Decizie nr. 765 din 18 decembrie 2014

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) lit. f) raportat la art. 48 alin. (2) şi art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Partidul Socialist Român în Dosarul nr. 17.458/3/2013 (182/2014) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului nr. 399D/2014 al Curţii Constituţionale.

2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, avocatul Ana-Maria Penu Macovei, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar.

3.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece, prin condiţiile impuse, prevederile de lege criticate instituie anumite limitări nepermise de art. 53 din Constituţie şi, în acelaşi timp, creează o inegalitate de tratament, pe criteriul averii, în ceea ce priveşte depunerea candidaturilor. În acest sens, depune note scrise.

4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 170 din 20 martie 2014 şi nr. 793 din 3 iulie 2008.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5.Prin Decizia civilă nr. 92A din 19 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 17.458/3/2013 (182/2014), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) lit. f) raportat la art. 48 alin. (2) şi art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

6.Excepţia a fost ridicată de Partidul Socialist Român cu prilejul soluţionării apelului împotriva Sentinţei civile nr. 27P din 6 septembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă într-o cauză având ca obiect dizolvarea şi radierea Partidului Socialist Român.

7.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că limitele impuse prin textele de lege criticate, respectiv atingerea unui prag de 50.000 de voturi la nivel naţional, pentru candidaturile depuse, şi desemnarea candidaţilor în două campanii electorale succesive, în cel puţin 18 circumscripţii electorale, nu se impun, deoarece domeniul de faţă nu se regăseşte în nicio categorie prevăzută expres de art. 53 din Constituţie, determinând astfel o restrângere nejustificată a drepturilor cetăţeanului.

8.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prin dispoziţiile legale criticate nu se restrânge exerciţiul unor drepturi sau libertăţi, în sensul art. 53 din Constituţie, urmărindu-se efectiv să se impună partidului obţinerea unor rezultate pentru ca acesta să-şi poată îndeplini rolul sau constituţional.

9.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, notele scrise depuse la dosar de autorul excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 46 alin. (1) lit. f), raportat la art. 48 alin. (2) şi art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 6 august 2012.

13.Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 14/2003 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 mai 2014, textele de lege criticate regăsindu-se sub aceeaşi numerotare. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins:

–Art. 46 alin. (1) lit. f): "Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiţii: [...]

f)ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 şi 2, constatată de Tribunalul Bucureşti conform art. 48;";

–Art. 47 alin. (1) lit. b): "Inactivitatea unui partid politic se poate constata în următoarele situaţii: [...]

b)nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţă, în două campanii electorale parlamentare succesive, în cel puţin 18 circumscripţii electorale.";

–Art. 48 alin. (2): "Numărul minim necesar îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 1 şi 2 este de cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional, pentru candidaturile depuse în oricare dintre următoarele scrutinuri: consilii judeţene, consilii locale, Camera Deputaţilor, Senat."

14.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 53 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

15.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 46 alin. (1) lit. f), art. 47 alin. (1) lit. b) şi art. 48 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare. Astfel, prin Decizia nr. 170 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 29 aprilie 2014, Curtea a reţinut că motivele şi condiţiile de dizolvare a partidelor politice reglementate de normele criticate nu constituie restrângeri ale exerciţiului dreptului de asociere, ci limitări de natură legală a acestui drept, circumscrise regimului constituţional al partidelor politice. Partidele politice constituie forme de asociere ale cetăţenilor care au un regim constituţional şi legal special, determinat de scopul acestora, eminamente politic, definit în esenţă de art. 8 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia partidele politice contribuie "la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei." Dând expresie textului constituţional de referinţă, Legea partidelor politice nr. 14/2003 prevede în art. 1 că "Partidele politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de drept public", iar în art. 2 că, "Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii."

16.Partidele politice au, aşadar, un important rol în transpunerea valorilor naţionale şi a democraţiei din concepte teoretice şi abstracte într-un proces practic decizional, în beneficiul cetăţenilor. Exprimarea voinţei politice a membrilor partidului şi realizarea acesteia au loc în procesul electoral, fiecare partid având, de principiu, vocaţia guvernării. Unul dintre principalele scopuri ale asocierii în partide politice îl constituie acela de a accede la putere prin intermediul candidaţilor pe care partidul îi propune în campania electorală. Or, în măsura în care partidul nu desemnează candidaţi la alegeri şi, în consecinţă, nu obţine voturi, activitatea pe care o desfăşoară nu se mai circumscrie scopului mai sus menţionat. Asemenea organizaţii nu pot revendica statutul de partid politic, având posibilitatea să îşi continue existenţa ca simple forme de asociere a cetăţenilor, cu condiţia ca înfiinţarea şi desfăşurarea activităţii lor să se realizeze potrivit legii, pentru realizarea scopurilor dorite de membrii lor şi în conformitate cu opţiunile acestora, exprimate în mod liber, pe plan social, cultural, economic şi chiar politic.

17.Faptul că legea impune îndeplinirea anumitor condiţii pentru exercitarea unui drept constituţional nu constituie o încălcare sau o restrângere a acestuia, ci reflectarea în plan legal a condiţiilor prevăzute de Constituţie pentru realizarea acestui drept, fără a se putea susţine încălcarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie.

18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Partidul Socialist Român în Dosarul nr. 17.458/3/2013 (182/2014) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că prevederile art. 46 alin. (1) lit. f) raportat la art. 48 alin. (2) şi art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 decembrie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu