referitoare la interpretarea și aplicarea art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 și ale art. IX și X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
Dosar nr. 2.196/1/2024
| Mariana Constantinescu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Carmen Elena Popoiag | - președintele Secției I civile |
| Adina Oana Surdu | - președintele Secției a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Lavinia Curelea | - judecător la Secția I civilă |
| Adina Georgeta Nicolae | - judecător la Secția I civilă |
| Ileana Ruxandra Tirică | - judecător la Secția I civilă |
| Mihai Andrei Negoescu Gândac | - judecător la Secția I civilă |
| Maricel Nechita | - judecător la Secția I civilă |
| Mărioara Isailă | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Minodora Condoiu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ruxandra Monica Duță | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Diana Manole | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ștefan Ioan Lucaciuc | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Gheza Attila Farmathy | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ștefania Dragoe | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ionel Florea | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Veronica Dumitrache | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ramona Maria Gliga | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.196/1/2024 este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).
Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La ședința de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui - Secția civilă privind lămurirea următoarei chestiuni de drept:
Dacă „plafonarea“ pensiilor de serviciu instituită prin art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a împiedicat actualizarea pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești cu indicele de inflație pentru anii 2019 și 2020, potrivit art. 68^5 din Legea nr. 567/2004, în cazul pensiilor de serviciu acordate cu începere de la un termen ulterior datei de 15 septembrie 2017 (prevăzută la art. X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017).
Magistratul-asistent învederează că la dosarul cauzei a fost depus raportul întocmit.
Președintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele:
Tribunalul Vaslui - Secția civilă a dispus, prin Încheierea din 12 septembrie 2024, astfel cum a fost completată prin Încheierea din 25 octombrie 2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 1 alin. (1) și al art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări.
Sesizarea a fost înregistrată pe rolul instanței supreme la 11 octombrie 2024, cu nr. 2.196/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 27 ianuarie 2025.
Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu completările aduse prin Legea nr. 130/2015, denumită în continuare Legea nr. 567/2004:
Articolul 68^5
(1)Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.
(2)De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor, cu o vechime în specialitate între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipsește din vechimea în specialitate integrală. (...)
(10)Pensiile de serviciu și pensiile de urmaș prevăzute de prezenta lege se actualizează, din oficiu, în fiecare an, odată cu modificările valorii punctului de pensie, cu procentul corespunzător ratei inflației utilizat la stabilirea valorii punctului de pensie, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.
Ordonanța de urgență nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017:
Articolul II
La articolul 68^5 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în Institutul Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (10) se modifică și va avea următorul cuprins:
(10)Pensia de serviciu se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.» (…)
Articolul VIII
Cererile de pensionare înregistrate și nesoluționate până la data de 15 septembrie 2017 se soluționează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii și asigurări sociale.
Articolul IX
(1)Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizația pentru limită de vârstă, prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu completările ulterioare, nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, respectiv al indemnizației pentru limită de vârstă.
(2)Pensia de serviciu netă/Indemnizația pentru limită de vârstă netă reprezintă pensia de serviciu/indemnizația pentru limită de vârstă stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.
(3)Venitul net reprezintă venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu/indemnizației pentru limită de vârstă din care s-au dedus contribuțiile sociale obligatorii și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.
Articolul X
Prevederile art. VII pct. 3 și ale art. IX alin. (1) intră în vigoare la data de 15 septembrie 2017.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020:
Articolul VIII
(…) (2) Prin derogare de la art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în Institutul Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021 pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare OUG nr. 130/2021:
Articolul XLIII
(...) (2) Prin derogare de la prevederile art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2022, pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022:
Articolul XVIII
(...) (3) Prin derogare de la prevederile art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2023, pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023:
Articolul XLI
(...) (2) Prin derogare de la prevederile art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației.
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, denumită în continuare Codul civil:
Articolul 9
(...) (3) Interpretarea legii de către instanță se face numai în scopul aplicării ei în cazul dedus judecății.
Articolul 10
Legile care derogă de la o dispoziție generală, care restrâng exercițiul unor drepturi civile sau care prevăd sancțiuni civile se aplică numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui în Dosarul nr. 549/89/2024, contestatoarea, persoană fizică, a solicitat anularea deciziei de pensionare nr. (…) din 25 ianuarie 2024 și obligarea intimatei Casa Județeană de Pensii (…) la emiterea unei decizii care să cuprindă actualizarea efectivă a pensiei de serviciu, prin modificarea cuantumului pensiei nete cuvenite, în sensul creșterii acesteia, consecința aplicării ratei medii anuale a inflației pe anii 2019 și 2020.
În susținere, contestatoarea, fost grefier, a arătat că a devenit beneficiarul unei pensii de serviciu acordate în temeiul Legii nr. 567/2004, începând cu 2 octombrie 2017 (ulterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017).
Prin decizia contestată, deși i s-a majorat cuantumul pensiei de serviciu brute ca urmare a actualizării cu indicele de inflație calculat pe anii 2019 și 2020, s-a menținut cuantumul pensiei nete în plată, lipsind astfel de efect concret actualizarea pensiei de serviciu cu indicele de inflație [prevăzută de art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, în vigoare la data emiterii deciziei contestate].
S-a arătat că din motivarea deciziei contestate nu rezultă în ce constă această „corectare“ a pensiei de serviciu brute și a pensiei de serviciu nete și nici care este actul normativ în baza căruia s-a făcut această corectare; făcând un calcul al pensiei și aplicând procentele de inflație de 1,3% și 4,6%, a rezultat tocmai suma diferență în plus, de unde reiese că, într-adevăr, a fost aplicată inflația pentru anii 2019 și 2020, dar nu a fost modificată și pensia de serviciu netă cuvenită (de încasat), aceasta rămânând tot plafonată la aceeași valoare.
Or, menținerea cuantumului net cuvenit (de încasat) al pensiei de serviciu la aceeași valoare de către Casa Județeană de Pensii (…), calculată, raportat la baza de calcul comunicată prin Adeverința nr. (…) din 6 februarie 2020 emisă de Tribunalul (…), ca fiind media veniturilor nete realizate în ultimul an de activitate, este greșită, ca urmare a interpretării eronate a dispozițiilor art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, acestea referindu-se strict la momentul calculării pensiei de serviciu prin decizia inițială, respectiv nr. (…) din 8 noiembrie 2017, prin care s-a admis cererea de pensionare formulată.
Contestatoarea a arătat că art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu se opune și nu este aplicabil în cazul actualizării în fiecare an a pensiei de serviciu cu rata medie anuală a inflației, așa cum impune art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, text introdus prin această ordonanță, anume nr. 59/2017, plafonarea fiind făcută doar la momentul inițial al stabilirii și calculării pensiei de serviciu când a fost emisă prima decizie de pensionare.
Totodată, s-a solicitat să se aibă în vedere și faptul că prin art. VIII alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 s-a prevăzut expres că, „prin derogare de la art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, în anul 2021 pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației“, ceea ce conduce în mod firesc la concluzia că, pentru anul 2019 și anul 2020, prevederile art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 au fost aplicabile.
Prin întâmpinare, intimata Casa Județeană de Pensii (…) a solicitat respingerea acțiunii, ca fiind nefondată, susținând, că, prin modificările legislative în materia stabilirii pensiilor de serviciu introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, începând cu 15 septembrie 2017, s-a creat un tratament diferit privind modalitatea de stabilire a pensiei de serviciu, în sensul că drepturile stabilite anterior datei de 15 septembrie 2017 nu sunt plafonate la media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, iar cele stabilite ulterior, începând cu 15 septembrie 2017, sunt plafonate.
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a reglementat un mod unitar privind actualizarea pensiilor de serviciu, în sensul că cele prevăzute de Legea nr. 567/2004 se actualizează, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației.
Din examinarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 se constată că, pentru a doua categorie de drepturi de pensie, care se stabilesc începând cu data de 15 septembrie 2017, legiuitorul a introdus o particularitate în modalitatea de stabilire a pensiilor de serviciu, în sensul că sunt definiți cei doi parametri utilizați la calculul dreptului, respectiv: pensia de serviciu netă și venitul net, dar nu a prevăzut și actualizarea acestor drepturi, așa cum a fost reglementat pentru pensiile militare prin art. 84 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.
Reglementarea actuală prevede doar actualizarea pensiilor brute (regula generală de actualizare), situație în care pensia netă cuvenită rezultată din plafonarea prevăzută de art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 rămâne „înghețată“ la momentul stabilirii.
Prin reglementările prevăzute la art. I-V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, legiuitorul a instituit măsura actualizării pensiilor de serviciu stabilite în condițiile actelor normative enumerate, fără a interveni asupra mediei venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, astfel că, în textele de lege menționate, instituția actualizării este lipsită de conținut, în sensul nereglementării modalității de majorare a pensiilor de serviciu plafonate la nivelul mediei venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al acesteia.
Prin urmare, în prezent, în lipsa unor dispoziții legale care să prevadă modalitatea concretă de actualizare a pensiilor de serviciu stabilite începând cu 15 septembrie 2017, operațiunea de actualizare nu poate fi aplicată până la modificarea legislației.
Mai mult decât atât, în anul 2021, conform art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, pensia de serviciu nu se actualizează cu rata medie a inflației și, tot astfel, în anul 2022, conform art. XLIII alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, și în anul 2023, conform art. XVIII alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022.
Tribunalul Vaslui a reținut incidența prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, precum și faptul că, potrivit art. 4 din aceeași ordonanță, dispozițiile sale se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie.
Față de preambulul expus în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, singura condiție de admisibilitate este ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea procesului, iar aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; fiind îndeplinită această cerință, sesizarea este obligatorie.
În opinia completului, dispozițiile art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 (în vigoare din 15 septembrie 2017) nu pot fi interpretate în sensul împiedicării în anii 2019 și 2020 a actualizării cu indicele de inflație a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești stabilite ulterior, începând cu data de 15 septembrie 2017, cât timp actualizarea este prevăzută de art. 68^5 din Legea nr. 567/2004.
În preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a prevăzut că: „Potrivit legislației în vigoare, aceste categorii de pensii de serviciu se actualizează anual în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate“; în condițiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 prevede creșteri anuale semnificative ale salariilor, actualizarea pensiilor de serviciu în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat din care sunt suportate.
Prin urmare, s-a arătat că „în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echității și egalității de tratament între asigurații sistemului de pensii, dar și pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat se impune adoptarea unei soluții imediate, prin modificarea actelor normative cu caracter special care instituie categoria pensiei de serviciu“.
Ar rezulta astfel concluzia că, prin art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, intenția legiuitorului a fost de a elimina actualizarea pensiilor de serviciu în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, nu actualizarea cu rata medie anuală a inflației.
Pe de altă parte, se arată că eliminarea actualizării pensiilor de serviciu cu rata medie a inflației a fost expres prevăzută pentru anul 2021, conform art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, pentru anul 2022, conform art. XLIII alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, și pentru anul 2023, conform art. XVIII alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022.
Or, excepția este de strictă interpretare și aplicare, iar o derogare tacită de la regula actualizării cu rata medie anuală a inflației nu poate fi admisă.
Contestatoarea a arătat că este de acord cu sesizarea instanței supreme în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în sensul de a se stabili dacă art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 interzice sau nu actualizarea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 567/2004 cu rata medie anuală a inflației, aferentă anilor 2019 și 2020.
S-a susținut de către contestatoare că actualizarea efectivă a pensiei de serviciu cu indicele de inflație trebuie să se facă prin modificarea cuantumului pensiei nete cuvenite (de încasat) în sensul creșterii acesteia prin aplicarea ratei medii anuale a inflației pe anii 2019 și 2020.
O interpretare contrară ar face să se ajungă în situația în care dispozițiile art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 nu sar mai aplica niciodată, or norma legală trebuie interpretată în sensul în care trebuie să producă un efect, iar nu în sensul neaplicării ei.
Prin aplicarea indicelui de inflație, legiuitorul a avut în vedere adăugarea unei compensații corespunzătoare creșterii prețurilor, modificarea generală a costului vieții, a nivelului de trai real al pensionarilor, astfel că neaplicarea art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 i-ar lăsa pentru totdeauna pe pensionari la nivelul veniturilor obținute din pensie la data stabilirii acesteia, privându-i de compensația stabilită de legiuitor, ceea ce creează o discriminare față de ceilalți pensionari.
Ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 226/2020, nr. 130/2021 și nr. 168/2022 fac referire la neaplicarea actualizării pentru anii 2021, 2022 și 2023, dar pentru anii 2019 și 2020 nu există niciun act normativ care să suspende sau să deroge de la aplicarea art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privitoare la operațiunea de actualizare.
Susținerea intimatei potrivit căreia „drepturile de pensie stabilite înainte de această dată nu sunt plafonate la media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, în timp ce acelea stabilite după 15 septembrie 2017 sunt plafonate, întrucât acestea nu pot fi mai mari decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu“ este neîntemeiată, pentru că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu cuprinde vreo dispoziție legală care să limiteze aplicarea dispozițiilor art. II privind actualizarea cu indicele de inflație doar în privința pensiilor stabilite până la intrarea în vigoare a actului normativ.
Interpretarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a făcut eronat de către intimată, nefiind necesară elaborarea de acte normative noi ori modificarea legislației; dispozițiile art. II și IX din ordonanța de urgență nu se exclud reciproc, ele raportându-se la momente diferite; astfel, art. IX se referă la momentul stabilirii pensiei de serviciu, când pensia netă stabilită nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, în timp ce art. II are în vedere perioada ulterioară momentului stabilirii pensiei, interval în care pensia este supusă actualizării în condițiile legii.
Art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu derogă, ci vine în completarea Legii nr. 567/2004, care nu conține dispoziții în ceea ce privește „plafonarea“ pensiilor de serviciu actualizate. Aceste prevederi nu se opun în niciun fel actualizării în fiecare an a pensiei de serviciu cu rata medie anuală a inflației, așa cum precizează art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, text legal menținut prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.
Intimata nu a formulat un punct de vedere.
Într-o primă orientare se apreciază că dispozițiile art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu au împiedicat actualizarea pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești cu indicele de inflație pentru anii 2019 și 2020, conform art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004.
Plafonarea prevăzută de art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 vizează pensiile stabilite, între altele, în baza Legii nr. 567/2004, iar referirea la pensiile stabilite se impune a fi înțeleasă însă ca privind exclusiv momentul stabilirii pensiei, prin aplicarea algoritmului de calcul prevăzut de lege, nu momentul actualizării.
Dincolo de această diferențiere între cele două operațiuni, de stabilire a pensiei și de actualizare, este de reținut și un alt aspect, anume acela că actualizarea cu rata inflației nu interferează cu algoritmul de calcul al pensiei, ci are exclusiv rolul de a acoperi devalorizarea monedei naționale, prin indexarea cuantumului pensiei deja stabilite cu un anumit procent reprezentând rata inflației.
Legiuitorul a prevăzut eliminarea actualizării cu rata medie anuală a inflației în mod expres pentru anii 2021-2023, prin art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. XI alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și art. XVIII alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, astfel că, pentru anii în care nu s-a instituit o astfel de exceptare, este posibilă actualizarea pensiilor.
În acest sens sunt hotărârile judecătorești înaintate de Tribunalul Alba, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Neamț, Curtea de Apel București, Tribunalul Olt, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Ploiești și punctele de vedere teoretice înaintate de Tribunalul Teleorman, Curtea de apel Iași, Tribunalul Iași, Tribunalul Vaslui și Tribunalul Buzău.
Într-o doua orientare s-a susținut că dispozițiile art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au împiedicat actualizarea pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești cu indicele de inflație pentru anii 2019 și 2020, fiind înaintate o hotărâre neapelată și o alta nedefinitivă, pronunțate de Tribunalul Alba, și puncte de vedere teoretice de către Tribunalul Brașov, Tribunalul Ilfov și Tribunalul Constanța.
Se arată că, în lipsa unor dispoziții legale care să prevadă modalitatea concretă de actualizare a pensiilor de serviciu stabilite începând cu data de 15 septembrie 2017, actualizarea nu poate fi aplicată până la modificarea legislației și, în plus, că pentru anii 2021-2023 legiuitorul a statuat că pensia de serviciu nu se mai actualizează cu rata medie a inflației.
Curtea de Apel Cluj a înaintat o hotărâre judecătorească care nu privește problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări, iar curțile de apel Oradea, Pitești, Târgu Mureș, Suceava și Timișoara nu au identificat practică judiciară.
Ministerul Public a menționat că la nivelul Secției Judiciare nu se verifică în prezent practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării.
Prin deciziile nr. 502/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 5 noiembrie 2018, nr. 302/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 4 septembrie 2023, nr. 203/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 23 august 2024, și nr. 544/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1038 din 6 noiembrie 2020, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015 și dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblu, precum și cele ale art. IX, respectiv ale art. VII pct. 2 și 3 și ale art. X cu referire la art. VII pct. 3 și ale art. VII și art. VIII, în special, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Prin Decizia nr. 145/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 17 mai 2022, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. II alin. (6) din Legea nr. 130/2015 sunt neconstituționale și a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68^5 din Legea nr. 567/2004.
Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 și al art. IX și X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu împiedică, în privința pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017, acordarea pensiilor de serviciu nete actualizate, potrivit art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, cu rata medie anuală a inflației pentru anii 2019 și 2020.
Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ special care se completează cu dispozițiile de drept comun, prevăzute de art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă.
Potrivit art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile impune, contrar aprecierii greșite a instanței de trimitere, îndeplinirea mai multor cerințe, după cum urmează:
(i)sesizarea să fie formulată în cadrul unui proces dintre cele enumerate, limitativ, la art. 1, aflat în curs de judecată în primă instanță sau în calea de atac;
(ii)sesizarea să expună o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; și (iii) verificările să releve faptul că asupra chestiunii de drept respective instanța supremă nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
Încheierea de sesizare trebuie să cuprindă, totodată, și „motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“ [art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă].
Evaluând elementele sesizării pendinte, se constată îndeplinită cerința prevăzută de norma specială, tribunalul fiind învestit, conform legii, cu judecata în primă instanță a unui proces privind stabilirea și/sau plata pensiei actualizate.
Se constată îndeplinită și cerința privind existența unei chestiuni de drept reale, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, încheierea de sesizare expunând conținutul acesteia. Dificultatea chestiunii de drept rezidă în multiplele modificări legislative aduse prevederilor Legii nr. 567/2004, privitoare la stabilirea, acordarea și actualizarea pensiei de serviciu a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, între momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1197 din 14 decembrie 2004 și momentul abrogării și înlocuirii cu Legea nr. 11/2024, având aceeași titulatură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 12 ianuarie 2024, lege care este declarată neconstituțională, în ansamblul său, prin Decizia nr. 402 din 19 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 10 ianuarie 2025.
Chestiunea de drept cu privire la care s-au conturat indicii privind ivirea practicii neunitare are ca premisă divergența ivită la nivelul instanțelor judecătorești în legătură cu modalitatea de determinare a cuantumului net al pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești stabilite cu aplicarea art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, pe baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017, cuantum net rezultat în urma actualizării acestor pensii conform art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 în anii 2019 și 2020, astfel urmând a face obiectul prezentei decizii.
Se constată, totodată, că instanța supremă nu a statuat asupra chestiunii de drept și că nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
Art. 68 din Legea nr. 567/2004 a prevăzut, în redactarea sa inițială, acordarea pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și actualizarea în raport cu salariul de bază brut al personalului auxiliar în activitate, norma juridică fiind modificată și completată prin Legea nr. 17/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 19 ianuarie 2006, și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2007.
Prin art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, s-a dispus transformarea acestor pensii de serviciu în pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Prin urmare, pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești au fost recalculate în temeiul principiului contributivității și actualizate potrivit regulilor prevăzute de acest din urmă act normativ.
Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, act normativ ce a abrogat, prin art. 196 lit. f), și dispozițiile art. 68, art. 68^1 alin. (2) și ale art. 68^2-68^4 din Legea nr. 567/2004. Pensiile acordate personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești au fost stabilite, după această dată, pe principii contributive, după caz, actualizate, potrivit dispozițiilor Legii nr. 263/2010.
Ulterior, apreciind că se impune acordarea din nou a pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, legiuitorul a dispus în acest sens prin dispozițiile art. I și II din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, care a intrat în vigoare la 25 iulie 2015.
Prin art. I din Legea nr. 130/2015 s-a dispus completarea Legii nr. 567/2004, prin introducerea, după art. 68^4, a unui nou articol, art. 68^5, cu alineate de la (1) la (15), prin care legiuitorul a precizat și criteriile de calcul al pensiilor de serviciu acordate acestei categorii de personal.
În acest sens sunt și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 502/2018 potrivit cărora: „(...) Curtea constată că, odată cu acordarea din nou a beneficiului dreptului la pensie de serviciu, Legea nr. 130/2015 a stabilit totodată și condițiile în care acesta se acordă. Contrar celor susținute de autorul excepției, însă, aceste dispoziții nu reprezintă o repunere în fondul activ al legislației a dispozițiilor abrogate ale art. 68 din Legea nr. 567/2004, ci o reglementare nouă, de sine stătătoare, care își produce efectele de la intrarea sa în vigoare pentru viitor.“ (paragraful 22).
Art. 68^5 alin. (10), nou-introdus în cuprinsul Legii nr. 567/2004, prevede următoarele: „Pensiile de serviciu și pensiile de urmaș prevăzute de prezenta lege se actualizează, din oficiu, în fiecare an, odată cu modificările valorii punctului de pensie, cu procentul corespunzător ratei inflației utilizat la stabilirea valorii punctului de pensie, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.“
În considerarea conținutului normativ al textului, rezultă că norma de drept instituie regula actualizării pensiilor de serviciu stabilite potrivit Legii nr. 567/2004, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 130/2015.
Cât privește cuantumul net al pensiei actualizate, rezultă că legiuitorul nu a reglementat prin norma de drept o limită valorică maximă ce nu poate fi depășită, ci doar o limită valorică minimă, sub care pensia netă actualizată nu poate fi redusă, reprezentată de valoarea pensiei în plată.
Dispozițiile art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 au fost modificate, ulterior, prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2017, după cum se va arăta în cele ce succedă, și, mai apoi, abrogate prin art. 276 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 11/2024.
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, legiuitorul delegat a adoptat două categorii de măsuri privind pensiile de serviciu stabilite pe baza mai multor acte normative, printre care și Legea nr. 567/2004, după cum urmează: a stabilit un alt indicator, unic, pentru actualizarea acestora (art. I-VIII) și, distinct, a stabilit o limită valorică maximă privind cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017 (art. VIII-X).
Rațiunea adoptării acestor măsuri este indicată în preambulul ordonanței de urgență, anume în scopul atenuării discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari, determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este mai mare față de pensia medie din sistemul public de pensii, în considerarea faptului că se actualizează anual în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, aspect de natură să producă „efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate“, în condițiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 prevede creșteri anuale semnificative ale salariilor.
Prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, legiuitorul delegat a modificat dispozițiile art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, după cum urmează: „Pensia de serviciu se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.“
Statuând în sensul celor de mai sus, legiuitorul delegat a reconfirmat regula actualizării pensiilor de serviciu acordate personalului auxiliar al instanțelor judecătorești conform art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, stabilind un nou indicator în acest scop, anume rata medie anuală a inflației.
Prin modificarea adusă prin ordonanța de urgență dispozițiilor art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, legiuitorul delegat nu a instituit o limită valorică maximă privind cuantumul net al pensiei de serviciu rezultate în urma actualizării cu noul indicator, ci a menținut limita valorică minimă prevăzută de textul de lege în forma avută anterior modificării.
Prin art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, normă juridică proprie acesteia, legiuitorul delegat a prevăzut următoarele: „(1) Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor (...) Legii nr. 567/2004 (...) nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, respectiv al indemnizației pentru limită de vârstă.“ (s.n.)
La alin. (2) și (3) au fost definiți parametrii necesar a fi calculați pentru stabilirea limitei valorice maxime prevăzute la alin. (1), anume, pensia de serviciu netă, ca reprezentând pensia de serviciu în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, și venitul net, ca reprezentând venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu din care s-au dedus contribuțiile sociale obligatorii și impozitul pe venit.
Potrivit art. X din ordonanța de urgență, prevederile art. IX alin. (1) au intrat în vigoare la 15 septembrie 2017, iar, conform art. VIII, cererile de pensionare înregistrate și nesoluționate până la data de 15 septembrie 2017 „se soluționează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii și asigurări sociale“ (s.n.).
În considerarea conținutului normativ al textului, rezultă că, prin dispozițiile legale menționate, legiuitorul nu a instituit o modalitate diferită de stabilire a pensiei de serviciu a personalului auxiliar al instanțelor judecătorești, alta decât cea prevăzută de Legea nr. 567/2004, așa că, și după intrarea în vigoare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, aceste pensii s-au stabilit pe baza algoritmului bazat pe vârstă și vechime prevăzut la art. 68^5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 567/2004, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 130/2015.
Prin norma prevăzută la art. IX alin. (1) din ordonanța de urgență, legiuitorul delegat a derogat de la regula plății integrale a cuantumului net al acestor pensii de serviciu, statuând că pensiile nete stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu data intrării în vigoare a normei, 15 septembrie 2017, se vor acorda într-un cuantum net redus la limita valorică maximă, reprezentată de media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu.
Instituind o derogare de la regula generală privind plata integrală a cuantumului net al pensiilor de serviciu, norma de drept prevăzută de art. IX alin. (1) din ordonanța de urgență este o normă specială care se aplică doar în cazul expres și limitativ prevăzut de către legiuitor, anume în cazul stabilirii pensiilor de serviciu solicitate prin cererile de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017.
Calificarea ca normă specială a art. IX se impune în evaluarea atât a conținutului normativ al dispoziției alin. (1) al normei, prin care se instituie limita valorică maximă ce nu poate fi depășită de cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017, cât și a dispozițiilor alin. (2) și (3) ale normei, care definesc parametrii pe baza cărora se determină limita valorică prevăzută la alin. (1), parametri ce se calculează la momentul deschiderii dreptului la pensie al titularilor acestor cereri.
Cât privește actualizarea, se constată că legiuitorul delegat nu a derogat în privința acestor pensii de serviciu de la regula generală de actualizare prevăzută de art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, prin instituirea unei limite valorice maxime privind cuantumul net al pensiei rezultate în urma actualizării.
Opțiunea legiuitorului delegat privind aplicarea regulii generale în materie de actualizare se regăsește la art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, prin care s-a modificat doar indicatorul prevăzut la art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, menținându-se limita valorică minimă sub care pensia netă actualizată nu poate fi redusă.
Prin urmare, stabilite fiind în baza Legii nr. 567/2004, concluzia logică care se impune este că pensiile de serviciu stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017, asemenea acelora stabilite în baza cererilor înregistrate anterior acestei date, se actualizează în condițiile și limitele prevăzute de art. 68^5 alin. (10) din lege, modificat prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.
În aceste sens sunt și considerentele Deciziei nr. 544/2020, prin care, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII și art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea Constituțională a reținut că, în privința actualizării pensiilor de serviciu, sunt valabile dezlegările din jurisprudența sa anterioară prin care a statuat că, „întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare“ (paragraful 26).
Actualizarea cu rata medie anuală a inflației a sumelor de bani stabilite, potrivit legii, cu titlu de pensie publică sau de serviciu, datorate de stat pensionarului pe toată durata vieții sale, urmărește, de altminteri, conservarea, la data efectuării plății, a valorii reale a obligației bănești ce incumbă statului (prin menținerea la aceeași putere de cumpărare) și contracararea, astfel, a consecințelor negative ale procesului inflaționist ce conduce la deprecierea monedei naționale.
Rezultă că scopul urmărit prin actualizarea cu indicatorul menționat a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar al instanțelor judecătorești, potrivit art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, corespunde scopului urmărit prin adoptarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, atenuarea discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari generate de actualizarea pensiilor de serviciu cu majorarea salariului personalului aflat în activitate, fapt ce poate explica absența unei derogări de la regula generală de actualizare în privința pensiilor stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017.
Interpretarea potrivit căreia pensiile de serviciu stabilite în baza cererilor de pensionare mai sus arătate se impun a fi plătite, și în urma actualizării, în cuantumul net calculat la momentul stabilirii lor, argumentată prin omisiunea legiuitorului de a reglementa, prin prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, o derogare și de la regula actualizării pensiilor de serviciu prevăzute de art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, prin stabilirea unui algoritm de actualizare a limitei valorice indicate la alin. (1) și a parametrilor indicați la alin. (2) și (3) prevăzuți de norma specială de la art. IX, nu ține seama nici de situația reglementată expres prin norma specială și nici de situația neprevăzută de lege (limitarea cuantumului net maxim al pensiei actualizate) pentru care se urmărește aplicarea, prin analogie, a normei speciale, fapt interzis prin art. 10 din Codul civil.
Prin urmare, interpretarea și argumentele expuse nu pot fi primite, pe de o parte, pentru că legiuitorul nu a pus în legătură pe criterii de proporționalitate prevederile art. II, prin care a modificat art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, cu cele ale art. IX alin. (1), normă proprie Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, de strictă interpretare și aplicare, și, pe de altă parte, pentru că au ca rezultat înlăturarea de la aplicare, în integralitate, a prevederilor art. 68^5 alin. (10), așa cum au fost modificate prin art. II din ordonanța de urgență, în privința pensiilor de serviciu stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017, ceea ce, potrivit art. 9 alin. (3) din Codul civil, nu este permis instanței de judecată, care are a interpreta legea în scopul aplicării ei în cazul dedus judecății.
Interpretarea teleologică, sistematică și logică a normelor de drept examinate în precedent impune, dimpotrivă, concluzia potrivit căreia, în absența unei derogări de la regula generală de actualizare, pensiile de serviciu stabilite în baza cererilor de pensionare formulate începând cu 15 septembrie 2017 se actualizează în anii 2019-2020 cu rata medie anuală a inflației, potrivit art. 68^5 alin. (10) din lege, fără vreo limită valorică maximă cât privește cuantumul net al pensiei rezultate în urma actualizării.
Concluzia enunțată se impune și în considerarea conduitei legiuitorului care a derogat, expres, începând cu anul 2021, de la regula actualizării pensiilor de serviciu stabilite potrivit Legii nr. 567/2004, după cum urmează a se arăta.
Potrivit art. VIII alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1332 din 31 decembrie 2020, legiuitorul delegat a statuat, prin derogare de la art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, că „în anul 2021 pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației“.
În același sens sunt și prevederile art. XI alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. XVIII alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. XLI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, prin care legiuitorul a statuat, tot prin derogare de la dispozițiile art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, că pensiile de serviciu stabilite potrivit acestei legi nu se actualizează nici în anii 2022-2024.
Rezultă, astfel, că obligația de actualizare a pensiilor de serviciu acordate personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, indiferent de temeiurile stabilirii acestora, a subzistat în sarcina statului în perioada 2019-2020, în condițiile și limitele prevăzute de art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:
Admite sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui - Secția civilă.
În interpretarea și aplicarea art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 și ale art. IX și X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, stabilește că:
Prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu împiedică, în privința pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017, acordarea pensiilor de serviciu nete actualizate, potrivit art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, cu rata medie anuală a inflației pentru anii 2019 și 2020.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 ianuarie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
