Regulament din 24 august 2016

Articolul 1

Sunt instituţii din comunitate în sensul art. 2 lit. a) din Lege următoarele:

a)autorităţile şi instituţiile publice, altele decât cele direct responsabile de asigurarea punerii în executare a pedepselor sau măsurilor neprivative de libertate, precum: instituţiile administraţiei publice, unităţile şi instituţiile de învăţământ, precum şi spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, unităţile medicale, instituţiile sau lăcaşurile de cultură sau de cult;

b)asociaţiile, fundaţiile şi societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute la art. 21 din Lege şi abilitate potrivit procedurii prevăzute la art. 20 din Lege.

Articolul 2

Persoanele juridice de drept public sau de drept privat competente să pună în executare sau, după caz, să supravegheze executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri neprivative, dispuse de organele judiciare, sau a unora dintre acestea sunt, după cum urmează:

A. în cazul persoanelor fizice:

1.inspectoratul judeţean de poliţie, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, cel în care îşi are locuinţa persoana faţă de care s-a dispus una dintre măsurile prevăzute la art. 1 din Lege - pentru interzicerea dreptului de a deţine, de a purta şi de a folosi orice categorie de arme, pentru interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanţă, pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice stabilite de instanţă, pentru interzicerea dreptului de a comunica cu victima ori cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracţiunea sau cu alte persoane stabilite de instanţă ori de a se apropia de acestea;

2.inspectoratele judeţene de poliţie, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a căror circumscripţie se află localităţile vizate de interdicţie - pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite localităţi stabilite de instanţă, respectiv cele din circumscripţia în care îşi au domiciliul sau locuinţa victima sau persoanele stabilite de instanţă faţă de care s-a dispus interdicţia de a comunica sau de a se apropia de acestea, precum şi inspectoratul judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are locuinţa condamnatul, pentru situaţiile în care victima sau persoanele stabilite de instanţă nu domiciliază în aceeaşi circumscripţie cu acesta;

3.primăria de la domiciliul, precum şi, dacă este cazul, cea de la locuinţa persoanei condamnate - pentru interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, respectiv pentru interzicerea dreptului de a alege;

4.serviciul public de asistenţă socială de la nivelul comunei, oraşului sau municipiului, în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul, precum şi, dacă este cazul, cel în care îşi are locuinţa condamnatul - pentru interzicerea drepturilor părinteşti, respectiv pentru interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator;

5.direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul, precum şi, dacă este cazul, cea în care îşi are locuinţa condamnatul - pentru interzicerea drepturilor părinteşti;

6.Inspectoratul General al Poliţiei Române - pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, respectiv pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă, când acestea se află în afara circumscripţiei în care îşi are domiciliul sau locuinţa persoana faţă de care s-a dispus una dintre măsurile prevăzute la art. 1 din Lege;

7.Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date - pentru interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, pentru interzicerea dreptului de a alege, respectiv pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite localităţi;

8.Inspectoratul General pentru Imigrări - pentru interzicerea dreptului de a alege, în cazul cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, pentru interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, respectiv pentru interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României;

9.Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră - pentru interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, precum şi pentru interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României;

10.Direcţia Generală de Paşapoarte - pentru interzicerea dreptului cetăţenilor români de a părăsi teritoriul României;

11.Departamentul consular al Ministerului Afacerilor Externe - pentru interzicerea dreptului de a alege, în cazul în care persoana locuieşte în străinătate;

12.Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici - pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

13.instituţia în cadrul căreia cel condamnat exercită o funcţie - pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

14.Secretariatul General al Guvernului ori structura administraţiei publice centrale în subordinea căreia este organizată instituţia în cadrul căreia cel condamnat îşi exercită funcţia - pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

15.persoana juridică în cadrul căreia persoana exercită funcţia, profesia, meseria sau activitatea, precum şi, dacă este cazul, persoana juridică care asigură organizarea şi coordonarea exercitării profesiei sau activităţii ori autoritatea care a învestit-o cu exercitarea unui serviciu de interes public - pentru interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, respectiv persoana fizică în sarcina căreia sunt încredinţate unele măsuri de supraveghere;

16.comandantul unităţii militare în a cărei evidenţă este luată persoana condamnată, respectiv centrul militar judeţean sau zonal de la domiciliul condamnatului - pentru punerea în executare a pedepsei degradării militare;

17.cotidianul local sau naţional desemnat de judecător - pentru punerea în executare a pedepsei complementare a publicării hotărârii de condamnare;

B. în cazul persoanelor juridice:

1.Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, pentru cazul în care persoana juridică respectivă este societate, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul comerţului computerizat pentru persoane juridice şi persoane fizice;

2.Ministerul Justiţiei, pentru cazul în care persoana juridică se încadrează în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial - asociaţii, fundaţii şi federaţii;

3.Tribunalul Bucureşti, pentru cazul partidelor, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul partidelor politice;

4.judecătoria în circumscripţia căreia îşi are sediul sindicatul, pentru cazul în care acesta se încadrează în prevederile Legii dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul special;

5.judecătoria în circumscripţia căreia îşi are sediul societatea, pentru cazul în care aceasta se încadrează în prevederile Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările ulterioare, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul societăţilor agricole;

6.instituţia sau autoritatea publică competentă cu înregistrarea activităţii respective, pentru persoanele juridice înfiinţate prin acte normative;

7.Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Banca Naţională a României şi Autoritatea de Supraveghere Financiară, în cazul în care persoana juridică a fost condamnată pentru săvârşirea unor infracţiuni privind spălarea banilor ori finanţarea actelor de terorism;

8.inspectoratul judeţean de poliţie, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui circumscripţie se află sediul persoanei juridice, pentru a verifica respectarea interdicţiei dispuse;

9.organul care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice, respectiv organul care a înregistrat persoana juridică - pentru pedeapsa dizolvării;

10.organul de poliţie în a cărui circumscripţie se află punctele de lucru ale persoanei juridice, pentru pedeapsa suspendării activităţii sau unei activităţi, respectiv pentru pedeapsa închiderii unui punct de lucru;

11.administratorul sistemului electronic de achiziţii publice, pentru pedeapsa interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice;

12.lichidatorul desemnat din Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, respectiv un expert judiciar din lista nominală cuprinzând experţii tehnici judiciari;

13.organul de poliţie în circumscripţia căruia se află locul unde urmează a se face afişarea, în vederea verificării îndeplinirii obligaţiei de afişare a hotărârii de condamnare;

C. în cazul persoanelor fizice, când se dispune executarea pedepselor şi măsurilor neprivative de libertate menţionate la art. 1 lit. d)-f) şi la art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege:

1.instituţia din comunitate în care urmează a avea loc cursul de pregătire şcolară sau de calificare profesională;

2.instituţia din comunitate în care urmează a se desfăşura munca neremunerată în folosul comunităţii;

3.instituţia în care urmează a avea loc controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală;

4.instituţia din comunitate căreia îi este încredinţată supravegherea executării unor măsuri educative neprivative de libertate;

5.instituţia din comunitate în care urmează a se desfăşura un program de reintegrare socială;

D. în cazul persoanelor fizice sau juridice, când se dispune renunţarea la urmărirea penală:

1.grefierul desemnat de procurorul general sau de prim-procurorul parchetului, pentru ţinerea la zi a evidenţei punerii în executare a obligaţiilor dispuse şi informarea periodică a procurorilor de caz cu privire la acestea;

2.organul de poliţie în circumscripţia căruia se află instituţia unde se prestează munca neremunerată în folosul comunităţii, pentru cazul în care procurorul încredinţează acestuia, potrivit legii, verificarea modului de îndeplinire a acestei obligaţii;

3.organul de poliţie, pentru emiterea procesului-verbal de consemnare a executării obligaţiei de a cere public scuze persoanei vătămate;

4.instituţia din comunitate în cadrul căreia urmează a se desfăşura munca în folosul comunităţii ori programul de consiliere;

E. în cazul persoanelor fizice, când se dispune controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauţiune:

1.grefierul anume desemnat de procurorul general sau de prim-procurorul parchetului, pentru ţinerea la zi a evidenţei punerii în executare a obligaţiilor dispuse şi informarea periodică a procurorilor de caz cu privire la acestea;

2.organul de poliţie în circumscripţia căruia domiciliază sau locuieşte persoana în cauză;

3.Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în România;

4.Inspectoratul General pentru Imigrări, pentru cetăţenii străini faţă de care s-a impus interdicţia de a nu depăşi o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia, în cazul în care această limită se referă la teritoriul României;

5.Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, pentru persoanele faţă de care s-a dispus interdicţia de a nu depăşi o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia, în cazul în care această limită se referă la teritoriul României;

6.Direcţia Generală de Paşapoarte, în cazul cetăţenilor români faţă de care s-a dispus interdicţia de a nu depăşi o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia, în cazul în care această limită se referă la teritoriul României;

7.organul de poliţie în raza căruia domiciliază sau locuieşte inculpatul, pentru obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, date prin lege în competenţa acestui organ;

8.instituţia sanitară în care urmează a se efectua tratamentul, pentru obligaţia de a se supune unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării, prevăzută la art. 215 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare;

9.banca sau băncile la care inculpatul are deschise conturi, pentru obligaţia de a nu emite cecuri, prevăzută la art. 215 alin. (2) lit. k) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 3

(1)Coordonarea, supravegherea şi controlul executării pedepselor şi măsurilor neprivative de libertate menţionate la art. 1 lit. d)-f) şi la art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege se realizează de către serviciul de probaţiune.

(2)În funcţie de pedepsele şi măsurile neprivative de libertate prevăzute la art. 1 lit. d)-f) şi la art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege, serviciul de probaţiune poate încredinţa supravegherea executării măsurilor şi obligaţiilor dispuse de instanţă unor instituţii din comunitate dintre cele incluse în baza de date constituită la nivel naţional potrivit art. 20 alin. (6) din Lege şi menţionate la art. 2 lit. C. (3) Instituţiile de învăţământ, respectiv instituţiile de pregătire şi formare profesională şi conţinutul cursurilor organizate de acestea se stabilesc prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

Articolul 4

(1)În termen de 15 zile de la primirea dispoziţiilor transmise de judecătorul delegat cu executarea, procurorul sau, după caz, instituţiile şi persoanele prevăzute la art. 2, au obligaţia de a lua măsurile necesare pentru punerea în executare şi să informeze judecătorul delegat cu executarea cu privire la aceste aspecte.

(2)În cazul în care una dintre instituţiile din comunitate căreia serviciul de probaţiune i-a încredinţat, prin decizie, organizarea, desfăşurarea, verificarea sau supravegherea măsurilor şi obligaţiilor dispuse de instanţă, nu poate participa la realizarea atribuţiilor stabilite din motive neimputabile acesteia, consilierul de probaţiune emite o nouă decizie către o altă instituţie din baza de date constituită la nivel naţional, potrivit art. 20 alin. (6) din Lege, revocând decizia iniţială.

(3)În cel mult 15 zile de la data încetării sarcinilor ce le revin, instituţiile menţionate la art. 2 au obligaţia de a informa, după caz, judecătorul delegat, procurorul, respectiv consilierul de probaţiune, cu privire la modul în care s-a desfăşurat executarea.

(4)Pe durata executării pedepselor accesorii şi complementare, instituţiile şi persoanele prevăzute la art. 2 au obligaţia de a răspunde solicitărilor şi verificărilor realizate de judecătorul delegat cu executarea.

(5)În cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, acordarea de către organele abilitate desemnate cu supravegherea, de permisiuni în executarea pedepselor complementare prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. l)-o) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare se comunică şi serviciului de probaţiune competent teritorial.

Articolul 5

Pentru cazul în care s-a dispus interzicerea dreptului de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice stabilite de instanţă, inspectoratul judeţean de poliţie, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, cel în care îşi are locuinţa, persoana faţă de care s-a dispus una dintre măsurile prevăzute la art. 1 din Lege, va transmite o copie de pe dispozitivul hotărârii structurii de jandarmerie competente teritorial, care va proceda potrivit propriilor competenţe legale. Pentru interzicerea dreptului de a se afla la anumite manifestări sportive, culturale ori alte adunări publice, Inspectoratul General al Poliţiei Române transmite copia de pe dispozitivul hotărârii Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Articolul 6

(1)În aplicarea art. 11 alin. (1) din Lege, informarea persoanei aflate în executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri neprivative de libertate prevăzute de art. 1 lit. d)-f) şi art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege, care nu vorbeşte sau nu înţelege limba română, nu se poate exprima sau are o dizabilitate care îi afectează capacitatea de înţelegere şi comunicare, se face într-o limbă sau printr-un limbaj pe care aceasta îl înţelege ori prin utilizarea altor mijloace sau formate adaptate de comunicare, printr-un traducător, interpret autorizat, interpret de limbaj mimico-gestual sau un alt specialist, plătit din bugetul de stat, prin bugetul Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

(2)În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, în cazul cetăţenilor români care aparţin unei minorităţi naţionale, informarea persoanei aflate în executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri neprivative de libertate prevăzute la art. 1 lit. d)-f) şi art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege, care nu vorbeşte sau nu înţelege limba română ori nu se poate exprima, cu privire la conţinutul pedepsei sau măsurii dispuse, precum şi cu privire la principalele acte efectuate în procedura de executare a acestora, se face în limba maternă a acestora, la cererea persoanei, prin intermediul unui traducător sau interpret autorizat ori prin intermediul unui interpret de limbaj mimico-gestual, plătit din bugetul de stat, prin bugetul Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

(3)Informarea prevăzută la alin. (1) şi (2) se poate realiza în condiţiile prevăzute la alin. (4) şi (5), cu acordul persoanei, de către un consilier de probaţiune sau, după caz, de către reprezentantul autorităţii responsabile de punerea în executare a sancţiunilor sau măsurilor, care cunoaşte limba sau limbajul utilizat de către persoana în cauză sau care dispune de mijloace şi formate de comunicare accesibile persoanei supravegheate.

(4)În cadrul primei întrevederi cu persoana aflată în executarea unei pedepse sau măsuri neprivative de libertate, consilierul de probaţiune sau responsabilul autorităţii este obligat să o întrebe cu privire la limba în care persoana preferă să desfăşoare corespondenţa şi/sau comunicarea, prezentându-i posibilităţile de realizare a informării prevăzute la alin. (1)-(3), consemnând despre acestea într-un proces-verbal.

(5)În temeiul opţiunii exprimate de către persoana prevăzută la alin. (4), consilierul de probaţiune contactează, după caz, un traducător, un interpret autorizat, un interpret mimico-gestual sau utilizează un limbaj ori mijloace sau formate de comunicare accesibile persoanelor supravegheate, respectiv consemnează acceptarea corespondenţei şi a comunicării prin intermediul altor consilieri de probaţiune ori prin intermediul reprezentanţilor autorităţilor responsabile.

(6)Consilierul de probaţiune sau reprezentantul autorităţii responsabile informează persoana de cetăţenie străină despre posibilitatea de a lua legătura cu reprezentanţii diplomatici şi o sprijină în vederea contactării acestora.

(7)Prevederile alin. (1)-(6) se aplică în mod corespunzător şi pentru executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri neprivative de libertate prevăzute de art. 1 lit. b), c), g)-i) din Lege, cheltuielile ocazionate fiind plătite din bugetul Ministerului Justiţiei.

Articolul 7

(1)Costurile pe care le presupune executarea pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri prevăzute la art. 1 din Lege se suportă din bugetul de stat, distinct, prin bugetul instituţiilor publice implicate, prin raportare la specificul activităţii şi contribuţia fiecăreia dintre instituţii în desfăşurarea procesului penal sau în executarea măsurilor şi obligaţiilor dispuse.

(2)În aplicarea art. 54 alin. (4), art. 57 alin. (2), art. 70 alin. (4) şi a art. 77 alin. (2) din Lege, precum şi în aplicarea art. 272 alin. (2) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se procedează în mod corespunzător, potrivit alin. (1).

(3)În aplicarea art. 13 din Lege, pentru executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri prevăzute de art. 1 lit. d)-f) şi art. 23 alin. (1) lit. a) din Lege, dacă pe parcursul executării acestora este necesară efectuarea de către persoană a unor cheltuieli, achitarea unor taxe sau contribuţii, iar persoana în cauză nu dispune de mijloace băneşti suficiente, aceasta poate solicita în scris ca taxele, cheltuielile sau contribuţiile să fie suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

(4)În cazul prevăzut la alin. (3), persoana care doreşte suportarea cheltuielilor intervenite cu executarea de către Direcţia Naţională de Probaţiune întocmeşte o cerere prin care arată că se încadrează în prevederile art. 13 alin. (2) din Lege.

(5)Cererea prevăzută la alin. (4) se depune împreună cu înscrisurile doveditoare prevăzute la art. 13 alin. (2) din Lege la serviciul de probaţiune competent sau, după caz, la autoritatea responsabilă, care o înaintează Direcţiei Naţionale de Probaţiune, împreună cu un referat cuprinzând propunerea de admitere sau respingere a cererii.

(6)Compartimentul de specialitate din cadrul Direcţiei Naţionale de Probaţiune constată că persoana nu are mijloace băneşti suficiente şi dispune acoperirea cheltuielilor cu executarea din bugetul Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

(7)Categoriile de cheltuieli, taxe sau contribuţii care pot fi suportate, potrivit art. 13 din Lege, de la bugetul de stat, prin bugetul Direcţiei Naţionale de Probaţiune se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.

(8)În aplicarea art. 13 din Lege, pentru executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri prevăzute de art. 1 lit. a-c) şi g)-i) din Lege, dacă pe parcursul executării acestora este necesară efectuarea de către persoană a unor cheltuieli, achitarea unor taxe sau contribuţii, iar persoana în cauză nu dispune de mijloace băneşti suficiente, aceasta poate solicita în scris ca taxele, cheltuielile sau contribuţiile să fie suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei.

Articolul 8

(1)Constituie neîndeplinire a atribuţiilor stabilite în sarcina instituţiilor din comunitate şi se sancţionează potrivit art. 19 alin. (1) din Lege şi următoarele fapte săvârşite în executarea dispoziţiilor primite de la consilierul de probaţiune:

a)refuzul nejustificat al persoanei juridice de drept public de a organiza desfăşurarea unor activităţi ce nu implică cheltuieli, precum şi refuzul persoanei juridice de drept privat de a desfăşura activităţile pentru care a fost abilitată;

b)refuzul nejustificat al persoanei juridice de drept public sau de drept privat de a transmite informaţiile prevăzute la art. 23 alin. (4), art. 43 alin. (4), art. 49 alin. (4), respectiv netrimiterea, în cel mult 30 de zile de la data încetării măsurilor şi obligaţiilor, a informaţiilor cu privire la modul de îndeplinire a acestora;

c)nerealizarea vizitelor programate sau inopinate la locuinţa minorului, în condiţiile art. 68 alin. (7) din Lege;

d)nesesizarea serviciului de probaţiune de către instituţia din comunitate, atunci când constată că persoana nu respectă condiţiile de executare şi obligaţiile fixate de instanţă.

(2)Constituie îndeplinire necorespunzătoare a atribuţiilor stabilite în sarcina instituţiilor din comunitate şi se sancţionează potrivit art. 19 alin. (1) din Lege:

a)întârzierea nejustificată sau repetată a persoanei juridice de drept public ori a celei de drept privat în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi potrivit competenţelor ce îi revin;

b)întârzierea nejustificată sau repetată a persoanei juridice de drept public sau de drept privat de a transmite informaţiile prevăzute la art. 23 alin. (4), art. 43 alin. (4), art. 49 alin. (4);

c)nerespectarea principiului nediscriminării, a demnităţii umane şi a confidenţialităţii în activitatea desfăşurată cu persoanele faţă de care s-a dispus una dintre pedepsele sau măsurile dintre cele prevăzute la art. 1 din Lege;

d)nerespectarea standardelor minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate, aprobate prin hotărâre a Guvernului, precum şi a condiţiilor în care pot fi desfăşurate activităţile în care acestea sunt implicate.

(3)Amenzile judiciare aplicate constituie venituri la bugetul de stat, cuprinzându-se distinct în bugetul Ministerului Justiţiei.

(4)Aplicarea amenzii judiciare nu înlătură răspunderea penală, în cazul în care fapta constituie infracţiune.

(5)În cazul neîndeplinirii dispoziţiilor transmise de consilierul de probaţiune, acesta are obligaţia sesizării judecătorului delegat cu executarea, care trebuie să facă referire la decizia transmisă iniţial, aspectele pe care le consideră relevante în sensul neîndeplinirii sarcinilor transmise, precum şi, după caz, confirmarea primirii deciziei şi informarea cu privire la încetarea sarcinilor dispuse.

Articolul 9

(1)În aplicarea art. 20 din Lege, standardele minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate se afişează pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.

(2)În vederea obţinerii abilitării, asociaţiile, fundaţiile şi societăţile comerciale dintre cele prevăzute la art. 21 din Lege realizează o prezentare a programului, a cursului sau, după caz, a activităţii pentru desfăşurarea cărora doresc să obţină abilitarea şi o analiză a modului în care programul, cursul sau activitatea propusă respectă standardele minime de lucru în probaţiune, precum şi alte acreditări şi abilitări relevante pentru activitatea pentru care se solicită abilitarea.

(3)În soluţionarea cererii de abilitare, judecătorul delegat solicită Direcţiei Naţionale de Probaţiune realizarea unui raport de conformitate.

(4)În realizarea raportului, specialiştii Direcţiei Naţionale de Probaţiune solicită clarificări şi documente atât de la instituţia din comunitate, cât şi de la serviciile de probaţiune în a căror circumscripţie urmează să îşi desfăşoare activitatea asociaţiile, fundaţiile sau societăţile comerciale respective.

(5)Raportul, întocmit în termen de două luni de la primirea solicitării sau, după caz, a ultimelor clarificări, cuprinde referiri cu privire la compatibilitatea programului, a cursului sau, după caz, a activităţii cu standardele minime de lucru în probaţiune, aprecieri cu privire la condiţiile de executare propuse, precum şi avizul Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

(6)Avizul Direcţiei Naţionale de Probaţiune poate fi condiţionat de luarea unor măsuri ce pot fi luate în vederea asigurării respectării standardelor minime de lucru în probaţiune.

(7)În situaţia emiterii unui aviz negativ, Direcţia Naţională de Probaţiune îşi motivează poziţia în conţinutul raportului prevăzut la alin. (3).

(8)În cazul modificărilor condiţiilor de abilitare prevăzute de art. 20 alin. (2) lit. b), d) şi e) din Lege, care afectează în sens negativ desfăşurarea activităţilor privind executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri prevăzute de art. 1 lit. d)-f) şi art. 23 alin. (1) lit. a), asociaţia, fundaţia sau societatea este obligată să notifice judecătorul delegat cu executarea din cadrul tribunalului în circumscripţia căruia aceasta îşi are sediul în maximum 30 de zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea condiţiei. Notificarea este însoţită de declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal al asociaţiei, fundaţiei sau societăţii comerciale abilitate, precum şi de dovezi.

(9)Primind notificarea, judecătorul delegat decide asupra menţinerii abilitării în contextul noilor condiţii sau dispune retragerea abilitării.

(10)Absenţa notificării cu privire la modificarea condiţiilor de abilitare se sancţionează cu amendă judiciară.

(11)Până la aprobarea, prin hotărâre a Guvernului, a standardelor minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate, evaluarea activităţilor prevăzute de art. 20 alin. (2) lit. d) se va realiza potrivit standardelor care decurg din cadrul legal ce reglementează activitatea de probaţiune, precum şi potrivit standardelor de lucru existente la nivel naţional şi european în domeniile specifice programului, cursului sau, după caz, activităţii pentru desfăşurarea cărora se solicită abilitarea.

Articolul 10

(1)În aplicarea prevederilor art. 20 alin. (2) lit. e) din Lege, cererea de abilitare trebuie însoţită şi de certificatul constatator emis de registrul comerţului, care să ateste situaţia actuală a solicitantului, precum şi de dovada înregistrării ca operator de date cu caracter personal în temeiul Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Retragerea abilitării are loc din oficiu sau la sesizarea Direcţiei Naţionale de Probaţiune, după cum urmează:

a)dacă au fost aplicate 3 amenzi judiciare, în decurs de un an pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor de către instituţiile din comunitate;

b)dacă prin modul concret de îndeplinire a sarcinilor au fost puse grav în pericol drepturi şi libertăţi fundamentale ale persoanei;

c)dacă faţă de persoana abilitată au fost emise decizii definitive de constatare a nerespectării prevederilor legale privind statutul, respectiv îndeplinirea obligaţiilor bugetare prevăzute de lege.

(3)Asociaţia, fundaţia sau societatea reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, căreia i s-a retras abilitarea poate să solicite o nouă abilitare numai dacă face dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute de lege şi remedierii aspectelor care au condus la retragerea abilitării.

(4)Asociaţia, fundaţia sau societatea reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, căreia i s-a retras de două ori autorizaţia pentru acelaşi program, curs sau activitate, pierde dreptul de a se mai abilita pentru o perioadă de 2 ani de la data pronunţării încheierii definitive prin care s-a dispus retragerea.

Articolul 11

În aplicarea art. 26 din Lege, organul fiscal din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală competent să execute pedeapsa amenzii este cel prevăzut de legislaţia fiscală în vigoare.

Articolul 12

În aplicarea art. 79 din Lege, în situaţia în care confiscarea priveşte sume de bani ce nu au fost consemnate la unităţi bancare, judecătorul delegat cu executarea trimite o copie de pe dispozitivul hotărârii organelor fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în vederea executării confiscării, respectiv în vederea executării silite a veniturilor şi bunurilor persoanei potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârea judecătorească constituind titlu executoriu.

Articolul 13

În cazul renunţării la urmărire penală, prestarea muncii neremunerate în folosul comunităţii dispuse de procuror se execută potrivit prevederilor art. 89 din Lege, după cum urmează:

a)procurorul dispune, prin ordonanţă, cu privire la autoritatea locală sau instituţia din comunitate în care persoana urmează să presteze munca în folosul comunităţii, precum şi cu privire la informarea organului de poliţie din circumscripţia căruia se află respectiva instituţie, pentru verificarea modului de ducere la îndeplinire a acestei obligaţii;

b)instituţia desemnată are obligaţia ca, în cel mult 7 zile lucrătoare de la primirea dispoziţiei din partea procurorului, să desemneze o persoană responsabilă de caz care îndeplineşte următoarele atribuţii:

1.informează persoana supusă măsurii cu privire la posibilităţile concrete de executare a obligaţiei în cadrul autorităţilor locale sau în instituţiile din comunitate abilitate în acest scop;

2.solicită persoanei supuse măsurii documentele medicale care să ateste că este aptă pentru prestarea unor activităţi dintre cele propuse;

3.pe baza documentelor medicale şi în funcţie de utilitatea activităţilor pentru comunitate şi pentru persoana supusă măsurii, stabileşte activităţile concrete care urmează a fi îndeplinite şi programul de executare în funcţie de pregătirea şcolară şi profesională a persoanei, experienţa în muncă, starea de sănătate, disponibilitatea de timp, precum şi alte date considerate utile pentru executare;

4.stabileşte ziua, ora şi locul pentru începerea executării muncii neremunerate în folosul comunităţii şi îi pune în vedere persoanei faptul că aceasta trebuie să execute obligaţia într-un interval de 6 luni de la data începerii prestării activităţii;

5.efectuează instructajul persoanei cu privire la regulile generale pe care trebuie să le respecte pe parcursul executării, modul de desfăşurare a activităţii, programul de muncă şi o informează, sub semnătură, cu privire la normele de protecţie a muncii, de pază şi de stingere a incendiilor;

6.stabileşte alte activităţi pe care persoana le poate desfăşura în cazul în care aceasta a prezentat documente medicale din care a rezultat inaptitudinea de muncă pentru activităţile stabilite iniţial;

7.îndrumă şi verifică modalitatea efectivă în care persoana supravegheată desfăşoară munca neremunerată în folosul comunităţii;

8.comunică organului de poliţie competent activitatea stabilită a fi desfăşurată, locul şi programul stabilit pentru desfăşurarea activităţii, astfel încât organul de poliţie să poată verifica nemijlocit executarea obligaţiilor;

9.eliberează persoanei supuse măsurii, în termen de 15 zile de la data încetării activităţii, o adeverinţă prin care se consemnează evidenţa orelor de activitate neremunerată, locul de desfăşurare a acestora, programul de lucru, evidenţa zilnică a activităţii prestate, incidentele intervenite, modul în care persoana a respectat condiţiile de executare a muncii neremunerate în folosul comunităţii;

10.comunică organului de poliţie competent, în vederea informării procurorului, aspecte precum:

(i)neprezentarea la locul de executare a obligaţiei, absentarea nejustificată de două ori consecutiv ori manifestarea de comportamente necorespunzătoare la locul de executare;

(ii)nedepunerea documentelor medicale solicitate în vederea începerii prestării activităţii;

(iii)atestarea prin documente medicale a faptului că persoana este inaptă de muncă, respectiv că şi-a pierdut capacitatea de muncă ori aceasta este diminuată;

(iv)intervenirea unor motive care justifică imposibilitatea continuării ori finalizării executării obligaţiei din motive neimputabile persoanei ori instituţiei stabilite pentru executarea obligaţiei;

c)procurorul analizează aspectele semnalate de organul de poliţie şi dispune, după caz, menţinerea măsurii, cu înlocuirea autorităţii locale ori a instituţiei din comunitate abilitate, respectiv revocarea ordonanţei prin care s-a dispus renunţarea la urmărire penală, potrivit art. 318 alin. (9) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 14

(1)În cazul în care s-a dispus de către procuror, în cadrul renunţării la urmărire penală, frecventarea unui program de consiliere, aceasta se execută potrivit prevederilor art. 90 din Lege, după cum urmează:

a)procurorul dispune cu privire la termenul în care persoana trebuie să identifice instituţia în care urmează să frecventeze programul, precum şi cu privire la informarea reprezentantului instituţiei respective de a verifica modul de ducere la îndeplinire a acestei obligaţii. În situaţia în care persoana nu a identificat instituţia în care urmează să frecventeze programul de consiliere, procurorul dispune cu privire la acest aspect;

b)instituţia desemnată în condiţiile prevăzute la lit. a) are obligaţia ca, în cel mult 15 zile de la primirea dispoziţiei din partea procurorului, să desemneze o persoană responsabilă de caz care să îndeplinească următoarele atribuţii:

1.ia măsurile necesare în vederea identificării modalităţilor concrete de înscriere a persoanei într-un astfel de program;

2.informează persoana cu privire la posibilităţile concrete de executare a obligaţiei;

3.stabileşte ziua, ora şi locul pentru începerea programului de consiliere;

4.îndrumă şi verifică modalitatea efectivă în care persoana urmează programul de consiliere;

5.transmite procurorului şi persoanei supuse măsurii, în termen de 15 zile de la data încetării programului, o adeverinţă prin care se consemnează locul de desfăşurare a acestuia, programul de desfăşurare, incidentele intervenite, modul în care persoana a respectat condiţiile de frecventare a programului.

(2)Obligaţia de a urma un program de consiliere se consideră îndeplinită şi în situaţia în care persoana supravegheată urmează cursul pe cheltuială proprie şi face dovada urmării acestuia.

Articolul 15

(1)În aplicarea prevederilor art. 13 şi 14, procurorul supraveghează modul de îndeplinire a obligaţiilor impuse prin intermediul prim-grefierului sau, după caz, al grefierului-şef din cadrul parchetului din care face parte.

(2)Prevederile art. 13 şi 14 se aplică în mod corespunzător şi faţă de persoanele care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română, faţă de acestea urmând a fi aplicabile prevederile art. 11 din Lege.

Articolul 16

(1)În vederea supravegherii executării pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri neprivative, instituţiile de la art. 2 îşi organizează evidenţe separate cu privire la măsurile instituite faţă de persoanele prevăzute la art. 1 din Lege şi modul de îndeplinire a acestora, putând constitui, după caz, baze de date distincte şi au dreptul de a solicita instituţiilor şi autorităţilor publice, precum şi persoanelor fizice şi juridice comunicarea de date şi informaţii necesare supravegherii executării măsurilor prevăzute la art. 1 din Lege.

(2)Bazele de date şi evidenţe prevăzute la alin. (1) se constituie şi se gestionează prin raportare la prevederile legale privind respectarea datelor cu caracter personal.

(3)În scopul asigurării unei evidenţe corespunzătoare a situaţiilor în care sunt puse în executare sentinţe judecătoreşti vizând interzicerea dreptului de a fi ales, a dreptului de a alege, precum şi a dreptului de a se afla în anumite localităţi stabilite de instanţă, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din subordinea Ministerului Afacerilor Interne operează în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, pe baza comunicărilor efectuate, în condiţiile legii, menţiuni operative aferente interdicţiilor dispuse, precum şi menţiuni referitoare la controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauţiune.

(4)Serviciile de probaţiune întocmesc evidenţe referitoare la permisiunile acordate de consilierul de probaţiune manager de caz pe durata termenului de supraveghere.