privind comerţul cu ecvidee destinate competiţiilor şi care stabileşte condiţiile de participare la acestea
Notă *) Aprobată de Ordinul nr. 259 din 8 aprilie 2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 356 din 26 mai 2003.
ANEXĂ")
N O R M Ă S A N I T A R Ă V E T E R I N A R Ă
privind comerţul cu ecvidee destinate competiţiilor şi care stabileşte condiţiile de participare la acestea
*)Anexa este reprodusă în facsimil.
(2)Dispozitiile cuprinse la art. 3 nu trebuie sa afecteze organizarea:
a)competiţiilor rezervate pentru ecvideele înregistrate
într-un anumit registru genealogic, în scopul îmbunătăţirii reproducţiei;
b)competiţiilor regionale, în scopul selectării
ecvideelor;
c)evenimentelor istorice sau tradiţionale.
(3)Autoritatea veterinara centrala a Romaniei va informa anticipat Comisia Europeana, în termeni generali.
(4)Pentru fiecare competiţie sau tip de competiţie, autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa fie autorizata sa rezerve, prin intermediul organelor autorizate sau recunoscute oficial pentru acest scop, un anumit procentaj din banii de premiu sau din profitul, la care s-a făcut referire in alin. (1) lit. c), pentru protejarea, dezvoltarea si îmbunătăţirea reproducţiei ecvideelor. Procentajul trebuie stabilit de comun acord cu ţările participante iar criteriile pentru distribuirea acestor fonduri în statul membru din Uniunea Europeana în cauza vor fi comunicate Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene participante.
(5)înainte de 31 decembrie 2004, autoritatea
veterinara centrala a României va reexamina condiţiile pentru aplicarea acestor prevederi pe baza unui raport care sa ia 7n considerare stadiul la care s-a ajuns privind problemele puse conform conditiilor de reproductie a cailor de competitie.
(6)Regulile generale ·pentru aplicarea prezentului articol vor fi adoptate în conformitate cu procedura stabilita de autoritatea veterinara centrala a României.
(1).Până se adopta decizii relevante conform prevederilor art. 4 al Normei sanitare veterinare referitoare la condiţiile zootehnice sI genealogice care reglementează
comerţul intra-comunitar cu ecvidee, motivele pentru care unui animal, înregistrat într-un stat membru din Uniunea Europeana sau în România, i se refuză intrarea într-o competiţie, trebuie sa fie comunicate în scris proprietarului sau reprezentantului său autorizat.
(2).În circumstanţele descrise de alin. (1), proprietarul este îndreptăţit să obţi_n_ă opinia unui expert, în conformitate cu condiţiile stabilite de art. 8 alin (2) al Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare în comerţul dintre România si statele membre ale Uniunii Europene, cu produse animaliere si de origine animală, care se va aplica mutatis mutandis.
(3).Autoritatea veterinară centrală a Romaniei trebuie sa adopte regulile pentru aplicarea prezentului articol, în conformitate cu procedura naţionala.
Autorităţile competente trebuie sa implementeze legi, regulamente si prevederi administrative necesare pentru a- respecta prezenta normă sanitară veterinară, nu mai târziu de 1 iulie 2003.
Art. 7 - (1) Autoritatea veterinară centrală a României prin Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei si Pădurilor, poate adopta acte normative sau prevederi administi:ative suplimentare prezentei norme sanitare veterinare, pentru a dispune implementarea si respectarea prevederilor acesteia.
(2)Autoritatea veterinară centrală a Romaniei
va lua masurile administrative si va sancţiona, potrivit legii, orice -incalcare a prevederilor prezentei norme sanitare
veterinare.
(3)Atunci când autoritatea veterinara centrala a României adoptă cele menţionate la alineatele precedente, trebuie sa se facă o referire expresă la prezenta normă sanitară veterinară.
MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTAŢIEI ŞI PĂDURILOR
O R D I N
privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte specificaţiile tehnice pentru mărcile de identificare şi dispozitivele de citire în vederea identificării cabalinelor pe teritoriul României*)
În temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,
văzând Referatul de aprobare nr. 152.717 din 8 aprilie 2003, întocmit de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară,
ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară care stabileşte specificaţiile tehnice pentru mărcile de identificare şi dispozitivele de citire în vederea identificării cabalinelor pe teritoriul României, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. - Agenţia Naţională Sanitară Veterinară va con- trola modul de îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la
30 de zile de la data publicării acestuia.
Bucureşti, 16 aprilie 2003.
Nr. 295.
p. Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor,
Petre Daea,
secretar de stat
N O R M Ă S A N I T A R Ă V E T E R I N A R Ă
ANEXĂ"")
care stabileşte specificaţiile tehnice pentru mărcile de identificare
şi dispozitivele de citire în vederea identificării cabalinelor pe teritoriul României
*)Ordinul nr. 295/2003 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 26 mai 2003, şi este reprodus şi în acest
număr bis.
**)Anexa este reprodusă în facsimil.
MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTAŢIEI ŞI PĂDURILOR
O R D I N
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul transportului, cu referire la stabilirea punctelor de oprire, a punctelor de transfer şi a planului de rută,
în cazul transporturilor internaţionale*)
În temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,
văzând Referatul de aprobare nr. 152.790 din 9 aprilie 2003, întocmit de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară,
ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară privind protecţia animalelor în timpul transportului, cu referire la stabilirea punctelor de oprire, a punctelor de transfer şi a planului de rută, în cazul transporturilor internaţionale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Agenţia Naţională Sanitară Veterinară va con- trola modul de îndeplinire a prezentului ordin.
Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în ter- men de 15 zile de la data publicării lui.
p. Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor,
Petre Daea,
secretar de stat
Bucureşti, 24 aprilie 2003.
Nr. 315.
*)Ordinul nr. 315/2003 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 26 mai 2003, şi este reprodus şi în acest număr bis.
ANEXĂ")
N O R M Ă S A N I T A R Ă V E T E R I N A R Ă
privind protecţia animalelor în timpul transportului, cu referire la stabilirea punctelor de oprire, a punctelor de transfer şi a planului de rută, în cazul transporturilor internaţionale
*)Anexa este reprodusă în facsimil.
pentru anumite categorii de animale sau stări de sănătate. Autoritatea veterinară competentă va înainta Comisiei Europene lista punctelor de oprire aprobată la zi.
(4)Autoritatea veterinară competentă poate întrerupe sau suspenda autorizaţia; în cazul în care nu există conformitate cu prezenta normă sanitară veterinară, în cazul modificării statusului de sănătate al zonei în care este localizat punctul de oprire sau în cazul unor încălcări ale regulilor privind bunăstarea animalelor. Autorizaţia de funcţionare poate fi redată când autoritatea veterinară competentă constată că punctul de oprire este din nou în concordanţă cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare.
(1)- Punctele de oprire vor fi utilizate exclusiv pentru
primirea, furajarea, adăparea, odihna, cazarea şi îngrijirea animalelor care trec prin acest punct.
(2)- Prin derogare de la prevederile alin. (1), autoritatea veterinară centrală a României poate să agreeze ca puncte de oprire centrele de colectare, începând cu data de 1 ianuarie 2007. Centrele de colectare pot fi autorizate pentru utilizarea lor ca şi puncte de oprire în următoarele
conditii:
a)sati'sfac cerinţele prezentei norme sanitare veterinare;
b)utilizarea acestor unităţi trebuie să fie destinată exclusiv acestei activităţi în timpul cazării animalelor în aceasta;
c)să nu fie utilizate pentru cumpărarea şi vânzarea animalelor la care se face referire în prezenta normă sanitară veterinară.
(3)- Numai animalele cu aceeaşi stare de sănătate şi care aparţin speciilor menţionate la art. 1 al prezentei norme sanitare veterinare, pot fi prezente simultan în aceste puncte de oprire în scopul evitării punerii în pericol a statusului lor sanitar.
Deţinătorul sau orice persoană fizică sau juridică , proprietar al unui punct de oprire, va avea obligaţia să cunoască prevederile prezentei norme sanitare veterinare şi va fi obligat:
a)să admită numai acele animale care au fost certificate sau identificate în concordanţă cu legislaţia română în vigoare şi în particular, conform prevederilor art. 3, alin. (3). În acest scop, acesta va controla sau va solicita controlul sănătăţii animalelor, controlul documentelor însoţitoare aparţinând speciilor şi categoriilor în cauză, precum şi controlul aleator al crotaliilor acestor animale.
b).să se asigure, fără a aduce atingere prevederilor pct. 3, lit.
B, a anexei nr. 1, că animalele din punctele de oprire sunt ţinute în aceleaşi grupuri în care au fost ţinute iniţial şi că,
fiecare transport de animale este cazat în întregime în adăposturi separate , este îngrijit în concordanţă cu solicitările medicului veterinar oficial, cu scopul de a se preveni orice contact care ar putea să pună în pericol starea de sănătate a animalelor.
c)să se asigure că animalele rămase în punctul de oprire sunt hrănite şi adăpate corespunzător speciei din care provin şi să se asigure, de asemenea, că există cantităţi corespunzătoare de apă şi hrană.
d)să îngrijească toate animalele care sunt cazate în punctul de oprire şi atunci când se impune, să ia măsurile corespunzătoare pentru garantarea bunăstării şi respectarea cerinţelor de sănătate animală.
e)să facă, în caz de necesitate, apel la un medic veterinar oficial:
(i)pentru a acorda animalelor bolnave sau rănite, în perioada în care sunt sub responsabilitatea sa, un tratament veterinar corespunzător,
(ii)dacă este necesar, pentru a pune în aplicare procedura uciderii de necesitate, în conformitate cu prevederile
la norma sanitară veterinară
asemenea, trebuie instalate poduri mobile, rampe şi culoare cu sisteme de protecţie care să împiedice animalele să cadă din ele. Rampele trebuie să fie cât mai puţin înclinate. Culoarele de trecere trebuie să aibă podeaua astfel construită încât să existe un risc minim de alunecare şi să se diminueze astfel riscul de rănire al animalelor. O grijă deosebită trebuie avută pentru a se asigura că nu există nici un spaţiu gol între pardoseala vehiculului şi rampă, iar pardoseala să fie antiderapantă pentru a nu permite sărituri care să conducă la alunecări sau căderi. Toate punctele de oprire vor fi în permanenţă
echipate cu un număr suficient de rampe fixe sau mobile ce vor fi construite şi utilizate în aşa fel încât animalele să
nu urce sau să coboare o pantă mai mare de 20° în
timpul încărcării şi descărcării.
2.Toate instalaţiile folosite pentru cazarea animalelor în punctele de oprire trebuie:
a)să fie dotate cu o pardoseală care să reducă la minimum riscul alunecării şi să nu producă rănirea animalelor;
b)să Jie dotate cu un acoperiş şi împrejmuite lateral pentru protecţia animalelor de condiţiile climatice neprielnice;
c)să dispună de instrumentele necesare pentru contenţia, inspecţia şi examinarea animalelor şi atunci când este necesar, instalaţii pentru adăparea şi furajarea animalelor şi depozitarea furajelor;
d)să dispună de capacităţi de ventilaţie şi de drenaj adecvate pentru speciile de animale cazate;
e)să dispună de iluminare naturală sau artificială la un nivel suficient, astfel încât să permită inspecţia tuturor animalelor simultan. Dacă este cazul, o sursă suplimentară de lumină se poate utiliza;
f)să dispună de echipament pentru legarea animalelor care necesită să fie legate. Legarea acestora se va realiza într un mod care să nu cauzeze durere sau suferinţă
animalelor şi să le permită furajarea, adăparea şi culcarea fără dificultate;
g)să dispună, în funcţie de speciile în cauză, de spaţii suficiente pentru ca animalele să stea culcate în acelaşi timp şi să poată avea acces uşor la punctele de furajare şi de adăpare;
h)să dispună de aşternut în cantitate suficientă. Aşternutul trebuie aşezat în fiecare incintă în funcţie de necesităţile fiecărei specii sau categorii de animale cazate;
i)să fie construite şi întreţinute în aşa fel încât să împiedice animalele să vină în contact cu obiectele ascuţite sau periculoase ori cu suprafeţele deteriorate ce le pot cauza răniri.
3.Punctele de oprire trebuie să dispună de spaţii separate pentru cazarea animalelor bolnave, rănite sau care necesită îngrijire individuală.
4.Punctele de oprire trebuie să dispună de utilităţi pentru toate persoanele care le folosesc.
5.Punctele de oprire trebuie să dispună de un sistem corespunzător pentru stocarea şi evacuarea deşeurilor, precum şi pentru depozitarea cadavrelor, până la preluarea şi distrugerea lor, conform legislaţiei în vigoare.
C. Funcţionarea punctelor de oprire
1.Animalele trebuie să fie descărcate, fără întârziere, după sosire. Dacă totuşi întârzierea se produce ţinând cont de condiţiile meteorologice şi de perioadele de aşteptare, animalelor li se va garanta cele mai bune condiţii de bunăstare.
2.în timpul operaţiunilor de încărcare - descărcare trebuie avut grijă ca animalele să nu se sperie, să nu fie lovite sau bătute. Animalele nu vor fi niciodată ridicate sau trase de cap, coarne, urechi, picioare, coadă, gât şi vor fi manipulate în aşa fel încât să nu fie supuse unor dureri şi
suferinţe inutile. Dacă este cazul, vor fi manipulate individual.
3.Pentru manipularea animalelor:
a)trebuie amenajate culoare mobile;
b)trebuie folosite în acest scop instrumente pentru ghidarea animalelor. Este interzisă, pe cât posibil, utilizarea instrumentelor care produc şocuri electrice . Aceste instrumente se pot utiliza exclusiv la bovinele adulte sau la porcinele care refuză să se mişte, dar în următoarele condiţii: şocurile nu trebuie să dureze mai mult de 2 secunde, camera îh care se introduc animalele să se afle în faţa acestora, iar instrumentul se aplică pe trenul posterior al animalului;
c)animalele nu trebuie să fie lovite şi nu trebuie să se
exercite nici o presiune asupra nici unei parţi a corpului. În particular, coada animalelor nu trebuie răsucită, îndoită sau ruptă, ochii nu trebuie atinşi. De asemenea, animalele nu trebuie să fie înţepate sau bătute;
d)persoanele care manipulează animalele în punctele de oprire nu trebuie să posede sau să utilizeze obiecte contondente. Bastoanele sau alte instrumente utilizate pentru ghidarea animalelor pot fi folosite asigurându-se că vor fi aplicate pe corpul animalelor fără a cauza răni sau suferinţe inutile.
4.Animalele care sosesc în punctele de oprire după ce au călătorit pe temperaturi ridicate, în atmosferă umedă, trebuie hidratate şi răcorite cât mai curând posibil.
5.Fiecare animal cazat la punctul de oprire trebuie să aibă asigurată suficientă apă potabilă şi hrană corespunzătoare, care să satisfacă nevoile sale fiziologice pe perioada staţionării şi pe perioada prevăzută pentru călătorie, până la următorul punct de oprire. Punctele de oprire nu vor primi animale care au nevoi alimentare speciale, ca de exemplu viţei care necesită alimente
la norma sanitară veterinară
MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTAŢIEI ŞI PĂDURILOR
O R D I N
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate care reglementează producerea şi comercializarea produselor din carne şi a altor produse de origine animală*)
În temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,
văzând Referatul de aprobare nr. 152.680 din 4 aprilie 2003, întocmit de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară,
ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară privind condiţiile de sănătate care reglementează producerea şi comercializarea produselor din carne şi a altor produse de origine animală, prevăzută în anexa care face parte inte- grantă din prezentul ordin.
judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Agenţia Naţională Sanitară Veterinară va con- trola modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice altă dispoziţie contrară.
Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bucureşti, 6 mai 2003.
Nr. 322.
p. Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor,
Petre Daea,
secretar de stat
N O R M Ă S A N I T A R Ă V E T E R I N A R Ă
privind condiţiile de sănătate care reglementează
producerea şi comercializarea produselor din carne şi a altor produse de origine animală
ANEXĂ"")
număr bis.
*)Ordinul nr. 322/2003 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 26 mai 2003, şi este reprodus şi în acest
**)Anexa este reprodusă în facsimil.
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 891 din 10.12.2003;
4.Norma sanitara veterinara privind problemele de sănătate şi inspecţia veterinară după importul în România din ţări terţe de bovine, ovine, caprine, porcine, carne proaspătă sau produse din carne provenite de la acestea.
5.Norma sanitara veterinara privind conditiile pentru producerea si comercializarea cărnii tocate si a carnii preparate aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 490/2002 publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.187 din 25/03/2003;
6.Norma sanitara veterinara privind problemele de sănătate publică şi sănătate a animalelor care reglementeaza producerea şi comercializarea cărnii de iepure şi a cărnii de vânat de crescătorie.
7.Norma sanitara veterinara privind cerintele de sănătate pentru uciderea vânatului sălbatic şi comercializarea cărnii de vânat sălbatic aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 119/2003 publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea l,nr.159/03.02.2003;
e)materie primă: orice produs de origine animală folosit ca ingredient pentru obţinerea produselor la care se face referire la lit.
a)şi b) sau folosite pentru prepararea mâncării;
f)tratament: procesul chimic sau fizic, cum ar fi fierberea, afumarea, sărarea, marinarea, conservarea sau deshidratarea sau o combinatie a acestor procedee, destinat a prelungi conservarea cărnii sau a produselor de origine animală, indiferent dacă sunt sau nu asociate cu alte alimente;
g)fierbere: utilizarea căldurii uscate sau umede;
h)sărare: utilizarea sării;
i)conservare: distribuirea agentilor de conservare în întregul produs;
j)maturare: tratamentul cărnii crude cu sare, aplicată în condiţii de climatizare care, pe durata unei reduceri lente şi gradate a umidităţii, este capabil să genereze fermentaţii naturale sau procese enzimatice, implicând modificări care după o perioadă de timp, dau produsului caracteristici organoleptice tipice şi care asigură conservarea şi integritatea acestuia la temperatura normală a mediului ambiant;
k)deshidratarea: reducerea naturală sau artificială a conţinutului de apă din produs;
I) lot: o cantitate de produse din carne incarcate in acelasi mijloc de transport la care se referă un document comercial sau certificat de sănătate;
m)preambalare: protecţia produselor la care se referă alin.(1) al art.1 prin folosirea preambalajului iniţial sau a containerului iniţial în contact direct cu produsul respectiv, precum şi preambalarea iniţială sau containerul iniţial în sine;
n)ambalare: plasarea unuia sau a mai multor produse preambalate sau nepreambalate, la care se referă alin.(1) al art.1 într-un container, precum şi containerul în sine;
o)ambalaj ermetic inchis: ambalajul/containerul impermeabil pentru aer destinat să protejeze conţinutul împotriva pătrunderii microorganismelor, pe durata şi după tratamentul prin încălzire;
p)întreprindere: orice unitate care fabrică produsele la care se referă lit.a),b) şic);
q)centru de reambalare: un atelier sau depozit unde produsele destinate comecializarii sunt reasamblate sau reambalate;
r)comercializare: dispunerea sau etalarea în vederea vânzării, oferirii pentru vânzare, vânzarii, livrării sau a oricărei alte modalităţi de distribuire a produselor, cu excepţia comerţului cu amănuntul;
s)autoritatea veterinară competentă: autoritatea veterinară centrală a României competentă să efectueze controale veterinare
sau orice autoritate veterinară căreia i s-a încredintat această
competenţă; '
(I). Autoritatea veterinară competentă trebuie să se asigure că produsele destinate comercializarii:
1.au fost preparate şi depozitate într-o întreprindere autorizată şi supravegheata sanitar veterinar:
a)în conformitate cu prevederile art.8, întruneşte cerinţele din prezenta norma sanitara veterinara si în special cele din anexa nr.1 şi cap.I şi li ale anexei nr.2, sau
b)în conformitate cu prevederile art.9, alin.(1);
c)sau, care au fost înregistrate şi inspectate în conformitate cu prevederile alin.(2) al art.9;
2.au fost preparate din carne proaspătă aşa cum este definită la art.2, lit.d) iar carnea importată dintr-o ţară terţă întruneste conditiile din Norma sanitara veterinara privind problemele de sănătate care reglementeaza producerea si comerţul cu carne proaspătă de pasăre aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 402/2002 şi au fost inspectate în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare care reglementează organizarea controalelor veterinare pentru produsele importate din ţări terţe în România;
a)carnea importată dintr-o ţară terţă trebuie să fie controlată în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare care reglementează organizarea controalelor veterinare pentru produsele importate din ţări terţe în România;
b)carnea importată în conformitate cu cerintele Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate care reglementeaza producerea si comerţul cu carne proaspătă de pasăre aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 402/2002 şi ale Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate publică şi sănătate a animalelor care reglementeaza producerea şi comercializarea cărnii de iepure şi a cărnii de vânat de crescătorie, nu poate fi utilizată în afară de cazul când:
(i)-produsele obţinute din această carne îndeplinesc cerinţele stabilite în prezenta normă sanitară veterinară ,
(ii)-aceste produse nu poartă mărcile de sănătate stabilite la cap.VI al anexei nr.2,
(iii)-punerea pe piaţă a acestor produse rămâne supusă reglementarilor naţionale ale ţării terţe de destinaţie.
3.Carnea declarată necorespunzătoare pentru consum uman in conformitate cu cerinţele Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea cărnii proaspete, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 401/2002 -şi a Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate care reglementeaza
producerea si comerţul cu carne proaspătă de pasăre aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 402/2002 şi cu orice carne declarată necorespunzătoare pentru consumul uman, conform legislaţiei în vigoare, şi următoarele parti anatomice sau organe, nu pot fi utilizate la fabricarea produselor din carne:
a)organele genitale ale femelelor şi ale masculilor, cu excepţia testiculelor;
b)organele urinare ,cu excepţia rinichilor şi a vezicii urinare;
c)cartilajul laringelui, traheea şi bronhiile extralobulare;
d)ochii şi pleoapele;
e)conductul auditiv extern;
f)ţesuturile cornoase;
g)la carnea de pasăre: capul (exceptând creasta şi urechile), esofagul, guşa, intestinele şi organele genitale.
4.alte părţi ale corpului pot fi adăugate şi eliminate din cele enumerate mai sus, în conformitate cu procedura naţională stabilită de autoritatea veterinară competentă.
5.au fost preparate în conformitate cu cerinţele cap.III al anexei nr.2 iar în cazul pasteurizării sau al sterilizării produselor în ambalaje ermetic inchise sau în cazul preparării de mâncare, sunt conforme cu prevederile anexei nr. 2, cap.VII, sau cap.IX;
6.au fost supuse autocontroalelor efectuate în întreprinderi conform prevederilor art.7 si sunt supravegheate de autoritatea veterinara competenta în conformitate cu prevederile cap.IV al anexei nr.2;
?.dacă este necesar, de asemenea, trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite în art.?, alin.(2);
8.când are loc preambalarea, ambalarea şi etichetarea, sunt preambalate, ambalate şi etichetate pe loc, în conformitate cu prevederile cap.V al anexei nr.2 în unitati sau în centre de ambalare special autorizate de către autoritatea veterinară competentă, în acest scop;
9.produsele au fost marcate, sub responsabilitatea operatorului sau a managerului întreprinderii, cu:
a)o marcă naţională de sănătate, atunci când materia primă utilizată este marcată cu această marcă,
b)o marcă stabilita in conformitate cu procedura naţională;
c)în alte cazuri, o marcă de sănătate în conformitate cu prevederile cap.VI al anexei nr.2. Marca trebuie să fie imprimată
pe eticheta produsului sau pe ambalaj, iar imprimarea sau reimprimarea etichetelor sau a mărcilor trebuie autorizată de autoritatea veterinară competentă;
1O. au fost manipulate, depozitate şi transportate conform
prevederilor cap. VII al anexei nr.2 şi dacă sunt depozitate într-o unitate separată de întreprindere, aceasta trebuie să fie autorizată şi inspectată conform prevederilor art.1O din Norma sanitara veterinara privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea cărnii proaspete aprobata prin Ordinul ·ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 401/2002;
11.sunt însoţite pe durata transportului de:
a)un document comercial de însoţire care trebuie:
(1)sa aiba în plus faţă de prevederile din anexa nr. 2, cap.VI, pct.4 un număr de cod după care poate fi identificată autoritatea veterinară competentă responsabilă pentru supravegherea întreprinderii de origine ,
(2)să fie pastrat de destinatar cel puţin 1 an, astfel încât, sa poata fi prezentat la cererea autorităţii veterinare competente,
b)un certificat de sănătate în conformitate cu prevederile anexei nr.4, în cazul produselor la care se referă, obţinute din carne de la un abator situat într-o regiune sau o zonă supusă restrictiilor din motive de sănătate a animalelor, sau din carne la care s' e referă Norma sanitara veterinara privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea cărnii proaspete aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 401/2002, sau din produse care sunt destinate unui stat membru al Uniunii Europene , după tranzitarea unei ţări terţe într-un mijloc de transport sigilat. Această prevedere nu se aplica produselor din carne în ambalaje ermetic inchise şi care au fost supuse unuia dintre tratamentele la care se referă anexa nr.2, cap.VI, lit.b), dacă marca de sănătate este de neşters pe container în conformitate cu prevederile elaborate în baza procedurilor naţionale.Procedurile detaliate pentru aplicarea prevederilor lit.a), pct.1, şi în special cele referitoare la stabilirea numerelor de cod şi întocmirea uneia sau a mai multor liste identificând autoritatea veterinara competenta, trebuie adoptate în conformitate cu procedura naţională stabilită de autoritatea veterinară centrală a României.
(2). Până la stabilirea unor prevederi naţionale privind ionizarea, produsele din carne nu trebuie să fie supuse radiaţiilor
de ionizare. Aceste prevederi nu trebuie să afecteze prevederile naţionale aplicabile ionizării în scopuri medicale.
Autoritatea veterinară competentă trebuie să se asigure faţă de cerinţele stabilite în art.3 ca :
a)produsele din carne:
1) au fost preparate prin încălzire, sărare, marinare sau deshidratare, procedee care pot fi combinate cu afumarea sau maturarea, în condiţii speciale microclimatice sau asociate, în special, cu unii agenţi de deshidratare, în conformitate cu prevederile art.16, alin.(2). Produsele din carne pot, de asemenea, să fie asociate cu alte alimente şi condimente;
2) au fost, după caz, obţinute din produse din carne sau din carne preparata;
b)pana la expirarea derogărilor prevăzute de Norma sanitară veterinară privind condiţiile de sănătate care reglementeaza producerea si comerţul cu carne proaspătă de pasăre şi Norma sanitară veterinară privind condiţiile de acordare a derogărilor temporare şi limitate de la regulile comunitare specifice privind producerea şi comercializarea carn11 proaspete", spatiile, ustensilele şi echipamentul utilizat pentru prepararea produselor din carne sau şi cu carne purtând marca de sănătate nu pot fi utilizate pentru prepararea produselor din carne sau cu carne care nu poartă acea marcă decat dupa autorizarea de catre autoritaţea veterinara competenta şi cu condiţia ca să fie luate toate precauţiile încât autoritatea veterinară competentă să fie asigurată că se evită orice confuzie între produsele din carne cu marcă şi cele fără marcă;
c)produsele din carne la care se referă alin.(1) si (2) al art.3, pct.9 nu pot fi trimise pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, iar comercializarea lor locală sau naţională trebuie strict supravegheata .
Art. 5 (1)- Autoritatea veterinară competentă, trebuie să stabilească conditiile de sănătate şi de igienă pentru mâncarea preparată, alta decât mâncarea preparată din carnea obţinută din materie primă de origine animală care nu este reglementată de prezenta normă sanitară veterinară.
(2)Autoritatea veterinară competentă trebuie să se asigure că atunci când acestea sunt fabricate într-o întreprindere definită conform prevederilor art.2, lit.p), mâncarea preparată corespunde conditiilor de igienă stabilite în cap. 11 al anexei nr.1, carnea
întruneşte cerinţele specifice stabilite în cap IX al anexei nr. 2, cap.IX, şi este supravegheata în conformitate cu prevederile art.?.
Art. 6 (1) Autoritatea veterinară competentă trebuie să se asigure de faptul că alte produse de origine animală :
a)au fost obţinute în întreprinderi care întrunesc cerinţele art.7, autorizate şi înregistrate conform prevederilor art.11, întrunesc cerintele anexei nr.1 şi sunt inspectate în conformitate cu prevederile art. 8,
b)sunt fabricate în conformitate cu condiţiile specifice stabilite în anexa nr. 3,
c)sunt inspectate aşa cum se prevede la cap.IV al anexei
nr.2,
d).sunt însoţite, aşa cum este prevăzut în art.3, alin.(1), pct
11 de un document comercial care specifică originea produselor, (2)- În baza procedurii naţionale stabilite de autoritatea
veterinară competentă, pot fi stabilite condiţii suplimentare pentru alte produse de origine animală în scopul asigurării protecţiei şi a sănătăţii publice.
Art. 7 - (1) Autoritatea veterinară competentă trebuie să se asigure de faptul că managerul sau conducatorul întreprinderii sau al centrului de reambalare aplica toate măsurile necesare pentru a garanta că toate etapele producţiei şi ale reambalării, sunt conforme cu prevederile din prezenta norma sanitara veterinara . În acest scop, persoanele responsabile mentionate trebuie să dispună constant efectuarea propriilor controale, bazate pe următoarele principii:
a).identificarea punctelor critice în întreprinderile lor în baza procedeelor utilizate,
b).stabilirea şi implementarea metodelor pentru monitorizarea şi controlul unor astfel de puncte critice,
c).prelevarea de probe pentru analize într-un laborator autorizat de către autoritatea veterinară competentă, în scopul verificării metodelor de spalare şi de dezinfectie şi în scopul verificării conformităţii cu standardele stabilite de prezenta normă sanitară veterinară;
d). ţinerea unei evidenţe scrise sau înregistrate a informaţiilor stabilite la lit. a-c ale prezentului articol, în vederea prezentării acestora autorităţilor veterinare competente. Rezultatele diferitelor controale şi testări trebuie să fie ţinute pe o perioadă de cel puţin doi ani, cu excepţia cazului produselor la care se referă alin.(2),
pentru care această perioadă poate fi redusă la 6 luni după data minimă de conservare a produsului,
e)garanţii în ceea ce priveşte gestionarea marcii de sănătate, în special privind eticheta ce poarta marca de sănătate,
f)când examenul de laborator sau orice altă informaţie indica faptul că există un risc major pentru sănătate, informarea autoritatii veterinare competente despre aceasta,
g)în eventualitatea unui risc imediat pentru sănătatea publică, retragerea de pe piaţă a cantităţii de produse obţinute în condiţii tehnologice similare şi susceptibile să prezinte acelaşi risc. Cantitatea retrasă trebuie să rămână sub supravegherea şi controlul autorităţii veterinare competente, până ce va fi distrusă, utilizată în alte scopuri decât pentru consumul uman sau, după autorizarea de către autoritatea veterinară competentă, reprocesată într-o manieră corespunzătoare, pentru a se asigura siguranţa sa,
h)cerinţele precizate la lit a) şi b) a prezentului articol trebuie să fie elaborate în coroborare cu autoritatea veterinară competentă, care trebuie să monitorizeze frecvent conformitatea cu aceasta.
(2)Responsabilul sau managerul întreprinderii sau al centrului de reambalare, trebuie să se asigure de faptul că ambalarea produselor din carne care nu au fost depozitate la temperatura mediului ambiant poartă o indicaţie clară şi lizibilă a temperaturii la care aceste produse trebuie să fie transportate şi depozitate, precum şi data maximă a termenului de valabilitate sau, în cazul produselor perisabile microbiologic, data expirării.
(3)Responsabilul sau managerul întreprinderii trebuie să stabilească un program de instruire a personalului care sa permita muncitorilor să se conformeze condiţiilor de producţie igienică, adaptate structurii producţiei, în afară de cazul când acest personal are deja calificările adecvate, atestate de o diplomă. Acest program de instruire poate fi al unui tip specific de întreprindere la care se referă art.9. Autoritatea veterinară competentă care acorda asistenta veterinara întreprinderii trebuie să fie implicată în intocmirea planului şi în implementarea programului.
Art. 8 - (1) Autoritatea veterinară competentă trebuie să elaboreze o listă a întreprinderilor autorizate, alta decât cea la care se referă art.11, fiecare Întreprindere având· un număr de autorizare. Această listă trebuie să fie trimisă Comisiei Europene.Un singur număr de autorizare poate fi atribuit pentru:
a)o Întreprindere sau centru de reambalare sau prelucrare a produselor obţinute din sau cu materie primă reglementată de prevederile legislaţiei naţionale la care se referă art.2, lit.d) ;
b)o întreprindere localizată în acelaşi loc ca şi întreprinderea autorizată în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale la care se referă art.2, lit.d) .
(2)Autoritatea veterinară competentă nu trebuie să autorizeze decat întreprinderile care se conformează prevederilor din prezenta normă sanitară veterinară. Totuşi, dacă o întreprindere solicită autorizaţia în conformitate cu prevederile din prezenta norma sanitara veterinara şi o parte integrală a unei întreprinderi a fost autorizata în baza Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea cărnii proaspete, a Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate care reglementeaza producerea si comerţul cu carne proaspătă de pasăre sau a Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate publică şi sănătate a animalelor care reglementeaza producerea şi comercializarea cărnii de iepure şi a cărnii de vânat de crescătorie, spatiile, echipamentul şi instalaţiile pentru personal şi toate spatiile in care nu există riscul de contaminare a materiei prime sau a produselor ambalate, pot fi comune ambelor întreprinderi.
(3)Când autoritatea veterinară competentă constată nerespectarea evidentă a conformităţii cu regulile de igienă stabilite de prezenta norma sanitara veterinara sau piedici în efectuarea unei inspecţii adecvate de sănătate:
a)este împuternicită să intervina în ceea ce priveşte utilizarea echipamentului sau a spatiilor şi să ia toate măsurile necesare, de la reducerea ratei de producţie la suspendarea temporară a procesului de producţie;
b)când aceste măsuri sau măsurile prevăzute la alin.(2) al art.7 s-au dovedit a fi insuficiente pentru remedierea situaţiei, trebuie suspendată temporar autorizaţia, pentru tipul de produs în cauză.
(4)Dacă directorul sau managerul întreprinderii nu remediază
toate deficienţele, în cursul perioadei stabilite de autoritatea veterinară competentă, acestei întreprinderi i se va retrage
autorizatia.
(5)' Autoritatea veterinară competentă responsabilă de
întreprindere, trebuie să fie obligată să se conformeze în special cu concluziile fiecărui control efectuat în concordantă cu
prevederile art.12. '
(6)Comisia Europeană trebuie să fie informata despre suspendarea sau retragerea autorizaţiei.
(7)Inspectarea şi supravegherea Întreprinderilor trebuie efectuata de autoritatea veterinară competentă.
(8)Întreprinderea trebuie să rămână sub supravegherea permanentă a autorităţii veterinare competente, cu prezenţa permanenta sau periodica a autorităţii veterinare competente Într o Întreprindere stabilita in functie de mărimea întreprinderii, de tipul produsului fabricat, de evaluarea riscului şi de garanţiile prevazute de art.7, alin.(1).
(9)Autoritatea veterinară competentă trebuie să aibă acces liber in- toata întreprinderea pentru a se asigura ca aceasta indeplineste conditiile din prezenta normă sanitară veterinară şi atunci când există vreun dubiu asupra originii cărnii, să verifice documentele care sa permita identificarea abatorului sau a efectivului privind originea materiei prime.
(1O) Autoritatea veterinară competentă trebuie să analizeze frecvent rezultatele controalelor stabilite la art.7, alin.(1), În baza acestor analize să poata extinde investigaţiile viitoare pentru toate stadiile de producţie sau asupra produselor.Natura acestor controale, frecvenţa lor şi metodele de prelevare de probe precum şi efectuarea examenelor microbiologice trebuie stabilite în baza procedurii stabilite de autoritatea veterinară competentă. Rezultatele acestor analize trebuie să fie înscrise într-un raport iar concluziile sau recomandările trebuie să fie notificate responsabilului, operatorului sau managerului întreprinderii, care are obligatia să remedieze deficienţele notificate, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de igienă.
(11)ln eventualitatea unor deficienţe repetate, controalele trebuie să crească ca frecvenţă, sau când se considera necesar, etichetele sau sigiliile care poartă marcă de sănătate sa fie retrase.
(12)Procedurile pentru implementarea prezentului articol trebuie adoptate în conformitate cu prevederile stabilite de autoritatea veterinară competentă.
Art. 9 (1) Autoritatea veterinară competentă poate, în scopul autorizării acestor întreprinderi, să acorde derogări de la cerinţele cap.I, pct. 2, lit. g) al anexei nr.1 în ceea ce priveşte robinetele şi pct.11 al anexei nr. 1 pentru înlocuirea dulăpioarelor din vestiare, întreprinderilor producătoare de produse din carne fără o structură industrială sau fără o capacitate de producţie. Derogările pot fi acordate şi de la cap.I pct. 3 al anexei nr.1, , în ceea ce priveşte camerele unde materia primă şi produsele finite sunt depozitate. Totuşi, în acest caz, întreprinderea trebuie să aibă cel puţin:
a)o cameră sau un loc sigur care asigura conditiile de refrigerare corespunzătoare, pentru depozitarea materiei prime, dacă o astfel de depozitare are loc;
b)o cameră sau un loc sigur care asigura conditiile de refrigerare corespunzătoare pentru stocarea produselor finite, dacă o astfel de depozitare are loc.
(2)Autoritatea veterinară competentă poate extinde derogările prevăzute la alin.(1) către întreprinderile la care se referă art.4, pct.1, lit .
a)şi pct.3, 4 si 5 ale Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea cărnii proaspete, înţelegându-se faptul că prelucrarea produselor în aceste întreprinderi trebuie să întrunească celelalte cerinţe ale prezentei norme sanitare veterinare.
(3)Prevederile cap.VII al anexei nr.2, , nu trebuie aplicate
operaţiunilor de depozitare în întreprinderile la care se referă alin.(1), nici transportului de produse, altele decât cele la care se referă art.7, alin.(2).
(4)Autoritatea veterinară competentă trebuie să comunice Comisiei Europene criteriile pe care le-a adoptat pentru a evalua dacă o întreprindere sau o categorie de întreprindere este supusă prevederilor prezentului articol.
(5)Dacă după examinarea acestor criterii sau ca urmare a controalelor efectuate în conformitate cu prevederile art.12, Comisia Europeana apreciaza ca aceste criterii adoptate pot impieta aplicarea uniformă a prezentei norme sanitare veterinare, asemenea criterii pot fi amendate sau completate, în conformitate cu procedura naţională stabilită de autoritatea veterinară competentă. Condiţiile în baza cărora autoritatea veterinară competentă trebuie să reclasifice astfel de întreprinderi se va face după aceeaşi procedură.
Art. 1O - Întreprinderile care beneficiază de autorizaţie naţională, trebuie să solicite autorităţii veterinare competente clasificarea lor, fie în baza art.8, fie în baza art.9. Până la luarea unor decizii de către autoritatea veterinară competentă, toate produsele provenind dintr-o întreprindere care nu a fost clasificată trebuie să poarte numai marca naţională de sănătate.
Art. 11 - (1) Prin derogare de la prevederile art.8 şi atunci când produsele respective nu sunt fabricate într-o întreprindere autorizată conform prevederilor art.8, autoritatea veterinară competentă trebuie să autorizeze şi să înregistreze toate întreprinderile care produc alte produse de origine animală, definite în art.2, lit.b) şi să acorde fiecăreia dintre ele un număr oficial special pentru scopurile inspecţiei şi pentru a fi capabilă să stabilească întreprinderile de origine ale produselor respective. Atunci când producţia are loc în clădirile adiacente ale unui abator autorizat, această autorizaţie poate fi extinsă şi la clădirile adiacente în cauză, cu condiţia ca cerinţele prezentei norme sanitare veterinare să fie îndeplinite.
(2)Inspectarea şi monitorizarea întreprinderilor trebuie să fie efectuată de autoritatea veterinară competentă care trebuie să aibă acces liber, tot timpul, la toate părţile întreprinderii, pentru a se asigura de conformitatea cu cerinţele prezentei norme sanitare veterinare.
(3)Dacă astfel de inspecţii relevă faptul că cerinţele prezentei norme sanitare veterinare nu sunt întrunite, autoritatea veterinară competentă trebuie să ia măsurile corespunzătoare , prevăzute de art.8, alin.{1).
(4)Analizele şi testările trebuie efectuate în concordanţă cu metodele acceptate şi recunoscute ştiinţific, în special cele stabilite de prevederile comunitare sau de standardele internaţionale. Autoritatea veterinară competentă trebuie să
stabilească metodele de referinţă în concordanţă cu procedura na.tională stabilită de autoritatea veterinară centrală a României.
(1)Experţii Comisiei Europene pot, in măsura în
care este necesar, să evalueze aplicarea uniformă a prezentei norme sanitare veterinare şi în cooperare cu autoritatea veterinară competentă, să efectueze controale in tara la faţa locului. Pentru a realiza acest lucru, acestia pot verifica, prin controlul unui procentaj reprezentativ de întreprinderi, dacă autoritatea veterinară competentă verifică întreprinderile autorizate sa se conformeze prezentei norme sanitare veterinare.
(2)Comisia Europeana trebuie să informeze autoritatea veterinară competentă despre rezultatele controalelor efectuate.
(3)România, pe al cărui teritoriu este efectuat un control, trebuie să ofere toată asistenţa necesară experţilor comunitari în îndeplinirea sarcinilor lor.
(4)Prevederi generale pentru implementarea prezentului articol trebuie adoptate în concordanţă cu procedura naţională stabilită de autoritatea veterinară competentă.
Art. 13 -(1) Prin derogare de la condiţiile stipulate în art.3, se poate decide, în conformitate cu procedura naţională ca unele prevederi ale prezentei norme sanitare veterinare sa nu se aplice produselor din carne care conţin alte alimente sau doar un procent mic de carne, produse din carne sau carne preparată. Aceste derogări trebuie să se refere doar la:
a)condiţiile pentru autorizarea întreprinderilor aşa cum este stabilit în cap.I al anexei nr. 1, şi cap.I al anexei nr. 2;
b)cerinţele de inspecţie din cap.IV al anexei nr.2;
c)cerinţele marcării stabilite în cap.VI al anexei nr.2;
(2)Când se ia în considerare acordarea unei derogări la fel ca cele prevăzute în baza acestui articol, trebuie luate în considerare atât natura cât şi compoziţia produsului.
(3)Autoritatea veterinară competentă trebuie să se asigure că toate produsele din carne destinate comercializarii sunt sănătoase, preparate din carne proaspătă, produse din carne sau produse reglementate de prezenta normă sanitară veterinară.
Art. 14 - Prevederile Normei sanitare veterinare privind controalele Veterinare pentru comerţul dintre România si statele membre ale Uniunii Europene, cu produse animaliere şi produse de origine animală trebuie aplicate ca atare, în special în privinţa organizării şi acţiunilor care trebuie să fie întreprinse in vederea
controalelor efectuate de statele de destinaţie precum şI a măsurilor de protecţie aplicate.
Art. 15 - Autoritatea veterinară competentă poate, dacă consideră necesar, să stabileasca proceduri referitoare la buna practică de fabricare aplicabilă diferitelor stadii ale producţiei şi comercializarii produselor la care se referă art. 1.
Art. 16 - Intreprinderile care utilizeaza carnea de vanat salbatic si fabrica produse din carne continand o astfel de carne, aplica prevederile nationale pentru aceasta. Utilizarea aditivilor in fabricarea produselor din carne este permisa cu conditia respectarii cerintelor din legislatia nationala. Prevederile nationale nu trebuie sa faca distinctie intre productia interna si cea destinata comertului cu statele membre ale Uniunii Europene.
În conformitate cu procedura naţională, trebuie stabilite următoarele:
a). condiţii speciale pentru autorizarea întreprinderilor situate în pietele de gros şi în centrele de reambalare,
b).prevederi pentru marcarea produselor din centrele de reambalare şi supravegherea procedurilor permiţând întreprinderii de origine a materiei prime să fie supusă trasabilităţii,
c).cerinţe care trebuie aplicate oricărui produs autorizat pentru a putea fi comercializat în România, dar a cărui compoziţie sau prezentare poate da naştere la interpretări în diferite state membre ale Uniunii Europene şi metodele pentru verificarea sigilării corecte a containerelor la care se referă cap.VIII, lit A, pct 1 , lit.f) al anexei nr.2.
d).standardele microbiologice, incluzând planurile de prelevare de probe şi metodele de analiză pentru produsele la care se referă art.?, alin.(2) .
(1)Autoritatea veterinară competentă trebuie, atunci când se suspectează faptul că prevederile prezentei norme sanitare veterinare nu au fost respectate sau există un dubiu dacă
la norma sanitară veterinară
3.ln camerele unde sunt depozitate materia pnma şi produsele reglementate de prezenta normă sanitară veterinară, sunt aplicate aceleaşi condiţii ca cele de la pct. 2, exceptând:
a)spatiile de refrigerare, unde este suficient un paviment uşor de curăţat şi dezinfectat, dispus în aşa fel încât să faciliteze drenarea apei,
b)spatii de congelare unde este suficient un paviment rezistent la apă şi imputrescibil care să fie uşor de curăţat iar în acest caz trebuie să fie asigurata o instalaţie cu putere frigorifica suficientă încât să menţină materia primă şi produsele la temperaturile prescrise de prezenta normă sanitară veterinară. Capacitatea spatiilor de depozitare trebuie să fie adecvată pentru a depozita materia primă utilizată şi produsele la care se referă prezenta normă sanitară veterinară;
4.Facilităţi pentru manipularea igienică şi protecţia materiei prime şi a produselor finite neambalate şi ambalate pe durata încărcării şi descărcării;
5.Dispozitive pentru protecţia împotriva dăunătorilor, cum ar fi : insectele, rozătoarele şi păsările ,etc.
6.Dispozitive şi echipament de lucru cum ar fi : mese de tranşare, containere, benzi transportoare, ferăstraie şi cuţite, care intra în contact direct cu materiile prime şi ustensilele, fabricate din materiale rezistente la coroziune şi uşor de curăţat şi de dezinfectat;
7.Recipienti speciali, etansi, din materiale rezistente la apă şi necorozive, dotate cu capace şi încuietori pentru colectarea materiei prime sau a produselor care nu sunt destinate consumului uman sau o cameră care se poate încuia pentru asemenea scopuri, dacă, cantităţile rezultate sunt destul de mari pentru a necesita aceasta sau dacă ele nu sunt îndepărtate sau distruse la sfârşitul fiecărei zile de lucru. Când asemenea materii prime sau produse sunt eliminate direct prin conducte, acestea trebuie să fie construite şi instalate pentru a evita orice risc de contaminare a altor materii prime sau produse;
8.lnstalatii corespunzătoare pentru curăţarea şi dezinfectarea echipamentului şi a ustensilelor. Pentru dezinfectarea echipamentului şi a ustensilelor, trebuie să fie utilizată o apă a
'
cărei temperatură să nu fie mai mică de 82°C, sau alte metode de dezinfectie autorizate de către autoritatea veterinară competentă;
•
9.Un sistem de eliminare a apelor reziduale care întruneşte cerinţele de igienă;
1O. Un echipament furnizand apa potabila, în înţelesul Normei sanitare veterinare referitoare la calitatea apei potabile destinate consumului uman. Totuşi, utilizarea apei nepotabile este autorizată în cazuri excepţionale, pentru producerea de vapori, pentru echipamentele de refrigerare şi de luptă contra incendiilor, cu condiţia ca, conductele instalate în acest scop, să excludă utilizarea apei în alte scopuri şi să nu prezinte nici un risc direct sau indirect de contaminare a produsului. Conductele de apă nepotabilă trebuie să fie clar deosebite de cele utilizate pentru apa potabilă.
11.Un număr corespunzător de vestiare, cu pereţi netezi şi lavabili, chiuvete şi toalete cu apă. Acestea din urmă nu trebuie să se deschidă direct către camerele de lucru. Chiuvetele trebuie echipate cu sisteme de spălare a mâinilor şi să aibă mijloace igienice pentru uscarea mâinilor, robinetele chiuvetelor nu trebuie actionate manual;
12.Dacă volumul produselor care au fost tratate necesita o prezenţă frecventa sau permanentă a medicului veterinar oficial, trebuie să existe o cameră care se încuie, echipată adecvat pentru utilizarea exclusivă de catre serviciul de inspecţie veterinară. Când nu se solicită prezenţa permanenta a autorităţii veterinare competente, este suficient un dispozitiv care se poate încuia, de capacitate suficientă pentru depozitarea echipamentului şi a materialelor;
13.O cameră sau un loc sigur pentru depozitarea detergenţilor, dezinfectanţilor sau a substanţelor similare;
14.0 cameră sau un dulap pentru depozitarea materialelor de curăţare şi pentru pastrarea acestora;
15.Facilităţi adecvate pentru curăţarea şi dezinfectarea mijloacelor de transport; in baza unui acord cu autoritatea veterinară competentă, se pot utiliza spaţii care nu sunt situate în întreprindere.
16.Când tratamentul aplicat necesită absenţa apei pentru fabricarea produselor, unele cerinţe ale prezentului capitol, în special cele stabilite în pct.2, fit.
a)şi g), pot fi adaptate. ln caz ca se recurge la o astfel de derogare, procedeele de curăţare şi de dezinfectare care nu utilizează apa, se aplica în părţile respective ale întreprinderii, cu autorizarea autorităţii veterinare competente .
1.Echipamentul şi instrumentele utilizate pentru materia primă şi ustensilele, pardoselile, pereţii şi despărţiturile, tavanele sau căptuşelile tavanelor, trebuie ţinute într-o stare corespunzatoare de curăţenie şi intretinere, astfel încât acestea să nu constituie o sursă de contaminare pentru materiile prime sau produse. Curăţarea şi dezinfectarea trebuie efectuate cu o frecvenţă şi prin proceduri care se aliniază principiilor stabilite de art.7.
2.Nici un animal nu trebuie să intre în întreprinderi. Distrugerea rozătoarelor, a insectelor şi a oricaror alti dăunători trebuie să se efectueze sistematic în clădiri sau pe echipament; raticidele, insecticidele, dezinfectanţii şi orice alte potenţiale substanţe toxice trebuie depozitate în spaţii şi dulapuri care pot fi încuiate; utilizarea lor nu trebuie să prezinte nici un risc de contaminare a produselor.
3.Zonele de productie, instrumentele şi echipamentul de lucru nu pot fi utilizate decat pentru fabricarea produselor pentru care au fost aprobate. Autoritatea veterinara competenta poate autoriza utilizarea lor în acelaşi timp, sau in momente diferite pentru fabricarea altor produse alimentare proprii consumului uman. Această restricţie nu se aplică echipamentului de transport utilizat în spaţiile unde nu se lucrează cu materii prime sau produse reglementate de prezenta normă sanitară veterinară.
4.Apa potabilă, în sensul prevederilor legii cu privire la calitatea apei potabile destinate consumului uman, trebuie utilizată pentru toate scopurile. Totuşi , ca excepţie, apa nepotabilă poate fi utilizată pentru producerea de vapori de apă, pentru lupta contra incendiilor şi pentru răcirea echipamentului, cu condiţia ca, conductele instalate în acest scop să nu permită utilizarea unei astfel de ape pentru alte scopuri şi să nu prezinte risc de contaminare pentru materiile prime şi prog_use.
5.Detergenţii, dezinfectantele şi substanţele similare trebuie utilizate în concordanţă cu instrucţiunile de fabricare, în aşa fel
încât să nu aibă efecte adverse asupra instalatiilor, a echipamentului, a materiilor prime şi a produselor. Utilizarea lor trebuie urmată de clătirea completă a acestor instalatii şi a echipamentului de lucru, cu apă potabilă, exceptând situaţiile când indicaţiile pentru utilizarea acestor substanţe face clătitul inutil.
6.Produsele pentru întreţinere şi curăţare trebuie să fie depozitate în spatiul prevăzut la cap.I, lit A pct.14 al prezentei anexe.
7.Este interzisă răspândirea talaşului sau a oricărei substanţe similare pe pardoseala camerelor de lucru şi a camerelor de depozitare pentru materiile prime şi pentru produsele la care se referă prezenta normă sanitară veterinară.
B. Condiţii generale de igienă a personalului
1.Se solicita o curăţenie perfecta a personalului. În special:
a)Personalul trebuie să poarte haine de lucru potrivite, curate şi bonete care să acopere complet părul. Acestea se aplică în special persoanelor care manipuleaza materiile prime expuse şi produsele neîmpachetate ;
b)Personalul căruia i s-a încredinţat manipularea manuală şi
prepararea materiilor prime şi a produselor, trebuie să se spele pe mâini cel puţin de fiecare dată când reîncepe activitatea sau când a avut loc contaminarea; orice rana trebuie acoperita cu un bandaj rezistent la apă;
c)Este interzis fumatul, scuipatul, mâncatul sau băutul în spatiile unde se lucrează cu sau sunt depozitate materiile prime sau produsele.
2.Responsabilul unitatii trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a evita ca personalul să contamineze materiile prime şi produsele prin manipularea lor, până ce se dovedeşte că aceste persoane pot să facă acest lucru fără risc. La angajare, oricărei persoane care va lucra la sau va manipula materii prime şi produse, îi este solicitat să dovedească, pe baza unui certificat medical, că nu există nici un impediment pentru o astfel de angajare. Supravegherea medicală a personalului se efectueaza in conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale.
la norma sanitară veterinară
f)un spatiu pentru curăţarea echipamentului şI a instrumentelor, cum ar fi cârligele şi containerele;
2.ln functie de tipul produsului fabricat, întreprinderea trebuie să aibă:
a)un spatiu sau - dacă nu există riscul contaminării - o zonă unde se pastreaza ambalajele;
b)un spatiu sau - dacă nu există pericol de contaminare - o zonă pentru decongelarea materiilor prime;
c)un spatiu pentru tranşare;
d)un spatiu sau echipament pentru uscare sau maturare;
e)un spatiu sau echipament pentru afumare;
f)un spatiu pentru desărare, înmuiere sau orice alt tratament, îndeosebi a intestinelor naturale, când aceste materii prime nu au fost supuse la asemenea operaţii în întreprinderea de origine;
g)un spatiu pentru curăţirea prealabilă a materiilor prime necesare pentru prepararea produselor din carne;
h)un spatiu pentru sărare, dacă este necesar cu aer condiţionat pentru ca să se menţină temperatura prevăzută în cap.li, pct.(4);
i)un spatiu pentru curăţirea prealabilllă, dacă este necesar, a produselor din carne care vor fi tăiate felii sau tăiate şi ambalate;
j)un spatiu, dacă este necesar prevăzut cu aer condiţionat, pentru porţionarea sau tăierea şi împachetarea produselor din carne destinate vânzării sub formă preambalată;
k)încăperi speciale prevăzute în anexa nr.3, pentru produsele fabricate în întreprinderi la care se face referire în acest capitol;
I) când condiţiile stabilite la pct.1, lit.b) al acestui capitol sunt întrunite, se poate decide, urmare a unui acord al autorităţii veterinare competente, ca unele din aceste operaţiuni să poată fi efectuate în aceeaşi încăpere.
3.Când condiţiile stabilite la pct.1, lit.b) al acestui capitol nu sunt întrunite, operaţiunile care pot constitui un risc pentru sănătate, în cazul unor produse fabricate simultan şi operaţiunile asociate cu producerea excesivă de căldură, trebuie efectuate în încăperi separate.
1.Spatiile in care sunt depozitate sau fabricate produse alimentare, altele decât carnea şi produsele din carne, susceptibile de a intra in compoziţia produselor din carne, trebuie să fie supuse regulilor generale referitoare la igienă stabilite în prezenta normă sanitară veterinară.
2.Materiile prime şi ingredientele care intra in compoziţia produselor din carne precum şi produsele în sine, si produsele de origine animală şi containerele lor nu trebuie să intre în contact direct cu solul şi trebuie să fie manipulate asa incat sa excluda orice risc de contaminare. Trebuie aplicate toate masurile care sa asigure că nu există nici un contact între materiile prime şi produsele finite.
3.Utilizarea lemnului este permisă în încăperile în care produsele din carne sunt afumate, sărate, maturate, saramurate, depozitate şi expediate, când din motive tehnologice esenţiale, se garantează că nu există nici un risc de contaminare a produselor. Paletele de lemn pot fi aduse în încăperile menţionate pentru transportul cărnii ambalate sau a produselor din carne şi nu pentru alte scopuri. ln plus, utilizarea metalelor galvanizate poate fi autorizată pentru uscarea şuncilor şi a cârnaţilor, cu condiţia ca acestea să nu fie corodate şi să nu vină în contact cu produsele din carne.
4.Temperatura în spatiile unde se prelucrează carne, carne tocată utilizată ca materie primă, produse din carne sau se realizează preparate din carne, trebuie să asigure igiena producţiei. Aceste spatii trebuie prevăzute cu instalatii de conditionarea aerului.
5.În timpul operaţiunilor de tranşare, porţionare sau sărare, in spatiile pentru tranşare şi sărare trebuie sa se asigure o temperatură care să nu depăşească 12° C, exceptând cazul întreprinderilor la care se referă art.9.
6.ln cazul altor întreprinderi, autoritatea veterinară competentă poate acorda derogări de la această cerinţă, atunci · când o astfel de derogare se consideră justificată, tinand cont de tehnologia utilizata la prepararea produselor din carne.
1.Carnea care urmează sa fie utilizată pentru fabricarea produselor din carne trebuie:
a)să provină dintr-o întreprindere autorizată şi să fi fost transportată în condiţii de igienă corespunzătoare în concordanţă cu normele sanitare veterinare la care se referă art.2, lit.d)
b)din momentul sosirii în întreprinderea de prelucrare, până în momentul utilizării acesteia, să fie păstrată în concordanţă cu cerinţele normelor sanitare veterinare la care se referă art.2, lit.d);
2.Carnea tocată şi carnea preparata, în afară de cazul când sunt produse în spatiile de fabricatie la care se referă cap.I, pct.1, lit.b) al prezentei anexe, trebuie:
a)să provină dintr-o întreprindere autorizată în concordanţă cu Norma sanitară veterinară privind conditiile pentru producerea şi comercializarea cărnii tocate şi a carnii preparate şi să fi fost transportată în condiţii de sănătate satisfăcătoare în concordanţă cu prezenta normă sanitară veterinară,
b)din momentul sosirii în întreprinderea de prelucrare, şi până în momentul utilizării, sa fie păstrate în concordanţă cu cerinţele Normei sanitare veterinare privind conditiile pentru producerea şi comercializarea cărnii tocate şi a carnii preparate .
3.Produsele de origine animală, altele decât carnea care este definită la art.2, lit.d), conţinute în produsele din carne, sunt autorizate numai dacă acestea corespund cerinţelor stabilite în legislaţia naţională.
1.Întreprinderile se supun supravegherii de către autoritatea veterinară competentă, care trebuie să se asigure că cerinţele prezentei norme sanitare veterinare sunt întrunite şi în special:
a)se verifica :
1.starea de curăţenie a spatiilor, echipamentului şi a igienei personalului;
2.eficacitatea controalelor efectuate de întreprindere, în concordanţă cu art.7, îndeosebi prin examinarea rezultatelor şi prelevarea de probe;
3.calitatea microbiologica şi igienica a altor produse de origine animală;
4.eficacitatea tratamentului produselor din carne; 5.ermeticitatea ambalajelor prin intermediul prelevării
randomizate de probe;
6.marcarea de sănătate a produselor din carne, identificarea produselor declarate improprii pentru consumul uman şi destinatia acestora;
7.condiţiile de depozitare si transport ;
b)prelevarea de probe necesare testelor de laborator;
c)efectuarea oricaror altor controale considerate necesare pentru a se asigura conformitatea cu prezenta normă sanitară veterinară;
d)asigurarea ca un produs din carne a fost fabricat din carne în care au fost incorporate alte alimente, aditivi sau condimente prin supunerea acestui produs unei inspecţii corespunzătoare şi stabilirea dacă acesta respectă criteriile de producţie stabilite de producător şi în special dacă compoziţia produsului corespunde informaţiilor de pe etichetă.
2.Autoritatea veterinară competentă trebuie să aibă acces liber, permanent, la depozitele frigorifice şi in toate spatiile de lucru, pentru a verifica daca se respecta prevederile prezentei norme sanitare veterinare.
1.Preambalarea, ambalarea şi etichetarea trebuie să se efectueze în condiţii de igienă satisfăcătoare, în încăperi destinate acestui scop. Materialele de preambalare şi ambalare trebuie să fie conforme regulilor de igienă şi să fie suficient de rezistente pentru a proteja eficient produsele din carne.
2.Materialele de preambalare şi ambalare nu pot fi reutilizate pentru produsele din carne, cu excepţia unor tipuri speciale de
containere, ca cele din ceramică sticlă şi plastic care pot fi reutilizate după curăţarea şi dezinfectarea completă.
3.Fabricarea produselor din carne şi operaţiunile de ambalare pot avea loc în aceeaşi încăpere, dacă ambalarea este cea descrisă la pct.2 sau supusă următoarelor condiţii:
a)spatiul trebuie să fie suficient de mare şi astfel echipat încât să se asigure igiena operaţiunilor;
b)materialele de preambalare şi de ambalare trebuie să fie protejate de un înveliş protector, sigilat imediat după producere. Pe durata transportului către întreprindere acest înveliş trebuie să fie protejat împotriva distrugerii şi depozitat în condiţii de igienă, într-o cameră destinată acestui scop;
c)încăperile pentru depozitarea materialelor de preambalare si de ambalare trebuie să fie fără praf şi insecte dăunătoare şi separate de incaperile care conţin substanţe ce pot contamina carnea, carnea tocată, carnea preparată şi produsele din carne. Ambalajele nu trebuie sa fie tinute direct pe pardosea;
d)ambalajele trebuie asamblate în condiţii igienice înainte să fie introduse în spatii. O derogare de la această cerinţă poate fi acordată în cazul asamblării automate a (cutiilor) ambalaj, cu condiţia să nu existe nici un risc de contaminare a produselor din carne;
e)ambalajele trebuie aduse în încăpere în condiţii igienice şi utilizate imediat. Acestea nu pot fi manipulate de către personalul care lucreaza cu carnea neambalată, carne tocată, carne preparata şi produse din carne;
f)Imediat după ambalare, produsele din carne trebuie stocate în spatii de depozitare destinate acestui scop.
4.1. Pe ambalajul sau pe eticheta care trebuie sa insoteasca produsele din carne până la faza de consum final, cu excepţia cazului la care se referă lit.c), informaţia trebuie să fie afişată vizibil şi citeţ :
a)Specia de la care carnea a fost obtinuta, daca aceasta nu rezultă clar din descrierea produsului vândut sau din lista de ingrediente;
b)o mentiune care sa permită identificarea cantităţii de produse obţinute în condiţii tehnologice similare, şi care prezintă probabil acelaşi risc,
c)pentru ambalajele care nu sunt destinate consumatorului final, data producerii sau un cod care sa poata fi interpretat de
către destinatar şi de către autoritatea veterinară competentă si sa permita identificarea acelei date;
d)descrierea vânzării (produsului ) , urmată de o referire la standardul naţional sau la legislaţia naţională care o autorizează;
e)când legislaţia naţională autorizează utilizarea amidonului sau a proteinelor de origine animală sau vegetală pentru alte scopuri decât cele tehnologice, o referire la o astfel de utilizare în legătură cu descrierea vânzării.
11.2.Termenul de „standard naţional" sau „legislaţie naţională" se referă la:
a)conditiile - de producţie sau de fabricatie autorizate conform legislaţiei naţionale;
b)regulile particulare din legislaţia naţionala care impun constrângeri specifice asupra unitatilor de producţie sau de preparare a unor produse
c)toate descrierile (fise tehnice) de vânzări care, în absenţa standardelor naţionale care le limitează, sunt permise de legislaţia
natională atunci când o asemenea descriere a fost confirmată de util'izare.
1.Produsele din carne trebuie să poarte o marcă de sănătate. Marcarea trebuie să fie efectuată în timpul sau imediat după fabricare în unitatea producatoare sau într-un centru de ambalare. Marca de sanatate se aplica vizibil si trebuie sa aiba caractere lizibile care nu se pot şterge şi care sunt uşor de distins. Marca de sănătate poate să fie aplicată direct pe produs sau pe ambalajul său în concordanţă cu prevederile pct.4, lit.b) al acestui capitol. Totuşi, când un produs din carne este preambalat şi ambalat individual, este suficientă o marcă de sănătate aplicată pe ambalaj.
2.Când produsele din carne poartă o marcă de sănătate în conformitate cu prevederile pct.1 şi sunt ambalate ulterior, marca de sănătate trebuie, de asemenea, să fie aplicată pe ambalaj.
3.Prin derogare de la prevederile pct.1 şi 2, marca de sănătate a produselor din carne nu este necesară atunci cand :
a)marca de sănătate, în concordanţă cu prevederile pct.4,
este aplicată pe suprafaţa externă a fiecărei unitati de vânzare pe care le can.tine;
b)produsele din carne sunt destinate pentru prelucrări sau
ambalare ulterioara într-o unitate autorizată si :
(i)transportul menţionat poartă marca de sănătate a unitatii autorizate aplicată pe acesta într-un loc vizibil, pe suprafaţa externă, împreună cu indicarea clară a destinaţiei;
(ii)unitatea de destinaţie deţine si pastreaza pentru perioada prevazuta la art.7 al prezentei norme sanitare veterinare o evidenţă a cantităţilor, tipurilor şi a originii produselor din carne primite în concordanţă cu acest punct.Totuşi, produsele din carne în ambalaje mari, destinate vânzării imediate fără prelucrare sau ambalare ulterioară, trebuie să poarte o marcă de sănătate în concordanţă cu pct.1, 2 şi 3, lit.a).
c)produsele din carne nu sunt preambalate sau ambalate dar sunt vândute en-gros, de către producător, direct unui detailist:
(i)marca de sănătate se aplică containerului care le transportă, în conformitate cu prevederile pct.1;
(ii)producătorul ţine o evidenţă a cantităţilor şi a tipurilor de produse din carne transportate în concordanţă cu acest punct precum şi a numelui destinatarului şi păstrează această evidenţă pentru perioada stabilită la art.7 al prezentei norme sanitare veterinare.
4.a) Marca de sănătate pentru export sau pentru produsele importate trebuie să ofere următoarele indicatii, în interiorul unei stampile de forma ovala:
(i)in partea superioara numele complet sau iniţiala ( initialele) ţării expeditoare cu majuscule, urmate de numărul de aprobare a întreprinderii sau a centrului de reambalare şi, dacă este necesar, însoţit de un cod numeric ce stabileşte tipul produsului pentru care întreprinderea este autorizată;
(ii)in partea inferioara: INSPECTIA GUVERNAMENTALA.
b)marca de sanatate pentru produsele fabricate in Romania pentru comercializare pentru piata interna va fi stabilita de catre autoritatea veterinara centrala a României.
c)marca de sănătate poate fi aplicată direct pe produs, prin mijloace autorizate sau poate să fie imprimată pe preambalaj sau ambalaj, sau pe o etichetă fixată pe produs, astfel încât, ştampila trebuie să fie distrusă când ambalajul este deschis. Nedistrugerea
ştampilei nu poate fi admisa decat atunci când deschiderea ambalajului determina distrugerea lui. În cazul produselor în containere ermetic inchise, marca trebuie aplicată lizibil fie pe capac, fie pe cutie;
d)marca de sănătate poate, de asemenea, să fie confectionata dintr-o plăcuţă din material rezistent care nu se poate îndepărta , conformându-se cu cerinţele de igienă şi purtând informaţia specificată la pct.4, lit.a).
5.Când un produs din carne conţine alte alimente de origine animală, ca de exemplu, produse din peşte, produse din lapte sau produse din ouă, trebuie aplicată doar o singură marcă de sănătate.
1.Produsele din carne trebuie depozitate în spatiile prevăzute în cap.I, pct.1, lit. a). Totuşi, produsele din carne pot, de asemenea, să fie depozitate în afara spatiilor prevăzute la acest punct, în următoarele condiţii:
a)produsele din carne care nu pot fi ţinute la temperatura mediului ambiant pot fi depozitate în spatiile frigorifice ale unitatii la care se face referire în art.3, lit.A, pct.8) al prezentei norme sanitare veterinare sau în spatiile frigorifice ale întreprinderilor aprobate în concordanţă cu alte norme sanitare veterinare relevante;
b} produsele din carne care pot fi ţinute la temperatura mediului ambiant pot fi depozitate în spatii de depozitare construite din materiale solide, uşor de curăţat şi de dezinfectat, şi autorizate de autoritatea veterinara competentă.
2.Produsele din carne pentru care unele temperaturi de depozitare sunt în conformitate cu prevederile art.7, alin.(2) al prezentei norme sanitare veterinare, trebuie să fie ţinute la aceste temperaturi.
3.Produsele din carne trebuie să fie expediate în aşa fel încât acestea să fie protejate pe parcursul transportului de cauzele susceptibile sa le contamineze sau sa le afecteze nefavorabil. Trebuie sa se tina cont de durata călătoriei, de mijloacele de transport folosite şi de condiţiile meteorologice.
4.Produsele din carne trebuie, dacă este necesar, să fie transportate în vehicule echipate care sa asigure temperatura ceruta şi în special temperatura indicata, în conformitate cu prevederile art.7, alin.(2) al prezentei norme sanitare veterinare.
5.Documentul comercial insotitor la care se referă art.3, alin (1), pct.10, lit.b) al prezentei norme sanitare veterinare, trebuie să însoţească produsele din carne în primul stadiu al comercializării. Pentru transportul şi comercializarea în etapele ulterioare, produsele trebuie să fie însoţite de un document comercial care poartă numărul de autorizare a întreprinderii de expediere şi care identifică autoritatea veterinara competentă responsabilă pentru control.
in recipienti ermetic inchisi
A. Faţă de condiţiile stabilite în anexa nr.1, întreprinderile care fabrică produse pasteurizate sau sterilizate în recipienti ermetic inchisj trebuie :
1.să detina:
a)un dispozitiv pentru transportul igienic al cutiilor goale către spatiul de lucru;
b)un echipament pentru curăţarea eficienta a cutiilor imediat înainte de umplere;
c)un echipament pentru spălarea recipientilor în apă potabilă suficient de calda pentru îndepărtarea murdăriei, după ce au fost închise ermetic şi înainte de retortare;
d)un spatiu, zonă sau instalaţie, corespunzătoare pentru răcirea şi uscarea recipientilor după tratamentul termic;
e)amenajari pentru incubarea probelor prelevate din produsele din carne ambalate in recipienti ermetic inchisi;
f)echipament corespunzator pentru a se verifica dacă recipientii sunt inchisi ermetic şi sunt intacti;
2.să se asigure că:
a)recipientii ermetic inchisi sunt scosi din echipamentul de încălzire la o temperatură suficient de ridicată pentru a se asigura evaporarea rapidă a umidităţii şi faptul că nu sunt atinse cu mâna înainte să fie complet uscate;
b)recipientii în care este posibil să apară gaze, se supun unei examinări ulterioare;
c)termometrele echipamentului pentru tratare termică sunt verificate fată de termometre calibrate;
d)recip' ientii sunt:
(i)refuzati dacă pot crea daune sau sunt confecţionati necorespunzător;
(ii)refuzati sau curăţati dacă sunt murdari şi, în cazul cutiilor, curăţate corespunzator imediat înainte de umplere, cu ajutorul echipamentului de curăţare la care se referă pct.1, lit.b); utilizarea apei stătătoare nu este autorizată;
(iii)dacă este necesar, scurşi un timp suficient după curăţare şi înainte de umplere;
(iv)dacă este necesar, spălaţi în apă potabilă, suficient de calda dupa inchiderea ermetica şi înainte de retortare, prin intermediul echipamentului la care se referă pct.1, lit.c), pentru a se indeparta grasimea;
(v). răciti, după încălzire, în apă care întruneşte cerinţele prevazute la lit.B, pct.5;
(vi)manipulaţi, înainte şi după tratamentul prin încălzire, în aşa fel încât sa se evite orice deteriorare sau contaminare,
B. Conducatorul sau managerul unei întreprinderi care fabrică produse din carne în recipienti ermetic inchisi, trebuie, de asemenea, să verifice faptul că:
1.a fost aplicat un tratament termic adecvat produselor din carne destinate depozitarii la temperatura mediului ambiant capabil să distrugă sau să inactiveze germenii patogeni şi sporii microorganismelor patogenice. Trebuie să fie tinut un registru pentru inscrierea parametrilor de fabricatie precum durata de încălzire, temperatura, umplerea, tipul recipientilor, etc. Aparatura de tratament termic trebuie să aiba in dotare dispozitive de control
care sa permita verificarea tratamentului termic la care recipientii au fost supusi ;
2.materialul utilizat pentru confecţionarea recipientilor trebuie să întrunească cerinţele referitoare la materialele destinate pentru a veni în contact cu alimentele;
3.controalele referitoare la producţia zilnică trebuie sa se efectueze la intervale stabilite în avans, pentru a se asigura eficacitatea inchiderii. În acest scop, trebuie să fie disponibil un echipament corespunzător pentru examinarea secţiunilor perpendiculare şi îmbinarea recipientilor inchisi;
4.sunt efectuate controale suplimentare, prin prelevare de probe care ajută fabricantul să se asigure că:
a)produsele sterilizate au fost supuse unui tratament eficient prin intermediul:
(i)testelor de incubare: incubarea trebuie să fie realizată la cel puţin 37°C pentru şapte zile sau cel puţin 35° pentru 1O zile, sau oricare altă combinaţie de timp şi temperatură recunoscută ca echivalentă de către autoritatea veterinară competentă.
(ii)examinării microbiologice a conţinutului şi a recipientilor în laboratoarele întreprinderilor sau în alte laboratoare autorizate.
b)produsele pasteurizate în recipienti ermetic inchisi satisfac criteriile recunoscute de către autoritatea veterinara competentă.
5 sunt efectuate controalele necesare pentru a garanta ca apa răcită conţine un nivel rezidual de clor după utilizare.
C. Autoritatea veterinara competentă poate autoriza adaosul de anumite substanţe la apa utilizată în retorte pentru a se preveni corodarea cutiilor şi pentru a deduriza şi dezinfecta apa. O listă a acestor substanţe va fi elaborată în concordanţă cu procedura natională stabilită de autoritatea veterinară centrală a României.
' 1.Autoritatea veterinara competentă poate permite utilizarea apei recirculate, pentru răcirea containerelor supuse tratamentului prin încălzire. Aceasta trebuie purificată şi tratată cu clor, sau supusa altor tratamente aprobate în concordanţă cu procedura
natională stabilită de autoritatea veterinară centrală a României.
Sco' pul unui asemenea tratament este ca apa recirculată să fie
conform conditiilor stabilite la lit E Anexa I, a „Normei sanitare veterinare privind calitatea apei destinate consumului uman" aşa încât să nu poată contamina produsele şi să nu constituie un risc pentru sănătatea publică. Apa recirculată trebuie să circule în circuit închis aşa încât să nu poată fi utilizată pentru alte scopuri.
Când nu există rncI un risc de contaminare, apa utilizată pentru răcirea containerelor şi apa din retorte poate fi utilizata pentru curăţarea pardoselilor la sfârşitul unui schimb de lucru.
Faţă de condiţiile generale din anexa nr.1 şi din cap.I, li şi III ale prezentei anexe :
1.Întreprinderile care fabrică hrana preparata, trebuie să aibă o încăpere separată pentru prepararea şi ambalarea acesteia. Nu este necesară o încăpere separată atunci când produsele din carne şi carnea sunt manevrate în perioade de timp diferite, cu condiţia ca încăperile utilizate pentru aceste operaţiuni să fie curăţate şi dezinfectate între utilizarea pentru fabricarea fiecărui tip de produs;
2.a) produsul din carne conţinut în hrana preparată, din moment ce a fost gătit:
(i)fie trebuie să fie amestecat cu alte ingrediente iar în această eventualitate perioada de timp în care temperatura produsului din carne este între 10° şi 60°C trebuie să fie menţinută maximum 2 ore;
(ii)fie trebuie să fie refrigerat la 10°C sau mai puţin, înainte de a fi amestecat cu alte ingrediente; Atunci când sunt aplicate alte metode de preparare, acestea trebuie să fie autorizate de către autoritatea veterinara competentă, care trebuie să informeze Comisia Europeana despre aceasta.
b)produsele din carne şi hrana preparată trebuie să fie refrigerate la o temperatură internă de +1O °C sau mai puţin, în cadrul unei perioade nu mai mari de două ore după sfârşitul coacerii şi la temperatura de depozitare, cât de curând posibil. Totuşi, autoritatea veterinara competentă poate autoriza întreprinderea să facă excepţie de la perioada de două ore atunci când o perioadă mai lungă este justificată din motivele ce au legătură cu tehnologia de producţie folosită, cu condiţia ca siguranţa produsului final să fie garantată;
c)hrana preparată trebuie, când se consideră necesar, să fie
congelată sau congelată rapid, imediat după răcire;
la norma sanitară veterinară
materiile prime sunt colectate şi prelucrate în cadrul unei perioade de timp limită stabilită la lit.B, pct.3 şi lit.B, pct.3, lit.c).
2.Întreprinderile de prelucrare trebuie să aibă cel puţin:
a)un depozit de răcire, în afară de cazul când materiile prime sunt colectate şi prelucrate în cadrul unei perioade de timp limită stabilită la lit.B, pct.3, lit.b) şic) ale prezentului capitol;
b)o încăpere sau spaţiu pentru a primi materiile prime;
c)o instalaţie pentru a facilita inspecţia vizuală a materiilor pnme;
d)dacă este necesar, o instalaţie pentru a mărunţi materiile
pnme;
e)echipament pentru prelucrarea materiilor prime prin tratament termic sau presiune sau alte metode corespunzătoare;
f)containere sau bazine în care grăsimea poate fi ţinută în stare lichidă;
g)aparatură pentru plastifierea sau cristalizarea grăsimii care necesita preambalare si ambalare, în afară de cazul când întreprînderea e>{Pediază doar grăsime animală lichidă prelucrată;
h)o cameră de expediere, în afară de cazul când întreprinderea expediază grăsime animală topită in vrac;
i)containere etanşe pentru îndepărtarea materiilor pnme improprii pentru consum uman;
j)dacă este necesar, echipament corespunzător pentru prepararea produselor constând din grăsimi animale topite amestecate cu alte alimente şi/sau condimente;
k)dacă jumările sunt destinate consumului uman, amenajări corespunzătoare care sa asigure colectarea igienică, ambalarea, împachetarea şi stocarea în baza condiţiilor stabilite la lit.B, pct.9.
B. Cerinţe suplimentare de igienă referitoare la prepararea grăsimilor animale topite, a jumărilor şi a altor subproduse:
1.Materiile prime trebuie să provină de la animale care, urmare a inspecţiei ante şi post-mortem, au fost găsite proprii pentru consumul uman.
2.Materiile prime trebuie să fie constituite din ţesuturi adipoase sau oase proprii pentru consum uman şi care sunt lipsite de sânge şi impurităţi. Ele nu trebuie să prezinte semne de deteriorare şi trebuie să fie obţinute în condiţii igienice.
3.a) Pentru prepararea grăsimilor animale topite se utilizeaza ţesuturile adipoase şi oasele colectate în abatoare, unităţile de tranşare şi unităţile de prelucrare a cărnii Materiile prime trebuie
transportate şi stocate, înainte de prelucrare, în condiţii igienice şi la o temperatură internă de 7°C sau mai puţin;
b)prin derogare de la prevederile lit.a), materiile prime pot fi stocate şi transportate necongelate cu condiţia ca acestea să fie prelucrate în interval de 12 ore din ziua în care au fost obţinute;
c)prin derogare de la prevederile lit.a), materiile prime colectate in magazinele en-detail sau în spatiile adiacente punctelor de vânzare, unde transarea şi stocarea cărnii sau a cărnii de pasăre sunt efectuate pentru unicul scop de a aprovIzIona direct ultimul cumpărător, pot fi utilizate pentru prepararea grăsimilor animale topite, cu condiţia ca acestea să fie ţinute în condiţii de 191enă satisfăcătoare şi ambalate corespunzator. Când materiile prime sunt colectate zilnic, cerinţele de temperatură stabilite la lit.a) şi b), trebuie să fie conforme cu acestea. Dacă materiile prime nu sunt colectate zilnic, ele trebuie să fie refrigerate imediat după ce au fost obţinute.
4.Vehiculele şi containerele destinate colectarii şi transportului materiilor prime trebuie să aibă suprafeţele interne netede, uşor de spălat, de curăţat şi de dezinfectat iar vehiculele trebuie să fie acoperite corespunzator. Vehiculele pentru transporturile care necesită refrigerare, trebuie să fie utilate în aşa fel încât temperatura ceruta să poată fi menţinută pe toata durata transportului.
5.Înainte de topire, materiile prime trebuie să fie inspectate pentru a stabili prezenţa unor materii prime improprii pentru consum uman, sau de materii straine. Când acestea sunt prezente trebuie să fie îndepărtate.
6.Materiile prime trebuie să fie topite prin caldura, presiune sau alte metode corespunzătoare, urmate de separarea grăsimii prin decantare, centrifugare, filtrare sau alte metode corespunzătoare. Utilizarea dizolvanţilor este interzisa.
7.Grăsimile animale topite obtinute în conformitate cu prevederile pct.1, 2, 3, 5 şi 6 pot fi rafinate în aceeaşi sau altă întreprindere, pentru a se îmbunătăţi calitatea lor fizico - chimică, atunci când grăsimea pentru rafinare satisface standardele stabilite la pct.8 .
8.Grăsimile animale prelucrate, depinzând de tip, trebuie să îndeplinească următoarele standarde:
| Bovine | Porcine | Alte grăsimi de origine animală | ||||||
| Seu comestibil | Grăsime pentru purificare | Grăsime de porc comestibilă | Untură şi alte grăsimi de porc pentru purificare | Comestibile | Pentru purificare | |||
| Primul lichid (1) | Alte | |||||||
| FFA (mim acid oleic) maxim | 075 4 meq/kg | 1,25 4 meq/kg | 3,0 6 meq/kg | 0,75 4 meq/kg | 1,25 6 meq/kg | 2,0 6 meq/kg | 1,25 4 meq/kg | 3,0 10 meq/kg |
| Peroxid maxim | ||||||||
| Umiditate şi impurităţi | max 0,5% | |||||||
| Miros, gust, culoare | Normal | |||||||
(1)Grasimile animale topite obţinute prin topirea la o temperatura joasa a grasimilor proaspete de la baza cordului, a rinichilor si a mezenterului de la animalele din specia bovina, cat si a grasimilor provenind de la unitatea de transare;
(2)Grasimile proaspete obtinute prin topirea tesuturilor adipoase de porcine.
9.Jumările destinate consumului uman trebuie să fie depozitate:
a)când sunt obtinute la o temperatură de 70°C sau mai puţin, la o temperatura de cel puţin 7°C pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de ore sau la - 18°C sau mai puţin;
la norma sanitară veterinară
P R E Ţ U R I L E
publicaţiilor legislative pentru anul 2003
–pe suport tradiţional -
| Nr. Nr. crt. Denumirea publicaţiei anual de apariţii | Valoarea abonamentului anual - lei - | Trim. I | Valoarea abonamentului trimestrial - lei - Trim. II Trim. III | Trim. IV | ||
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română | 710 | 7.900.000 | 1.975.000 | 2.172.500 | 2.389.750 | 2.628.750 |
| 2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*) | 50 | 1.480.000 | - | - | - | - |
| 3. Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară | 250 | 6.585.000 | 1.646.250 | 1.646.250 | 1.646.250 | 1.646.250 |
| 4. Monitorul Oficial, Partea a II-a | 300 | 10.380.000 | 2.595.000 | 2.595.000 | 2.595.000 | 2.595.000 |
| 5. Monitorul Oficial, Partea a III-a | 700 | 2.105.000 | 526.250 | 526.250 | 526.250 | 526.250 |
| 6. Monitorul Oficial, Partea a IV-a | 2.100 | 8.900.000 | 2.225.000 | 2.225.000 | 2.225.000 | 2.225.000 |
| 7. Monitorul Oficial, Partea a VI-a | 250 | 8.195.000 | 2.048.750 | 2.048.750 | 2.048.750 | 2.048.750 |
| 8. Colecţia Legislaţia României | 4 | 2.070.000 | 517.500 | 569.250 | 626.150 | 688.750 |
| 9. Colecţia de hotărâri ale Guvernului şi alte acte normative | 12 | 3.450.000 | 862.500 | 948.750 | 1.043.600 | 1.147.950 |
| 10. Repertoriul actelor normative | 1 | 520.000 | - | - | - | - |
| 11. Decizii ale Curţii Constituţionale | 1 | 390.000 | - | - | - | - |
| 12. Ediţii trilingve | 12 | 2.075.000 | - | - | - | - |
*)Cu excepţia numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins şi care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.
Publicaţiile Regiei Autonome „Monitorul Oficial" menţionate la punctele 1-7 sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 19%, iar cele menţionate la punctele 8-12 sunt scutite de T.V.A.
Pentru siguranţa clienţilor, abonamentele la publicaţiile Regiei Autonome „Monitorul Oficial" se pot efectua prin următorii difuzori:
◆ COMPANIA NAŢIONALĂ „POŞTA ROMÂNĂ" - S.A. - prin oficiile sale poştale
◆ RODIPET - S.A. - prin toate filialele
◆ INTERPRESS SPORT - S.R.L. - Bucureşti, str. Hristo Botev nr. 6
(telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)
◆ PRESS EXPRES - S.R.L. - Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 772.66.87; 0745.133.712)
◆ M.T. PRESS IMPEX - S.R.L. - Bucureşti, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)
◆ INFO EUROTRADING - S.A. - Bucureşti, Splaiul Independenţei nr.202A (telefon/fax: 212.73.54)
◆ ZIRKON MEDIA - S.R.L. - Bucureşti, bd. Nicolae Grigorescu nr. 29A, bl. N22, ap. 38 (telefon/fax: 340.31.09)
◆ ACTA LEGIS - S.R.L. - Bucureşti, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)
◆ CURIER PRESS - S.R.L. - Braşov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)
◆ ELIDA - S.R.L. - Braşov, str. Bisericii Române nr. 92 (telefon/fax: 0268/47.74.64)
◆ MIMPEX - S.R.L. - Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)
◆ CALLIOPE - S.R.L. - Ploieşti, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
