Hotărâre nr. 232 din 30 martie 2005

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Se aprobă Strategia de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, prevăzută în anexa nr. 1.

Articolul 2

Se aprobă Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, prevăzut în anexa nr. 2.

Articolul 3

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Monica Luisa Macovei

Ministrul administraţiei şi internelor,

Vasile Blaga

Ministrul integrării europene,

Ene Dinga

Ministrul finanţelor publice,

Ionel Popescu

Bucureşti, 30 martie 2005.

Nr. 232.

Anexa 1

STRATEGIA DE REFORMĂ

a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007

A. CONSIDERAŢII GENERALE

1.Premise

Realizarea unui sistem judiciar independent, imparţial, credibil şi eficient reprezintă o condiţie necesară pentru supremaţia legii şi a principiilor statului de drept. Măsurile de consolidare a independenţei sistemului judiciar trebuie să ducă nu numai la afirmarea principiului separaţiei puterilor în stat, dar şi la aplicarea acestuia în practică.

Reforma sistemului judiciar implică restructurarea instituţională, reformarea mentalităţilor care stau la baza funcţionării sistemului actual, precum şi eforturi financiare care trebuie asumate. Realizarea procesului de reformă este o prioritate a Guvernului care s-a angajat să furnizeze resursele necesare.

Aprobarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar 2003 - 2007*) a fost urmată de evoluţii importante în cadrul sistemului judiciar. O măsură legislativă semnificativă a fost adoptarea pachetului legislativ privind statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Notă *) Hotărârea Guvernului nr. 1052/2003, privind aprobarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar, publicată în M. Of. 649/12.09.2003

Strategia de reformă vizează problemele sistemice în justiţie, aşa cum au fost relevate în mai multe rapoarte de evaluare, inclusiv în Raportul preliminar de evaluare a integrităţii şi rezistenţei la corupţie a sistemului judiciar, realizat de Ministerul Justiţiei spre sfârşitul anului 2004. Concluziile raportului, astfel cum au rezultat din răspunsurile magistraţilor, identifică existenţa unor presiuni asupra sistemului judiciar şi a unor deficienţe în legătură cu: statutul magistraţilor, relaţia dintre instanţe şi parchete, condiţiile de muncă şi imaginea justiţiei.

În plus, procesul de monitorizare a sistemului judiciar a relevat dificultăţi cu privire la alocarea resurselor umane şi financiare, necesitatea unui personal calificat, existenţa unui proces de recrutare obiectiv şi transparent, accelerarea procedurilor judiciare, reducerea numărului de cauze pe rolul instanţelor pentru a evita întârzieri în soluţionarea acestora, asigurarea accesului la informaţiile de interes public privind soluţionarea dosarelor, executarea corespunzătoare a hotărârilor judecătoreşti.

Prezenta strategie are în vedere remedierea aspectelor negative constatate, prin garantarea independenţei justiţiei, asigurarea calităţii şi eficienţei actului de justiţie, ducând la un sistem modern, capabil să implementeze acquis-ul comunitar şi să se adapteze cerinţelor Uniunii Europene.

Toate aceste elemente, precum şi necesitatea realizării angajamentelor asumate în cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană, în vederea aderării la 1 ianuarie 2007, impun reconsiderarea Strategiei de reformă, precum şi actualizarea acesteia pentru perioada 2005 - 2007.

2.Principii Fundamentale

Fiecare acţiune cuprinsă în prezenta Strategie se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru realizarea unui sistem judiciar modern:

▼ consolidarea statului de drept şi a supremaţiei legii;

▼ garantarea unei reale separaţii şi a echilibrului puterilor în stat, prin consolidarea independenţei puterii judecătoreşti;

▼ respectarea drepturilor omului;

▼ adoptarea celor mai bune practici europene legate de funcţionarea sistemului judiciar;

▼ asigurarea transparenţei actului de justiţie;

▼ consolidarea dialogului cu societatea civilă şi implicarea acesteia în procesul de reformă;

▼ crearea premiselor cooperării judiciare pentru integrarea în spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie;

▼ asigurarea deplinei compatibilităţi instituţionale şi legislative cu sistemele judiciare europene şi cu acquis-ul comunitar.

B. DIRECŢII DE ACŢIUNE

Strategia de Reformă a Sistemului Judiciar 2005 - 2007 este orientată pe următoarele direcţii de acţiune:

● garantarea independenţei efective a sistemului judiciar;

● asigurarea transparenţei actului de justiţie;

● îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie;

● sporirea eficienţei şi responsabilizării sistemului judiciar;

● garantarea accesului liber la justiţie;

● eficientizarea justiţiei pentru minori;

● consolidarea mediului de afaceri;

● consolidarea cadrului instituţional şi legislativ în domeniul cooperării judiciare internaţionale;

● consolidarea sistemului penitenciar, potrivit standardelor europene;

● protecţia victimelor şi reintegrarea socială a infractorilor;

● prevenirea şi combaterea corupţiei din sistemul judiciar.

Prevederile prezentei Strategii sunt completate de Planul de Acţiune în care sunt detaliate măsurile pentru atingerea obiectivelor enunţate, termenele de realizare, instituţiile responsabile, resursele financiare necesare, precum şi indicatorii de evaluare a realizării acestor măsuri.

1.Garantarea independenţei efective a sistemului judiciar

Această direcţie de acţiune are ca finalitate asigurarea unui sistem judiciar independent şi funcţional, prin completarea cadrului legislativ privind reforma justiţiei şi implementarea acestuia. Astfel, sunt avute în vedere consolidarea instituţională a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), distribuirea aleatorie a cauzelor pentru asigurarea imparţialităţii actului de justiţie, precum şi implementarea Codului deontologic al magistraţilor, în formă actualizată.

Garantarea independenţei justiţiei nu depinde numai de asigurarea unui cadru legislativ coerent şi de furnizarea resurselor necesare, dar şi de responsabilizarea sistemului judiciar prin dezvoltarea unei atitudini a magistraţilor care să garanteze aplicarea legii, în conformitate cu cele mai înalte standarde profesionale.

I. Completarea cadrului legislativ privind reforma sistemului judiciar şi monitorizarea implementării acestuia

Pachetul legislativ privind reforma sistemului judiciar, adoptat în 2004, a intrat în vigoare la sfârşitul lunii septembrie 2004. Aplicarea prevederilor sale a relevat o serie de aspecte a căror reconsiderare apare necesară pentru asigurarea funcţionării eficiente a sistemului judiciar. În ceea ce priveşte atribuţiile CSM, acestea nu pot fi realizate deplin decât prin asigurarea activităţii permanente a tuturor membrilor acestuia. De asemenea, se are în vedere reglementarea incompatibilităţii între calitatea de membru CSM şi funcţiile de conducere în cadrul instanţelor şi parchetelor.

În realizarea aceluiaşi obiectiv sunt avute în vedere şi modificări privind: procedura de numire în funcţiile de conducere la instanţe şi parchete, transparenţa evaluării magistraţilor, schimbarea componenţei colegiului de conducere şi desemnarea, de către acesta, a magistraţilor din cadrul secţiilor şi completelor pe baza principiului specializării, stabilirea limitativă a cazurilor de modificare a componenţei secţiilor şi completelor, reconsiderarea rolului inspectorilor, prezentarea de către CSM a unui raport privind activitatea proprie, precum şi reglementarea răspunderii membrilor CSM.

De asemenea, se impun modificări ale prevederilor legale şi pentru asigurarea independenţei procurorilor şi creşterea performanţelor în activitatea de urmărire penală, în sensul repartizării cauzelor către procurori pe baza unor criterii obiective şi stabilirii unor garanţii pentru restricţionarea posibilităţii de redistribuire a dosarelor pe cale ierarhică.

Consolidarea cadrului legislativ presupune şi elaborarea proiectului de lege privind aplicarea prevederilor constituţionale*) referitoare la răspunderea magistraţilor pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, în vederea stabilirii unor garanţii procedurale bine determinate, pentru a nu se aduce atingere independenţei şi imparţialităţii actului de justiţie.

Notă *) Art 52 al. 3, Constituţia României, republicată.

În ceea ce priveşte sistemul instanţelor militare, se are în vedere redimensionarea acestuia, în acord cu noile sale competenţe. Astfel, prin modificările aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, va fi reglementată atât funcţionarea instanţelor militare, cât şi a celor civile. Numărul acestora va fi redus proporţional cu reducerea competenţelor, aşa cum rezultă din reglementarea procesual penală actuală.

În vederea implementării corecte a dispoziţiilor legale privind sistemul judiciar va fi creat un mecanism eficient de monitorizare a acesteia, prin extinderea grupului de lucru deja existent, astfel încât acesta să aibă o componenţă reprezentativă, precum şi prin stabilirea unei metodologii de lucru.

II. Distribuirea aleatorie a cauzelor

Asigurarea imparţialităţii şi transparenţei în realizarea actului de justiţie constituie o prioritate în cadrul prezentei strategii, care poate fi garantată în practică şi prin introducerea unui criteriu obiectiv de distribuire a dosarelor spre soluţionare.

Prin distribuirea aleatorie a dosarelor a fost eliminată posibilitatea repartizării dirijate a cauzelor, aceasta reprezentând totodată şi un factor de prevenire a corupţiei în sistem. Distribuirea aleatorie a dosarelor în sistem informatizat este completată de prevederi procedurale*) care asigură aplicarea efectivă a principiului continuităţii completului/judecătorului în soluţionarea cauzelor în principal în situaţiile de incidente procedurale. De asemenea, au fost stabilite criterii obiective pentru orice schimbare cu privire la un complet deja constituit sau cu privire la redistribuirea dosarelor între complete. Atât distribuirea aleatorie, cât şi principiul continuităţii, sunt strâns legate de asigurarea independenţei interne şi de eliminarea unui potenţial instrument de ingerinţă în actul de justiţie, aşa cum s-a arătat în rapoartele de evaluare a sistemului judiciar din România, realizate în cursul anului 2004.

Notă *) Hotărârea CSM nr. 71/9 martie 2005, pentru modificarea şi completarea Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

Începând cu luna martie 2005, sistemul de distribuire aleatorie a devenit funcţional în toate instanţele din ţară, fie informatizat, fie manual (prin utilizarea metodei ciclice). Aplicarea în practică a acestui sistem este monitorizată de către Ministerul Justiţiei, în colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii.

2.Asigurarea transparenţei actului de justiţie

Sistemul judiciar trebuie să-şi îndeplinească rolul de serviciu public, nu numai prin înfăptuirea actului de justiţie, dar şi prin stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil. Transparenţa în comunicare şi facilitarea accesului la informaţii vor fi intermediate de Birourile de Informaţii şi Relaţii Publice din cadrul instanţelor şi parchetelor. Informaţiile de interes public vor fi accesibile pe paginile de Internet ale instituţiilor sistemului judiciar (Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie etc). În acelaşi timp, se vor realiza ghiduri de orientare pentru facilitarea accesului la justiţie al cetăţenilor, potrivit practicii deja stabilite în mai multe instanţe. De asemenea, aceste birouri vor asigura accesul presei în scopul informării obiective şi complete asupra actului de justiţie, cu respectarea riguroasă a normelor privind protecţia datelor personale.

3.Îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie

Consolidarea statului de drept şi asigurarea calităţii actului de justiţie presupun abordarea mai multor componente ale procesului de reformă care vizează realizarea unui cadru legislativ coerent, unificarea practicii judiciare, specializarea activităţii de judecată, precum şi pregătirea magistraţilor şi a altor categorii de personal din sistemul judiciar.

I. Realizarea unui cadru legislativ coerent

Asigurarea finalităţii procesului de reformă depinde în mod esenţial de realizarea unui cadru legislativ coerent, în sensul corelării tuturor actelor normative ce vor fi adoptate sau modificate, precum şi a eliminării neconcordanţelor şi paralelismelor în elaborarea acestora.

Modificările legislative vor viza nu numai cele trei legi adoptate în cursul anului 2004, privind reforma justiţiei, dar de asemenea, pe termen mediu, elaborarea unui nou Cod de procedură civilă, precum şi modificarea Codului de procedură penală în scopul asigurării concordanţei cu noul Cod penal, dar şi a pregătirii adecvate a magistraţilor în acest domeniu. Cu toate acestea, prezenta Strategie are în vedere ca priorităţi, rezultând din angajamentele asumate de România în perspectiva aderării, adoptarea urgentă a prevederilor legale referitoare la răspunderea penală a persoanelor juridice şi dezincriminarea insultei şi a ultrajului verbal, prevăzute să între în vigoare până la sfârşitul lunii iunie 2005.

Vor fi avute în vedere şi modificări aduse altor acte normative, a căror modernizare are incidenţă asupra calităţii actului de justiţie şi asupra aplicării corespunzătoare a acquis-ului comunitar, de la data aderării.

Amendamentele vor avea ca scop simplificarea procedurilor judiciare, reducerea duratei acestora, precum şi reducerea numărului căilor de atac pentru anumite categorii de cauze.

Elaborarea noilor acte normative se va face cu consultarea magistraţilor, a practicienilor din sistemul judiciar, a societăţii civile şi a mediului de afaceri, potrivit angajamentelor asumate la închiderea capitolului 24 Justiţie şi Afaceri Interne.

II. Unificarea practicii judiciare

Una dintre principalele deficienţe cu care se confruntă sistemul judiciar român, cu incidenţă asupra calităţii actului de justiţie şi a credibilităţii justiţiei, este practica judiciară neunitară, precum şi aplicarea neunitară a legislaţiei în vigoare. Pentru remedierea acestei situaţii şi pentru asigurarea securităţii raporturilor juridice, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prezenta Strategie are în vedere următoarele măsuri: aplicarea mecanismelor procedurale existente, respectiv promovarea recursurilor în interesul legii şi îmbunătăţirea accesului magistraţilor la jurisprudenţa şi la Monitorul Oficial. Accesul magistraţilor la legislaţie şi jurisprudenţa va fi asigurat în principal prin conectarea instanţelor la bazele de date specifice, precum şi prin publicarea pe paginile de Internet ale acestora a jurisprudenţei relevante.

În acelaşi scop, vor fi avute în vedere şi modificări legislative pentru instituirea unui mecanism de unificare a practicii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de sesizare a acesteia de către celelalte instanţe, pentru exprimarea opiniei asupra anumitor probleme de drept. Realizarea obiectivului de unificare a practicii judiciare va determina îmbunătăţirea calităţii hotărârilor judecătoreşti, în vederea reducerii numărului de cauze a căror soluţie a fost modificată în căile de atac.

Pregătirea specializată a magistraţilor are incidenţă directă asupra calităţii actului de justiţie, în raport de diversificarea domeniilor de drept şi necesitatea unei bune cunoaşteri a acestora. Acesta este motivul pentru care prezenta Strategie are în vedere pregătirea judecătorilor din cadrul secţiilor şi completelor specializate, precum şi a procurorilor, prin programele de formare continuă elaborate de Institutul Naţional al Magistraturii, prin sesiunile de pregătire din cadrul curţilor de apel şi, de asemenea, prin îmbunătăţirea accesului la legislaţie, jurisprudenţa şi literatură juridică.

III. Pregătirea magistraţilor şi a altor categorii de personal din cadrul sistemului judiciar

Pregătirea profesională a magistraţilor, precum şi a celorlalte categorii de personal din cadrul sistemului judiciar constituie o condiţie necesară pentru realizarea procesului de reformă. Pregătirea judecătorilor şi procurorilor, realizată în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, trebuie să determine standarde ridicate de profesionalism pentru magistraţi, în scopul aplicării eficiente şi uniforme a legii. Prin programele de formare iniţială şi formare continuă, se va urmări actualizarea cunoştinţelor magistraţilor cu privire la noua legislaţie, dar şi cu privire la modalităţile de aplicare în practică a prevederilor legale, la nivel naţional şi comunitar.

Pentru a-şi îndeplini rolul prevăzut de legea de organizare judiciară se impune consolidarea capacităţii administrative a Institutului, prin asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionării acestuia: extinderea şi dotarea spaţiilor de studiu şi cazare, crearea unui centru de resurse juridice, suplimentarea schemei cu personal calificat, alocarea unor resurse bugetare adecvate.

În perioada premergătoare aderării, sistemul de selecţie şi pregătire a magistraţilor va fi modernizat pentru a răspunde cerinţelor profesionale la standarde europene.

O atenţie similară trebuie acordată şi pregătirii personalului auxiliar, care asigură un sprijin important activităţii magistraţilor, în perspectiva îmbunătăţirii calităţii activităţii prestate, precum şi a preluării sarcinilor administrative (non-jurisdicţionale), de la judecători.

Pentru a îndeplini acest obiectiv, Şcoala Naţională de Grefieri va fi consolidată prin alocarea resurselor materiale, umane şi bugetare, în conformitate cu noua legislaţie.*)

Notă *) Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară şi Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.

4.Sporirea eficienţei şi responsabilizării sistemului judiciar

Supraîncărcarea instanţelor de judecată şi durata mare a procedurilor judiciare reprezintă deficienţe constatate ale sistemului judiciar. În acest context, reducerea numărului de dosare restante aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie constituie o prioritate strategică.

În acest context, cauzele care conduc la un număr mare de dosare pe rolul anumitor instanţe şi la depăşirea duratei rezonabile de soluţionare vor fi remediate prin găsirea soluţiilor optime, care pot consta în raţionalizarea instanţelor şi în dezvoltarea unei politici adecvate de alocare a resurselor umane şi materiale şi punerea lor în practică.

După evaluarea volumului de dosare rulate şi a situaţiei personalului în cadrul celor 41 de tribunale a rezultat că înfiinţarea unor instanţe specializate nu poate fi susţinută cu actualele resurse umane şi materiale. Pentru aceasta, Ministerul Justiţiei va propune modificarea Legii de organizare judiciară în sensul renunţării la înfiinţarea instanţelor specializate în favoarea secţiilor şi a completelor specializate. Mijloacele financiare astfel economisite vor fi deblocate pentru instruirea suplimentară a judecătorilor în diferite domenii de specializare şi pentru furnizarea către secţii şi complete a unor publicaţii de specialitate.

I. Reducerea duratei procedurilor judiciare

Reducerea duratei procedurilor judiciare constituie o sarcină complexă care implică, deopotrivă măsuri administrative şi legislative.

Din prima categorie fac parte asigurarea controlului judecătorului asupra propriului volum de dosare, optimizarea modului de alocare a resurselor umane şi măsuri de reorganizare internă a instanţelor şi parchetelor.

Din cea de-a doua categorie fac parte elaborarea unor propuneri legislative privind reducerea numărului căilor de atac pentru anumite cauze, stabilirea unor condiţii stricte pentru solicitarea strămutării şi recuzării, precum şi reducerea numărului motivelor de amânare.

II. Reducerea volumului de activitate

Măsurile prevăzute anterior pentru reducerea duratei procedurilor judiciare au incidenţă şi asupra scăderii volumului de activitate.

Reducerea numărului de dosare aflate la instanţe şi parchete se va realiza, în principal, prin punerea în aplicare a unor măsuri administrative, vizând ocuparea progresivă a posturilor vacante de magistraţi şi personal auxiliar, precum şi suplimentarea numărului de posturi pentru personalul auxiliar. Aceste măsuri vor fi însoţite de aplicarea riguroasă a normelor de procedură privind sancţionarea faptelor care împiedică desfăşurarea în bune condiţii a proceselor, inclusiv întârzierea nejustificată a soluţionării cauzelor.

III. Reducerea numărului de dosare restante la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) - PLAN

Adoptarea OUG nr. 58/2003, pentru modificarea şi completarea Codului de Procedură Civilă, a determinat creşterea volumului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la un nivel care a depăşit cu mult capacitatea acestei instanţe faţă de resursele umane şi materiale disponibile. Măsurile adoptate ulterior, deşi au condus la deblocarea activităţii ÎCCJ, nu au fost de natură să permită instanţei sa funcţioneze eficient şi să îşi îndeplinească rolul de curte de casaţie, cea mai afectată fiind Secţia Civilă.

Pentru a remedia această situaţie, ÎCCJ a elaborat un plan pentru reducerea numărului de cauze restante la un nivel rezonabil, până în 2007, care cuprinde măsuri administrative şi legislative.

Măsurile administrative constau în înfiinţarea unui număr suplimentar de complete de judecată, reducerea termenelor între şedinţele de judecată, continuarea activităţii pe perioada vacanţei judecătoreşti, ocuparea posturilor vacante. Aceste măsuri vor fi însoţite de aplicarea riguroasă a normelor procedurale privind sancţionarea faptelor ce determină întârzierea nejustificată a soluţionării cauzelor.

Măsura legislativă avută în vedere de prezenta Strategie vizează restrângerea competenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel încât aceasta să poată funcţiona, conform capacităţii şi rolului său. De asemenea, dosarele nesoluţionate vor fi trimise instanţelor competente - curţi de apel şi tribunale. Aceasta va avea ca urmare scăderea stocului de dosare restante pe rolul ÎCCJ, precum şi evitarea creării unei situaţii similare pentru viitor.

IV. Stabilirea unei politici privind resursele umane în cadrul sistemului judiciar

Funcţionarea eficientă a sistemului judiciar depinde de stabilirea unei politici a resurselor umane pe termen mediu şi lung, prin stabilirea volumului de activitate al fiecărei instanţe şi parchet şi prin alocarea personalului la instanţele şi parchetele cu cel mai mare deficit raportat la media naţională.

Evoluţia cadrului legislativ şi a practicii judiciare vor fi avute în vedere la dimensionarea necesarului de personal pentru funcţionarea optimă a sistemului judiciar. În acest context, se impune evaluarea numărului de personal auxiliar în raport de numărul de magistraţi şi angajarea unui număr suplimentar de grefieri, în perspectiva preluării de către aceştia a sarcinilor administrative ce revin judecătorului.

Măsurile de raţionalizare a instanţelor şi parchetelor, preconizate în cadrul prezentei Strategii, vor determina, de asemenea, realocarea resurselor umane, conform necesităţilor rezultate pe baza studiilor de evaluare.

În prezent, Consiliul Superior al Magistraturii evaluează structura şi activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea stabilirii unor măsuri pentru reorganizarea acestuia şi alocarea resurselor umane şi financiare pe criterii de eficienţă. Pe baza acestei evaluări şi a rapoartelor de monitorizare anterioare, până la sfârşitul anului 2005 vor fi elaborate propuneri privind reorganizarea funcţională a Ministerului Public şi reglementarea statutului procurorului în sensul responsabilizării şi asigurării garanţiilor de independenţă. De asemenea, se va modifica legislaţia în vigoare în scopul restrângerii rolului procurorului în litigiile civile.

Un sistem unitar de date statistice care să furnizeze informaţii pertinente constituie un instrument esenţial al politicii de resurse umane. În acest sens, Strategia prevede actualizarea şi uniformizarea indicatorilor statistici, pregătirea grefierilor statisticieni şi asigurarea suportului tehnic. Mai mult, sistemul de date statistice serveşte monitorizării sistemului judiciar, pe toate componentele sale de funcţionare.

V. Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi parchetelor

Funcţionarea sistemului judiciar român depinde de existenţa unei infrastructuri adecvate. Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public continuă derularea unui program de investiţii, reparaţii capitale şi curente ale sediilor existente. Elementul cheie prevăzut de Strategie constă în stabilirea unor standarde pentru construcţiile şi dotările necesare funcţionării instanţelor şi parchetelor. Conformitatea dotărilor fiecărui sediu va fi analizată prin raportarea la aceste standarde, urmând ca fondurile să fie direcţionate pe termen mediu şi lung la instanţele şi parchetele care au nevoie, cu prioritate, de consolidare a infrastructurii.

VI. Continuarea procesului de informatizare a sistemului judiciar

Informatizarea sistemului judiciar este un instrument de eficientizare a activităţii desfăşurate în sistemul judiciar, atât în ceea ce priveşte activitatea de judecată şi de urmărire penală, cât şi cea administrativă.

Obiectivul acestui proces îl constituie continuarea dotării tuturor instanţelor, parchetelor şi celorlalte unităţi din sistem cu echipament tehnic şi aplicaţii software şi conectarea acestora într-un sistem integrat, potrivit Strategiei de informatizare a sistemului judiciar. Strategia de informatizare va fi susţinută prin resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat şi prin contractarea unor credite externe - cofinanţare în programe Phare 2000.

Obiectivul principal al Strategiei de informatizare îl constituie extinderea sistemului ECRIS (de management integrat al dosarelor, baze de date legislative şi de jurisprudenţă) la toate instanţele şi parchetele. Realizarea acestui obiectiv va determina îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru personalul din cadrul sistemului judiciar, precum şi a comunicării cu justiţiabilii.

VII. Administrarea economico-financiară a instanţelor şi parchetelor

Consolidarea capacităţii instituţionale a instanţelor şi parchetelor se realizează prin punerea în aplicare a prevederilor Legii de organizare judiciară, care reglementează gestiunea economico-financiară şi administrativă în cadrul sistemului judiciar. Aceasta implică recrutarea în mod transparent, prin concurs, a managerilor economici la nivelul curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângă acestea, reorganizarea funcţiei de director economic la nivelul tribunalelor, precum şi înfiinţarea departamentelor economico-fmanciare şi administrative.

Pentru funcţionarea eficientă a gestiunii economico-financiare se impune adoptarea unor măsuri legislative prin care să fie reglementate atribuţiile managerilor economici, procedurile disciplinare şi asigurarea unei salarizări corespunzătoare a acestora.

Aspectele economico-financiare se reflectă şi asupra salarizării personalului din sistemul judiciar şi implică asumarea unui efort special al guvernului pentru furnizarea resurselor bugetare necesare acoperirii acestora.

Garantarea independenţei puterii judecătoreşti se realizează şi prin asigurarea remuneraţiei adecvate a magistraţilor, respectiv plata drepturilor salariale ale acestora, aşa cum au fost prevăzute de lege şi aplicarea acestor prevederi în mod nediscriminatoriu în toate sectoarele de activitate.

VIII. Îmbunătăţirea activităţii de executare a hotărârilor judecătoreşti

Asigurarea unui sistem eficient de executare a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii este un mijloc de garantare a accesului efectiv la justiţie, dar şi o necesitate în vederea aplicării principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor în materie civilă şi penală la nivelul Uniunii Europene.

Pentru îmbunătăţirea activităţii de executare a hotărârilor judecătoreşti se impune adoptarea unor măsuri legislative. Prezenta Strategie are în vedere elaborarea unui proiect de act normativ care să prevadă eliminarea condiţiei de plată în avans a onorariilor executorilor judecătoreşti, pentru persoanele cu un venit redus, eliminarea prevederilor care împiedică executarea creanţelor cetăţenilor şi persoanelor juridice de drept privat împotriva statului şi a instituţiilor publice, precum şi reducerea duratei, simplificarea şi creşterea transparenţei procedurilor de executare a hotărârilor judecătoreşti. Aceste măsuri legislative vor fi completate de o monitorizare strictă a modului de îndeplinire a activităţii de către executorii judecătoreşti.

5.Garantarea accesului liber la justiţie

Asigurarea liberului acces la justiţie impune realizarea unui cadru legislativ coerent, care să ofere garanţii procesuale pentru exercitarea drepturilor prevăzute de lege, de către fiecare persoană.

I. Consolidarea cadrului legislativ

În acest context, prezenta Strategie are în vedere modificări legislative ce vizează reconsiderarea sistemului taxelor de timbru (inclusiv a cuantumului acestora), precum şi acordarea de facilităţi la plata cauţiunii în materie civilă şi comercială. Aceste măsuri pe termen scurt vor fi completate de instituirea unor criterii obiective de acordare a asistenţei juridice gratuite în materie civilă. În perspectivă, se are în vedere posibilitatea introducerii de noi forme de asistenţă juridică, în urma unui studiu de fezabilitate privind impactul socio-economic, financiar şi instituţional al unei astfel de măsuri.

II. Asigurarea în practică a accesului liber la justiţie

Pentru asigurarea efectivă a accesului la justiţie se impune informarea cetăţenilor cu privire la drepturile de care beneficiază, în raport de reglementările în vigoare.

De asemenea, au fost identificate o serie de domenii în care trebuie acţionat cu prioritate, cum ar fi: creşterea calităţii asistenţei juridice din oficiu şi asigurarea accesului la consultanţă juridică a condamnaţilor definitiv.

Un instrument util pentru fundamentarea măsurilor ce vor fi luate în acest domeniu îl constituie şi crearea unei baze de date statistice cuprinzând informaţii cu privire la numărul, disponibilitatea efectivă şi calificarea persoanelor implicate în acordarea de asistenţă juridică gratuită. De asemenea, asistenţa juridică gratuită atât în materie civilă, cât şi în materie penală va fi acordată pe baza unor criterii financiare bine determinate referitoare la nivelul veniturilor, în vederea evitării arbitrariului şi pentru asigurarea aplicării uniforme a acestor criterii. În cadrul procesului de elaborare a actelor normative în domeniu vor fi avute în vedere şi onorariile pentru asistenţa juridică din oficiu, asigurarea traducerii corespunzătoare a actelor, precum şi a interpretării, în strânsă cooperare cu Uniunea Barourilor din România, precum şi cu alte părţi interesate.

6.Justiţia pentru minori

Protecţia drepturilor minorilor necesită o atenţie deosebită din partea societăţii şi, în mod special, din partea celor care înfăptuiesc justiţia. În vederea realizării unei protecţii sporite a minorilor, este necesară crearea unor dispoziţii procedurale speciale, diferite de cele aplicabile majorilor, corespunzător standardelor europene în materia respectării drepturilor copilului.

Pe baza standardelor şi practicii existente la nivel european, în cursul anului 2004 au fost adoptate o serie de acte normative privind protecţia drepturilor copilului, atât în cauzele civile, cât şi penale.

Obiectivele asumate prin prezenta Strategie pentru consolidarea justiţiei pentru minori sunt următoarele:

● evaluarea necesarului de personal şi de spaţii pentru instrumentarea şi judecarea în cele mai bune condiţii a cauzelor în care sunt implicaţi minori - victime sau infractori;

● îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul protecţiei drepturilor minorilor prin elaborarea unor propuneri de reglementare unitară pentru simplificarea procedurilor şi sporirea garanţiilor procesuale acordate minorilor;

● specializarea magistraţilor şi a altor categorii de personal din sistemul judiciar, în cadrul sesiunilor de formare ce vor fi organizate la nivelul INM, SNG şi al curţilor de apel;

● crearea infrastructurii pentru funcţionarea în bune condiţii a justiţiei pentru minori, cu accent pe înfiinţarea de structuri administrative privind protecţia minorilor (servicii educative specializate pentru minori) care vor fi incluse în sistemul naţional de protecţie a victimelor şi în sistemul naţional de reintegrare socială a infractorilor, cu atribuţii în ceea ce priveşte elaborarea rapoartelor de evaluare psihosocială, acordarea de asistenţă psihologică, precum şi supravegherea executării sentinţelor penale.

7.Consolidarea mediului de afaceri

Un mediu de afaceri competitiv nu se poate dezvolta fără un sistem judiciar funcţional, independent şi eficient, având judecători bine pregătiţi în domenii specializate. În acest sens, strategia de faţă prevede specializarea magistraţilor, precum şi unificarea practicii în materie comercială, în contextul mai larg al unificării practicii judiciare. De asemenea, măsurile avute în vedere pentru reducerea duratei procedurilor vor avea un impact direct asupra mediului de afaceri.

O atenţie deosebită este acordată eficientizării procedurii falimentului şi sporirii nivelului de pregătire al practicienilor în acest domeniu. Totodată, cadrul legislativ şi instituţional în materie va fi consolidat, fiind astfel eliminate barierele la ieşirea de pe piaţă.

8.Consolidarea cadrului instituţional şi legislativ în domeniul cooperării judiciare internaţionale

La data elaborării prezentei Strategii, acquis-ul comunitar în materie a fost transpus în legislaţia internă şi cea mai mare parte a tratatelor şi convenţiilor internaţionale relevante a fost ratificată de statul român România va asigura continuarea transpunerii acquis-ului comunitar ce va fi adoptat în domeniul cooperării judiciare internaţionale, liniile directoare în acest sens fiind stabilite prin Programul Haga, adoptat în anul 2004.

În vederea asigurării condiţiilor pentru integrarea efectivă a României în spaţiul comun de libertate, securitate şi justiţie, autorităţile române vor lua măsurile adecvate pentru a asigura, de la data aderării, contactul direct între autorităţile judiciare române şi cele din statele membre ale Uniunii Europene, în aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti. În acest sens, în perioada ce precede aderarea, prioritară este consolidarea capacităţii instituţionale de aplicare efectivă a normelor europene transpuse deja în legislaţia internă.

În acest context, sunt identificate ca prioritare următoarele domenii de activitate: dezvoltarea activităţii reţelelor judiciare române în materie penală, civilă şi comercială, pregătirea magistraţilor în vederea aplicării instrumentelor juridice internaţionale în domeniul cooperării judiciare internaţionale, asigurarea condiţiilor instituţionale pentru aplicarea efectivă a instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, precum şi crearea cadrului juridic şi instituţional pentru dezvoltarea cooperării între România şi Eurojust.

9.Consolidarea sistemului penitenciar potrivit standardelor europene

Reforma sistemului penitenciar are în vedere obiectivul alinierii condiţiilor de detenţie la standardele europene, cu respectarea strictă a drepturilor omului.

În acest scop, va fi elaborat un plan pe termen lung de construire a unor penitenciare noi şi de renovare şi modernizare a spaţiilor de detenţie la penitenciarele existente. O atenţie deosebită este acordată reinserţiei sociale a deţinuţilor, urmărindu-se elaborarea unui nou sistem de evaluare şi planificare a executării pedepsei. De asemenea, îmbunătăţirea asistenţei medicale şi prevenirea şi combaterea consumului de droguri în penitenciare constituie obiective strategice importante.

În planul resurselor umane disponibile, va fi continuat procesul de demilitarizare a sistemului administraţiei penitenciare, urmărindu-se suplimentarea schemelor de personal şi ocuparea posturilor vacante, în scopul atingerii unui nivel optim al raportului deţinut/personal de supraveghere şi pază.

10.Protecţia victimelor şi reintegrarea socială a infractorilor (P.V.R.S.I.)

Reorganizarea eficientă a sistemului naţional de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor, prin completarea legislaţiei în materie şi implementarea corectă a cadrului legislativ, constituie elemente importante ale prezentei Strategii. Acestea asigură punerea în aplicare a asistenţei post-penale a infractorilor, precum şi protecţia victimelor infracţiunilor, esenţiale pentru completarea dimensiunii de serviciu public a sistemului judiciar.

Elaborarea Modelului Românesc de Excelenţă pentru evaluarea performanţelor serviciilor şi aplicarea acestuia în serviciile de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor, precum şi elaborarea şi aplicarea unor standarde naţionale de performanţă pe categorii de activităţi, vor constitui premisele eficientizării sistemului de P.V.R.S.I. Acestea vor fi completate de intensificarea pregătirii profesionale a personalului de specialitate, precum şi de consolidarea infrastructurii, în special prin informatizarea serviciilor de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor.

În ceea ce priveşte protecţia victimelor, vor fi luate măsuri concrete în vederea asigurării sumelor necesare pentru compensarea acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

11.Prevenirea şi combaterea corupţiei din sistemul judiciar

Prevenirea şi combaterea corupţiei în sistemul judiciar reprezintă un obiectiv prioritar în reforma sistemului, în contextul mai larg al luptei la nivel naţional împotriva acestui fenomen. Corupţia în justiţie poate aduce atingere celor mai importante valori sociale, având în vedere faptul că sistemul judiciar este cel chemat să asigure respectarea supremaţiei legii, inclusiv urmărirea penală şi judecarea faptelor de corupţie.

Pentru prevenirea corupţiei în sistem este esenţială asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiei de magistrat. La începutul anului 2005 a fost introdus un sistem sever de declarare a averilor, intereselor şi situaţiilor de incompatibilitate, aplicabil şi magistraţilor, a cărui implementare va fi riguros monitorizată.

De asemenea, vor fi transpuse standardele UE, ONU, CE şi OECD în domeniu, prin eliminarea imunităţii notarilor şi executorilor judecătoreşti. În scopul consolidării rezistenţei la corupţie a sistemului judiciar, va fi actualizat Codul deontologic al magistraţilor, ulterior acestei activităţi fiind lansate campanii de informare cu privire la prevederile sale.

Implementarea sistemului de distribuire aleatorie a cauzelor va conduce atât la reducerea posibilităţilor de imixtiune în actul de justiţie, cât şi la eliminarea suspiciunilor cu privire la existenţa subiectivismului în alocarea dosarelor spre soluţionare. Auditul independent asupra impactului Strategiei Naţionale Anticorupţie 2001 - 2004 indică vulnerabilitatea poziţiei procurorului în raport cu procurorul ierarhic superior. Din acest motiv, prezenta Strategie prevede măsuri pentru introducerea unor criterii obiective în repartizarea dosarelor la procurori şi restricţionarea posibilităţilor de redistribuire a dosarelor sau de preluare a acestora pe linie ierarhică.

Totodată, în scopul eliminării paralelismelor în activitatea de descoperire a faptelor de corupţie, se are în vedere reformarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie din cadrul Ministerului Justiţiei şi transformarea acesteia într-o unitate modernă şi responsabilă.

C. Metode de evaluare a îndeplinirii obiectivelor Strategiei

Prezenta Strategie se completează cu Planul de acţiune, care prezintă în detaliu măsurile şi etapele intermediare necesare atingerii obiectivelor prevăzute, modalităţile efective, resursele financiare necesare şi existente, indicatorii de evaluare, precum şi asistenţa prin programe internaţionale pentru reformarea sistemului judiciar.

În scopul monitorizării implementării măsurilor prevăzute de prezenta Strategie, se instituie o Comisie de monitorizare alcătuită din: Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Ministrul Justiţiei, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Directorii Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, câte un reprezentant al celorlalte profesii juridice (avocaţi, notari, executori judecătoreşti), un reprezentant al asociaţiilor de magistraţi, un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice. La lucrările Comisiei vor fi invitaţi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai finanţatorilor internaţionali care desfăşoară programe de asistenţă în domeniul judiciar. Comisia se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie. Comisia analizează stadiul îndeplinirii obiectivelor Strategiei şi propune măsuri de remediere a eventualelor deficienţe. Comisia poate propune revizuirea Strategiei, în măsura în care aceasta trebuie adaptată constant situaţiei reale a sistemului judiciar şi angajamentelor asumate de România în contextul pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană.

În sprijinul Comisiei de monitorizare se instituie un grup tehnic de lucru, cuprinzând reprezentanţi la nivel tehnic ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, ai celorlalte profesii juridice, şi ai Ministerului Finanţelor. La şedinţele grupului tehnic vor fi invitaţi şi experţii străini din programele de asistenţă în curs de implementare. Grupul pregăteşte lucrările Comisiei, în calitate de secretariat tehnic al acesteia şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie. Grupul tehnic elaborează un raport lunar privind îndeplinirea obiectivelor Strategiei în conformitate cu termenele prevăzute de Planul de acţiune, pe care îl înaintează factorilor de decizie ai Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Ministerului Justiţiei. Înainte de întrunirea Comisiei de monitorizare, grupul tehnic de lucru pregăteşte un raport trimestrial privind îndeplinirea obiectivelor Strategiei în conformitate cu termenele prevăzute de Planul de acţiune, pe care îl înaintează membrilor Comisiei cu cel puţin 5 zile înainte de reuniune.

Monitorizarea prin mecanismele şi măsurile propuse mai sus se completează cu concluziile monitorizării de către Comisia Europeană a angajamentelor luate de România în contextul încheierii negocierilor de aderare, relevante pentru sistemul judiciar. În acest scop, Guvernul României se angajează să raporteze semestrial Comisiei Europene stadiul implementării prezentei Strategii.

Anexa 2

PLANUL DE ACŢIUNE*)

pentru implementarea Strategiei de reformă

a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007

Notă *) Sumele necesare realizării măsurilor prevăzute în Planul de Acţiune, aferente anului 2005, sunt asigurate fie prin includerea acestora în bugetul sistemului judiciar, fie prin atragerea unor surse de finanţare externe. În ceea ce priveşte măsurile cu termen de realizare în anul 2005 pentru care Planul nu specifică o sumă, finanţarea este inclusă în bugetul existent. Sumele însoţite de menţiunea "Necesar Buget 2005" vor fi alocate prin rectificările bugetare din cursul anului 2005.

Resursele aferente realizării măsurilor cu termen 2006 sau 2007, care nu sunt asigurate din surse extrabugetare, vor fi incluse în bugetul de stat pentru anii respectivi.

TOTAL NECESAR 2005: 56.986.000 Euro + 22 milioane USD componentă cofinanţare Phare 2000 (12 milioane USD pentru MJ şi 10 milioane USD pentru MP)

LISTĂ ABREVIERI

ANP Administraţia Naţională a Penitenciarelor

CEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului

CSM Consiliul Superior al Magistraturii

EUCP Document de Poziţie Comună a Uniunii Europene (European Union Common Position)

ICCJ Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

INM Institutul Naţional al Magistraturii

LAN Local Area Network

MFP Ministerul Finanţelor Publice

MJ Ministerul Justiţiei

MP Ministerul Public

ONRC Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

PÎCCJ Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

PNA Parchetul Naţional Anticorupţie

PVRSI Protecţia Victimelor şi Reintegrare Socială a Infractorilor

SGG Secretariatul General al Guvernului

SNG Şcoala Naţională de Grefieri

UNBR Uniunea Naţională a Barourilor din România

WAN Wide Area Network