Decizie nr. 207 din 28 februarie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mihai Trofin în Dosarul nr. 19.283/99/2006 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată că, la dosar, autorul excepţiei a depus o cerere de amânare în vederea angajării unui apărător.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare, apreciind că de la momentul ridicării excepţiei şi până la termenul de judecată autorul a avut suficient timp pentru a-şi pregăti apărarea.

Curtea, în temeiul art. 156 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de amânare.

Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 5 octombrie 2007 pronunţată în Dosarul nr. 19.283/99/2006, Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă.

Excepţia a fost ridicată într-o cauză având ca obiect recursul împotriva unei decizii pronunţate în calea de atac a revizuirii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se consideră că prevederile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale, întrucât cerinţa ca înscrisurile doveditoare să nu poată fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor conferă textului de lege un caracter pur formal, de natură a face practic imposibilă exercitarea căii de atac a revizuirii.

Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale, deoarece toate părţile în proces pot folosi această cale de atac ce constituie o garanţie a liberului acces la justiţie.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în sensul în care a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale, făcând referire la jurisprudenţa Curţii în materie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: [...]

5.dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere."

Excepţia este raportată la prevederile constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.

Examinând excepţia, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură, iar, în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, procedura de judecată şi exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti sunt stabilite numai prin lege. Din aceste prevederi constituţionale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condiţiile în care părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Legea fundamentală şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte.

Analizând dispoziţiile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, prin prisma argumentelor autorului excepţiei, Curtea constată că acestea nu încalcă dreptul de acces liber la justiţie, ci, dimpotrivă, constituie o garanţie a respectării art. 21 din Legea fundamentală, asigurând totodată soluţionarea litigiului cu respectarea garanţiei privind aflarea adevărului.

Referitor la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă ar institui o discriminare, Curtea constată că este neîntemeiată, întrucât textul de lege permite oricărei părţi, indiferent de poziţia procesuală avută în proces, să declanşeze procedura revizuirii dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

De altfel, modul în care instanţa care a judecat cererea de revizuire a înţeles să interpreteze şi să aplice textul de lege criticat excedează controlului exercitat de Curtea Constituţională.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mihai Trofin în Dosarul nr. 19.283/99/2006 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu