Decizie nr. 933 din 14 decembrie 2006

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (5), art. 49 alin. (2) şi (4), art. 50 alin. (1^1), art. 52 şi art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Traian Tănasă în Dosarul nr. 2.661/40/2006 (nr. vechi 2.625/2006) al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.

La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, lipsă fiind partea Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia şi arată că nu a ridicat această excepţie pornind de la ideea existenţei unei discriminări între persoanele ieşite la pensie pentru limită de vârstă şi cele care solicită acordarea pensiei anticipate parţiale, ci între persoanele din această ultimă categorie. În acest sens, arată că aceia care au satisfăcut stagiul militar şi au urmat cursuri universitare ar trebui să beneficieze de un tratament diferenţiat faţă de cei care nu îndeplinesc aceste condiţii.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu stabilesc nicio diferenţă în cadrul aceleiaşi categorii de persoane, respectiv cele care solicită acordarea pensiei parţiale anticipate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 septembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 2.661/40/2006 (nr. vechi 2.625/2006), Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (5), art. 49 alin. (2) şi (4), art. 50 alin. (1^1), art. 52 şi art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Traian Tănasă cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de stabilire a pensiei.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate, în conformitate cu care s-a efectuat calculul pensiei sale, sunt contrare Constituţiei, întrucât instituie discriminare între persoanele care se înscriu la pensie pentru limită de vârstă şi cele care solicită pensia anticipată sau pensia anticipată parţială, în cazul celor din urmă neluându-se în calcul perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare, potrivit art. 38 din Legea nr. 19/2000, aşa cum este perioada studiilor universitare sau perioada satisfacerii stagiului militar.

Tribunalul Botoşani - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, dispoziţiile de lege criticate stabilind doar condiţiile în care cetăţenii pot beneficia de pensie specială înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că toate dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât prin acestea nu se instituie discriminări pe criterii arbitrare, iar tratamentul juridic diferenţiat, criticat de autorul excepţiei, este justificat de situaţia deosebită în care se află cei care sunt îndreptăţiţi la acordarea pensiei pentru limită de vârstă şi cei care solicită pensie anticipată. Mai învederează şi faptul că, în realitate, autorul excepţiei nu critică textele de lege pentru ceea ce conţin, ci pentru ceea ce le lipseşte, or, completarea textului de lege excedează competenţei Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 38 alin. (5), art. 49 alin. (2) şi (4), art. 50 alin. (1^1), art. 52 şi art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, astfel cum au fost modificate ulterior prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 338/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002.

Textele de lege supuse controlului de constituţionalitate prevăd:

–Art. 38 alin. (5): "Se exceptează de la prevederile alin. (4) pensia anticipată şi pensia anticipată parţială, în cazul cărora nu se valorifică perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), precum şi perioadele în care s-a beneficiat de pensie de invaliditate.";

–Art. 49 alin. (2) şi (4): "(2) La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c), precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. [...]

(4)La împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de prezenta lege pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.";

–Art. 50 alin. (1^1): "La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c), precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.";

–Art. 52: "La împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de prezenta lege pensia anticipată parţială devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 50 alin. (2) şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.";

–Art. 78 alin. (5) lit. b): "Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează: [...]

b)25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, pentru cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 53 alin. (3). [...]".

În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit motivării iniţiale, autorul excepţiei consideră textele de lege criticate ca instituind o discriminare între persoanele care ies la pensie pentru limită de vârstă şi cele care solicită acordarea pensiei anticipate parţiale, întrucât, în cazul celor din urmă, nu sunt luate în calcul la stabilirea stagiului de cotizare şi perioadele necontributive asimilate acestuia, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, aşa cum sunt perioada satisfacerii stagiului militar şi cea a studiilor universitare.

Faţă de aceste critici, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul la pensie, ca şi la alte forme de asigurări ori de asistenţă socială, se exercită în condiţiile legii. Astfel, criteriile şi condiţiile acordării diferitelor tipuri de pensie, precum şi modificările aduse acestora se stabilesc prin lege.

În acest sens, dreptul de a obţine pensia anticipată sau pensia anticipată parţială a fost acordat de legiuitor în considerarea unor situaţii speciale, ce derogă de la condiţiile necesare obţinerii pensiei pentru limită de vârstă.

Asimilarea perioadelor necontributive stagiilor de cotizare, în anumite situaţii, reprezintă, de asemenea, o opţiune a legiuitorului. În virtutea competenţelor pe care Constituţia i le-a acordat, legiuitorul este în drept să stabilească situaţiile obiective şi subiective în care pot fi valorificate perioadele asimilate, precum şi criteriile şi condiţiile de acordare a pensiilor anticipate, dacă prin instituirea tratamentelor juridice diferenţiate nu distinge în cadrul categoriei persoanelor care se află în situaţii identice. Astfel, s-a prevăzut luarea în calcul a perioadelor asimilate doar pentru cei pensionaţi pentru limită de vârstă, nu şi pentru cei care au solicitat pensionarea anticipată sau pensionarea anticipată parţială. Curtea constată însă că persoanele care se înscriu la pensie la împlinirea vârstei standard de pensionare şi cele care solicită pensie anticipată se află în situaţii obiectiv diferite. Totuşi, chiar şi cea din urmă categorie de persoane poate beneficia de valorificarea tuturor perioadelor asimilate la împlinirea vârstei standard de pensionare.

Prin urmare, sub acest aspect, textele de lege criticate nu contravin principiului constituţional al egalităţii în drepturi.

Curtea observă că, potrivit celor susţinute de autorul excepţiei cu prilejul dezbaterilor, acesta are în vedere şi un alt aspect de pretinsă discriminare instituită prin textele de lege invocate, anume cea din cadrul aceleiaşi categorii de persoane, respectiv cele care solicită acordarea pensiei anticipate parţiale. În acest sens, autorul excepţiei arată că persoanele care au satisfăcut stagiul militar ori au urmat cursuri universitare ar trebui să se bucure de un tratament diferit faţă de cele care nu îndeplinesc aceste condiţii.

În raport cu aceste critici, Curtea observă că textele de lege criticate nu creează nicio diferenţiere în cadrul aceleiaşi categorii de persoane. De fapt, autorul excepţiei este nemulţumit tocmai de lipsa oricărei diferenţe între condiţiile în care persoanele pot obţine pensie anticipată parţială. Or, aşa cum a reţinut şi mai sus, Curtea constată că luarea în calcul a perioadelor asimilate stagiului de cotizare reprezintă opţiunea legiuitorului care a înţeles să acorde acest beneficiu doar acelor persoane care îndeplinesc condiţiile pentru a obţine pensia pentru limită de vârstă.

Prin urmare, şi acest aspect de neconstituţionalitate urmează să fie respins ca fiind neîntemeiat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (5), art. 49 alin. (2) şi (4), art. 50 alin. (1^1), art. 52 şi art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Traian Tănasă în Dosarul nr. 2.661/40/2006 (nr. vechi 2.625/2006) al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 decembrie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea