sau funcțional necesare din elementele de separare, se protejează cu elemente corespunzătoare, în funcție de categoria de pericol și rolul elementului despărțitor.A.10.8.2.58. Elementele de construcție prevăzute pentru limitarea propagării focului și a fumului, se alcătuiesc și realizează conform prevederilor din prezenta anexă referitoare la construcții existente de producție și/sau depozitare (de la Art. A.10.2.3.1. până la Art. A.10.2.3.52.).A.10.8.2.59. Este obligatorie asigurarea evacuării fumului (desfumare) din încăperile și funcțiunile prevăzute în anexă, potrivit prevederilor de la Art. A.10.9.1. până la Art. A.10.9.35. și a celor specifice.A.10.8.2.60. Evacuarea fumului (desfumarea) din încăperile de depozitare cu aria mai mare de 36mp, pentru materiale și substanțe combustibile, se asigură independent.A.10.8.2.61. În situațiile în care este obligatorie evacuarea fumului conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă, aceasta se poate realiza natural-organizat sau mecanic.A.10.8.2.62. Construcțiile existente pot avea căi de evacuare comune tuturor funcțiunilor, sau distincte pentru una sau mai multe funcțiuni.A.10.8.2.63. Căile de evacuare se dispun, alcătuiesc și dimensionează corespunzător categoriilor de pericol de incendiu și destinațiilor respective, asigurându-se separarea lor prin elemente de construcție corespunzătoare.A.10.8.2.64. Construcțiile existente se echipează cu instalații de semnalizare și stingerea incendiilor conform reglementărilor tehnice de specialitate.A.10.8.2.65. Instalațiile aferente se proiectează și realizează conform reglementărilor tehnice specifice, în funcție de categoriile de pericol stabilite și destinații.A.10.8.2.66. Se asigură căi de acces, intervenție și salvare în caz de incendiu, potrivit prevederilor din prezenta anexă referitoare la construcții existente de producție și/sau depozitare, astfel încât să permită intervenția ușoară, în special la funcțiunile cu pericol mare de incendiu.A.10.8.2.67. Pentru accesul autospecialelor de intervenție se asigură căi de circulație conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă, astfel încât intervenția să fie posibilă pe cel puțin două laturi ale construcției existente.A.10.8.2.68. Construcțiile existente și funcțiunile distincte se dotează cu mijloace tehnice de stingere, în funcție de pericol și clasele de incendiu ale acestora, conform prevederilor stabilite prin prezenta anexă.A.10.8.2.69. Construcțiile existente cu funcțiuni mixte de producție și/sau depozitare, vor avea constituite servicii private pentru situații de urgență conform prevederilor actelor normative și ale reglementărilor tehnice de specialitate.SECȚIUNEA A V-A EVACUARE FUM (DESFUMARE) ȘI GAZE FIERBINȚI
10.9.1.Prin desfumare se urmărește extragerea din spațiile incendiate a unei părți din fumul și gazele de ardere în scopul asigurării condițiilor de evacuare a utilizatorilor și a folosirii mijloacelor de intervenție la stingere, precum și de limitare a propagării incendiilor. În spațiile construite și necompartimentate, cu aria liberă peste 10.400 mp, se asigură evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în exterior, conform normativului și ale prezentei anexe.A.10.9.2. În principiu, desfumarea se asigură prin tiraj natural, organizat sau ventilare mecanică, realizând circulația aerului în spațiul considerat și evacuarea fumului în raport cu aerul introdus, sau prin diferențe de presiune între spațiul protejat și cel incendiat pus în depresiune, ori printr-o combinație a celor două metode.A.10.9.3. Canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare), trebuie să îndeplinească următoarele condiții tehnice generale:
–secțiunea să fie cel puțin egală cu suprafața liberă a gurilor de evacuare ale unui nivel al construcției, la care sunt racordate;
–raportul dintre laturile secțiunii canalelor (ghenelor) să nu fie mai mare de 2;
–canalele (ghenele) să fie realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0, etanșe la foc minimum 15 minute (E15), dacă prevederile normativului și ale prezentei anexe nu stabilesc rezistențe mai mari; atunci când canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului traversează încăperi cu alte destinații decât cele pentru care sunt prevăzute, vor avea aceeași rezistență la foc cu a pereților sau planșeelor care delimitează destinația respectivă;
–canalele (ghenele) principale colectoare vor fi verticale, fiind admise deviații de maximum 2 %;
–lungimile racordurilor orizontale ale canalelor de evacuare a fumului, între guri și ghenele verticale, vor fi cât mai scurte posibil.A.10.9.4. Golurile (gurile) de introducere (admisie) a aerului și cele de evacuare a fumului se repartizează alternat, distribuindu-se cât mai uniform în spațiul protejat, astfel încât să asigure circulația aerului și evacuarea fumului, îndeplinind condițiile specifice prevăzute în normativ și prezenta anexă.A.10.9.5. Introducerile de aer se pot realiza prin:
–goluri (guri) practicate în fațade;
–ușile încăperilor care se desfumează, practicate în pereții exteriori ai construcției;
–încăperi sau coridoare în suprapresiune (calculul trebuind să acopere surplusul) sau care sunt bine aerisite;
–scări neînchise în case de scări;
–goluri (guri) de introducere, racordate sau nu la canale și ghene.
Evacuarea fumului se asigură prin goluri în acoperiș sau pereți exteriori, conform normativului și prezentei anexe.
A.10.9.6. Dispozitivele de protecție (obturare) a golurilor de introducere sau evacuare, trebuie realizate cu acționare automată sau manuală, conform prevederilor normativului și prezentei anexe. Acționarea automată a dispozitivelor de protecție va fi întotdeauna dublată de comandă manuală.
În plus, la construcțiile echipate cu instalații automate de stingere, se asigură posibilități de acționare pentru personalul existent în spațiul protejat și care să poată comanda local desfumarea, înainte de pornirea instalației de stingere.
Textul este foarte lung și a fost afișat parțial. Varianta completă este disponibilă pe legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/295705(filă nouă).
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
