Decizie nr. 1 din 22 noiembrie 2000

*)Traducere.

Comitetul mixt,

având în vedere Protocolul B la Acordul dintre România şi statele A.E.L.S., semnat la Geneva la 10 decembrie 1992, denumit în cele ce urmează acord, referitor la definirea conceptului de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă, amendat prin deciziile nr. 1/1997, nr. 2/1998 şi nr. 1/1999 ale Comitetului mixt România - A.E.L.S.,

luând nota de faptul ca unele prevederi aplicate în cadrul sistemului de cumul european trebuie amendate pentru a fi în concordanta cu evolutiile în plan juridic şi luând în considerare lipsa anumitor materiale din cadrul acestor zone de comerţ liber,

luând nota de faptul ca amendamentele de mai jos sunt bazate pe un acord realizat la "intalnirea celor 30 de tari" desfăşurată în contextul sistemului de cumul paneuropean,

având în vedere prevederile art. 32 din acord, care împuterniceşte Comitetul mixt sa amendeze prevederile Protocolului B la acord,

decide:

1.Expresia "unităţi de cont" din tabela Conţinut (articolul 30), în articolele 21(1) b) şi 26(3), se înlocuieşte cu expresia "euro".

2.La articolul 1, litera i) va avea următorul cuprins:

i)<> va fi considerată preţul de uzina al produsului din care se scade valoarea în vama a fiecăruia dintre materialele încorporate care sunt originare din alte tari la care se face referire în art. 4 sau, în cazul în care valoarea în vama nu este cunoscută sau nu poate fi determinata, primul preţ verificabil plătit pentru materiale într-un stat parte.

3.La articolul 1, litera n) va avea următorul cuprins:

n)<> înseamnă moneda unica a Uniunii Monetare Europene.

4.Articolul 7 va avea următorul cuprins:

Articolul 7Operaţiuni de prelucrare sau transformare insuficiente

1.Fără a prejudicia paragraful 2, următoarele operaţiuni sunt considerate ca prelucrari sau transformări insuficiente pentru a conferi statutul de produse originare, indiferent dacă cerinţele art. 6 sunt îndeplinite:

a)operaţiuni pentru asigurarea păstrării în bune condiţii a produselor în timpul transportului şi depozitarii;

b)desfacerea şi asamblarea pachetelor;

c)spalare, curatare, îndepărtarea prafului, a oxidului, a uleiului, a vopselelor sau a altor acoperitori;

d)călcarea sau presarea textilelor;

e)simpla vopsire şi operaţiuni de lustruire;

f)cojirea, albirea parţială sau totală, lustruirea şi glazurarea cerealelor şi orezului;

g)operaţiuni de colorare a zahărului sau de formare a bucatilor de zahăr;

h)înlăturarea pielitei, scoaterea samburilor şi cojirea fructelor, nucilor şi legumelor;

i)ascutirea, simpla macinare sau zdrobire ori simpla tăiere;

j)cernerea, trierea, sortarea, clasificarea, încadrarea, imbinarea (inclusiv alcătuirea seturilor de articole);

k)simpla imbuteliere în sticle, flacoane, introducerea în cutii de conserve, ambalarea în saci, cutii, lăzi, fixarea pe plansete sau panouri şi orice alte operaţiuni simple de ambalare;

l)aplicarea sau imprimarea de mărci, etichete, embleme şi alte semne distinctive pe produse sau ambalajele acestora;

m)simplul amestec de produse, chiar din categorii diferite;

n)simpla asamblare a părţilor de articole pentru a constitui un articol complet sau dezasamblarea produselor în părţi;

o)cumulul a doua sau mai multe operaţiuni dintre cele specificate în subparagrafele a)-n);

p)sacrificarea animalelor.

2.Toate operaţiunile realizate în statele A.E.L.S. sau în România asupra unui anumit produs vor fi considerate împreună atunci când se determina dacă prelucrarea sau transformarea suferită de acel produs urmează să fie considerată ca insuficienta în sensul paragrafului 1.

3.La articolul 15 paragraful 6, ultimul alineat va avea următorul cuprins:

Prevederile acestui paragraf se vor aplica până la data de 31 decembrie 2001.

4.Următorul articol 20a) va fi introdus după articolul 20 şi o referire despre acest articol va fi adăugată şi în tabela Conţinut:

Articolul 20a)

Separarea contabila

1.În cazul în care apar costuri considerabile sau dificultăţi materiale în timpul operaţiunilor de păstrare a stocurilor separate de materiale originare şi neoriginare, care sunt identice şi interschimbabile, autorităţile vamale, la cererea scrisă a celor în cauza, pot sa autorizeze asa-numita "separare contabila", metoda utilizata pentru administrarea acestor stocuri.

2.Aceasta metoda trebuie să fie apta să asigure ca pentru o perioadă de referinţa specifică numărul produselor obţinute care pot fi considerate <> este acelaşi cu cel al produselor care ar fi putut fi obţinute în cazul în care ar fi existat o separare fizica a stocurilor.

3.Autorităţile vamale pot acorda o astfel de autorizaţie, supusă oricăror condiţii considerate corespunzătoare.

4.Aceasta metoda este înregistrată şi se aplică pe baza principiilor generale contabile aplicabile în ţara în care produsul a fost fabricat.

5.Beneficiarul acestei facilităţi poate emite sau solicita dovada de origine, după caz, pentru cantitatea de produse care pot fi considerate <>. La solicitarea autorităţilor vamale beneficiarul va furniza o declaraţie referitoare la modul în care au fost administrate cantităţile.

6.Autorităţile vamale vor monitoriza utilizarea autorizaţiei, pe care o vor putea retrage oricând în cazul în care beneficiarul nu o utilizează corespunzător sau nu îndeplineşte oricare dintre celelalte condiţii menţionate în acest protocol.

7.La articolul 22 paragraful 1 prima propozitie, după cuvântul "exportator" se introduc cuvintele "la care se face referire în continuare ca <>".

8.Articolul 30 va avea următorul cuprins:

Articolul 30Sumele exprimate în euro

1.În scopul aplicării prevederilor art. 21(1) b) şi 26(3), în cazurile în care produsele sunt facturate în alta moneda decât euro, sumele exprimate în monedele naţionale ale ţărilor la care se face referire în art. 3 şi 4, echivalente cu sumele exprimate în euro, vor fi fixate anual de fiecare ţara în cauza.

2.Un transport va beneficia de prevederile art. 21(10)b) sau 26(3), cu referire la moneda în care este emisă factura, în conformitate cu suma fixată de ţara în cauza.

3.Sumele ce vor fi utilizate, în orice moneda naţionala data, vor reprezenta echivalentul în acea moneda al sumelor exprimate în euro din prima zi lucrătoare a lunii octombrie şi se vor aplica începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. Statele A.E.L.S. sau România vor notifica tuturor ţărilor vizate sumele respective.

4.O ţara poate rotunji, în plus sau în minus, suma rezultată în urma conversiei în moneda naţionala a unei sume exprimate în euro. Suma rotunjita însă nu trebuie să difere de suma rezultată în urma conversiei cu mai mult de 5%.

O ţara poate menţine neschimbata o sumă în moneda naţionala, echivalenta unei sume exprimate în euro, dacă la momentul corectării anuale prevăzute la paragraful 3 conversia acestei sume, înaintea oricărei rotunjiri, conduce la o creştere mai mica de 15% a sumei respective exprimate în echivalentul monedei naţionale. Echivalentul în moneda naţionala poate rămâne neschimbat dacă conversia va rezultă într-o descrestere a acelei valori echivalente.

5.Sumele exprimate în euro vor fi revazute de Comitetul mixt la cererea oricărui stat parte. La realizarea acestei revizuiri Comitetul mixt va avea în vedere menţinerea efectelor limitelor respective în termeni reali. În acest scop se poate hotărî modificarea sumelor exprimate în euro.

9.În anexa nr. II la Protocolul B, regulile de la poziţiile 5309, 5311, 5602 şi de la capitolul 57 vor fi înlocuite cu:

10.Aceasta decizie va intra în vigoare la 1 ianuarie 2001.

11.Secretariatul General al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb va depune textul acestei decizii la statul depozitar.