Acord din 27 noiembrie 2001

Guvernul României şi Guvernul Republicii Letonia, denumite în cele ce urmează părţi contractante,

dorind sa intensifice cooperarea economică în avantajul ambelor state,

intentionand sa creeze şi sa menţină condiţii favorabile pentru investiţiile investitorilor statului unei părţi contractante pe teritoriul statului celeilalte părţi contractante,

recunoscând necesitatea promovării şi protejării investiţiilor străine în scopul creşterii prosperitatii economice a ambelor state,

au convenit cele ce urmează:

Articolul 1Definiţii

În sensul acestui acord:

1.Termenul investitor se referă, în legătură cu fiecare parte contractantă, la următorii subiecti care efectuează investiţii pe teritoriul statului celeilalte părţi contractante:

–În ceea ce priveşte România:

────────────────────────────

a)persoana fizica înseamnă un cetăţean, în conformitate cu legislaţia României;

b)persoana juridică înseamnă entităţi juridice, incluzând societăţi comerciale, corporatii, asociaţii de afaceri şi alte organizaţii care sunt constituite sau altfel organizate, în mod corespunzător, în conformitate cu legea din România, şi care îşi au sediul, precum şi activităţile economice efective pe teritoriul României.

–În ceea ce priveşte Republica Letonia:

──────────────────────────────────────

a)persoana fizica înseamnă un cetăţean sau necetatean, în conformitate cu legislaţia Republicii Letonia;

b)persoana juridică înseamnă orice entitate înregistrată sau constituită în conformitate cu legislaţia Republicii Letonia.

2.Termenul investiţii va insemna orice fel de active investite de către investitorii unei părţi contractante pe teritoriul statului celeilalte părţi contractante, în conformitate cu legile şi reglementările legale ale statului acesteia din urma, şi va include în special, dar nu exclusiv:

a)drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi orice alte drepturi reale, cum ar fi: servituţi, ipoteci, drepturi de retenţie, gajuri;

b)acţiuni, părţi sociale sau orice alt fel de participare la societăţi comerciale;

c)drepturi de creanta sau orice alte drepturi, privind prestaţii care au o valoare economică;

d)drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt: drepturi de autor, brevete, desene sau modele industriale, mărci de comerţ sau de serviciu, nume comerciale, know-how şi fond comercial, precum şi orice alte drepturi similare recunoscute de legile naţionale ale părţilor contractante;

e)concesiuni de drept public, incluzând concesiuni privind prospectarea, extractia sau exploatarea resurselor naturale, precum şi toate celelalte drepturi acordate prin lege, prin contract sau prin hotărârea autorităţilor, în conformitate cu legea.

Nici o modificare a formei în care sunt investite sau reinvestite activele nu va afecta caracterul lor de investiţie.

3.Termenul venituri înseamnă sumele produse de o investiţie şi include în special, dar nu exclusiv, profituri, dividende, dobânzi, câştiguri de capital, redevenţe, management şi asistenţa tehnica sau alte onorarii, indiferent de forma în care este plătit venitul.

4.Termenul teritoriu înseamnă:

–în ceea ce priveşte România: teritoriul României, inclusiv marea teritorială şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi marii teritoriale, asupra cărora România îşi exercită suveranitatea, precum şi zona contigua, platoul continental şi zona economică exclusiva, asupra cărora România îşi exercită jurisdicţia, respectiv drepturile suverane, în concordanta cu propria legislaţie şi cu dreptul internaţional;

–în ceea ce priveşte Republica Letonia: teritoriul Republicii Letonia, inclusiv marea teritorială, precum şi orice zona maritima asupra căreia Letonia exercita, în conformitate cu dreptul internaţional, drepturi suverane privind fundul marii şi subsolul, precum şi resursele naturale ale acestor zone.

Articolul 2Promovare, admitere

(1)Fiecare parte contractantă va promova, pe cat posibil, investiţiile efectuate pe teritoriul statului sau de către investitorii celeilalte părţi contractante şi va admite aceste investiţii în conformitate cu legile şi cu reglementările naţionale legale.

(2)Dacă o parte contractantă a admis o investiţie pe teritoriul statului sau, ea va acorda, pe baza nediscriminatorie, în conformitate cu legile şi reglementările naţionale legale, autorizaţiile necesare în legătură cu acea investiţie, inclusiv autorizaţiile pentru angajarea de personal de conducere şi tehnic, la alegere, indiferent de cetăţenie.

Articolul 3Protejare, tratament

(1)Fiecare parte contractantă va proteja pe teritoriul statului sau investiţiile efectuate, în conformitate cu legile şi cu reglementările naţionale legale, de către investitorii celeilalte părţi contractante şi nu va afecta, prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii, managementul, întreţinerea, folosinţă, posesia, extinderea, vânzarea sau lichidarea acestor investiţii. În special, fiecare parte contractantă sau autorităţile sale competente vor elibera autorizaţiile necesare menţionate la art. 2 alin. (2).

(2)Fiecare parte contractantă va asigura un tratament just şi echitabil pe teritoriul statului sau investiţiilor investitorilor celeilalte părţi contractante. Acest tratament nu va fi mai puţin favorabil decât cel acordat de fiecare parte contractantă investiţiilor efectuate pe teritoriul statului sau de investitorii proprii sau decât cel acordat de fiecare parte contractantă investiţiilor efectuate pe teritoriul statului sau de către investitorii oricărui stat terţ, dacă acest din urma tratament este mai favorabil.

(3)Tratamentul naţiunii celei mai favorizate nu va fi interpretat ca obligaţie a unei părţi contractante de a extinde asupra investitorilor şi investiţiilor celeilalte părţi contractante avantajele rezultate din orice uniune vamală sau economică existenta ori viitoare, zona de comerţ liber sau organizaţie economică regionala, la care oricare dintre părţile contractante este sau devine membru. Acest tratament nu se va referi nici la avantajele pe care oricare parte contractantă le acorda investitorilor unui stat terţ în virtutea unui acord de evitare a dublei impuneri sau altor acorduri pe bază de reciprocitate referitoare la impozite.

Articolul 4Transferul liber

(1)Fiecare parte contractantă pe teritoriul statului căreia s-au efectuat investiţii de către investitorii celeilalte părţi contractante va permite acelor investitori transferul liber al plăţilor în legătură cu aceste investiţii, în special al:

a)veniturilor conform art. 1 pct. 3;

b)sumelor provenind din împrumuturi contractate sau alte obligaţii contractuale asumate pentru investiţie;

c)sumelor provenind din vânzarea totală sau parţială, înstrăinarea sau lichidarea unei investiţii.

Transferurile se vor efectua fără întârziere, în valută convertibilă.

(2)Dacă nu s-a convenit altfel cu investitorul, transferurile se vor efectua, în conformitate cu legile şi cu reglementările naţionale legale în vigoare ale părţii contractante pe teritoriul statului căreia s-a efectuat investiţia, la cursul de schimb aplicabil la data transferului.

Articolul 5Deposedare, despăgubire

(1)Nici una dintre părţile contractante nu va lua fie direct, fie indirect măsuri de expropriere, naţionalizare sau orice alte măsuri având aceeaşi natura sau acelaşi efect împotriva investiţiilor investitorilor celeilalte părţi contractante, decât dacă măsurile sunt luate în interes public, astfel cum este stabilit prin lege, pe o baza nediscriminatorie şi în conformitate cu procedura legală şi cu condiţia să fie luate prin acordarea unei despăgubiri efective şi adecvate. Cuantumul despăgubirii, inclusiv dobânda, se va stabili într-o valuta convertibilă şi se va plati fără întârziere investitorului îndreptăţit sa o primească. Sumele rezultate vor fi în mod liber şi prompt transferabile.

(2)Investitorii unei părţi contractante ale căror investiţii au suferit daune datorită războiului sau oricărui alt conflict armat, revoluţiei, stării de urgenta sau rebeliunii, care au avut loc pe teritoriul statului celeilalte părţi contractante, vor beneficia din partea acesteia din urma de un tratament în conformitate cu art. 3 alin. (2). Ei vor fi îndreptăţiţi în toate cazurile la despăgubiri.

Articolul 6Investiţii anterioare acordului

Prezentul acord se va aplica investiţiilor efectuate pe teritoriul statului unei părţi contractante, în conformitate cu legile şi cu reglementările naţionale legale, de investitorii celeilalte părţi contractante fie anterior, fie după intrarea în vigoare a prezentului acord. Totuşi prezentul acord nu se va aplica în cazul diferendelor care au apărut înainte de intrarea sa în vigoare.

Articolul 7Alte obligaţii

(1)Dacă legislaţia naţionala a oricărei părţi contractante indreptateste investiţiile investitorilor celeilalte părţi contractante la un tratament mai favorabil decât cel prevăzut de prezentul acord, respectiva legislaţie va prevala asupra acestui acord, în măsura în care este mai favorabilă.

(2)Fiecare parte contractantă va respecta orice alte obligaţii pe care şi le-a asumat cu privire la investiţiile efectuate pe teritoriul statului sau de investitorii celeilalte părţi contractante.

Articolul 8Principiul subrogarii

Dacă oricare parte contractantă sau agenţia desemnată de aceasta face plati unuia dintre investitorii săi pe baza unei garanţii financiare împotriva riscurilor necomerciale pe care a acordat-o în legătură cu o investiţie de pe teritoriul statului celeilalte părţi contractante, aceasta din urma va recunoaşte, în virtutea principiului subrogarii, transferul oricărui drept sau titlu al acestui investitor către prima parte contractantă sau agenţia desemnată de aceasta. Cealaltă parte contractantă va fi indreptatita sa deducă impozitele şi celelalte obligaţii cu caracter public datorate şi plătibile de către investitor.

Articolul 9Soluţionarea diferendelor între o parte contractantă şi un investitor al celeilalte părţi contractante

(1)În scopul soluţionării diferendelor privind investiţiile între o parte contractantă şi un investitor al celeilalte părţi contractante, vor avea loc consultări între părţile interesate în vederea soluţionării cazului, pe cat posibil, pe cale amiabila.

(2)Dacă aceste consultări nu conduc la o soluţie în termen de 6 luni de la data cererii de soluţionare, investitorul poate supune diferendul, la alegerea sa, spre soluţionare la:

a)instanţa judecătorească competenţa a părţii contractante pe teritoriul statului căreia s-a efectuat investiţia; sau b) Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID), înfiinţat ca urmare a Convenţiei pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965; sau c) un tribunal arbitral ad-hoc care, dacă nu s-a convenit altfel între părţile la diferend, va fi constituit în conformitate cu Regulamentul de arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (UNCITRAL).

(3)Fiecare parte contractantă consimte prin aceasta sa supună diferendele privind investiţiile concilierii sau arbitrajului internaţional.

(4)Partea contractantă care este parte la diferend nu va invoca niciodată, pe durata procedurilor privind diferendele legate de investiţii, ca apărare imunitatea sa sau faptul ca investitorul a primit o despăgubire în cadrul unui contract de asigurare acoperind integral sau parţial prejudiciul ori dăuna suferită.

Articolul 10Soluţionarea diferendelor dintre părţile contractante

(1)Diferendele dintre părţile contractante privind interpretarea sau aplicarea prevederilor acestui acord vor fi soluţionate pe cai diplomatice.

(2)Dacă cele doua părţi contractante nu pot ajunge la o înţelegere în termen de 12 luni de la declanşarea diferendului dintre ele, acesta, la cererea oricărei părţi contractante, va fi supus unui tribunal arbitral compus din 3 membri. Fiecare parte contractantă va numi un arbitru, iar aceşti 2 arbitri vor desemna un preşedinte care va fi cetăţean al unui stat terţ.

(3)Dacă una dintre părţile contractante nu a numit propriul arbitru şi nu a dat curs invitatiei celeilalte părţi contractante să facă numirea în termen de doua luni, arbitrul va fi numit, la cererea acelei părţi contractante, de către preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie.

(4)Dacă ambii arbitri nu pot ajunge la o înţelegere privind alegerea preşedintelui în termen de doua luni după numirea lor, acesta va fi numit, la cererea oricărei părţi contractante, de către preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie.

(5)Dacă, în cazurile specificate la alin. (3) şi (4), preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie este împiedicat să îşi îndeplinească funcţia sau dacă este cetăţean al statului uneia dintre părţile contractante, numirea se va face de către vicepreşedinte, şi dacă acesta din urma este împiedicat sau dacă este cetăţean al statului uneia dintre părţile contractante, numirea se va face de către judecătorul cu cea mai înaltă funcţie din cadrul Curţii Internaţionale de Justiţie care nu este cetăţean al statului uneia dintre părţile contractante.

(6)Sub rezerva altor dispoziţii date de părţile contractante, tribunalul îşi va stabili propria procedura.

(7)Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a numit şi ale reprezentării sale în procedurile arbitrale. Cheltuielile pentru preşedinte şi celelalte cheltuieli vor fi suportate în părţi egale de către părţile contractante.

(8)Sentinţele tribunalului sunt definitive şi obligatorii pentru fiecare parte contractantă.

Articolul 11Prevederi finale

(1)Prezentul acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data ultimei notificări prin care părţile contractante îşi vor fi comunicat reciproc îndeplinirea cerinţelor legale interne pentru intrarea în vigoare a acestuia. El va rămâne în vigoare pe o perioadă iniţială de 10 ani. Dacă o notificare oficială de denunţare nu este transmisă cu 6 luni înainte de expirarea acestui termen, acordul va fi considerat ca reînnoit, în aceleaşi condiţii, pentru noi perioade de 10 ani.

(2)În cazul unei notificări oficiale de denunţare a prezentului acord prevederile art. 1-10 vor continua să fie în vigoare pentru o perioadă de încă 10 ani pentru investiţiile efectuate înainte de a se transmite notificarea oficială.

Drept care subsemnaţii, pe deplin autorizaţi de către guvernele lor, au semnat acest acord.

Semnat la Riga la 27 noiembrie 2001, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română, letona şi engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe în interpretare, textul în limba engleza va prevala.

Pentru Guvernul României,

Gheorghe Romeo Leonard Cazan,

ministrul dezvoltării şi prognozei

Pentru Guvernul Republicii Letonia,

Aigars Kalvitis,

ministrul economiei

─────────────────────