Decizie nr. 299 din 12 mai 2016

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 909-913 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Niţă în Dosarul nr. 1.226/198/2014 al Judecătoriei Brezoi şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.206D/2015.

2.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise prin care prezintă situaţia de fapt, sens în care anexează documente, şi face precizări asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

4.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, fiindu-i încălcat accesul liber la justiţie, întrucât creditorul este lipsit de dreptul câştigat printr-un titlu executoriu şi, implicit, este lipsit de dreptul de a avea legături personale cu copilul său.

5.Apreciază că, în realitate, dispoziţiile legale criticate conţin mai multe măsuri menite să constrângă debitorul obligaţiei la executare, astfel încât acestea sunt în concordanţă cu rigorile dreptului la un proces echitabil. Pentru cele arătate, formulează concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6.Prin Încheierea din 21 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.226/198/2014, Judecătoria Brezoi a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 909-913 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Niţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare formulate împotriva procesului-verbal al executorului judecătoresc prin care acesta a oprit executarea silită după sesizarea parchetului în vederea începerii urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti.

7.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale deoarece lasă la dispoziţia debitorului de rea-credinţă posibilitatea de a amâna sau stinge efectele unei hotărâri judecătoreşti definitive sau executorii, inclusiv posibilitatea de a influenţa comportamentul minorului în sensul de a-l respinge pe părintele care a câştigat procesul şi că lipseşte creditorul de dreptul câştigat printr-un titlu executoriu şi implicit de a avea legături personale cu copilul său.

8.Judecătoria Brezoi opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate şi constatării că textele legale criticate nu contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (3) şi art. 148 din Constituţie, fiind instituite garanţii suficiente pentru asigurarea unui proces echitabil.

9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

11.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale ale art. 910-914 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale.

12.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 909-913 din Codul de procedură civilă. Însă, Curtea observă că înainte de sesizarea sa Codul de procedură civilă a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, iar textele legale criticate, în urma renumerotării, se regăsesc, în realitate, la art. 910-914 din Codul de procedură civilă. Textele legale criticate reglementează procedura cuprinsă în secţiunea a 2-a - Executarea hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori a capitolului IV - Executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face din Codul de procedură civilă din titlul III - executarea silită directă al cărţii a V-a - Despre executare silită din Codul de procedură civilă.

15.În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil astfel cum se interpretează prin prisma art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană din Legea fundamentală.

16.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate reglementează procedura de executare a hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori, atunci când copilul minor a fost încredinţat unuia dintre părinţi, unui terţ sau unei instituţii de ocrotire printr-o hotărâre judecătorească, iar persoana care deţine copilul încearcă să se sustragă de la executarea hotărârii, având un caracter de noutate în legislaţia procesual civilă. Procedura reglementată de textele legale criticate prevede că în cazul refuzului debitorului obligaţiei de încredinţare a minorului de a executa această obligaţie pot fi luate măsuri de constrângere de natură patrimonială prevăzute de lege pentru neexecutarea obligaţiilor de a face, respectiv când obligaţia nu este evaluabilă în bani [art. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă], iar dacă debitorul este de rea-credinţă legiuitorul a reglementat obligaţia executorului judecătoresc de a sesiza parchetul de pe lângă instanţa de executare în vederea începerii urmăririi penale.

17.Curtea reţine că executarea silită începe prin comunicarea încheierii de încuviinţare a executării împreună cu o somaţie emisă de executorul judecătoresc către debitor prin care i se aduc la cunoştinţă termenul de executare şi procedura [art. 910 alin. (2) din Codul de procedură civilă]. Dacă debitorul nu se conformează somaţiei şi refuză executarea obligaţiei, creditorul poate cere executorului judecătoresc să solicite instanţei de judecată să facă aplicarea dispoziţiilor art. 906 din Codul de procedură civilă, respectiv să oblige debitorul, prin încheiere definitivă dată cu citarea părţilor, la plata unei penalităţi, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. În situaţia în care, în termen de trei luni de la comunicarea încheierii de aplicare a penalităţilor, debitorul nu îşi execută obligaţia, instanţa de executare va fixa suma definitivă, prin încheiere definitivă şi executorie [art. 910 alin. (3) din Codul de procedură civilă]. Executorul judecătoresc va proceda la executarea silită dacă în termen de o lună de la comunicarea încheierii de stabilire a penalităţilor debitorul nu execută obligaţia sa [art. 911 alin. (1) din Codul de procedură civilă]. Executarea se va efectua în prezenţa unui reprezentant al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, a unui psiholog, dacă este cazul, şi cu concursul agenţilor forţei publice [art. 911 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă].

18.Penalitatea stabilită de instanţa de judecată va curge până la momentul îndeplinirii obligaţiei, dar nu poate depăşi 3 luni de la comunicarea încheierii prin care a fost stabilită [art. 912 alin. (1) din Codul de procedură civilă]. Dacă în acest termen, de trei luni, debitorul nu îşi îndeplineşte obligaţia ori este de rea-credinţă şi ascunde minorul în scopul neexecutării, legiuitorul a reglementat o soluţie legislativă severă stabilind o sancţiune mai drastică decât cea a penalităţilor, respectiv debitorul este pasibil a se supune rigorilor legii penale, întrucât executorul judecătoresc va consemna acest fapt şi va sesiza de îndată parchetul de pe lângă instanţa de executare în vederea începerii urmăririi penale, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârii judecătoreşti [art. 912 alin. (2) din Codul de procedură civilă].

19.Prin urmare, din analiza textelor legale menţionate, Curtea observă că legiuitorul a reglementat mai multe măsuri graduale ca intensitate menite să constrângă debitorul să execute obligaţia prevăzută în titlul executoriu, prin intermediul instanţei de judecată. Aplicarea penalităţilor reprezintă un mijloc de constrângere judiciară, o sancţiune pecuniară, care are rolul de a crea debitorului obligaţiei o presiune suplimentară, inclusiv prin acumularea, timp de trei luni, a sumelor datorate pentru întârzierea în executare. După acest termen, legiuitorul a prevăzut o sancţiune mult mai gravă, respectiv constrângerea debitorului cu aplicarea unei sancţiuni penale.

20.Referitor la critica privind posibilitatea de a influenţa comportamentul minorului în sensul de a-l respinge pe părintele care a câştigat procesul, Curtea reţine că legiuitorul a prevăzut în funcţie de vârsta copilului un program de consiliere psihologică pentru o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni, la finalizarea căruia psihologul numit de instanţă va întocmi un raport. După primirea raportului executorul judecătoresc va relua procedura executării silite.

21.Având în vedere cele anterior arătate, Curtea reţine că procedura criticată nu încalcă dreptul la un proces echitabil garantat constituţional şi convenţional. Dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie prevăd judecarea proceselor în mod echitabil şi soluţionarea lor într-un termen rezonabil, principiu consfinţit şi de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Procesul echitabil constituie o garanţie a principiului egalităţii, iar termenul rezonabil o garanţie a faptului că justiţia asigură realizarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, cu eliminarea tergiversărilor şi a mijloacelor şicanatorii. Or, procedura legală criticată instituie suficiente garanţii pentru asigurarea unui proces echitabil şi a termenului rezonabil.

22.Totodată, Curtea reţine că legiuitorul este în drept să reglementeze măsura aplicării unei sancţiuni penale, având în vedere gravitatea opoziţiei la executare a debitorului, precum şi valorile sociale ocrotite, reglementarea unor sancţiuni specifice conducând la respectarea normelor juridice. Revine instanţelor judecătoreşti competente calificarea încadrării faptei săvârşite, având în vedere trimiterea generică pe care o operează dispoziţiile legale criticate la normele de incriminare incidente în funcţie de specificul situaţiilor.

23.În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 148 alin. (2) din Constituţie în susţinerea excepţiei, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauză.

24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Niţă în Dosarul nr. 1.226/198/2014 al Judecătoriei Brezoi şi constată că dispoziţiile art. 910-914 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Brezoi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 mai 2016.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin