Decizie nr. 611 din 21 septembrie 2006

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, excepţie ridicată de Ecaterina Dogaru în Dosarul nr. 186/2006 al Tribunalului Sibiu - Secţia civilă.

La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, prin mandatar Ioan Dogaru. Lipseşte partea Casa Judeţeană de Pensii Sibiu, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Mandatarul autorului excepţiei depune concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 aprilie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 186/2006, Tribunalul Sibiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, excepţie ridicată de Ecaterina Dogaru cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de stabilire a pensiei.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate au caracter retroactiv şi discriminatoriu. În acest sens arată că legea prevede în sarcina pensionarului obligaţia de a prezenta acte prin care să dovedească salariile avute în perioadele în care documentaţia existentă la casele teritoriale de pensii nu conţine informaţiile necesare stabilirii punctajului mediu anual, în caz contrar luându-se în calcul, în mod arbitrar, salariile minime pe ţară, brute sau nete, după caz, prevăzute pentru acele perioade la art. 164 şi în anexa nr. 7 la Legea nr. 19/2000. Ca urmare a aplicării acestor dispoziţii, precum şi a faptului că autorul excepţiei s-a aflat în imposibilitatea obiectivă de a dovedi datele referitoare la salariile obţinute în trecut, punctajul mediu anual i-a fost redus în raport cu cel stabilit potrivit legislaţiei anterioare, situându-l într-o poziţie dezavantajată în raport cu acei pensionari care au putut dovedi salariile obţinute. În sfârşit, arată că, deşi legea permite menţinerea cuantumului pensiei cuvenite sau aflate în plată, superior celui rezultat în urma recalculării, aceasta împiedică indexarea sau majorarea pensiei până când din înmulţirea punctului de pensie cu punctajul mediu nu va rezultă un cuantum mai mare decât cel al pensiei cuvenite sau aflate în plată, astfel că protecţia legii apare ca fiind "falsă".

Tribunalul Sibiu - Secţia civilă apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată, având în vedere că prin dispoziţiile legale criticate nu se încalcă prevederile art. 15 şi 16 din Constituţie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.

Guvernul consideră că excepţia ridicată nu este întemeiată. În acest sens arată că textele legale criticate au ca finalitate eliminarea inechităţilor existente în ceea ce priveşte cuantumul pensiilor acordate pentru stagii de cotizare identice, iar diferenţele menţinute până la finalizarea operaţiunilor de recalculare şi recorelare nu contravin principiilor constituţionale privind neretroactivitatea legii şi egalitatea în drepturi, întrucât toţi cetăţenii beneficiază de drepturile prevăzute de legile în vigoare la data acordării drepturilor respective.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse la dosar de autorul excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 alin. (1) şi art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, aprobată şi modificată prin Legea nr. 78/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 11 aprilie 2005.

Textele de lege criticate au următoarea redactare:

–Art. 4 alin. (1): "Determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor şi informaţiilor din documentaţiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.";

–Art. 6 alin. (2): "În situaţia în care cuantumul pensiei aferent noului punctaj determinat este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât acesta."

În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii şi ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la principiul egalităţii în drepturi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 fac incidente prevederile din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 1 octombrie 2004, prevederi care stabilesc printre altele, la art. 7, că, în situaţia în care nu există date privind cuantumul salariului, la determinarea punctajului mediu anual se vor utiliza salariile minime pe ţară, brute sau nete, după caz, prevăzute pentru acele perioade la art. 164 şi în anexa nr. 7 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000.

Potrivit art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a legii, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, luându-se în calcul şi sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi alte sporuri cu caracter permanent, în timp ce anexa nr. 7 la Legea nr. 19/2000 prevede salariile minime pe ţară pentru diferite perioade de timp.

Examinând aceste dispoziţii de lege în raport cu criticile formulate de autorul excepţiei, Curtea constată că textele de lege criticate nu contravin principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile. Astfel, este evident că aceste dispoziţii legale vizează trecutul, pentru că vechimea în muncă, respectiv stagiul de cotizare au fost realizate în perioadele anterioare intrării lor în vigoare, dar efectele lor se produc în viitor, noile cuantumuri ale pensiilor recalculate fiind valabile numai pentru viitor.

De asemenea, Curtea observă că art. 4 alin. (1) şi art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 nu conţin dispoziţii cu efect discriminatoriu în sensul indicat de autorul excepţiei. Acesta susţine că textele de lege criticate ar determina un mod de calcul al pensiei mai dezavantajos pentru persoanele care nu pot dovedi salariile obţinute în trecut în raport cu persoanele care au înscrise în carnetele de muncă drepturile salariale realizate, având în vedere că, în general, salariile efectiv acordate au fost mai mari decât salariul minim brut pe economie.

Faţă de această critică de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textele de lege examinate au în vedere o situaţie obiectivă, în care nu există dovada certă a salariilor efectiv realizate. Luarea în calcul a salariului minim brut pe economie ţine de opţiunea liberă a legiuitorului, în baza prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora dreptul la pensie, ca şi la alte forme de asigurări şi de asistenţă sociale se exercită în condiţiile prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia indexarea sau majorarea pensiei nu mai este posibilă până când din înmulţirea punctului de pensie cu punctajul mediu nu va rezultă un cuantum mai mare decât al pensiei cuvenite sau aflate în plată, Curtea reţine că majorarea se aplică, fără deosebire, punctajului mediu anual sau celui aflat în plată, dar este posibil ca, pentru pensiile ce se încadrează în ipoteza art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, această majorare să nu determine şi o mărire efectivă a cuantumului pensiei, în situaţia în care, prin majorare, nu s-ar depăşi cuantumul corespunzător punctajului mediu anual avut până la data recalculării. Acest fapt nu creează însă o situaţie discriminatorie pentru pensionarii cărora li s-a aplicat art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, întrucât legea le-a permis acestora păstrarea unui cuantum al pensiei superior celui care li s-ar fi cuvenit potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la data recalculării pensiei. O soluţie contrară ar crea o situaţie inechitabilă pentru cei cărora li s-ar aplica prevederile legale în vigoare la data pensionării, fără a se putea prevala de dispoziţiile legale anterioare, care ar determina un cuantum superior al pensiei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, excepţie ridicată de Ecaterina Dogaru în Dosarul nr. 186/2006 al Tribunalului Sibiu - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea